Aurelia Peru Abstract

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA FACULTATEA DE RELAŢII INTERNAŢIONALE,

ŞTIINŢE POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE

Cu titlu de manuscris C.Z.U.: 32.001 (043.2)

PERU Aurelia

PROMOVAREA IMAGINII LIDERULUI POLITIC:

METODE ŞI TEHNICI /CAZUL REPUBLICII MOLDOVA/

23.00.01 – Teoria şi istoria politologiei; instituţii şi procese

politice

AUTOREFERAT

al tezei de doctor în ştiinţe politice

Chişinău

2004

Teza a fost elaborată la Catedra Politologie a Universităţii de Stat din Moldova.

Conducător ştiinţific: Roşca Ala, doctor habilitat în ştiinţe politice, conferenţiar universitar

Referenţi oficiali: Solomon Constantin, doctor habilitat în ştiinţe politice,

conferenţiar universitar Varzari Panteleimon, doctor în filozofie, conferenţiar universitar

Susţinerea va avea loc la 29. XI.______2004, ora_15_ , în şedinţa Consiliului ştiinţific specializat D 30 – 23.00.01 – 01 în cadrul Universităţii de Stat din Moldova (or. Chişinău, str. A. Mateevici, 60, blocul IV, aud.222).

Teza de doctor şi autoreferatul pot fi consultate la Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat din Moldova.

Autoreferatul a fost expediat la ________2004

Secretar ştiinţific al Consiliului ştiinţific specializat, Dr. hab., conf. univ. Saca Victor

Conducător ştiinţific Dr. hab., conf. univ. Roşca Ala

Autorul Peru Aurelia

3

CONSIDERAŢII GENERALE

Actualitatea temei investigate şi gradul de studiere a acesteia. Organizarea politică a societăţii contemporane, dintr-o dublă perspectivă – politologică şi comunicaţională – impune o abordare mai specifică, multilaterală şi tranşantă a comportamentului şi retoricii mesajelor actorilor politici. Această dihotomie „comportament-mesaj”, in linii generale, constituie axa conceptuală a unei noi stratageme ale politicii moderne şi anume – imaginea liderului politic. Sfârşitul anilor’70 ai secolului XX a dat startul unor tehnici şi metode individuale de creare şi promovare a imaginii liderului politic. Orice campanie electorală, în funcţie de geografia sa, invocă noi curente şi noi tehnologii de perfecţionare şi promovare a unui lider politic devenit subiect electoral.

În Moldova, sintagma „imagine politică„ este utilizată în lexicologia câmpului politic odată cu declararea independenţei şi suveranităţii republicii, care a dat start unor fenomene emergente societăţilor democratice: dispariţia monopartidismului, legitimarea partidelor şi formaţiunilor politice şi, prin urmare, consolidarea pluripartidismului ca o instituţie democratică în spaţiul moldovenesc. În acelaşi timp, competiţia dintre subiecţii politici a condiţionat imperativ identificarea unor modele de imagine politică, capabile să amplifice gradul de credibilitate şi de simpatie a publicului electoral în contextul unor alegeri libere şi transparente. Pentru această etapă de democratizare a sferei politicului moldovenesc un rol important i-a revenit apelului la sentimental, la dramatizarea comunicării politice, fundamentate pe spiritul şi cultura naţională. Retorica discursului politic se deosebeşte deja de rapoartele executate într-o „limbă de lemn”, producându-se o umanizare a mesajului, o accentuare a dimensiunilor pragmatice şi simbolice. Se schimbă ceremoniile, ritualurile politice ce vin să confirme tradiţional armonia dintre cei conduşi şi conducători, dintre elitele politice şi votanţii acestora.

4

Prin urmare, actualitatea lucrării este justificată graţie proceselor democratice ce se transformă gradual într-o normă a unei societăţi deschise, polietnice şi multipartinice. Desfăşurarea alegerilor generale, prezidenţiale sau locale în Moldova sensibilizează necesitatea elaborării unor modele şi tehnici specifice cererii - ofertei electorale, dar şi culturii politice proprii poporului moldovean. Climatul politic din Republica Moldova impregnat cu elemente specifice, cum ar fi problema naţională, interferenţele strategice cu politica promovată de marile puteri sau litigiul din estul republicii, deschide noi terenuri pentru investigarea comportamentului liderilor politici, ce revendică un anumit tip de imagine strategică - aspecte care vor fi abordate în lucrarea de faţă.

Promovarea imaginii liderului politic constituie obiectul de studiu al multor tratate şi monografii ştiinţifice, atât sub aspect politologic, cât şi sociologic, psihologic şi filozofic. Privită ca un element important al comunicării politice, dinamica imaginii liderului politic, este cercetată gradual începând cu avansarea teoriei despre „elitele politice” sau „elitele conducătoare” până la clasificarea şi definitivarea mai multor tipuri de lideri politici, prezenţi într-un cadru socio-politic modern.

