atitudini - CENTRAS numarul 6 cetatenie europeana... · EUROPE DIRECT Atitudini 3 Zi de zi acumulãm frustrãri. De cele mai multe ori le pãstrãm pentru noi, le dosim visce-ral,

wwwwww..cceennttrraass..rroo EEddiiþþiiaa 66//22000088

AATTIITTUUDDIINNIIAATTIITTUUDDIINNIIwwwwww..eeuurrooppeeddiirreecctt..cceennttrraass..rroo

Atitudini

DDiirreeccttoorr oonnoorriiffiicc::DDoorriinn TTuuddoorraann

Coordonator de proiect:Madalina Paxaman

Redactor ºef: Cristina Mastacan

Redactori: Sorana Stãnescu,Oana Vuculescu, Cristina

Mastacan, Dragoº Davidescu,Feodor Barbu

CENTRASBd. Mareºal Averescu nr.17,

corp.F, et.3, sector 1,Bucureºti - România

Telefon: 021 223 00 10Fax: 021 223 00 12

e-mail: [email protected]

Cont CENTRASRO82 MIND 0010 0000 4397

RO01deschis la ATE Bank România

DDiinn ccuupprriinnss::EEUURROOPPEE DDIIRREECCTTEditorial: mai avem puþin ºi facem boom!...p3

Cum înþelegem cetãþenia activã...p4

Mic dicþionar al cetaþeniei active...p9

Domenii în care societatea civilã îºi face simþitã prezenþa...p14

Adaptarea României la cerinþele Europei...p12

Ce este programul “Europa pentru cetãþeni”...p18

Consultãri româno-suedeze privind problematica drepturiloromului...p20

Cetãþenia activã în România ºi peste hotare...p16

cetãþenia europeanã + un larg set de drepturi ºi obligaþii...p6

Atitudini EEUURROOPPEE DDIIRREECCTT

33

Zi de zi acumulãm frustrãri. De cele mai multe ori le pãstrãm pentru noi, le dosim visce-ral, alimentãm un ulcer incipient ºi ne rugãm sã avanseze tehnologia farmaceuticã. Asta dacã nuapelãm la leacuri bãbeºti sau unguente naturiste.

Românul se complace într-o letargie malignã; nu pune osul la treabã, nu se revoltã, nu seambiþioneazã. Cetãþenia noastrã activã se rezumã la un clasor de înjurãturi ºi blesteme. Revoltaimplodeazã în sine iar paharul plin se revarsã tot pe cei din aceeaºi categorie. O camaraderieinutilã, o naþiune construitã în faþa blocului.

Din pãcate nu ºtim sã ne folosim de drepturile noastre, iar obligaþiile sunt întotdeauna ocorvoadã, motiv pentru care încercãm sã driblãm legislaþia, sã ne prostim bugetul naþional.

Un prieten din Focºani mi-a explicat de ce nu lasã niciodatã biletul cumpãrat ºoferuluidin microbuzul RATF. Dacã ºoferul tot vinde bilete deja cumpãrate, RATF-ul va considera cursaneprofitabilã, iar prietenul meu nu va mai fi lãsat în faþa blocului. Gândire sãnãtoasã.

Starea aceasta are însã ºi un fundament real, o construcþie minuþioasã ce a vlãguit sute decetãþeni activi, pânã la sastisire. Un sistem alambicat, o birocraþie excesivã ºi "inerenta" lipsã derespect ºi de legislaþie a autoritãþilor. Rãspunsul obligatoriu în maxim 30 de zile, glumã bunãpentru sit-comuri ieftine.

Generalizarea poate cã nu este tocmai bunã pentru un articol cu tendinþe pedagogice.Poate cã ar trebui sã remarc excepþiile, sã ridic în slãvi pe cei activi, sã ofer exemple pompieris-tice, sã arãt cã se poate. Însã nu îmi pot stãvili reacþia negativã.

Singurul impuls sincer e sã vã îndemn sã vã citiþi drepturile cu atenþie ºi sã faceþi apel laele de ori câte ori este nevoie. Fãrã sã obosiþi, fãrã perioade de recuperare cu reverii amorþite ºiautocompãtimiri exagerate. Prefer abnegaþia civicã nihilismului neutilitar, cã doar de, nu suntemnoi generaþia de sacrificiu?

Cosmin Dragomir

EEddiittoorriiaall

Mai avem puþin ºi facemboom!


44

CCuumm îîmmþþeelleeggeemm cceettããþþeenniiaa aaccttiivvããCristina Pelerini - voluntar CENTRAS

Dupã cum reiese ºi din citatul de maisus, acest subiect este foarte important pentrufiecare dintre noi. Pentru a ne putea apãra drep-turile ºi interesele trebuie mai întâi sã lecunoaºtem. Oamenii abuzeazã de cei care nuºtiu ce li se cuvine, de ce li se cuvine ºi ce artrebui sã facã atunci când le este încãlcat undrept. Din aceastã cauzã auzim cã oamenii îºipierd slujba ºi nu primesc salarii compensatoriisau cã semneazã contracte de angajare dezavan-tajoase pentru ei, sau cã nu ºtiu cã au fost anga-jaþi cu contract de colaborare ºi cã nu vor avea opensie. Mulþi români nu au înþeles ce înseamnã opensie privatã ºi ce avantaje le aduce aceasta.

Aceºti oameni neinformaþi, sã îi numimcetãþenii pasivi, se transformã foarte uºor însclavii celor informaþi care le speculeazã slãbi-ciunile ºi profitã de pe urma lor. Dacã facem oanalogie cu ierarhiile fãcute în Grecia Anticã,ajungem la concluzia cã dacã un cetãþean nein-format ºi pasiv este tratat de cel informat ºi activca un sclav, atunci primul nu mai poate fi numitcetãþean. Lucrurile nu mai stau aºa de categoricîn societatea contemporanã, pentru cã cei nein-formaþi au acces gratuit prin intermediulInternetului la un numãr impresionant de mate-riale care le explicã ce drepturi au ºi cum le potexercita, au acces la forumuri de discuþii undepot adresa întrebãri, deci practic beneficiazã deconsultanþã gratuitã. Sigur, existã ºi serviciilecontra cost pe care le pot oferi firmele de con-sultanþã, avocaþii, etc.

Pentru a înþelege cât mai bine ceînseamnã cetãþenia activã, cred cã ar trebui sãîncepem prin a defini cetãþenia.

Cetãþenia este un concept complex ºi multi-dimensional. Nu este doar un statut juridic ºipolitic acordat tuturor celor care sunt mem-bri cu drepturi depline a unei comunitãþi.Este deasemenea o identitate, o expresie acalitãþii de membru într-o comunitate

politicã, un rol social. Cetãþenia înseamnãpunerea în practicã a unui cod moral, pre-supune un simþ al membrului comunitãþiibazat pe loialitatea faþã de o civilizaþie.

