AUGMENTAREA CRESTEI ALVEOLARE FOLOSIND GREFA DE TESUT PENTRU
IMBUNATATIREA ESTETICII IN CAZUL UNEI PUNTI FIXE PE DINTII A
AUGMENTAREA CRESTEI ALVEOLARE FOLOSIND GREFA DE TESUT OSOS
PENTRU IMBUNATATIREA ESTETICII IN CAZUL UNEI PUNTI FIXE PE DINTII
ANTERIORI
D. R. Prithviraj, Ankit GuptaDepartment of Prosthodontics,
Government Dental College, Bangalore, IndiaStudent:DULHARU
IOANA
An: IV, Gr.14
Medicina DentaraAUGMENTAREA CRESTEI ALVEOLARE FOLOSIND GREFA DE
TESUT PENTRU IMBUNATATIREA ESTETICII IN CAZUL UNEI PUNTI FIXE PE
DINTII ANTERIORI
Termenul de defect de creasta alveolara localizat se refera la
un deficit volumetric in cadrul procesului alveolar.Tratamentul
estetic corect al defectului de creasta alveolara localizat este un
deziderat protetic greu de realizat.A fost prezentat un raport
clinic care combina protetica fixa cu augmentarea tesutului de la
nivelul crestei alveolare la un pacient cu defect de creasta pentru
obtinerea unei functii estetice si functionale mult mai bune.
Pierderea structurala cu modificarea aspectului permanent a
crestei alveolare restante poate aparea in urma unor defecte
congenitale,boala parodontala,extractia dentara sau a procedurilor
chirurgicale.In timpul vindecarii, stratul superior al tesutului
s-a prabusit,creand astfel contururi care fac obtinerea functiei
estetice dificil sau imposibil de realizat.
Termenul de defect de creasta alveolara localizat se refera la
un deficit volumetric in cadrul procesului alveolar.Aceste defecte
pot fi impiedicate prin integrarea in stomatologia protetica a unor
tehnici periodontale chirurgical reconstructive variate.
Daca tratamentul prin proteza fixa este realizat fara corectarea
chirurgicala a defectului de creasta alveolara,poate provoca
urmatoarele probleme:(1)Probleme estetice:pierderea
papilei,formarea de spatii interdentare negre,pierderea conturului
oral sau vestibular
(2)Probleme functionale:probleme fonetice prin deschiderea
spatiului interdentar si pericolul de aparitie a traumatismelor
masticatorii. Seibert a clasificat diferite tipuri de pierderi la
nivelul crestei alveolare in 3 clase:clasaI pierdere
vestibulo-orala de tesut cu pastrarea inaltimii crestei
alveolare;clasa aIIa pierderea apicocoronara de tesut cu pastrarea
latimii crestei in sens vestibulo-oral;clasa aIIIa combinatii intre
clasa I si clasa II cu pierderea atat a inaltimii cat si a latimii
normale.
Raportul clinic descrie folosirea tehnicii maxilare de corectare
a defectului de creasta alveolara prin folosirea de tesut palatinal
drept grefa si punte metalo-ceramica pentru a obtine un rezultat
estetic maxim.
RAPORT DE CAZ
Un pacient de sex masculin de 36 ani s-a prezentat la
departamentul de protetica din cadrul colegiului dentar
Bangalore,cu lipsa incisivilor centrali,laterali maxilari de pe
dreapta(1.1,1.2).Antecedentele sale medicale nu au dezvaluit nici o
boala sistemica.Antecedentele dentare au dezvaluit faptul ca dintii
lipsa au fost extrasi in urma unui accident auto care a avut loc cu
8 luni in urma.Examenul clinic si radiologic au dezvaluit un defect
de creasta alveolara de clasa aIII a Seibert in regiunea
edentata(figura 1 a si b).O proteza fixa ar rezulta cu elementele
alungite in portiunea lor apicala.Acest tip de restaurare nu ar
asigura estetica optima.Diferite metode de tratament precum proteza
amovibila,implantul sau proteza fixa conventionala impreuna cu
augmentarea cresteti alveolare au fost explicate pacientului ,care
a selectat augmentarea osoasa a zonei cu probleme urmata de o
proteza fixa conventionala.
Planul de tratament final include o grefa de tesut
subepitelial,urmata de o proteza fixa metalo-ceramica pentru
inlocuirea dintilor lipsa.
PROCEDURI CHIRURGICALE
Augmentarea crestei a fost realizata in departamnetul de
protetica.O doza profilactica de 500mg amoxicilina la 8 ore a fost
administrata cu o zi inainte de interventia chirurgicala si apoi
inca 4 zile dupa interventie.Incizia crestei a fost facuta sub
anestezie locala cu o lama de bisturiu nr15(figura 1 b)
intinzandu-se de la fata meziala a incisivului central pana la fata
meziala a caninului peste zona afectata. Nu a fost realizata o
incizie in plan vertical pentru ca procedura chirurgicala sa fie
mai conservativa. Lamboul a fost separat de osul alveolar pentru a
crea un sac. Fig 1. Situatie preoperativa. A)model de studiu ce
prezinta defect de creasta alvolara cl aIIIa Seibert, B) Incizia
crestei alveolare cu lama de bisturiu nr. 15Locul de unde a fost
recoltata grefa a fost jumatatea stanga a palatului dur in regiunea
dintre al 2lea premolar si primul molar.Marimea aproximativa a
grefei necesara a fost marcata folosind un creion chirurgical.Cu
lama nr 15 s-a realizat o incizie trapezoidala (figura 2a). Grefa
de tesut a fost obtinuta prin incizarea tesutului de la locul de
recoltare folosind lama nr 15 si forceps-ul(figura 2b).Grefa de
tesut a fost transferata la locul de primire si inserata in sacsi
apoi suturata folosind fir de matase 4-0.