Un rol aparte în cercetarea comportamentului şi prestaţiei liderului îi revine lui G. Le Bon, conform căruia toţi liderii pot fi împărţiţi în două categorii mari – aventurieri, capabili să se manifeste prin voinţă şi fapte de vitejie la moment, şi ctitori, cei cu influenţă constantă şi puternică. În aceiaşi ordine de idei, cercetarea celor trei modele de manifestare a liderului politic –modelul trăsăturilor de personalitate, modelul situaţional şi modelul tranzacţional – constituie un aport ştiinţific considerabil al unor asemenea nume notorii, cum sunt F. Fiedler şi E. Hollander.

Referindu-ne la impactul factorilor intrinseci asupra tendinţei liderului politic de accedere la putere, un studiu relevant

5

şi actual îl reprezintă lucrările lui A. Adler şi H.Lasswell, care invocă conceptul complexului de subestimare şi penetrare a ierarhiei puterii drept model de recuperare a acestui handicap. Investigarea conceptului de imagine politică implică, de asemenea, determinarea factorilor extrinseci cu impact serios asupra fenomenului în cauză. J.Blondeli oferă, în acest sens, o bază teoretico-ştiinţifică fundamentală.

Pentru abordarea multinivelară a imaginii liderului politic, un rol aparte îi revine cercetării setului de virtuţi inerente liderului politic în dinamica lor istorică şi gradul lor de armonizare la exigenţele societăţii politice contemporane. Studiul despre virtuţile unui lider politic realizat de P. Lenain, eseul ştiinţific „Psihologia maselor sau maşina de fabricat zei”, realizat de sociologul S. Moscovici, reprezintă în acest context valori incontestabile.

Legitimitatea şi autoritatea liderului politic drept fundamente propice pentru consolidarea imaginii politice constituie obiectul cercetărilor lui M. Weber, căruia îi aparţine performanta distincţie între autoritatea tradiţională, charismatică şi raţional-legală. Weber a introdus termenul de charismă în vocabularul sociologiei politice, prin care a desemnat calitatea extraordinară a unui lider de opinie.

O strategie modernă de abordare a fenomenului imaginii politice îi aparţine sociologului francez Roger-Gerard Schwartzenberg, care analizează - în celebrul său eseu politic „L’Etat Spectacle” - liderii politici în termeni de vedete politice, promovând ideea că orice lider îşi proiectează o imagine pe care o cultivă ulterior în mod obligatoriu. În acelaşi cadru ştiinţific, o valoare inedită constituie lucrările analitico-ştiinţifice realizate de T. Lebedeva („Arta de a seduce”), Gh. Pocepţov („Теория коммуникации” ), A. Bugrimenko („ Политическая реклама”) Gh. Teodorescu („Putere, autoritate şi comunicare politică”), ale căror amploare descoperă noi dimensiuni ale imaginii liderului

6

politic în societatea contemporană. Teoriile generale despre elaborarea şi funcţionarea imaginii liderului politic sunt complementate de cercetările ample realizate de L. Sfez („Simbolistica politică”) şi R. Girardet („Mituri şi mitologii politice”) vis-à-vis de fenomenul simbolisticii şi mitologiei politice, ca elemente inerente ale imaginii strategice capabile să sintetizeze raţionalul cu afectivul.

Un studiu recent al unor fenomene adiacente sferei liderismului politic, cum ar fi spectacularizarea şi personalizarea politicii se conţine în monografia „Mass media vs politica”. Autorul, Victor Moraru, relevâ că gestionarea imaginii liderului politic într-o societate transparentă şi hipermediatizată este posibilă graţie acestor două importante stratageme politico-mediatice, care se afirmă în ultimii ani în câmpul mediatic moldovenesc. Din perspectiva analizei publicităţii politice a liderilor în campaniile electorale, un rol de valoare îi revine lui Gabriel Thoveron, care descoperă ponderea enunţurilor-slogan în perioada dezbaterilor electorale şi impactul lor asupra imaginii subiectului electoral.

Puterea cuvântului ca element inerent al imaginii politicianului de succes, care trebuie să fie identificat prin stilul discursului său politic, este relevată de Murray Edelman în lucrarea sa „Politica şi utilizarea simbolurilor”. Cercetătorul concluzionează că prin limbajul, pe care îl folosesc candidaţii în alegerile electorale, aceştea exprimă atât interesele lor curente, cât şi miturile care le permit să aibă influenţă şi să „ facă să li se deschidă uşile.”

Un suport substanţial în abordarea multinivelară a fenomenului imaginii politice în contextul comunicării politice îl constituie monografia realizată de Ala Roşca „Comunicarea politică şi democratizarea societăţii”, seria de articole ce abordează desfăşurarea campaniilor electorale în Moldova începând cu primii ani de independenţă până la etapa actuală, semnate de Valeriu

7

Moşneaga şi Gheorghe Rusnac, studiul „Introducere în elitologie” realizat de P. Varzari, monografia lui C. Solomon „Aspecte ale vieţii politice în Republica Moldova (1989-2002).

Scopul şi obiectivele tezei. În configuraţia actualităţii studiului în cauză, autorul şi-a propus drept scop primordial investigarea modelelor şi tehnicilor de creare şi gestionare a imaginii liderului politic modern, conformate la articulaţiile emergente comportamentului electoral autohton.