"Cetãþenia activã începe cu simpla citire a ziarelor,dimineaþa, ºi a încerca sã deosebeºti ce este real de ce este

fals." Tommaso Padoa - Schioppa

preºedintele organizaþiei "Notre Europe"

55


Cetãþenia activã poate fi definitã ca fiindasumarea de cãtre cetãþeni a oportunitãþilor de adeveni activi ºi implicaþi din punct de vederedemocratic în definirea ºi abordarea problemelorpropriilor comunitãþilor ºi în îmbunãtãþirea ca-litãþii vieþii. A fi cetãþean activ înseamnã a teimplica direct în problemele cu care se confruntãsocietatea.

Cetãþenia activã are la bazã faptul cãtinerii trebuie sã fie consultaþi ºi informaþi cuprivire la deciziile care îi privesc ºi îi afecteazã.Aceastã informare trebuie sã plece de la nivellocal, apoi la nivel regional ºi sã se extindã lanivel naþional.

Avem dreptul de a participa, de a neexercita influenþa ºi de a contribui la dezvoltareasocietãþii. John F. Kennedy a spus odatã, cuaproape o sutã de ani în urmã: "Acþiunea politicãeste cea mai mare responsabilitate a unuicetãþean".

Mulþi oameni au probleme sau se simtinhibaþi în participarea activã în cadrul societãþii.Acest lucru se poate datora faptului cã am fostînvãþaþi sã primim, sã ni se dea de la stat, sã fimrepartizaþi pentru o slujbã, sã primim casã ºialtele. Acestea sunt reminiscenþele societãþiicomuniste cu caracter patriarhal care au schim-bat destul de mult mentalitatea românilor. Mulþise tem cã vor avea de suferit dacã dau în jude-catã statul sau autoritãþile publice, se tem cã vorfi vânaþi, târâþi prin tribunale ºi cã, deºi cauzalor e dreaptã, nu vor câºtiga, pentru cã ei suntniºte simpli cetãþeni.

E greu sã convingi oamenii sã acþioneze,sã se informeze ºi sã îºi apere drepturile pentrua duce o viaþã mai bunã.

Cetãþenia activã este unul din stâlpii derezistenþã ai democraþiei. Dacã cetãþenii îºi pierdinteresul faþã de viaþa politicã, dacã se simtblazaþi ºi refuzã sã urmãreascã evenimentele carese întâmplã în jurul lor ºi nu mai încearcã sã ledea un sens, se pierde ideea democraþiei. Înmomentul în care oamenii care trebuie sã nereprezinte drepturile în Parlament sunt aleºi cuun procent mai mic de 50% din populaþia cudrept de vot, cred cã e momentul sã ne punemniºte întrebãri. Mai mult de 50% dintre cetãþeniiromâni cu drepturi depline nu îºi exercitã nicimãcar cele mai elementare drepturi.

Existã câteva moduri de a motiva oamenii ºi dea dezvolta activitãþi în folosul societãþii civile:- Învãþarea despre drepturile ºi obligaþiilefiecãrui cetãþean; - Valorizarea învãþãrii iniþiale ºi a experienþelorproprii pentru a cãpãta mai multã încredere însine;- Implicarea în probleme de mediu înconjurã-tor din cadrul comunitãþii;- Angajarea în învãþare continuã despre poziþiacetãþenilor în societate;- Ajutarea migranþilor de a se integra;- Angajarea în învãþare interculturalã;- Cooptarea mai multor generaþii pentru aînvãþa unele de la altele ºi/sau sã lucrezeîmpreunã;- Explorarea unor moduri de sprijinire aînvãþãrii pentru oamenii cu disabilitãþi;- Automotivarea;- Promovarea includerii sociale într-o societatemulticulturalã;- Spargerea barierelor între rezidenþi ºi creareaunui sens al apartenenþei prin implicarea încomunitate ºi voluntariat;- Promovarea ºi susþinerea unor servicii inde-pendente faþã de autoritãþile publice pentrugrupuri greu de atins;- Asumarea lucrului în cadrul comunitãþii;- Asumarea lucrului pentru egalitatea în drep-turi a femeilor ºi bãrbaþilor.

66


Campaniile de conºtientizare a drep-turilor ºi îndatoririlor fiecãrui cetãþean suntfoarte importante. Programele pentru tineri, acþi-unile de voluntariat în folosul comunitãþii suntconcepte care abia au început sã prindã conturîn minþile celor mai mulþi. Este necesar sãschimbãm frica de participare activã în voinþa dea ne îmbunãtãþi vieþile, condiþiile la locul demuncã ºi de acasã, din locurile prin care trecem.O reclamaþie la RATB sau la CFR spre exemplunu ar trebui privitã ca o pierdere de timp, ci caun feedback negativ la serviciile oferite de com-paniile respective. Deºi tendinþa e sã credem cãnu vom rezolva nimic pe aceastã cale, acestereclamaþii sunt centralizate ºi analizate, iar pebaza lor se iau decizii. Cel mai sigur e cã nuvom vedea rezultatele a doua zi, dar în timp,dacã vocile devin mai multe ºi mai puternice,nevoia de schimbare va deveni evidentã ºi nu vamai putea fi amânatã.

CCeettããþþeenniiaa eeuurrooppeeaannãã -- uunn llaarrgg sseett ddee ddrreeppttuurrii ººii oobblliiggaaþþiiii

De la Tratatul de la Maastricht, conceptulde cetãþenie europeanã este consacrat în Tratat,ce instituie Comunitatea Europeanã (articolele 17- 22 ºi 255). Acesta a evoluat, aºa cum procesulintegrãrii europene a continuat, prin crearea uneiuniuni tot mai strânse între popoarele din Europa,devenind primul obiectiv al Uniunii Europene dea fi menþionat în Tratatele UE completate cuobiectivele de consolidare a protecþiei drepturilorºi intereselor naþionale ale statelor sale membreprin introducerea unei cetãþenii a Uniunii.

Tratatul de la Maastricht, semnat în 1992,menit sã consolideze protecþia drepturilor ºiintereselor naþionale ale statelor sale membre prinintroducerea unei cetãþenii a Uniunii.

Fiecare persoanã ce deþine naþionalitateaunui stat membru al Uniunii Europeneeste, ca rezultat, un cetãþean al Uniunii

Europene. Cetãþenia Uniunii com-pleteazã cetãþenia naþionalã, fãrã a oînlocui. Este formatã dintr-un set dedrepturi fundamentale ºi obligaþii

cuprinse în Tratatul CE, printre care estede subliniat dreptul de a nu fi discrimi-

nat pe bazã de naþionalitate.

