Auditul Financiar Contabil Privid Stocurile

1. Prezentarea Cadrului legislativ privind stocurile

- OMFP 3055/ 2009 pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu DirectiveleEuropene- Legea contabilitatii, legea nr. 82/1991, republicata in in Monitorul Oficial, Partea I nr. 454 din18/06/2008

- Legea nr.571 din 22 decembrie 2003 privind Codul fiscal- H.G. nr. 97 din 19.03.1994 pentru modificarea H.G. nr. 58/1994 privindreglementareadiferentelor favorabile din reevaluarea stocurilor

AUDITUL

FINANCIAR

CONTABIL

de valori materiale la unele produse ale caror preturi se stabilesc sub supravegherea Ministerului Finantelor, precum si a diferentelor favorabilede curs valutar rezultate ca urmare a deprecierii cursurilor in lei ale valutelor la unele bancicomerciale cu capital majoritar de stat, publicata in M.Of. nr. 80 din 29.03.1994

- IAS 2: Stocuri

-Ghidul calitatii in audit

2. Prezentarea obiectivelor misiunii de audit financiar contabil privind stocurile

1. Evaluarea la intrare a stocurilor de materii prime la cost de productie si achizitie.

2. Identificarea stocurilor la nivelul patrimoniului entităţii.Asigurarea faptului că stocurile există şi sunt deţinute de societate.

3. Evaluarea corectă la ieşire a stocurilor , conform metodei FIFO. Asigurarea faptului că ieşirilede stocuri au fost corect contabilizate .

4. Urmărirea consecvenţei în aplicarea metodei contabile de evaluare la ieşire a stocurilor. Se urmăreşte exactitatea înaplicarea metodei contabile privind stocurile prin aplicarea

principiului independenţei exerciţiului.

5. Se verifică exhaustivitatea informaţiei privind stocurile dematerii prime.

6. Corelarea dintre balanta si bilantul contabil.

7. Identificarea stocurilor depreciate şi greu vandabile şi verificarea constituirii de provizioane necesare.

8. Se verifica daca stocurile cu o mişcare lentă sau fără mişcare au fost corect evaluate, la valoarea netă realizabilă.

9. Verificarea corectitudinii inventarierii.

10. Aplicarea reducerilor comerciale si financiare.

3.Sistemul de documente primare si fluxul lor informational

-Factura de cumparare

-Factura de vanzare

-Jurnal Cumparari

-Jurnal Vanzari

-Registru Jurnal

-Nota Intrare Receptie

-Bon de primire

-Bon de predare a semifabricatelor la magazine

-Bon de predare a materilelor refolosibile la magazine

-Bon de predare transfer restituire

-Bon de transfer

-Bon de consum

-Balanta de verificare

-Decont TVA

Facturacumparare

Jurnalcumparar

i

RegistruJurnal

DecontTVA

Balantade

Nota deintrarereceptie

Bon deprimire

Facturade

JurnalVanzari

4.Prezentarea monografiei contabile a misiunii de audit

Aplicatia 1.Evaluarea stocurilor la cost de acizitie

Societatea ALFA achizitioneaza 5000 metri de panza de la furnizorul BETA, la un pret de 10 euro/metro.Cursul de schimb la data achizitiei este de 45,5 lei/euro,taza vamala este de 7%,iar comisionul vamal este de 5%.Pentru a duce marfa in unitate,ALFA primeste de la o societate de transport o facture in valoare de 2480 lei(din care TVA 24%).

Costul de achizitie al marfurilor:

Pret de achizitie=5000*10 euro/metro*45,5lei/euro=2 275 000 lei

(+)Taxa vamala=2 275 000*7%=91 000

(+)Comision vamal=2 275 000*5%=11 375

(+)Cheltuieli de transport=2 000

(=)Cost de acizitie =2 379 375 lei

2 379 375 lei 371 Marfuri = % 2 379 375

401.01 Furnizori BETA 2 275 000

401.02 Furnizori transport 2 000

446 Impozite,taxe si 10 2375

varsaminte asimilate

Aplicatia 2. Societatea ALFA are in stoc la inceputul lunii decembrie 2012 , marfuri in valoare de 7500 lei. Incursul lunii au loc urmatoarele operatii: achizitie de marfuri in valoare de 200 lei TVA 24%;vanzari de marfuri la prêt de vanzare de 800 lei,TVA 24%, cost achizitie 600 lei. La sfarsitullunii are loc inventarierea in urma careia se stabileste stocul final faptic demarfuri in valoare de6500 lei.Inventarierea se face prin metoda inventarului permanent.

-Achizitie marfuri

% = 401Furnizori 124 lei

371 Marfuri 100

4426 TVA deductibila 24

-Vanzare marfuri

:a) vanzare propriu-zisa :

4111 Clienti = 707 Venituri din vanzarea marfurilor 500 lei (gresit)

b)descarcare de gestiune:

607 Cheltuieli privind marfurile = 371 Marfuri 300 lei

-La sfarsitul perioadei se inregistreaza diferenta constatata la inventar

Sf scriptic = 5000 + 100 – 300 = 4 800 lei

Sf faptic = 4 500 lei

=>Minus la inventar in valoare de 300 lei

607 Cheltuieli privind marfurile = 371 Marfuri 300 lei

Aplicatia 3. Contabilitatea stocurilor din productie proprie

A.La inceputul perioadei ,situatia initiala in conturi se prezinta astfel:contul 345”Produse finite” 4800 lei(cost prestabilit),contul 348 “Diferente de pret la produse” 300 lei(sold creditor), contul 331 “Produse in curs de executie” 3600lei(cost efectiv).In cursul lunii cheltuielile ocazionate cu desfasurarea procesului de productie sunt in valoare de 20400 lei.Pe parcursul lunii societatea obtine produse finite la cost prestabilit de 19 200 lei.Costul efectiv al productiei finite

obtinute,conform bonurilor de predare-transfer/21 dec este de 18 000lei.