În efortul de realizare a acestui obiectiv au fost stabilite următoarele sarcini:

- interpretarea conceptului de lider politic drept fundament teoretico-ştiinţific pentru elaborarea imaginii liderului politic; - conceptualizarea legitimităţii şi autorităţii liderului politic ca elemente vitale ale construcţiei imaginii liderului politic;

- clasificarea şi definirea diferitor modele de imagine a liderului politic în vederea gestionării unui sau altui model de imagine în funcţie de contextul situaţional;

- abordarea fenomenului simbolisticii politice ca metodă de facilitare a perceperii imaginii subiectului electoral;

- clasificarea strategiilor şi tehnicilor de gestionare a campaniilor de imagine în spectrul politic moldovenesc şi aplicarea acestora prin racordare la cererea electorală. Noutatea ştiinţifică a rezultatelor obţinute. Lucrarea de faţă oferă o privire în ansamblu asupra conceptului de imagine politică, o generalizare a componentelor imaginii politice, adaptate la dimensiunile câmpului politic moldovenesc.

• În context, pentru prima dată, într-un studiu ştiinţific, imaginea politică este abordată ca un element de sine stătător, vital şi influent într-o campanie electorală. Teza conţinând efortul de evaluare a dinamicii fenomenului imaginii liderului politic autohton.

8

• Sunt formulate criteriile generale de construcţie a miturilor politice, fără de care ar fi fost imposibilă abordarea fenomenului persuasiunii politice. Astfel, în contextul lucrărilor ştiinţifice realizate în spaţiul academic autohton se recurge, pentru prima dată, la cercetarea aspectelor spiritual-emotive de gestionare a imaginii liderului politic cu un impact considerabil asupra comportamentului electoral.

• De asemenea, lucrarea oferă un spaţiu larg de cercetare a info-tacticilor de conservare a imaginii liderului politic în contextul competiţiilor electorale din spaţiul politic moldovenesc, dar şi ca mecanisme de declanşare a campaniilor de imagine negativă a adversarilor politici

• În contextul cercetării elementelor inerente ale imaginii politice, lucrarea explorează conotaţiile subtile ale limbajului politic, care impregnează discursul şi acţiunea politică.

• Lucrarea reprezintă, de fapt, un prim-efort de sistematizare a tipurilor de imagine ale liderilor politici autohtoni conform principiului starurilor politice, lansat de R. Schwartzenberg, astfel încât actorii principali ai politicului moldovenesc sunt distribuiţi în matriţe inconfundabile, reieşind din retorica lor politică şi din conţinutul actelor de guvernare.

Semnificaţia teoretică şi valoarea aplicativă a lucrării. Semnificaţia teoretică şi pragmatică a investigaţiei este determinată de actualitatea cercetării fenomenului multidimensional al imaginii liderului politic şi a tehnologiilor de creare şi gestionare a acesteia în contextul perfecţionării proceselor democratice în societatea politică moldovenească. Din această perspectivă, cercetarea dată contribuie la elaborarea unor mecanisme moderne de poziţionare şi promovare a imaginii liderului politic, de definire a unor modele comportamentale compatibile actualei conjuncturi de pe piaţa politică internă şi internaţională - atât în sensul retoricii politice, cât şi a acţiunii propriu-zise.

9

Investigarea modelelor şi tehnicilor de construcţie a imaginii liderului politic în spectrul politicului moldovenesc a dictat necesitatea aplicării unui complex de procedee, metode teoretice şi empirice de cercetare, analiză şi apreciere, fără de care cercetările efectuate în prezenta lucrare ar fi fost ineficiente şi irelevante. Strategia demersului nostru ştiinţific relevă, în primul rând, aplicarea metodei sistemice, care ne-a permis să analizăm, ca un tot întreg, fenomenul liderului politic şi permanenta interacţiune a acestuia cu tendinţele de modernizare a societăţii contemporane, printre care simbolizarea şi mitologizarea acţiunii politice. Conform obiectivelor lucrării, un prim-nivel al investigaţiei a presupus aplicarea metodei sociologice. Un gen al acesteia constituindu-l şi interviurile individuale, realizate de autorul prezentei lucrări cu diferiţi actori ai scenei politice moldoveneşti. În baza acestora au fost efectuate unele cercetări şi concluzii de rigoare. Totodată, au fost aplicate principiile definitorii ale metodei comparative. În procesul de investigare a subiectului propus, au fost, de asemenea, utilizate analiza şi sinteza, inducţia şi deducţia, generalizarea unor acte, sondaje de opinie, rezultate ale sufragiilor în câteva campanii electorale, care ne-au permis crearea unui tablou integru al evoluţiei imaginii liderului politic, cât şi a preferinţelor electorale.

Un suport metodologic consistent l-a constituit metoda dialectică de cercetare, axată pe relaţii deterministe de “cauză-efect”.