77


Cetãþenia europeanã conferã fiecãruicetãþean al Uniunii Europene un fundamental ºipersonal drept la liberã circulaþie ºi ºedere, fãrãreferire la o activitate economicã. Cu acest tratata venit suplimentar ºi dreptul de vot activ ºi pasivîn alegerile Europene ºi locale. Este, de asemeneaîmbunãtãþitã protecþia diplomaticã ºi consularãdând dreptul cetãþenilor UE de a cere ajutoruloricãrui stat membru reprezentat într-o þarã terþã,dacã propriul sãu stat membru nu este reprezen-tat acolo.

Tratatul de la Amsterdam, care a intrat învigoare la data de 1 mai 1999, lãrgeºte sfera drep-turilor/obligaþiilor cetãþenilor prin introducereaunei clauze care sã permitã instituþiilor UE sã iamãsuri împotriva discriminãrii pe motive de sex,rasã sau origine etnicã, religie sau convingeri,handicap, vârstã sau orientare sexualã. Tratatul dela Amsterdam, de asemenea, întãreºte libera cir-culaþie a persoanelor, prin integrarea ConvenþieiSchengen în Tratat. Mai mult, s-a afirmat angaja-mentul fiecãrui stat membru de a creºte calitateaºi accesul liber la educaþie la nivel naþional, în celmai înalt nivel de cunoºtinþe posibil, în scopul dea lupta împotriva ºomajului.

Tratatul de la Nisa, semnat în 2001, afacilitat legiferarea cu privire la libera circulaþie ºide ºedere, prin introducerea majoritãþii calificate,pentru luarea deciziilor în Consiliu.

OO ddeeffiinniiþþiiee aa cceettããþþeenniieeii eeuurrooppeennee

Definiþia juridicã pentru cetãþenia euro-peanã poate fi gãsitã în articolul 17 din Tratatul deinstituire a Comunitãþii Europene:

"Cetãþenia Uniunii este aºadar stabilitã.Fiecare persoanã care deþine naþionalitateaunui stat membru este cetãþean al Uniunii.

Cetãþenia Uniunii completeazã ºi nuînlocuieºte cetãþenia naþionalã”.

În practicã, aceasta înseamnã cã oricepersoanã care deþine naþionalitatea unui statmembru al UE este în mod automat cetãþeanEuropean. Problematica dacã o persoanã posedãcetãþenia unui stat membru este stabilitã exclusivprin trimitere la legislaþia naþionalã a statuluimembru în cauzã. Se întâmplã astfel, pentru cãfiecare stat membru îºi stabileºte condiþiile pentrudobândirea ºi pierderea cetãþeniei naþionale.

DDrreeppttuurriillee ººii lliibbeerrttããþþiillee cceettããþþeeaannuulluuii eeuurrooppeeaann

Pentru cã orice sistem juridic are învedere drepturile ºi libertãþile fiecarui cetãþean,acesta trebuie sã fie bine înþeles. Desigur cã, înalcãtuirea Tratatului CE sunt de asemenea stipu-late obligaþiile ºi drepturile cetãþeanului euro-pean.

Un set specific de drepturi, este anexat laTratatul de cetãþenie europeanã, ºi anume:

a. dreptul la liberã circulaþie ºi ºedere încadrul UE - sub rezerva anumitor limitãri intro-duse de dreptul comunitar;

b. dreptul de vot ºi de candidatura pentrua face parte din structurile europene în oricarestat membru al UE unde cetãþeanul este rezident;

88


c. acces la protecþie diplomaticã ºi con-sularã a unui alt stat membru al UE în afaragraniþelor UE, în cazul in care statul respectivuluicetãþean nu este reprezentat acolo;

d. dreptul de a adresa petiþii Parlamen-tului European ºi plângeri la OmbudsmanulEuropean.

Aceastã listã nu ar trebui sã fie conside-ratã ca fiind exhaustivã. Mai mult, aceste drepturisunt o expresie a dreptului de a nu fi discriminatpe bazã de naþionalitate. Principiul non-discri-minãrii ar trebui sã fie considerat ca o piatrã detemelie a întregului demers.

În plus, faþã de drepturile ataºate în modspecific pentru cetãþenia Uniunii Europene, caresunt menþionate în mod explicit în tratate, existão întreagã serie de drepturi fundamentale ºi obli-gaþii care rezultã din tratatele UE, jurisprudenþaCurþii de Justiþie a Comunitãþilor Europene,Convenþia privind drepturile omului. Alte drep-turi, cum ar fi de exemplu, dreptul de a contactaºi de a primi un rãspuns de la orice instituþie aUniunii Europene în una din limbile oficiale aleUE, dreptul de acces la Parlamentul European,Comisia Europeanã, precum ºi la documenteleConsiliului, în anumite condiþii, sau dreptul deacces egal la serviciul civil al Comunitãþii, îºi gã-sesc ºi ele locul aici.

Tratatul acordã Comisiei Europene drep-tul de a înainta propuneri pentru a consolida saua adãuga alte drepturi la drepturile ataºate în modspecific pentru cetãþenia UE.

Drepturile fundamentale aºa cum suntrespectate de cãtre UE au fost asamblate într-unsingur text, denumit Carta drepturilor fundamen-tale a Uniunii Europene, care a fost proclamatã deParlamentul European, Comisia Europeanã ºiConsiliul de Miniºtri al UE de la Nisa în decem-brie 2000. Carta a fost apoi încorporatã în Tratat,instituind o Constituþie pentru Europa, semnatã înoctombrie 2004.