a)inregistrarea cheltuielilor pt productia neterminata,preluata dina nul precedent

711 Variatia stocurilor = 331 Produse in curs de executie 3600

b)obtinerea de produse finite

345 Produse finite = 711 Variatia stocurilor 19 200

c)inregistrarea diferentelor de prêt aferente produselor finite obtinute

stabilirea diferentelor de prêt :

cost efectiv<cost prestabilit => diferenta de prêt in plus 1200lei

348 Diferente de prêt la produse =711 Variatia stocurilor = 348 1200 lei(Gresit !)

B.Societatea vinde o parte din productia finita a carei valoare ,la cost prestabilit, este de 14 400 lei.Pretul de livrare al producatorului este de 15 840 lei , la care se percepeTVA 24%.Valoarea determinata a productiei neterminate la sf luniiesre de 6000 lei cost efectiv.

a)vanzare produse finite

411 Clienti = % 19 641,6

701 Venituri din vanzarea produselor finite 15 840

4427 TVA colectata 3 801,6

C.La sfarsitul lunii decembrie ,se descarca gestiunea de produse finite cu valoarea,la prêt de inregistrare (cost prestabilit ) a produselor livrate , in suma de 14 400 lei si se repartizeaza diferenta de prêt aferenta produselor livrate.

711 Variatia stocurilor = 345 Produse finite 14 400

348 Diferente de prêt la produse = 711 Variatia stocurilor 900

Calculul diferentelor de prêt aferente produselor livrate :

Determinarea coeficientului mediu al diferentelor :

K= soldul ct 348 inainte de repartizare = 1500 = 0,0625

TSD ct 345 24 000

Determinarea diferentelor de prêt aferente produselor livrate :

dv-Rc 345 * K= 14 400*0,0625=900 lei

Aplicatia 4..Se cunosc urmatoarele informatii privind un stoc de marfa al societatii ALFA:

-La 01.12.2012 se aflau in stoc 100 bucati, evaluate la costul deachizitie de 100 lei/buc;

-La 10.12.2012 are loc o achizitie de 100 buc. la cost de 200 lei/buc., TVA 24%;

-La 15.12.2012 are loc o vanzare de 150 buc

-La 20.12.2012 are loc o achizitie de 50 buc, prêt 300 lei/ buc, TVA 24%

-La 25.12.2012 are loc o vanzare de 90 buc.Pretul de vanzare a fost 500 lei

Care este valoarea iesirilor din stoc si a stocului final daca seutilizeaza metoda FIFO?

Data

Intrari Iesiri Stoc

Cantitate

Costunitar

Cost total

Cantitate

Cost

unitar

Cost

total

Cantitate

Cost

unitar

Cost

total

1.12

100 100 10 000

10.12 100 200 20 000

100

100

100

200

10 000

20 000

15.12 100

50

100

200

10 000

10 000

50 200 10 000

20.12 50 300 15 000

50

50

200

300

10 000

15 000

25.12 50

40

200

300

10 000

12 000

10 300 3 000

10 300 3000

31.12

Valoarea iesirior= 42 000

Stoc final= 3 000

Aplicatia 5. Contabilitatea marfurilor la o intreprindere comerciala cu amanuntul

A.Societatea ALFA achizitioneaza marfuri :prêt de cumparare de 3500 lei, TVA deductibil 24%.Adaosul comercial practicat este de 40%(marfurile sunt evidentiate la pretul de vanzare cu amanuntul)

a)achizitie marfuri

% =401 Furnizori 4340

371 Marfuri 3500


b)inregistrarea adaosului comercial

371 Marfuri = % 2576

378 Diferente de pret lamarfuri 1400

4428 TVA neexigibila 1176

Calculul pretului de vanzare cu amanuntul pentru marfurile achizitionate

Cost de achizitie marfuri = 3500

Adaos comercial = 1400

=Prêt vanzare fara TVA= 4900

TVA neexigibila(4900*24%)=1176

=Prêt vanzare cu TVA =6 076

B.Societatea ALFA achizitioneaza 1000 parfumuri de la furnizorulextern BETA la un pret de 50 euro bucata. Cursul de schimb de ladata achizitiei 4.5 lei/euro . Taxa vamala 5%, comision vamal0.5%. Pentru a aduce marfa in unitate X primeste de la o societate de transport o facture invaloare de 1200 lei ( din careTVA 24% ).

Pretul negociat = 1000 buc x 50 € x 4.5 lei/€ = 225 000 lei

+ Taxa vamala = 225 000 x 5% = 11 250 lei

+ Comision vamal = 225 000 x 0.5% = 1 125 lei

+ Cheltuieli de transport = 1 200 lei

+TVA 24%=288 lei (Gresit !)

= Cost achizitie = 238 863 lei

371 Marfuri = % 238 863 (Gresit !)

401 Furnizori(Beta) 225 000

446Alte impozite,taxe si 12 375


401 Furnizori(Transport) 1 200


Aplicatia 6.Societatea acorda garantie de un an tuturor produselor pe care le vinde.Statisticile arata ca 70% din produsele vandute nu prezinta defecte, 25% prezinta defecte minore si 5% prezinta defecte majore.Daca toate produsele ar aveadefecte minore,cheltuielile cu reparatiile ar fi de 100 000 lei.Daca toate produsele ar avea defecte majore,cheltuielile cu reparatiile ar fi de 1 000 000 lei.