Dincolo de partea teoretico-analitică, lucrarea de faţă inserează o serie de date actuale privind desfăşurarea campaniilor de imagine în câmpul politic moldovenesc. Sunt oferite suficiente argumente şi deducţii privind reuşita elaborării unor strategii de gestionare a imaginii liderului politic. Din acest punct de vedere, lucrarea este indispensabilă analiştilor politici, actorilor politici, jurnaliştilor specializaţi în problematica politică, studenţilor de la ştiinţele politice şi jurnalism sau din alte domenii conexe.

10

Ideile fundamentale expuse în lucrare au răsunat în mai bine de 100 de emisiuni informativ - analitice la Compania de Stat „Teleradio-Moldova”, în cadrul mai multor conferinţe naţionale şi una internaţională, de asemenea în 7 publicaţii ştiinţifice.

Aprobarea rezultatelor. Rezultatele investigaţiei au fost expuse şi aprobate în cadrul şedinţei Catedrei Politologie a Facultăţii Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative a Universităţii de Stat din Moldova din 14 noiembrie 2003, precum şi în cadrul seminarului ştiinţific de profil din 26 martie 2004. De asemenea, rezultatele studiului au fost aplicate la cursul de „Imagine politică” la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării. Unele aspecte ale studiului efectuat, interviuri individuale au fost inserate în cadrul emisiunilor de analiză politică, realizate de autorul prezentei lucrări.

Conţinutul lucrării. Introducerea stipulează consideraţiile generale vis-à-vis de actualitatea temei abordate, specificul fenomenului în spectrul politic autohton, sunt definite scopul şi sarcinile, metodologia şi noutatea ştiinţifică, valoarea aplicativă şi modalităţile de aprobare a temei.

Capitolul întâi al lucrării, întitulat „Liderismul politic: aspecte teoretico-metodologice”, conţine două paragrafe – „Interpretarea conceptului de lider politic prin prisma construcţiei imaginii politice”; „Definirea noţiunilor de legitimitate, autoritate şi charismă ca elemente inerente ale imaginii liderului politic” şi inserează sinteza principalelor repere teoretico-metodologice în abordarea conceptului de lider /liderism politic, caracteristicile definitorii, circumstanţele ce favorizează identificarea şi promovarea liderului politic în societatea politică modernă.

Din cercetările savanţilor în domeniu se degajează mai multe criterii de tipologizare şi, respectiv, definire a conceptului de lider politic. Toate acestea complementându-se reciproc şi lansând noi ipoteze pentru cercetare. În funcţie de contextul social şi factorul personal, ştiinţele politice ne oferă o amplă şi relevantă

11

clasificare a modelelor de lider politic. Una dintre cele mai influente abordări ale liderului politic a fost realizată de G. Burns, care distinge între lideri-tranzacţionali, adică cei dispuşi spre compromis în raport cu alţi actori politici, şi lideri-reformatori, cei capabili să condiţioneze transformări sociale cardinale. Prin prisma gradului de implicare în procesele de schimbare şi dezvoltare a arhitecturii unei societăţi, G. Le Bon împarte liderii politici în două categorii mari: aventurieri şi ctitori. Primii reprezintă liderii capabili să se manifeste prin acte de eroism doar în situaţii excepţionale, devenind pasivi în situaţiile ordinare, iar a doua categorie – ctitorii - cooptează, dimpotrivă, persoanele dotate cu voinţă tare, cu influenţă constantă şi puternică. În compartimentul întâi sunt elucidate, de asemenea, trăsăturile definitorii ale liderilor ideologi /doctrinari, pragmatici, romantici, populişti şi circumstanţele care favorizează promovarea unui sau altui model de lider politic.

S-a dovedit a fi imperativă şi abordarea unor elemente vitale în procesul de formare şi promovare a liderului politic –legitimitatea şi autoritatea –având drept punct de referinţă binecunoscutele distincţii weberiene. De asemenea, este remarcată contribuţia lui G. Luc Chabot în ce priveşte actualizarea conceptului de legitimitate a liderului politic prin lansarea termenilor de legitimitate democratică, legitimitate tehnocratică şi legitimitate ideologică. Totodată, pornind de la opinia unor teoreticieni că politica e total dizolvată în mediatic, ca factor de legitimitate a liderului politic este tratată şi mass media – legitimitatea mediatică. Lumea media modelând atât evenimentul, opinia publică, cât şi imaginea publică a liderului politic. Graţie „efectului mediatic” actorul politic devine o imagine, un ideal de personalitate, un simbol al reuşitei.

În efervescenţa societăţii politice moderne liderul politic ar fi un fenomen amorf, în lipsa unor virtuţi capabile să-l evidenţieze dintre ceilalţi membri ai comunităţii. Astfel, pe lângă

12

charisma, percepută ca o sinteză moral-volitivă şi intelectuală a personalităţii omului politic, un lider de succes trebuie să însuşească arta de a seduce electoratul, adică capacitatea de a „juca” cu sentimentele şi a sensibiliza iraţionalul emotiv; arta de a-l convinge sau virtutea persuasiunii, virtutea „autoconservării”, adică capacitatea de a „juca” contra timpului, de a-şi asigura supravieţuirea politică graţie unor decizii istorice.