22000044: Un nou tratat urmeazã sã fie semnat, clarificânddelimitarea responsabilitãþilor între Uniune ºi statelemembre, statutul Cartei drepturilor fundamentale aUniunii Europene ºi rolul Parlamentelor naþionale înraport cu instituþiile europene.22000033: Convenþia datoreazã prezentarea rezultatelor acti-vitãþii sale.22000022: Convenþia privind Viitorul Europei îºi începelucrãrile, cu obiectivul de a elabora un TratatConstituþional pentru Uniunea Europeanã.22000011: Guvernarea Europeanã: o Carte Albã, contribuþiaComisiei Europene la dezbaterea privind viitorul UniuniiEuropene.22000011: Dezbaterea privind viitorul Uniunii Europene estelansatã.22000000: Declaraþia conþinutã în Tratatul de la Nisa solicitão dezbatere privind viitorul Uniunii Europene.22000000: Tratatul de la Nisa întãreºte dispoziþiile împotrivadiscriminãrii ºi încãlcãrii drepturilor fundamentale decãtre un stat membru al UE. Acest tratat trebuie însã sãfie ratificat de toate statele membre.22000000: Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europeneproclamatã la Summit-ul de la Nisa.11999999: Cazul C-85/96, Martinez Sala v Freistaat Bayern învigoare. Curtea Europeanã de Justiþie stabileºte cacetãþenii unui stat membru sã se poatã baza pe cetãþeniaeuropeanã pentru protecþia împotriva discriminãrii decãtre un alt stat membru pe motive de naþionalitate, înscopul aplicãrii Tratatului.11999977: Tratatul de la Amsterdam extinde drepturile decetãþenie a UE. Introduce clauze anti-discriminare pentrua proteja cetãþenii UE: Acordul Schengen de eliminare afrontierelor (cu excepþia celor din Danemarca, Irlanda ºiRegatul Unit) este încorporat în Tratat.11999922: Un extraordinar Consiliu European este þinut înBirmingham, Marea Britanie. Se adoptã o declaraþienumitã “O comunitate mai aproape de cetãþenii sãi”.11999922: Tratatul de la Maastricht introduce cetãþenia UE caun concept distinct, garantând drepturi suplimentare.11998866: Actul Unic European cuprinde dispoziþii de sta-bilire a unui spaþiu fãrã frontiere ºi eliminarea con-troalelor persoanelor la frontierele interne, indiferent denaþionalitate. Acest lucru a fost pus în aplicare în 1992.11997744: Summit-ul de la Paris, la care s-au fãcut încercãride a defini drepturi speciale de cetãþeni al CEE.11995577: Tratatul de la Roma de înfiinþare a ComunitãþiiEconomice Europene permite libera circulaþie înComunitate pe baza activitãþii economice.11995511: Tratatul de la Paris stabileºte ComunitateaEuropeanã a Cãrbunelui ºi Oþelului. Se permite libertateade circulaþie în cadrul Comunitãþii pentru lucrãtorii dinaceste industrii.

99


MMiicc ddiiccþþiioonnaarr aall cceettããþþeenniieeii aaccttiivvee

ee--ggoovveerrnnmmeenntt = folosirea instrumentelor ºi a sistemelor, facilitatprin Tehnologia Informaþiei ºi Comunicãrii, pentru a asigura ser-vicii publice mai performante. Tehnologia Informaþiei ºiComunicãrii este folositã de guverne, ca ºi în întreprinderi, dareGovernment implicã mai mult decât instrumentele. UneGovernment eficient implicã regândirea organizaþiilor ºi a proce-selor ºi schimbarea comportamentului astfel încât serviciile pub-lice sã fie trimise într-un mod cât mai eficient celor care le folos-esc ºi au nevoie de ele. Atunci când este implementat bine,eGovernment permite tuturor cetãþenilor, firmelor ºi organizaþiilor sã-ºi rezolve problemele cu Guvernulmai uºor, mai rapid ºi cu costuri mai reduse. În piaþa internã a Uniunii Europene, oamenii se pot miºca liber atât pentru muncã cât ºi în interes per-sonal ºi în consecinþã au posibilitatea de a lucra cu serviciile publice din afara þãrii de origine ºi multealte avantaje.

CCeettããþþeenniiee eeuurrooppeeaannãã = este complementarã cetãþeniei naþionale ºi nu o anuleazã pe aceasta. CetãþeniaEuropeanã este statutul oricãrei persoane care are naþionalitatea unui stat membru. A fi cetãþean euro-pean înseamnã a avea o serie de drepturi: cãlãtoria liberã în statele membre, dreptul de a te stabili înoricare dintre statele membre, dreptul de petiþie în faþa Parlamentului European, dreptul de a te adresamediatorului european, dreptul de a vota.

MMuullttiiccuullttuurraalliissmm = în linii mari se referã la o ideologie aplicatã a diversitãþii rasiale, culturale ºi etniceîntr-o zonã specificatã, de obicei la scara unei organizaþii de tip ºcoalã, afaceri, cartier, oraº sau naþi-une. Unele þãri au politici oficiale de multiculturalism care þintesc sã recunoascã, sã celebreze ºi sãmenþinã diferitele culturi sau identitãþi culturale în societatea respectivã pentru a promova coeziuneasocialã. În acest context, multiculturalismul sprijinã o societate care extinde echitabil statusul diferitelorgrupuri culturale ºi religioase astfel încât nici o culturã sã nu predomine.

VVoolluunnttaarriiaatt = Voluntariatul este activitatea de interes public desfãºuratã dinproprie iniþiativã de orice persoanã fizicã, în folosul altora, fãrã a primi ocontraprestaþie materialã; activitatea de interes public este activitatea desfãºu-ratã în domenii cum sunt: asistenþa ºi serviciile sociale, protecþia drepturiloromului, medico-sanitar, cultural, artistic, educativ, de învãþãmânt, ºtiinþific,umanitar, religios, filantropic, sportiv, de protecþie a mediului, social ºi comu-nitar ºi altele asemenea.

CCeettããþþeeaann = Locuitor al unui stat, care se bucurã de drepturi civile ºi politiceºi care are anumite obligaþii faþã de acel stat; persoanã care face parte din

populaþia stabilã a unui stat, având toate drepturile ºi obligaþiile prevãzute de lege.

1100


DDrreeppttuurriillee oommuulluuii = La 10 decembrie 1948, Adunarea Generalã a O.N.U. a adoptat ºi proclamatDeclaraþia Universalã a Drepturilor Omului. Aceastã declaraþie este uºor de gãsit prin orice mijloace deinformare pentru cã scopul ei este sã fie accesibilã pentru cât mai multã lume. Exemple de drepturicuprinse de aceastã declaraþie sunt: dreptul la viaþã, dreptul la libertate, la securitatea persoanei, (toatedrepturile prevãzute de Declaraþia Universalã a Drepturilor Omului sunt valabile pentru orice persoanã,indiferent de sex, rasã, religie, limbã, opinie politicã, avere sau orice alte împrejurãri), dreptul la egali-tate în faþa legii, dreptul de a circula liber ºi de a alege reºedinta în interiorul graniþelor unui stat, drep-tul de a pãrãsi orice þarã ºi de a reveni între graniþele acesteia, dreptul la azil în alte state, dreptul lacetãþenie, dreptul la proprietate, dreptul la întrunire ºi asociere paºnicã, dreptul la educaþie, dreptul lamuncã etc.

AAvvooccaattuull ppooppoorruulluuii = Ombudsmanul poate fi definit ca autoritatea numitã de Parlament ºi rãspunzã-toare faþã de acesta, cãruia i se conferã prin Constituþie sau printr-o lege specialã dreptul de a soluþionaplângerile ce i se adreseazã de cãtre cetãþenii care pretind cã organele executive le-au încãlcat saunesocotit drepturile recunoscute la nivel constituþional.