Eugenatul de zinc a fost aplicat la nivelul regiunii palatinale
cu ajutorul unei placi de rasini acrilice retentionata cu fire de
otel inoxidabil de 0,8mm pe premolari si molari bilateral.Eugenatul
de zinc pentru protejarea locului de donare si pentru a grabi
vindecarea .Pacientul a fost trimis acasa. Fig 2: a) dupa ce a fost
realizata incizia trapezoidala, lamboul a fost decolat spre
regiunea palatului, b)Grefa de tesut recoltata si depusa la locul
de primire.Pacientul a fost reexaminat dupa 24 de ore si nu au fost
gasite complicati post-chirurgicale.Pansamentul a fost indepartat
dupa 1 saptamana(fig3) si deasemenea suturile au fost
indepartate.Apoi pacientul a fost chemat pt reexaminare la un
interval de o luna in urmatoarele 2 luni.Dupa 2 luni,ambele locuri
atat cel de primire cat si cel donator(fig4a si 4b) erau
vindecate,acoperite cu mucoasa ferma si rezilienta.Conturul labial
al crestei alveolare a fost imbunatatit substantial cu o
imbunatatire notabila a inaltimii(figura 4c).
PLASAREA PROTEZEI PARTIALE FIXE
Dupa 2 luni s-a desfasurat un nou examen clinic pentru a examina
gradul de imbunatatire dupa interventia chirurgicala.Contururile
labio-orale si inaltimea crestei alveolare aveau acum valori
acceptabile pentru realizarea unei punti partiale fixe
estetice.Dintii stalpi au fost preparati cu prag gingival.A fost
luata amprenta si s-a realizat modelul.Puntea a fost realizata in
laborator folosind incisivul central stang si caninul
drept(2.1,1.3) ca dinti stalpi.S-a facut proba puntii si ajustarile
ocluzale s-au realizat inaintea cimentarii.Dupa glazurarea cu
ceramica proteza a fost cimentata folosind un ciment pe baza de
rasini(figura 5).
Fig 3: situatia la o saptamana postoperator
Pacientul a fost programat pentru o noua intalnire dupa 2 luni
de la cimentare si apoi din 3 in 3 luni.Dupa 6 luni nu s-au
observat complicatii.Functia estetica a resaturarii prezenta un
grad satisfacator.
DISCUTII
Tehnicile de reconstituire cu tesut provenind de la acelasi
pacient sunt optiuni de luat in considerare pentru restaurarea
functionala si estetica la pacientii cu defect de os
alveolar.Inlocuirea dintilor in zone ce au nevoie de o resaturare
estetica au nevoie de proteze realizate corect atat ca forma cat si
ca nuanta cu stabilirea aparentei naturale a tesutului peri-odontal
inconjurator restaurarii.S-a prezentat un raport clinic care
combina protezarea fixa cu augmentarea crestei alveolare la un
pacient cu defect de creasta alveolara pentru a obtine maximum de
functionalitate si estetica.
Fig 4: a) dupa 2 luni de la interventia chirurgicala se observa
o crestere semnificativa a inaltimii si latimii crestei alveolare,
b)dupa 2 luni de la interventia chirurgicala se observa vindecarea
completa a locului de recoltare a grefei, c)se observa o
imbunatatire a crestei alveolare cand sunt comparate cele doua
modele pre si postoperativeExista o multitudine de metode
chirurgicale si non-chirurgicale pentru corectarea defectelor de
creasta alveolara localizata.Metodele protetice non-chirurgicale
includ ( A) elemente de culoare a dintelui cu design natural;(B)
material ceramic de culoarea gingiei in zona cervicala a elemetelor
.Metodele chirurgicale includ (A)augmentarea crestei alveolare cu
tesut provenind de la acelasi pacient;(B)augmentarea folosind
diverse materiale aloplastice precum fosfatul
tri-calcic,hiddroxiapatita,sulfatul de calciu si ciment
glasionomer;(C)grefa de os provenind de la acelasi
pacient;(D)regenerarea osoasa ghidata.
Fig 5: reabilitarea pacientului cu ajutorul unei punti fixe
metalo- ceramice
In acest caz o grefa de tesut provenind de la acelasi pacient a
fost recoltata d ela nivelul palatului dur pentru a imbunatati
defectul de creasta localizat urmata de realizarea unei punti fixe
metalo-ceramice.Dupa tratament,pacientul a fost reexaminat dupa 6
luni si a prezentat semne de succes privind
confortul,functionalitatea si cel mai important estetica.
Bibliografie