Capitolul doi al lucrării este întitulat „Imaginea liderului politic: structura şi atributele definitorii”, care însumează două paragrafe – „Tipologia imaginii liderului politic şi specificul promovării diferitor modele” şi „”Dimensiuni simbolico – mitologice în elaborarea imaginii liderului politic”. Acesta reliefează definiţia noţiunii de imagine politică, reperele teoretice vis-à-vis de taxonomia imaginii liderului politic şi specificul promovării diferitor modele de imagine. Spaţiul preponderent, însă, este predestinat examinării valorilor simbolismului şi mitologiei politice ca instrumente performante de construcţie a imaginii liderului politic.

În baza premiselor expuse în capitolul anterior, sunt examinate modele de imagine strategică a liderului politic, impactul factorilor intrinseci asupra oportunităţii promovării unui sau altui model de imagine. În acest context, un moment semnificativ al lucrării îl constituie studiul vis-à-vis de mobilul acţiunii liderului politic, factorii obiectivi şi subiectivi ce determină cauzele şi tipul criteriului de autoevaluare a prestaţiei liderului politic. Astfel, vom putea distinge între trei categorii de lideri: realişti, afectaţi de complexul autosubestimării şi lideri afectaţi de complexul autosupraestimării. Totodată, prin prisma conceptului de autoevaluare, este abordată structura „Eu-lui politic”- termen lansat pentru prima dată de sociologii americani D.Offer şi G. Strauzer – teorie adaptată la exigenţele comportamentului politic autohton.

Având drept obiectiv identificarea modelelor de imagine

13

politică solicitate în cadrul „statului – spectacol” moldovenesc, au fost reluate argumentele autorului eseului politic „Ľ Etat spectacle”, Roger Schwartzenbertg, care analizează liderii politici în termeni de vedete politice. Perpetuând ideea lansată de sociologul francez, în capitolul rezumat sunt identificaţi actorii angrenaţi pe scena politică autohtonă în următoarele „distribuţii”: părinţi ai naţiunii, fii răzvrătiţi, martiri, gospodari, haiduci, oligarhi, „spărgători de alianţe”, non-femei politice, chiar şi „bebeluşi bătrâni”.

Capitolul al treilea, inserat cu genericul: ”Gestionarea imaginii liderilor în câmpul politic moldovenesc: metode şi tehnici” include trei paragrafe, ce reies într-o ordine logică unul din celălalt: „Confruntări de imagini ale liderilor politici autohtoni în campaniile electorale: performanţe şi eşecuri”, „Infotactici de conservare a imaginii pozitive în spectrul politic moldovenesc” şi „Limbajul – element constitutiv al imaginii liderului politic”. Ultimul capitol al tezei sintetizează, astfel, tehnicile şi strategiile electorale şi comunicaţionale rodate după specificul şi priorităţile câmpului politic moldovenesc. Sunt elucidate modalităţile de poziţionare şi promovare a principalilor concurenţi electorali în campaniile autohtone de imagine politică: identificarea aşa-numitei ”frână de schimbare”, „personalizarea” partidului, lansarea campaniei fatice de creare a imagini liderului politic (sloganele şi afişele electorale). Un alt domeniu de investigare îl constituie complexitatea şi ambiguitatea fenomenului imaginii politice negative, care, practic, secondează lansarea campaniilor electorale în Moldova. În această ordine de idei sunt identificate mecanismele care fac posibilă lansarea unei campanii negative: „furtunile” informaţionale, modelul epistolar de demoralizare a adversarului politic, „războiul” fatic, zvonistica. Este evocată puterea info-tacticilor şi a minciunii politice ca instrumente de conservare a imaginii plauzibile: minciuna gogonată, minciuna postelectorală, tactica „pipetei”, tactica „suflatului înapoi”, tactica

14

„vaporoasă”, tehnicile subliminale etc. Totodată, orice campanie de imagine include un element deosebit de sesizabil şi absolut necesar, cum este limbajul politic. Impactul limbajului politic asupra imaginii strategice a actorului politic, rolul discursului politic ca instrument al manipulării neurolingvistice sunt reflectate în ultimul paragraf al capitolului.

Concluzii şi recomandări. Analizând diverse aspecte ale fenomenului liderului /liderismului politic şi modelele de promovare a imaginii liderului politic în contextul autohton, s-a reuşit sintetizarea unor ipoteze, argumente, controverse şi deducţii ce pot sensibiliza terenuri ştiinţifice puţin practicabile în prezent. Studiul în cauză permite constatarea unui raport de interdependenţă dintre tipul de lider politic şi metodele de gestionare a unui sau altui model de imagine a liderului politic.