AAvvooccaattuull ppooppoorruulluuii eeuurrooppeeaann = Are aceleaºi atribuþii ca ºi avocatul unei naþiuni, însã totul se des-fãºoarã la scara Uniunii Europene. În fiecare an OmbudsmanulEuropean prezintã un raport Parlamentului European referitor la inves-tigaþiile desfãºurate. Ombudsmanul European poate transmite unraport special Parlamentului European când o instituþie refuzã sãurmeze recomandãrile sale în soluþionarea unei probleme. Comitetulpentru Petiþii din cadrul Parlamentului European este responsabil cuîntocmirea raporturilor despre activitatea Ombudsmanului European.Aceste rapoarte sunt apoi dezbãtute ºi adoptate în plenul

Parlamentului. Prin întâlnirile cu oficialii Uniunii Europene, Ombudsmanul European poate atrageatenþia asupra deficienþelor în activitatea instituþiilor. De asemenea, aceste întâlniri permit oficialilor sãpunã în discuþie problemele pe care ei le întâmpinã în rezolvarea plângerilor ce sunt adresateOmbudsmanului European.

Atunci când cetãþenii sesizeazã existenþa unor probleme privind legislaþia europeanã, de obicei seadreseazã Ombudsmanului European. Dar în cele mai multe cazuri administraþia naþionalã, regionalãsau localã este rãspunzãtoare cu implementarea acestor legi, deoarece Ombudsmanul European nupoate investiga cazuri la acest nivel este vital sã gãseascã pe cineva abilitat sã le rezolve. Organul abili-tat în cadrul statului sã rezolve astfel de probleme este adesea avocatul poporului regional sau altcomitet responsabil cu soluþionarea petiþiilor în statele membre. Pentru a întãri relaþiile ºi a adâncicooperarea dintre aceste instituþii, Ombudsmanul European viziteazã cu regularitate instituþiile avocatu-lui poporului din statele membre ale Uniunii Europene.Reþeaua permite ca plângerile sã fie transferate cãtre organismele cele mai în mãsurã sã le rezolve.

YYoouutthh ffoorruumm ((ffoorruummuull ppeennttrruu ttiinneerrii)) = este o platformã compusã din 99 de Consilii Naþionale deTineret ºi din ONG-uri internaþionale din Europa. Forumul pentru Tineri încurajeazã participarea activãa tinerilor în societate ºi de a-ºi îmbunãtãþi condiþiile de viaþã. Aceste obiective sunt realizate prinreprezentarea intereselor tinerilor în Instituþiile Europene, în Consiliul Europei, în OrganizaþiaNaþiunilor Unite, ºi în alte organizaþii partenere active în domeniul tinerilor. Forumul pentru Tineretdefineºte interesele tinerilor europeni.

1111


YYoouutthh PPaarrlliiaammeenntt((PPaarrllaammeennttuull ttiinneerriilloorr)) =Fondat în 1987 ca proiect al unei ºcoli înFontainbleau(Franþa), Parlamentul Tinerilor esteun forum unic, proiectat pentru a angaja activtinerii în a acþiona pentru a îmbunãtãþi societateaviitoare. Parlamentul tinerilor reprezintã unproiect educaþional nepartizan ºi independent,derulat pentru a rãspunde nevoilor tinerilorcetãþeni europeni. Parlamentul tinerilor încura-jeazã gândirea independentã ºi iniþiativele socio-politice ale tinerilor ºi faciliteazã învãþarea unor aptitu-dini sociale ºi profesionale cruciale. De la inaugurarea sa, zeci de mii de tineri au luat parte la sesiuniregionale, naþionale ºi internaþionale, au obþinut contacte internaþionale; aºadar, Parlamentul tinerilor aavut o contribuþie vitalã la unirea Europei. Azi, Parlamentul tinerilor este una dintre cele mai largi plat-forme de dezbatere politicã, întâlniri interculturale, muncã educaþionalã politicã ºi schimburi de ideiîntre tinerii din Europa. Parlamentul tinerilor europeni constã într-o reþea de 32 de organizaþii Europeneºi organizaþii în care sunt activi mii de tineri.

OONNGG ((oorrggaanniizzaaþþiiee nneegguuvveerrnnaammeennttaallãã)) = este orice fel de grup non-profit organizat la nivel local,naþional sau internaþional, format din cetãþeni voluntari. Orientate spre obiective ºi având un interescomun, ONG-urile acþioneazã într-o gamã largã de servicii ºi funcþii umanitare, aduc problemele cetãþe-nilor în faþa Guvernelor, sprijinã ºi monitorizeazã politicile publice ºi încurajeazã participarea politicãprin furnizarea de informaþii utile. Unele sunt organizate în jurul unor subiecte specifice, cum ar fidrepturile omului, mediu sau sãnãtate. Ele oferã analizã ºi expertizã, servesc ca mecanisme de averti-zare timpurie ºi ajutã la monitorizarea ºi la implementarea acordurilor internaþionale. Relaþia cubirourile ºi agenþiile sistemului ONU diferã în funcþie de obiective, de locaþie ºi de mandatul special deinstituþie.

SSoocciieettaattee cciivviillãã = este o noþiune care descrie forme asociative de tip apolitic ºi care nu sunt pãrþi aleunei instituþii fundamentale ale statului sau ale sectorului de afaceri. Astfel, organizaþiile neguvenamen-tale - asociaþii sau fundaþii, sindicatele, uniunile patronale sunt actori ai societaþii civile, care intervinpe lângã factorii de decizie, pe lângã instituþiile statului de drept pentru a le influenþa, în sensulapãrãrii drepturilor ºi intereselor grupurilor de cetãþeni pe care îi reprezintã. Cei mai mulþi oamenifolosesc noþiunea de societate civilã în mod eronat sau restrictiv, referindu-se ori la noþiunea de civil(ca opus al celei de militar) ori numai la organizaþiile neguvernamentale. Astfel, în ultimii ani s-a simþitnevoia unei completãri aduse noþiunii, denumitã acum sectorul nonprofit, sau cel de-al treilea sector alsocietãþii, unde primele douã sunt instituþiile fundamentale ale statului ºi sectorul de afaceri. Societateacivilã este cel mai simplu termen pentru a descrie un întreg sistem de structuri, care implicã cetãþeanulîn diferitele sale ipostaze de membru într-o organizaþie neguvenamentalã, într-un sindicat sau într-oorganizaþie patronalã. Societatea civilã este formatã din cetãþeni, asociaþi sub diferite forme, care auaceleaºi interese ºi care îºi dedicã timpul, cunoºtinþele ºi experienþa pentru a-ºi promova ºi apãra acestedrepturi ºi interese. Societatea civilã descrie un întreg sistem de structuri, care permit cetãþenilor noiroluri ºi relaþii sociale, prin diferite modalitãþi de participare la viaþa publicã. Voi da câteva exemple deinstituþii ale societãþii civile : organizaþii neguvernamentale (ong-uri); organizaþii comunitare (communi-ty-based organizations); asociaþii profesionale; organizaþii politice; cluburi civice; sindicate; organizaþiifilantropice; cluburi sociale ºi sportive; instituþii culturale; organizaþii religioase; miºcãri ecologiste;media.