Provizionul :70%*0+25%*100 000+ 5%* 1 000 000=75 000 lei

Cheltuieli cu provizioane pentru riscuri si cheltuieli=Provizioane pentru garantii 75 000

Aplicatia 7. Se cunosc urmatoarele informatii cu privire la produsele finite PF1, PF2, PF3,PF4 ale societatii ALFA, in anul 2012. Societatea evalueaza stocurile in bilant conform IAS2.

Produs Cost Valoarea realizabila neta

Valoarea de inventar

PF1PF2PF3PF4

10 00012 00015 00019 500

11 00013 50013 50016 000

10 00012 00013 50016 000

TOTAL 56 500 54 000 51 500

In bilant = min ( cost ; valoarea de inventar)

Valoarea de inventar = min ( cost, valoarea realizabila neta)

Min ( 56 500 ; 51 500) = 51 500 => Apreciere :5 000

394 Ajustari pentru deprecierea =7814 Venituri din ajustari pentru 5 000 ( Gresit ! )

Produselor deprecierea activelor circulante

Aplicatia 8.Societatea ALFA inregistreaza in luna decembrie valori consumate dupa cum urmeaza:materii prime 9 000 lei,materiale consumabile 1785 lei,conform centralizatorului bonurilor de consum.La sf lunii decembrie se determina diferentele de pret aferente valorilor materiale consumate si se inregistreaza repartizarea acestora,stiind faptul ca la inceputullunii situatia in conturi se prezinta astfel:cont 301 “Materii prime” 3750 lei,cont 3028 “Alte materiale consumabile” 1500 lei ,cont 308 “Diferente de pret la materii prime si materiale”(debitor) 2600 lei.

Inventar permanent

a)consumul de materii prime si materiale

601 Cheltuieli cu mp =301 Materii prime 9 000

6028 Cheltuieli priv alte materii consumabile=3028 Alte materialeconsumabile 1 785

b)repartizarea diferentei de pret aferente consumurilor

% = 308 Diferente de pret la materii prime 1 542

si materiale

601 Cheltuieli cu mp 1 287

6028 Cheltuieli priv alte 255

materii consumabile

Calculul dif de pret aferente consumurilor:

-determ coeficientului mediu de dif de pret:

K=2600+400/15750+5200=0,143

-determ dif de pret aferente consumurilor de :

Mp:9000*0.143=1287

Materiale consum:1785*0.143=1542

Total=1542 lei

Inventar intermintent

a)trecerea pe cheltuiala a stocurilor initiale la inceput de luna

601 Cheltuieli cu mp =301 Materii prime 3750

6028 Cheltuieli priv alte materii consumabile=3028 Alte materialeconsum 1 500

B)”blocarea” in conturilor de stocuri a valorilor materiale constatate la inventariere

301 Materii prime = 601 Cheltuieli cu mp 15 750

3028 Alte materiale consum = 6028 Cheltuieli priv alte materii consumabile 5 200

Aplicatia 9.Inregistrarea in contabilitate a costului de achizitie si a reducerilor comerciale de natura scontului

Societatea ALFA cumpara marfuri in valoare de 10 200 lei cu un rabat de 10%, discount 5%,cheltuieli de transport 11%, din valoarea achizitiei , cuprinse in factura primita de furnizor, TVA 24%.

Scadenta facturilor, conform contractului cu furnizorul, este la 90 de zile , iar in cazul platii inaintea acestui termen , pana la 60 de zile, se acorda un scont care este de :

-15% din valoarea facturii,pentru plata in momentul facturarii;

- 10% din valoarea facturii,pentru plata pana la 30 de zile de la data facturarii, sau

-5% din valoarea facturii,pentru plata pana la 60 de zile de la data facturarii.

Structura costului de achizitie:

a)Pretul de cumparare a marfurilor 10.200

b)Rabat =10% -1.020

c)Total 9.180

d)Discount(din c)=5% - 459

e)Total (c-d) 8.721

f)Cheltuieli de transport(din a)=11% 1.122

Costul de achizitie(e+f) 9.843

TVA=24% 2362,32

Total de plata 12.205,32

A.Inregistrarea scontului la achitatea facturii furnizorului

-inregistrarea stocului si a scontului in momentul primirii facturii si receptiei stocului:

12.205,32 % = 401 Furnizori 12. 205,32

9.843 371 Marfuri

2362,32 4426 TVA deductibila

-decontarea facturii , cand valoarea achitata este diferenta dintre total factura si scontul primit

(12 205,32- 9843*5%=12 205,32- 492,15=11 713,17)

12 205,32 401 Furnizori = % 12 205,32

5121 Conturi la banci 11 713, 17

767 Venituri din 492,15

sconturiobtinute

B..Inregistrarea scontului in momentul primirii acestuia de la furnizor , moment ce este ulterior achitarii facturii

-inregistrarea stocului in momentul receptiei:

12.205,32 % = 401 Furnizori 12. 205,32

9.843 371 Marfuri


-decontarea facturii:

12 205,32 401 Furnizori = 5121 Conturi la banci 12 205,32

-incasarea scontului conform facturii de acordare a scontului:

492,15 401 Furnizori = 767 Venituri din 492,15

sconturiobtinute

C.Situatiile in care, conform contractului cumparatorul beneficiaza de scont si plata facturii se realizeaza in mometul achizitiei(scontul nu se contabilizeaza distinct , ci se scade din valoarea facturii).In aceste cazuri, scontul de care beneficiaza cumparatorul este de 15%din costul acizitiei.