Referindu-ne la complexitatea fenomenului liderului politic, un rol important îi revine abordării conceptului dihotomic legitimitate /autoritate. Pornind de la influenta interpretare oferită de sociologul german Max Weber, care distinge între autoritatea charismatică, tradiţională şi legal-raţională, G. Luc Chabot, la rândul său, stabileşte trei tipuri “ideale” de autoritate a liderului politic: democratică, tehnocratică, ideologică. În acelaşi context, realităţile politicului moldovenesc generează alte câteva tipuri de legitimitate a liderului politic tentat să subscrie la un anumit model de imagine. Astfel, investigaţiile efectuate de autorul prezentei lucrări permit lansarea unor noţiuni noi, cum ar fi: legitimitatea „naţionaliştilor”; legitimitatea neocomuniştilor supravieţuitori; legitimitatea elitiştilor.

Fapt ce surprinde deliberat fenomenul legitimităţii democratice „pentagonale” a liderilor politici de pe scena politică autohtonă, dacă la modelele evocate mai adăugăm legitimitatea tehnocratică şi legitimitatea comuniştilor reformatori /euro-comunişti/.

15

Având drept punct de referinţă concepţiile lansate de francezul P. Lenain, vom constata necesitatea imperativă de înzestrare a liderului politic cu anumite calităţi personale, care îl disting calitativ de ceilalţi membri ai grupului social: persuasiunea sau virtutea de convingere; virtutea de “seducţie” a maselor electorale; virtutea “autoconservării.

O altă variabilă a procesului de elaborare şi promovare a imaginii liderului politic o constituie impactul unor factori extrinseci: timpul sau contextul socio-politic, cererea electoratului, factorul demografic, factorul etno -psihologic. O eventuală lansare în cursa prezidenţială din 1996 a actualului şef de stat, Vladimir Voronin, ar fi fost catastrofală. La fel cum construcţia imaginii strategice a unui lider comunist, până la dezintegrarea URSS, prin elaborarea concepţiei naţionale de aderare la structurile euroatlantice ar fi fost considerată o strategie disidentă.

Pe de altă parte, procesul de elaborare a unei imagini plauzibile implică şi exploatarea emoţiilor electorale sau a factorului subiectiv - la o asemenea deducţie s-a ajuns în consecinţa abordării dimensiunilor simbolico-mitologice ca elemente inerente ale imaginii politice. Analizând mesajele politice de ultimă oră ale principalilor subiecţi electorali în spectrul politic moldovenesc, am sintetizat următoarele:

Simbolistica stângii politice, în contextul actualei guvernări, are câteva obiective referenţiale: elaborarea imaginii strategice de comunişti creştini prin lansarea campaniei de reconstrucţie a Mănăstirii Căpriana, ce are drept scop detaşarea comuniştilor actuali de imaginea comuniştilor atei din perioada sovietică. În acelaşi context, lansarea mitului politic Ştefan cel Mare şi Sfânt de către reprezentanţii puterii comuniste de la Chişinău serveşte drept fundament pentru consolidarea ideologiei partidului puterii: cultivarea patriotismului moldovenesc şi

16

consolidarea statalităţii moldoveneşti printr-o deliberată distanţare de românesc /românism.

Simbolistica dreptei politice din Moldova se alimentează din dezideratele de integrare la comunitatea europeană şi, implicit, la valorile societăţii democratice, astfel încât simbolul „inimii albastre,” impregnate cu stelele de pe drapelul european, adoptat de către PPCD - işti, devine elementul relevant al opţiunii de unitate continentală şi transparenţă a hotarelor. Totodată, tricolorul, românismul, manifestaţiile stradale însoţite de diverse rituri politice rămân a fi un complement al simbolisticii dreptei politice din Moldova.

Referindu-ne la fenomenul constelaţiei mitologice, relevat cu multă inspiraţie de R. Girardet, care invoca patosul mobilizator al mitului Salvatorului, mitului Vârstei de aur, mitului Unităţii, vom remarca omniprezenţa acestora la izvorul mitologiei politice contemporane aflate în căutarea liderului salvator, capabil asemeni lui Moise să scoată din deşert poporul. O clasificare originală a imaginii liderilor politici, după principiul „vedetelor politice” ne oferă Roger Gerard Schwartzenberg, care descoperea în liderul politic: eroul, omul simplu, liderul charismatic, părintele naţiunii sau non-femeia politică. Pornind de la aceste reiterări, nu mai puţin relevantă devine intenţia autorului prezentei lucrări de tipologizare a actorilor politici, angrenaţi în scena politică autohtonă.

Astfel, cercetând oferta şi cererea electorală în câmpul politic moldovenesc, descoperim următoarele modele de imagine politică: „părintele naţiunii” (Mircea Snegur); “martiri” (Ilaşcu, Cubreacov); liderul -“locomotivă” (generalul Alexei, campania de imagine a PPCD în alegerile din februarie 2001); “bebeluşul bătrân” (Pavel Barbălat în confruntările pentru funcţia de preşedinte al RM din decembrie 2000); “milionarul” (Ion Sturza în campania electorală din 1998); “fiul răzvrătit” (D. Diacov în relaţiile cu ex-preşedintele Lucinschi); “gospodarul” ( S.

17

Urechean în campania de imagine din martie 2003); “non-femeia politică” (Maricica Liviţchi, Iuliana Costin în campania de imagine din 1995-1996); „spărgător de alianţe” (Iurie Roşca).