1122


EE--ddeemmooccrraaþþiiee = îºi propune sã obþinã participare extinsã dinpartea populaþiei ºi o democraþie mai puternicã prin tehnologiainformaþiei ºi strategii de comunicare. Obiectivele generale alee-democraþiei sunt sã întãreascã, sã extindã ºi sã diversificeangajamentul populaþiei prin discuþii online semnificative ºi efi-ciente ºi prin schimb de informaþii pe probleme publice.Deasemenea, e-democraþia urmãreºte sã mãreascã utilizareainformaþiilor relevante despre alegeri, guvernare, media, afaceripublice, educaþie civicã ºi schimb de informaþii pentru a ajuta sãfie adresate provocãri publice; sã dezvolte ºi sã disemineze cele mai bune practici ºi instrumente pentrua promova conversaþia în comunitate, angajamentul, educaþia civicã ºi schimbul de informaþii; sã ajuteparticipanþii care au cunoºtinþe ºi experienþã sã aibã un impact asupra comunitãþii din care provin ºiasupra guvernelor; sã menþinã o organizaþie de voluntari eticã, stabilã ºi puternicã din punct de vederefinanciar, care sã rãspundã eficient la responsabilitãþile, oportunitãþile, asteptãrile în continuã schimbareºi creºtere.

AAddaappttaarreeaa RRoommâânniieeii llaa cceerriinnþþeellee EEuurrooppeeii

În încercarea de a adapta legislaþiaromâneascã la standardele europene, reglemen-tãrile se schimbã rapid la toate nivelele ºi în toatedomeniile. Aceste schimbãri afecteazã toatedomeniile, iar efectele cele mai dezastruoase sefac simþite în sectorul economic, definit de insta-bilitate.

Pe lângã instabilitate, schimbãrile rapidedin sistemul legislativ ridicã multe probleme înprocesul de implementare. Sunt necesare schim-bãri majore la nivel instituþional. Existã nevoia deajustare pânã la momentul în care o instituþieatinge nivelul de funcþionalitate necesar.Personalul trebuie sã fie pregãtit ºi de asemeneaºi cetãþenii trebuie sã accepte schimbãrile.

Una dintre cele mai mari probleme sub-liniatã de specialiºti, problemã care face procesulde reconstrucþie ºi schimbãrile politice ºi mai difi-cile, este corupþia de la toate nivelele. În specialinstituþiile administraþiei publice sunt atinse deacest flagel. Deºi sunt multe reglementãri orien-tate spre diminuarea acestei probleme, se simte

nevoia unei schimbãri structurale ºi de mentalitatepentru ca aceste schimbãri politice sã devinã efec-tive.

În acest sens, educaþia ar trebui sã con-tribuie la dezvoltarea atitudinilor ºi valorilordemocratice la toþi cetãþenii. Politicile edu-caþionale româneºti ºi curricula ºcolarã conþin ori-entãri specifice spre dezvoltarea comportamentu-lui ºi responsabilitãþilor civice, dar tranziþia de lao educaþie civicã ideologicã practicatã în perioa-da comunistã la o curriculã concentratã pe dez-voltarea gândirii critice ºi a valorilor democraticeeste dificilã, necesitând adaptãri instituþionale ºide pregãtire a personalului didactic.

Începând cu anii '90 România a fãcut marieforturi sã schimbe sistemul educaþional,definin-du-l ca prioritate naþionalã. În aceastã privinþã,s-au realizat trei programe de reformã majore:reforma învãþãmântului pre-universitar, reformaînvãþãmântului superior ºi reforma sistemuluieducaþional ºi de pregãtire vocaþionalã. Toateacestea au dus la dezvoltarea sistemului edu-caþional în mai multe direcþii.

1133


La cererea UNESCO, Institutul de ªti-inþele Educaþiei a realizat o serie de cercetãri petema sistemului de educaþie din România. Unadintre concluziile generale se referã la lipsa abi-litãþilor ºi competenþelor de bazã necesare adap-tãrii la noile provocãri ale societãþii civile(exercitarea drepturilor ºi libertãþilor cetãþeneºti,responsabilitate, negocieri colective, gândire cri-ticã, dialog social, solidaritate ºi toleranþã).

Anghel Florentina, Educaþia pentru toþi în România,Institutul de ªtiinþe ale Educaþiei

Comisia Naþionalã pentru UNESCO, Bucureºti, 1995

Este general acceptat în lucrãrile peda-gogice cã educaþia în ºcoli este un factor cheiepentru dezvoltarea unei cetãþenii active, bune ºidemocratice.

Legea Învãþãmântului conþine referiridirecte la dimensiunea civicã a educaþiei. Acestsubiect este legat de accesul liber la educaþie ºiprevede cã toþi cei care studiazã în ºcoli trebuie sãdobândeascã un comportament democratic. Oatenþie deosebitã este acordatã dobândirii de va-lori ºi atitudini democratice în toate etapele edu-caþionale ºi în cadrul tuturor orelor.

Acest aspect este prezent în toate politi-cile educaþionale, inclusiv reglementãrile cuprivire la educaþia adulþilor. Din 1997, înRomânia, accentul pe educaþia adulþilor a crescutîn mod constant.

Bunescu, Gheorge, ªcoala ºi valorile morale, EdituraDidactica ºi Pedagogicã RA,

Bucureºti, 1998

În documentele politice ºi reglementãrilelegislative româneºti, educaþia adulþilor este con-sideratã componentã permanentã a sistemuluieducaþional. Este definitã ca o componentã a edu-caþiei continue, care se referã la activitãþile menitesã dezvolte cunoºtinþele, capacitãþile, compe-tenþele ºi atitudinile necesare adulþilor înperioade specifice ale vieþii lor pentru a-ºi gãsirolul în comunitate.

Bunescu, 1998

În contextul românesc, se simte nevoiaunei implementãri consistente a strategiilor edu-caþionale formale destinate insuflãrii atitudinilorºi competenþelor civice.

Confrom unui studiu realizat deReviewing Education and Training for Governanceand Active Citizenship in Europe - RE-ETGACE în2004, strategiile de dorit pentru responsabi-lizarea cetãþenilor ar trebui centrate pe:

1. dezvoltarea capitalului uman2. garantarea nivelului minim de educaþie, hranã

ºi sãnãtate3. promovarea educaþiei pentru drepturile

omului4. cultivarea de iniþiative comunitare, respons-

abilizarea membrilor acestora,cultivarea aptitudinilor organizaþionale, a simþu-

lui solidaritãþii ºi a încrederii în sine;5. descentralizarea puterii;

6. formarea organizaþiilor eficiente pentruoameni (liga ºomerilor, uniuni sindicale,

asociaþii ale studenþilor, organizaþii ale femeilor,organizaþii ale locatarilor etc.).