Suma de plata:


b)Rabat =10% -1.020

c)Total 9.180


e)Total (c-d) 8.721



TVA=24% 2362,32

Scont = 15% - 1 476,45


-.Inregistrarea scontului in momentul receptiei

12. 205,32 % = % 12 205,32

9.843 371 Marfuri 401 Furnizori 10. 728,87

2362,32 4426 TVA deductibila 767 Venituri din 1 476,45

sconturi obtinute

-achitarea facturii furnizorului

10. 728,87 401 Furnizori = 5121 Conturi la banci 10. 728,87

Aplicatia 10.Inregistrarea in contabilitate a costului de achizitie si a reducerilor comerciale de natura scontului

Societatea ALFA cumpara marfuri in valoare de 10 200 lei cu un rabat de 10%, discount 5%,cheltuieli de transport 11%, din valoarea achizitiei , cuprinse in factura primita de furnizor, TVA 24%.

Scadenta facturilor, conform contractului cu furnizorul, este la 90 de zile , iar in cazul platii inaintea acestui termen , pana la 60 de zile, se acorda un scont care este de :

-15% din valoarea facturii,pentru plata in momentul facturarii;

- 10% din valoarea facturii,pentru plata pana la 30 de zile de la data facturarii, sau

-5% din valoarea facturii,pentru plata pana la 60 de zile de la data facturarii.

Structura costului de achizitie:


b)Rabat =10% -1.020

c)Total 9.180


e)Total (c-d) 8.721



TVA=24% 2362,32


A.Inregistrarea scontului la achitatea facturii furnizorului

-inregistrarea stocului si a scontului in momentul primirii facturii si receptiei stocului:

12.205,32 % = 401 Furnizori 12. 205,32

9.843 371 Marfuri


-decontarea facturii , cand valoarea achitata este diferenta dintre total factura si scontul primit

(12 205,32- 9843*5%=12 205,32- 492,15=11 713,17)

12 205,32 401 Furnizori = % 12 205,32

5121 Conturi la banci 11 713, 17

767 Venituri din 492,15

sconturiobtinute

B..Inregistrarea scontului in momentul primirii acestuia de la furnizor , moment ce este ulterior achitarii facturii

-inregistrarea stocului in momentul receptiei:

12.205,32 % = 401 Furnizori 12. 205,32

9.843 371 Marfuri


-decontarea facturii:

12 205,32 401 Furnizori = 5121 Conturi la banci 12 205,32

-incasarea scontului conform facturii de acordare a scontului:

492,15 401 Furnizori = 767 Venituri din 492,15

sconturiobtinute

C.Situatiile in care, conform contractului cumparatorul beneficiaza de scont si plata facturii se realizeaza in mometul achizitiei(scontul nu se contabilizeaza distinct , ci se scade din valoarea facturii).In aceste cazuri, scontul de care beneficiaza cumparatorul este de 15%din costul acizitiei.

Suma de plata:


b)Rabat =10% -1.020

c)Total 9.180


e)Total (c-d) 8.721



TVA=24% 2362,32

Scont = 15% - 1 476,45


-.Inregistrarea facturii de marfa

12. 205,32 % = 401 Furnizori 12 205,32 (Gresit!)

9.843 371 Marfuri




5.Aplicarea procedeelor si tehnicilor de audit

5.1 Scrisoare de angajament

Către Consiliul de Administraţie sau reprezentanţilor adecvaţi ai conducerii la vârf:

Dumneavoastră aţi cerut ca noi să efectuăm auditul situaţiilor financiare ale societăţii S.C.ALFA S.A. care conţin bilanţul la data de 31.12.2012, contul de profit şi pierdere, situaţiamodificărilor capitalului propriu şi situaţia fluxurilor de trezorerie pentru exerciţiul financiar carese încheie la această dată, precum şi un rezumat al politicilor contabile semnificative şi alte noteexplicative.Suntem încântaţi să vă confirmăm acceptarea şi înţelegerea noastră în ce priveşte acestangajament prin conţinutul acestei scrisori. Auditul pe careîl vom efectua va avea ca obiectivexprimarea unei opinii din partea noastră asupra situaţiilor financiare.

Auditul nostru va fi efectuat în conformitate cu Standardele Internaţionale de Audit.Acele standarde cer ca noi sărespectăm cerinţele de etică şi să planificăm şi să efectuămauditul astfel încât să obţinem o asigurare rezonabilă căsituaţiile financiare nu conţin denaturărisemnificative. Un auditimplică aplicarea de proceduri în vederea obţinerii de probe de audit cu privire la valorile şi prezentările de informaţii din situaţiile financiare.

Procedurile selectatedepind de raţionamentul auditorului, inclusiv evaluarea riscului existenţei de denaturărisemnificativeîn situaţiile financiare provenite din fraudă sau eroare. Un audit include, deasemenea, evaluarea conformităţii politicilor contabile folosite şi a rezonabilităţii estimărilor contabile efectuate de către conducere, precum şi evaluarea prezentării generale a situaţiilor financiare.Datorită caracteristicii de test şi a altor limitări inerente ale oricărui sistem contabil şidecontrol intern, există un risc inevitabil ca unele denaturări semnificative să rămână nedescoperite.Atunci când am efectuat evaluarea riscului, am considerat controlul intern relevant pentruîntocmirea situaţiilor financiare de către societate pentru

a putea defini procedurile de audit caresunt corespunzătoare în circumstanţele date, dar nu în scopul exprimării unei opinii asupraeficacităţii controlului intern din cadrul societăţii. Totuşi, vă vom furniza o scrisoare separatăreferitoare la orice deficienţe semnificative în structurarea sau implementarea controluluiintern în raportarea financiară de care am luat cunoştinţă pe parcursul auditării situaţiilor financiare.