Observaţiile analitice asupra confruntărilor de imagini strategice în câmpul politic moldovenesc cristalizează următoarele tendinţe:

- pentru construcţia sau conservarea unei imagini plauzibile cele mai uzuale instrumente sunt: poziţionarea, manipularea, minciuna politică, limbajul politic, personificarea, mitologizarea, simbolistica politică.

Abordarea marketingului politic în Moldova prin prisma manipulării şi a minciunii politice relevă abundenţa campaniilor de imagine negativă pe piaţa moldovenească. Mecanismele şi instrumentele de elaborare şi organizare a campaniilor de imagine negativă diferă de la caz la caz, dar detaliul principal în mai toate cazurile se bazează pe fenomenul corupţiei şi traficului de influenţă. Realitatea politică, a demonstrat în mod deliberat că autorii unei astfel de campanii pot obţine reuşite previzibile, dar, totodată, pot comite şi gafe monumentale. Dacă gestionarea de către PPCD- işti a campaniei negative cu genericul: “O guvernare cu mâinile curate!” (1998; 2001) le-a asigurat acestora rezultatul aşteptat, atunci campania anti-Urechean, lansată de mass-media favorabilă candidatului din partea PCRM în perioada concurenţei electorale pentru funcţia de primar general al Chişinăului (mai - iunie 2003), a marcat exact contrariul.

Dincolo de aspectele unei campanii de imagine evocate anterior, o expresie deosebită în crearea imaginii liderului politic îi revine limbajului politic. Făcând parte din stratagemele comunicaţionale ale unui mediu politic, limbajul se transformă într-o armă puternică de persuasiune şi manipulare neurolingvistică a maselor electorale, stimulând, totodată, percepţia imaginii strategice de către opinia publică.

18

Reieşind din concepţiile expuse mai sus, pot fi avansate următoarele recomandări:

Angrenarea ONG – urilor în vederea sporirii gradului de imunitate al alegătorilor faţă de tehnicile de manipulare aplicate în campaniile electorale: canale de comunicare – mass media.

Campania de imagine trebuie să fie una coerentă, să nu derapeze prin diferite abuzuri de irelevanţă. Abandonarea bruscă a imaginii proiectate anterior de liderul politic şi percepută deja de mediul electoral poate aduce prejudicii grave campaniei de promovare.

Pentru gestionarea reuşită a campaniei de imagine politică, în special, graţie unei publicităţi politice de amploare, este imperativ necesar elaborarea unui plan-media, asigurându-se implicarea diverselor canale mediatice – ziare, reviste, radioul, televiziunea.

Respectarea „bunului simţ” în campaniile de publicitate negativă la adresa adversarului politic. Abuzul de incultură şi minciună politică riscă să afecteze credibilitatea electoratului faţă de campania electorală în ansamblu.

În altă ordine de idei, ar fi oportună elaborarea unui curs de „Imagine politică” la facultăţile de Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative, Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării.

Inserând un bogat material factologic, analize proprii asupra particularităţilor gestionării campaniilor de imagine a liderilor politici în Moldova, lucrarea de faţă poate fi utilizată ca bază teoretico-informativă în cadrul cursurilor de perfecţionare a cadrelor jurnalistice.

Teza conţine, de asemenea, investigarea raportului de interdependenţă între cultura politică a maselor electorale şi vulnerabilitatea acestora la tacticile de

19

manipulare, aplicate în scopul cristalizării unei imagini pozitive a liderului politic. În contextul actualităţii fenomenului abordat, consider a fi oportună aprofundarea cercetărilor ce-ar identifica interferenţele dintre psihologia votanţilor şi modelul elaborat de imagine a liderului politic, de asemenea interacţiunea dintre indicele de inteligenţă al actorului politic şi cel al potenţialilor votanţi.

20

Publicaţii la tema tezei: 1. Peru A. Confruntări de imagini politice în

Parlamentara-2001: performanţe şi eşecuri. Moldoscopie (Probleme de analiză poitică). ParteaXVI /Coordonator V. Moşneaga. -Chişinău, USM, 2001, p.5-12. (Coautor A. Belostecinic).

2. Peru A. Infotactici de conservare a imaginii plauzibile: crearea imaginii prin minciună politică şi tactici de manipulare. Moldoscopie (Probleme de analiză politică). Partea XVII. /Coordonator V. Moşneaga. - Chişinău, USM, 2001, p.9-21. (Coautor A. Belostecinic).

3. Peru A. „Furtunile informaţionale” şi vizibilitatea mediatică a liderului politic. Comunicarea publică: concepte şi interpretări. Studiu colectiv. Volumul I /Coordonator C. Marin. - Chişinău, USM, 2002, p.176-183.

4. Peru A. Limbajul ca element constitutiv al imaginii politice. Comunicarea publică: concepte şi interpretări. Studiu colectiv. Volumul II /Coordonator C. Marin. - Chişinău, USM, 2003, p. 160-168.