1144

DDoommeenniiii îînn ccaarree ssoocciieettaatteeaa cciivviillãã îîººii ffaaccee ssiimmþþiittãã pprreezzeennþþaa

DDeezzvvoollttaarreeaa ccoommuunniittaarrãã

Un domeniu în careimplicarea cetãþeneascã este unaspect important este dezvoltareacomunitarã. În România se des-fãºoarã mai multe programe dedezvoltare comunitarã, în specialpentru comunitãþile rurale.Aceste proiecte încearcã sã ridicenivelul de încredere socialã, sãstimuleze implicarea cetãþenilorîn soluþionarea problemelor cucare se confruntã comunitatealor. Acest aspect este considerata fi unul foarte important, ceicare acþioneazã în acest domeniufiind conºtienþi de lipsa de impli-care a oamenilor. Toate abor-dãrile în domeniul dezvoltãriicomunitare pun un accentdeosebit pe dezvoltarea capitalu-lui social în fiecare comunitate.Existã mai multe evaluãri publi-cate pe probleme de dezvoltarecomunitarã participativã.

Banca Mondialã, The villages ofRomania: development, poverty and

social capital, Bucureºti, 2000.

RRoolluull ssttaattuulluuii

În confruntarea cu tranz-iþia la economia de piaþã, înRomânia relaþia Stat-economie seaflã sub semnul unui dublu para-dox. În primul rând, statul trebuiesã rãspundã la douã categorii decerinþe: aceea de a-ºi reduce roluleconomic (o tendinþã naturalãdupã o perioadã de exacerbare afuncþiilor economice a statului-partid), dar ºi de a se implica dince în ce mai mult în susþinereareformei economice. În al doilearând, Statul-post partid este înmod eronat identificat cu Statul -partid ºi perceput ca fiind multmai puternic decât este în reali-tate. Acest dublu paradox aratãcât de necesarã este o autoritatestatalã puternicã, dar restruc-turatã, remodelatã, de tip demo-cratic ºi în acelaºi timp, cât denecesare sunt schimbãrile înplanul mentalitãþilor individuale,organizaþionale ºi naþionale.

Voiculescu Dan ºi Mereuþã Cezar -Analiza de competitivitate a

economiei româneºti, Ed. AcademieiRomâne, Bucureºti, 1998

Rezultatul prac-tic al manifestãrii aces-tui paradox, pe fun-dalul unui procesextrem de eterogen deschimbare a mental-itãþilor este Statulpost-partid subordonatdiferitelor categorii deinterese de grup,

incompatibile cu principiile defuncþionare normalã a uneieconomii de piaþã ºi împiedicânddezvoltarea acesteia. Statul tre-buie sã îºi piardã aceastã dimen-siune subiectivã ºi sã dobân-deascã acea dimensiune abstrac-tã, eticã, moralã care îl faceacceptabil de societatea pe care oreprezintã ºi compatibil cueconomia de piaþã.Transformarea Statului post - par-tid într-un Stat - actor economiccompatibil cu economia de piaþãimplicã remodelarea fascicoluluide funcþii ale Statului îneconomie, schimbãri la nivelulrolului alocativ, distributiv ºireglator al Statului.Dodescu, Anca, Statul ºi economia,

ed. Universitãþii Oradea, Oradea, 2002

RReellaaþþiiaa ddiinnttrree OONNGG--uurrii ººii aaddmmiinn--iissttrraaþþiiiillee cceennttrraallee ººii llooccaallee

Relaþia administraþieicentrale cu ONG-urile s-aîmbunãtãþit simþitor dupãalegerea în 1996 a unui guverncare a recunoscut deschis rolulONG-urilor în societatea civilãromâneascã. Deºi eforturile de astabili instituþionalizarea relaþi-ilor dintre ONG-uri ºi guvernaredateazã din 1994, noua guvernarea pus bazele unui sistem ºi uneistructuri care fac posibil dialogulcu acest sector atât la nivelnaþional, cât ºi la nivel local.

1155


Totuºi, legãturile ONG-urilor cu administraþia publicã aurãmas în general slabe. Câtevastructuri guvernamentale au afir-mat cã multe din problemele exis-tente sunt rezolvate, totuºi ceimai mulþi reprezentanþi ai ONG-urilor considerã cã existã o lipsãde comunicare între cele douãsectoare. În ultimii ani, acestorprobleme le-au fost adresatepolitici specifice care regle-menteazã comunicarea ºi necesi-tatea de interacþiune aautoritãþilor locale ºi naþionale cuONG-urile (ca reprezentanþi aicetãþenilor). Totuºi cei mai mulþiactiviºti din ONG-uri percepadministraþia localã ca fiind dis-tanþatã de interesele ºi activitãþilelor. Indexul Societãþii Civile, Civil Society

Development Foundation, 2001

BBiisseerriiccaa

Un actor tradiþionalimportant în societatea civilã dinRomânia este biserica. Conformstudiilor efectuate în ultimii 12ani, biserica este - împreunã cuarmata - cea mai de încredereinstituþie socialã, situaþieasemãnãtoare cu a celorlalte þãripost-comuniste ortodoxe ºi dife-ritã de a altor þãri europene, înspecial cele protestante. Dogan, Mattei; Pelassy, Dominique -Economia mixtã, jumãtate capitalistã,

jumãtate socialistã, Ed. Alternative, Bucureºti, 1992

Religiozitatea ºi partici-parea la viaþa religioasã este maiintensã în România decât în alteþãri din Centrul ºi Vestul Europei.România are o majoritate de 85%de creºtini ortodocºi de rit grec.Dupã cãderea regimului ateist

comunist, bisericile au fãcut marieforturi sã devinã actori puternicipe scena politicã româneascã.Biserica ortodoxã de rit grecescare o relaþie de suport mutual custatul: statul nu trebuie sã seamestece în problemele vieþii bi-sericii, în timp ce biserica seabþine de la a lua poziþie în pro-blemele seculare.

Roudometof, Victor, Nationalism,Globalization, Eastern Orthodoxy

'Unthinking' the 'Clash ofCivilizations' in Southeastern Europe,

European Journal of Social Theory, 2: 1999

De asemenea, sunt câte-va probleme simbolice care aucaptat atenþia bisericii ortodoxe.Homosexualitatea în special, ºichiar câteva categorii de drepturiale omului nu se bucurã de acor-dul bisericii. Pe de altã parte, alteorganizaþii religioase par a fi fostforþate sã se bazeze mai puþin pestat ºi mai mult pe auto-organi-zare ºi suport extern. Auto-orga-nizarea în numele miºcãrilor reli-gioase poate fi consideratã con-text de învãþare a participãrii,dezvoltare comunitarã ºi întãrirea capitalului social. Stãnescu, Mircea, Discursul actual albisericii ortodoxe române, Revista de

cercetãri sociale, 2:1996

AAccttiivviissmmuull

Activismul este totodatãun context pentru anumite acti-vitãþi cât ºi o strategie de acþiune.Mai mult, cu toate cã este definitîn mod obiºnuit ca un act deimplicare altruistã în sfera pu-blicã, producând beneficii pu-blice, poate fi definit ºi ca ostrategie de atingere a scopurilorindividuale (egoiste).