Vă reamintim că responsabilitatea pentru întocmirea situaţiilor financiare care prezintă înmod corect poziţia financiară, performanţele financiare şi fluxurile de trezorerie ale societăţii înconformitate cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară este a conducerii societăţii.Raportul nostrude audit va explica faptul că responsabilitatea pentru întocmireaşi corecta prezentare a situaţiilor financiare în conformitate cucadrul de raportare financiară aplicabilrevine conducerii societăţii, iar această responsabilitate include:- Structurarea, implementarea şi menţinerea controlului intern relevant pentru întocmireasituaţiilor financiare care nu conţin denaturări provenite din fraudă sau eroare;- Selectarea şi aplicarea politicilor contabile corespunzătoare; şi- Efectuarea de estimăricontabile care sunt conforme cu circumstanţele.Ca parte a procesului nostru de audit, vom solicita din partea conducerii confirmări scrisecu privire la declaraţiile ce ne-au fost date înlegătură cu auditul.Aşteptăm cu nerăbdare o colaborare deplină cuechipa dumneavoastră şi credem căaceasta ne va pune la dispoziţieorice înregistrări, documentaţii şi alte informaţii care ne vor finecesare în efectuarea auditului.

Vă rugăm să semnaţi şi să returnaţi exemplarul ataşat acestei scrisori pentru a ne arăta căscrisoarea este conformă cu înţelegerea dumneavoastră în legătură cu organizarea auditului pecare îl vom efectua asupra situaţiilor financiare

S.C. AUDIT FINANCIAR DE CALITATE S.R.L

S-a luat la cunoştinţă în numele societăţii S.C. ALFA S.A de către

……………………………………………..

Numele si functia

Data

5.2. Control documentat-contabil

Acest tip de control cuprinde:- Controlul cronologic- ce consta in verificarea facturilor de vanzare in ordineacalendaristica a emiterii lor;- Controlul invers cronologic- urmarind verificarea facturilor decumparare in ordineainversa a acestora;- Controlul sistematic- prin intermediul caruia este verificata corespondenta dintreinformatiile aferente Registrului Jurnal si cele aparute in fisele sintetice ale conturilor;- Controlul reciproc- ce vizeaza verificarea informatiilor inscrise pe facturi cu celeprevazute in notele de intrare receptie;- Controlul incrucisat-care presupune confruntarea exemplarului 1al facturii aflatla cumparator cu exemplarul 2 aflat la vanzator si verificarea acestora;- Controlul matematic-ce are in vedere verificarea corectitudiniielementelorvalorice care apar in documentele financiar-contabile;

- Analiza contabila-referindu-se la verificarea respectarii corespondentei conturilorutilizate in cadrul inregistrarilor contabile conforme cu OMFP 3055.

5.3. Control total si control prin sondaj

Avand in vedere numarul de documente financiar-contabile ce trebuie verificate,auditorul poate opta pentru verificarea intregului volum de documente existente in cadrul firmeisau sa selecteze un procent considerat semnificativ dintre acestea care sa genereze un rezultatfinal corect in ceea ce priveste evaluarea situatiei firmei auditate. Intreprinderea auditata in cazul de fata inregistreaza, in medie, un volum de 6 000 facturiin decursul unui exercitiu financiar. Aceasta inseamna inregistrarea, in medie, a unui numar de 500 de facturi lunar. Fiind un volum mare de facturi, verificarea se va face prin aplicareacontrolului prin sondaj.Tehnica aplicarii controlului prin sondaj presupune urmatoarele etape:1. Se determina volumul de facturi care fac obiectul misiunii de audit.In cazul de fata, numarul de facturi este de 3500, determinat anterior (6.000 facturi / 12luni = 500 facturi/luna).2. Se realizeaza ordonarea descrescatoare a facturilor, dupa valoare.3. Se determina marimea esantionului statistic utilizand un procent semnificativ.

In cazul de fata, se alege aplicarea unui procent de 20%. Esantionul statistic va aveavaloarea de 500 x 20% = 100.4. Pe baza esantionului statistic, se determina topul acestuia prin aplicareaprocentului de 80% din valoarea esantionului.In cazul de fata, topul esantionului statistic inregistreaza valoarea de 80% x 100 = 80facturi.5. Selectarea facturilor aleatoare alese din randul celor ce nu au fost luate inconsiderare in topul esantionului se va face dupa voia auditorului.In cazul de fata se va alege aleator dintr-un numar de 100 – 80 =20 defacturi, exeptand cele 80 de facturi apartinand topului esantionului.

5.4. Control faptic

Controlul faptic cuprinde:- Inventarierea - fizica si valorica, in functie de natura elementelor avute in vederein procesul de auditare;- Observarea directa- care presupune urmarirea unui proces sau a unei proceduriefectuata de altcineva (de exemplu, urmarirea inventarierii stocurilor realizata de catre personalulintreprinderii auditate);- Analiza de laborator-ce apare in cazul necesitatii apelarii la specialisti pentruefectuarea analizei.

5.5. Confirmarile externe

Acestea constau in confirmarea soldurilor finale ale conturilor de furnizori si cele declienti, respectiv conturile de datorii si cele de creante.

6.Determinarea riscului aferent misiunii deaudit

Riscul de audit reprezinta riscul ca auditorul sa exprime o opinie de audit neadecvata,atunci cand situatiile financiare suntdenaturate in mod semnificatv.