5. Peru A. Deontologia jurnalistică: contradicţii şi ambiguităţi. Mass-media în societăţile în tranziţie: realităţi şi perspective. Materiale ale Simpozionului ştiinţific internaţional. / Coordonator V. Moşneaga. - Chişinău, USM, 2001, p.187-189.

6. Peru A. Dimensiuni simbolico – mitologice în conceptul elaborării imaginii politice. Moldoscopie (Probleme de analiză politică). Partea XXIII / Coordonatori V. Moşneaga, V.Saca. - Chişinău, USM, 2004, p. 79-101.

7. Peru A. Legitimitatea, autoritatea şi charisma – elemente ale imaginii liderului politic (studiu comparat). Moldoscopie (Probleme de analiză politică). Partea XXIV / Coordonatori V. Moşneaga, V.Saca. – Chişinău, USM, 2004, p.98-113.

21

Adnotare Lucrarea de faţă este destinată studiului metodelor şi

tehnicilor de creare şi gestionare a imaginii liderului politic în câmpul politic moldovenesc.

În primul capitol al tezei sunt cercetate aspectele teoretico-metodologice ale fenomenului liderismului politic. Sunt definite concepţia de lider politic şi imagine politică, noţiunile de autoritate, legitimitate şi charismă ca elemente vitale ale imaginii liderului politic.

Un spaţiu considerabil al tezei este destinat definirii şi cercetării tipologiei imaginii liderului politic şi specificului promovării diferitor modele de imagine în funcţie de conjunctura socială, de cererea, dispoziţia şi cultura politică a corpului electoral.

Lucrarea inserează argumentarea oportunităţii şi a impactului exploatării dimensiunii simbolico-mitologice ca instrument de persuasiune şi manipulare a electoratului autohton în procesul de creare a imaginii liderului politic.

Ultimul capitol al tezei conţine observaţii generale vis-à-vis de strategiile şi tehnicile de gestionare a imaginii liderilor politici în câmpul politic moldovenesc: eşecuri şi performanţe.

Cuvinte-cheie: lider politic, lider reformator, lider tranzacţional, lider populist, lider realist, imagine politică, imagine strategică, imagine virtuală, personalizarea politicului, legitimitate, autoritate, charismă, simbolistică politică, mitologie politică, rit politic, câmp politic, marketing electoral, votanţi, “nucleu dur”, electorat fluid, manipulare, minciună politică, limbaj politic, manipulare neurolingvistică, cerere-ofertă electorală, autoevaluare, subestimare politică, supraestimare politică, imagou, campanie pozitivă, campanie negativă, model situaţional.

22

РЕЗЮМЕ Данная работа предназначена изучению технологий и

методов создания имиджа политического лидера на молдавском политическом поле. В первой главе изложены теоретическо-методологические аспекты политического лидерства. Дано определение концепции политического лидера и политического имиджа, а также разъясняются авторитет, легитимность и харизма как основные элементы, присущие имиджу политического лидера.

Значительный объем работы предназначен определению и изучению типологии имиджа политического лидера и специфики продвижении разных моделей, в соответствии с социальной конъюнктуры, а также с электоральным спросом и политической культуры.

Данная работа содержит пояснения эффективности эксплуатации политической символистики и мифологии в качестве инструмента манипуляции электората в процессе создания политического имиджа (позитивного и негативного), стратегические приоритеты управления имиджа на молдавском политическом поле: победы и крушении.

Ключевые слова: политический лидер, реформаторский лидер, популистский лидер, реалистичный лидер, политический имидж, стратегический имидж, виртуальный имидж, персонализация политического, легитимность, авторитет, харизма, политическая символика, политическая мифология, политическое поле, избирательные технологии, избиратель, «крепкое ядро», манипулирование, политическая ложь, политический язык, избирательные спрос-предложение, самооценка, политическая недооценка, политическая переоценка, избирательная кампания, позитивная кампания, негативная кампания.

23

SUMMARY The present paper is intended to study the methods and techniques of creating the image of the political leader within the political framework of the Republic of Moldova. In the first chapter of the study, we shall point out the theoretical and methodological aspects of the political leadership. We shall also define the notion of the political leader and political image and reveal the authority, lawfulness and charisma as basic features of the image of the political leader. A significant part of the paper is aimed to define and study the typology of the image of the political leader and the specific nature of the process of promoting different types, depending on the social circumstances, the elective demand and disposal. This paper reveals the possibility and impact of the exploitation of the political symbology and mythology as an instrument of manipulating the electorate in the process of creating the political image. Finally, the present paper conveys general remarks, strategies and techniques of managing the leaders’ image within the political framework of the Republic of Moldova. The performances and failures registered in the administration of the campaigns with positive and negative image are also pointed out.

Key-words: political leader, reformist leader, populist leader, transactional leader, realist leader, political image, strategic image, virtual image, personalization of the political framework, legitimacy, authority, charisma, political symbology, political mythology, political framework, elective marketing, voter, “hardcore”, fluid electorate, manipulation, political lie, political language, elective demand-supply, self-evaluation, political underestimation, political overestimation, positive campaign, negative campaign.

24