Calculul riscului de audit (RA).RA=RI x RC x RN

Riscul de audit cuprinde trei componente:- riscul inerent, -riscul de control ,- riscul de nedetectare. In cazul de fata, avand in vedere ca s-a efectuat auditarea utilizand controlul prin sondaj prin intermediul unui procent de 20% din volumul documentelor, nivelul riscului va fi mai ridicatdecat in cazul efectuarii auditarii utilizand controlul total saua auditarii folosind un procent mai mare in stabilirea esantionului statistic. Riscul inerent reprezinta posibilitatea ca o asertiune sa comporte o denaturare ce poate fi semnificativa, fie individual, fie cumulata cu alte denaturari, presupunand ca nu exista controalea ferente. Riscul inerent exista in permanenta, fiind

independent de auditul sistemului financiar.In cazul de fata, riscul inerent in evaluarea intreprinderii inregistreaza o valoare de 10 %.

Riscul de control consta in riscul ca o denaturare ce poate aparea intr-o asertiune si care poate fi semnificativa, fie in cazul in care este izolata, fie cumulata cu alte denaturari, sa nu fie prevenita, detectata si corectata la timp de sistemul de control intern al entitatii. Riscul de control se manifesta ca o functie a eficacitatii proiectarii, implementarii si mentinerii controlului intern,care cunoaste limite.Intreprinderea auditata in cazul de fata prezintaun risc de control de 8 %.

Riscul de nedetectare reprezinta riscul ca auditorul sa nu detecteze o denaturare existenta intr-o asertiune si care poate fi semnificativa, fie in cazul in care este izolata, fie cumulatacu alte denaturari. Riscul de nedetectare este strans legat de natura, momentul si intinderea procedurilor pe care auditorul lestabileste pentru a reduce riscul de audit la un nivel scazut, acceptabil,reprezentand, deci, o functie a eficacitatii unei proceduri de audit si a aplicarii de catre auditor a respectivei proceduri.In ceea ce priveste intreprinderea auditata in cazul de fata, riscul de nedetectare inregistreaza o valoare de 12%. In urma evaluarii celor 3 tipuri de risc se va efectua calculul unui risc total de audit, astfel, riscul total in cazul intreprinderii auditate inregistreaza valoarea de 9,6%.RA = 10% x 8% x 12% = 9,6%

7.Prezentarea probelor de audit

Proba 1In urma verificarii inregistrarii 2 s-a constat ca societatea a inregistrat vanzarea de marfuri astfel:4111 Clienti = 707 Venituri din vanzarea marfurilorVarianta corecta a vanzarii propriu-zise se contabilizeaza astfel:

4111Clienti = % 620 lei 707Venituri din vanzarea marfurilor 500 4427 TVA colectata 120Aceasta proba este cuantificabila.

Proba 2Pe 15.11.N , soc ALFA a cumparat materii prime in valoare de 1000€.Plata furnizorului se efectueaza pe 5.02.N+1.Societatea inchideconturile ,in fiecare an,la 31.12.Cursul monedei europene a suportat urmatoarea evolutie:-la 15.11.N :4,4 lei-la 31.12.N: 4,6 lei-la 5.02.N+1: 4,5 lei

15.11.N Achizitie stoc de materie prima 301 = 401 4 400 lei(1000€ * 4,4 lei)

31.12.N Inregistrarea valorii din diferente de curs valutar 665 Cheltuieli din diferente de curs valutar = 401 Furnizori200 lei (1000€ * 0,2)

5.02.N+1 Plata furnizorului 4 500 lei 401 Furnizori= 5121 Conturi curente la banci 4 500 lei (Gresit!)

Varianta corecta este urmatoarea:401 Furnizori = % 4 600 lei 5121 Conturi la banci 4 500 756 Venituri din diferente 100 de curs valutar

Proba 3Societatea ALFA detiene un stoc initial de produse finite la costde productie 3 000 lei .Operatiile efectuate in cursul lunii : produse obtinute la cost de productie 6000 , produse vandute la pret de vanzare dar nefacturate 1 000 , TVA= 24% ,stoc final de produse nevandute la cost de productie 2 000.Se foloseste metoda inventarului permanent.

Obtinerea de produse la cost standard345 Produse finite = 711 Venituri aferente stocurilor de produse finite 6 000 lei Vanzarea produselor nefacturate4111Clienti= % 1240 lei (Gresit!) 701 Venituri din vanzarea produselor finite 1000 4428 TVA neexigibila 240

Varianta corecta este urmatoarea:

418 Clienti- = % 1240 lei Facturi de intocmit 701 Venituri din vanzarea produselor finite 1000 4428 TVA neexigibila 240

Cost productie produse nevandute=3000 + 6000-2000=7 000 lei 711 Venituri aferente stocurilor de produse finite = 345Produse finite 7 000 lei

Proba 4In urma verificarii inregistrarii nr 8 se constata ca societatea a folosit evaluarea si inregistrarea prin metoda inventarului intermitent. Conform notelor explicative inventarierea s-a stabilit a se face prin metoda inventarului permanent. Asadar nu s-a folosit in mod consecvent metoda contabila de inventariere.

Proba 5

In urma verificarii exhaustivitatii informatiilor, plecand de la fisa de cont s-a urmarit dacă exista documentul aferent. Nu au fost gasite un numar de 3 documente contabile ( factura 129458 /23.12.2012; factura 266589 / 17.12.2012; factura 2889544/02.10.2012) . Suma totala a facturilor : 520 lei.

Proba 6

Societatea ALFA cumpara 100 de scaune in cursul anului 2012, cu scopul de a le revinde. Costul unitar de achizitie este de 300 lei, iar pretul general de vanzare de pe piata de 450 lei. Societatea a incheiat un contract pentru vanzarea in anul urmatora 70 scaune la un pret de 360 lei.Costurile necesare oricarei vanzari pe piata sunt de 120 lei/ scaun.

Cost unitar = 100* 300 =3 0 000 lei

VRN = 70 buc * (360 -120 ) + 30 buc ( 450-120) = 26 700 lei lei

Deprecierea stocurilor : 607Cheltuieli privind marfurile = 371Marfuri 300 lei (gresit)


607Cheltuieli privind marfurile =371 Marfuri 3 300 lei

Proba 7

In urma verificarii inregistrarii nr 3.A s-a constatat o eroare in inregistrarea diferentelor de pret.


Inregistrarea diferentelor de prêt aferente produselor finite obtinute

stabilirea diferentelor de prêt :

cost efectiv<cost prestabilit => diferenta de prêt in minus(favorabila) 1200 lei

711 Variatia stocurilor = 348 Diferente de prêt la produse 1200

Proba 8

In bilant = min ( cost ; valoarea de inventar)

Valoarea de inventar = min ( cost, valoarea realizabila neta)

Min ( 56 500 ; 51 500) = 51 500 => Depreciere :5 000

6814 Cheltuieli de exploatare = 394 Ajustari pentru deprecierea 5 000

privind ajustarile pt deprecierea produselor

activelor circulante

Proba 9

In urma verificarii inregistrarii 5B s-a constatat o eroare in calculul costului de achizitie,fiind adaugat TVA-ul la cheltuielile de transport.Varianta corecta este urmatoarea :

Pretul negociat = 1000 buc x 50 € x 4.5 lei/€ = 225 000 lei

+ Taxa vamala = 225 000 x 5% = 11 250 lei

+ Comision vamal = 225 000 x 0.5% = 1 125 lei

+ Cheltuieli de transport = 1 200 lei

= Cost achizitie = 238 575 lei

371 Marfuri = % 238 575

401 Furnizori(Beta) 225 000

446Alte impozite,taxe si 12 375


401 Furnizori(Transport) 1 200

Proba 10

In urma verificarii aplicatiei 10 C s-a constatat o eroare in contabilizarea scontului primit.

Solutia corecta este urmatoarea :

-Inregistrarea scontului in momentul receptiei

12. 205,32 % = % 12 205,32

9.843 371 Marfuri 401 Furnizori 10. 728,87

2362,32 4426 TVA deductibila 767 Venituri din 1 476,45

sconturi obtinute



8.Importanta relativa a riscurilor de erori si pragul de semnificatie

Pe baza indicatorilor de calitate (cifra de afaceri, totalul activelor, rezultatul exercitiului)

se apreciaza pragul de semnificatie. In urma raportarii valorii probei cuantificabile la valoarea

unui indicator de calitate se poate determina daca proba respectiva este sau nu semnificativa.

Astfel, daca valoarea raportului depaseste pragul de 5% aceasta este considerata semnificativa.

Societatea auditata a inregistrat urmatoarele valori ale indicatorilor calitativi:

Anul N - Cifra de afaceri: 20.000 lei

- Totalul activelor: 9.000 lei

- Rezultatul exercitiului: 1000 lei

Analiza probelor de audit:

Proba 1: Eroarea consta in valoarea de 620 lei, ponderea in valoarea cifra de afaceri

fiind de 620/20 000lei = 3%. Aceasta valoare este inferioara pragului de 5%, reprezentand,

deci, o proba nesemnificativa.

Proba 2: Eroarea este de 100 lei, ponderea in cifra de afaceri fiind de 100/20000 lei

= 0,1%. Valoarea este inferioara pragului de 5%, reprezentand, deci, o proba nesemnificativa.

Proba 3: Eroarea de 12400 lei genereaza o pondere in valoarea cifrei de afacei de

1240/20000 = 6%. Fiind o valoare mai mare de 5 %, proba este considerata

semnificativa.

Proba 4 : Aceasta proba de audit este necuantificabila. In acest caz, auditorul va folosi

rationamentul profesional in aprecierea acesteia. In urma acesteierori, nu s-a cauzat nicio

alterare in prezentarea situatiilor financiare ale firmei, prin urmare auditorul considerand proba

nesemnificativa.

Proba 5: Eroarea este de 520 lei, generand o pondere de 520/20000= 2% din cifra

de afaceri. Fiind sub nivelul de 5 % este clasificata drept probanesemnificativa.

Proba 6: Eroarea are valoarea de 3.000 lei, detinand o pondere de3 000/20000= 15 % din cifra de afaceri. Aceata valoare depaseste pragul de 5%, apreciindu-se, deci, ca fiind o proba semnificativa.

Proba 7: Eroarea inregistreaza o valoare de 1200 lei, ponderea incifra de afaceri fiind de

1200/20000 lei = 6%. Valoarea este superioara pragului de 5%, reprezentand, deci, o proba

semnificativa.

Proba 8: Eroarea inregistreaza o valoare de 5000 lei, ponderea incifra de afaceri fiind de

5000/20000 lei = 25%. Valoarea este superioara pragului de 5%, reprezentand, deci, o proba

semnificativa.

Proba 9 : Eroarea este de 520 lei, generand o pondere de 288/20000= 1,4% din cifra

de afaceri. Fiind sub nivelul de 5 % este clasificata drept probanesemnificativa

Proba 10: Eroarea inregistreaza o valoare de 1476 lei, ponderea in cifra de afaceri fiind de

1476/20000 lei = 7,3%. Valoarea este superioara pragului de 5%, reprezentand, deci, o proba

semnificativa.

.

9.Exprimarea opiniei de audit

Prin probele de audit obţinute, auditorul trebuie să furnizeze un nivel moderat de asigurare, potrivit căreia informaţiile financiar-contabile nu conţin denaturări semnificative.În ceea cepriveşte stocurile, în urma auditului efectuat, vom exprima o opinie cu rezerve,cu evidenţierea unor aspecte într-un paragraf explicativ. Considerăm că probele de audit pe care le-am obţinut sunt suficiente şi adecvate pentru a forma o bază pentru opinia noastră de audit strict în legatură cu stocurile. Analizand probele de audit colectate am constatat urmatoarele:- potrivit probelor de audit numarul 3, datorita inregistrarii gresite a diferentelor de pret si a celor de curs valutar s-a constatat intocmirea si inregistrarea eronata a diferentelor- potrivit probelor de audit nr 4 si 5 am constatat ca societatea nu a aplicat in mod consecvent metodele contabile- potrivit probei de audit nr 2 s-a constatat ca societatea nu a determinat si inregistrat in mod corect costul productiei finite.În opinia noastră, situaţiile financiare nu prezintă cu fidelitate, sub toate aspectele semnificative, poziţia financiară a societăţii “ S.C ALFA SA”, aşa cum se prezintă aceasta la datade 31 decembrie 2012, în conformitate cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară.

10.Intocmirea si prezentarea raportului de audit

S.C. AUDIT FINANCIAR S.R.L

-IN ATENTIA-

ADUNARII GENERALE A ACTIONARILOR

Auditul statutar al situaţiilor financiare anuale simplificate ale S.C. ALFA S.A., la data de 31decembrie 2012 formate din bilanţ – F10, cont de profit şi pierdere – F20, date informative F-30,situaţia activelor imobilizate – F40, si notele explicative 1-10, s-a efectuat in baza contractului deaudit financiar nr. X/11.12.2012, de catre S.C. AUDIT SERV S.R.L, membru activ al Camerei Auditorilor Financiari din Romania, cu autorizatia nr. Y/2008.S.C. ALFA S.A. intra sub incidenta Ordinului ministerului finantelor publice nr.1752/2005 pentruaprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directiveleeuropene, cu modificarile sicompletarile ulterioare, art.3 alin.2.

Responsabilitatea conducerii pentru situaţiile financiare

Responsabilitatea pentru intocmirea si prezentarea fidela a situatiilor financiare ale anului 2012 revine d-lui Popecu Alin in calitate de administrator.Această responsabilitate include:- conceperea, implementarea şi menţinerea unui control intern relevant pentru întocmirea şi prezentarea fidelă a acestor situaţii financiare ce nu conţin denaturări semnificative datorate fiefraudei, fie erorii;- selectarea şi aplicarea politicilor contabile adecvate;- realizarea unor estimări contabile rezonabile pentru circumstanţele date.

Responsabilitatea auditorului

Responsabilitatea noastră este să exprimăm o opinie asupra acestor situaţii financiare anuale, pe baza auditului efectuat. Am efectuat auditul în conformitate cu Standardele Internaţionale de Audit(ISA) elaborate de International Federation of Accountants (IFAC) şi adoptate de CameraAuditorilor

Financiari din România (CAFR). Aceste Standarde cer ca noi să ne conformămcerinţelor etice şi să planificăm şi să realizăm auditulîn vederea obţinerii unei asigurări rezonabilecă situaţiile financiare nu conţin erori semnificative.

Descrierea unui audit:

Un audit implică realizarea procedurilor necesare pentru obţinerea probelor de audit referitoare lasume şi alte informaţii publicate în situaţiile financiare.Procedurile selectate depind de raţionamentul auditorului, inclusiv evaluareariscurilor casituaţiile financiare să prezinte denaturări semnificative datorate fie fraudei, fie erorii. În respectivaevaluare a riscurilor, auditorul analizează sistemul decontrol intern relevant pentru întocmirea şi prezentarea fidelă asituaţiilor financiare ale entităţii cu scopul de a planifica proceduri de auditadecvate în circumstanţele date, dar nu în scopul exprimării unei opinii cu privire la eficacitateasistemului de control intern al Societăţii. În cadrulunui audit se evaluează, de asemenea, gradul deadecvare a politicilor contabile folosite şi măsura în care estimările contabile elaborate deconducere sunt rezonabile, precum şi prezentarea globală a situaţiilor financiare. Considerăm că probele de audit pe care le-am obţinut sunt suficiente şi adecvate pentru a forma o bază pentruopinia noastră de audit

Opinie

În opinia noastră, situaţiile financiare anuale simplificate ale Societatii Comerciale ALFA S.A. ladata 31.12.2012 ofera sub toate aspectele semnificative o imagine fidela în conformitate cu prevederile Legii contabilităţii nr. 82/1991 şi ale Ordinului ministrului finanţelor nr. 1752/2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu

directivele europene, cu modificările şicompletările ulterioare.Exprimandu-ne o opinie cu rezerve, atragem atenţia asupra faptului că am constat urmatoarelenereguli : intocmirea siinregistrarea eronata a decontului de TVA; societatea nu a aplicat in mod consecvent metodele contabile ; societatea nu a determinat si inregistrat in mod corect costul productiei finite.

Alte aspecte

Atragem atenţia asupra faptului că în exerciţiul financiar încheiat la 31 decembrie 2012 Societatea nu avea organizată activitatea audit intern care să se fi materializat prin rapoarteadecvate adresate managementului Societăţii, fapt care antrenează existenţa unor posibile riscuriasupra activităţiidesfăşurate.Acest raport este întocmit exclusiv pentru uzul intern al Societăţii şi al acţionarilor şi pentru depunerea la Direcţia Generală a Finanţelor Publice, şi nu poate fi folosit înnici un alt scopfără acordul auditorului.

Data: 12.01.2013 SC. AUDIT FINANCIAR S.R.L

Auditul Financiar Contabil Privid Stocurile

Documents