Cu toate acestea, activismul aresemnificaþii diferite în diferiteperioade istorice, care determinãlimitele instituþionale ºi resurselecare afecteazã acþiunile indi-vizilor. În comunism, activismulnu putea implica apartenenþa laanumite structuri fiindcã aceastãapartenenþã era obligatorie, con-trolatã ºi orientatã de partid. Cufoarte puþine excepþii dedisidenþã, activismul presupuneaimplicarea mai mare decât media,sau participarea la contexte for-male ale participãrii sociale.Deoarece aceste organizaþii erauîn primul rând mijloace aleregimului de a controla mobili-tatea socialã, de a-ºi recruta elita,activismul a fost mai mult ostrategie instrumentalã pentruanumite persoane. Se poate afir-ma cã anumite persoane au uti-lizat resursele acestor structuricontrolate de partid pentru a-ºiurmãri propria traiectorie saucarierã.

Aceastã situaþie s-aschimbat în 1990 când aparte-nenþa la asociaþii a devenit volun-tarã, iar implicarea sau activismullegat direct de aceasta. Cu toatecã semnificaþia activismului s-amodificat de la context la strate-gie, mizele au rãmas în maremãsurã asemãnãtoare. Luând înconsiderare fragilitatea ºi lipsamiºcãrilor identitare sau cele careluptã pentru apãrarea drepturilorunor grupuri specifice, precum ºiagilitatea ONG-urilor pregãtitesã urmãreascã scopurile dictatede finanþatori internaþionali,putem afirma cã activismul esteastãzi în mare mãsurã o strategieinstrumentalã pentru antreprenoriîn acest domeniu.

1166


CCeettããþþeenniiaa aaccttiivvãã îînn RRoommâânniiaa ººii ppeessttee hhoottaarree

Societatea civilã în România este "osocietate cu existenþã virtualã, un spaþiu alsimbolurilor pentru care mulþi intrã în com-petiþie, dar în care niciunul nu acceptã cuadevãrat implicarea într-o colaborare cuceilalþi."

Dan Gheorghe Dungaciu, Reviewing Education andTraining for Governance and Active Citizenship in Europe

- RE-ETGACE, 2004

Termenul de societate civilã este foartedes folosit în discursurile publice, în special decãtre oamenii politici. Aceºtia folosesc termenulpentru a ataca un oponent sau pentru a obþinesuport pentru ideile lor politice. Cele mai multepartide politice stabilesc programe sau angaja-mente ambiþioase ºi vagi faþã de colaborarea cusocietatea civilã.

Mass media foloseºte de asemeneafoarte mult termenul de dialog deschis, mulþi li-deri de opinie se declarã voci ale societãþii civilefãrã a ºti exact ce presupune acest lucru. Deºitoatã lumea vorbeºte despre societatea civilã, înRomânia sunt foarte puþine acþiuni bazate pecomunitate, locuitorii cartierelor nu se orga-nizeazã în asociaþii menite sã le îmbunãtãþeascãcondiþiile locale, multe dintre ONG-urile înregis-trate nu au niciun fel de activitate.

Diferenþele în participarea asociativã dinEst ºi Vest sunt nu numai în termeni de cantitate,dar mai ales de calitate. Unii specialiºti consi-derã, de exemplu, cã societatea civilã este maidegrabã artificialã, susþinutã de anumite grupuriºi cã nu reprezintã nevoile reale ale cetãþenilor.Multe cercetãri ºi analize au fost realizate înîncercarea de a evidenþia slãbiciunile sectoruluiONG-urilor, considerat un important agent alschimbãrii cu relevanþã ridicatã în procesul dedemocratizare.

Cercetãtorii explicã slaba implicare prinmai mulþi factori: nivele scãzute de încredere,în relaþie cu rãspândita corupþie, lipsa de resurseºi altele.

Principalele contexte în care este folosittermenul de cetãþenie activã în România sunt:

- perspectiva ºtiinþelor sociale: cetãþenia activãdin punctul de vedere al sociologiei ºi a ºti-inþelor politice. - democratizarea României, în care societateacivilã româneascã este analizatã pelarg. - programele de dezvoltare comunitarã, carereflectã în general implicarea civicã, mai alesprin dezvoltare comunitarã participativã.

Principala concluzie regãsitã în publi-caþiile româneºti este cã implicarea cetãþenilor înviaþa publicã este scãzutã. Participarea la asoci-aþii de voluntari - indicator general acceptat alimplicãrii civice, este mai scãzutã în democraþiiletinere decât în Europa de Vest. Statisticile aratãcã, în timp ce în Europa de Vest aproape 29,8%din cetãþeni fac parte din cel puþin o asociaþie devoluntari, în fostele þãri comuniste acest indica-tor se ridicã abia la 18,3%. Bãdescu, Gabriel; Neller, Katja, Participation in Voluntary

Association, published manuscript

Atitudini

1177

EEUURROOPPEE DDIIRREECCTT

Potrivit tuturor mãsurãtorilor efectuate,România este printre þãrile cu cele mai scãzuterate de participare asociativã. În jur de 11% dinpersoane sunt membrii unor asociaþii non-guver-namentale. Cele mai multe activitãþi se des-fãºoarã în culturã ºi divertisment (34%), urmatede educaþie (organizate de asociaþiile stu-denþeºti) ºi serviciile sociale (21%). Norris, Pippa, Making democracy work: social capital and

civic engagement in 47societies; papers presented at the EURESCO conference

on Social Capital, Exeter, sept.,2000

În contextul tranziþiei ºi al aderãrii laUniunea Europeanã, analizele, discuþiile publiceºi implementarea politicilor pe acest subiect suntprobleme cotidiene. Procesul de democratizareîntâmpinã multe obstacole în þãrile din Europade Est iar România nu face excepþie. Au locmulte transformãri ºi la toate nivelurile: politic,economic, instituþional ºi în viaþa de zi cu zi.

Începând cu schimbãrile politice, rolulimplicãrii cetãþeneºti a crescut mult în ultimii aniºi aceasta impune o schimbare de mentalitate ºio modificare a comportamentului civic ºi politic.Totuºi, cei mai mulþi cetãþeni români nu au fostºi nu sunt pregãtiþi sã rãspundã noilor cerinþe alesocietãþii democratice ºi ale dezvoltãrii societãþiicivile iar democratizarea s-a confruntat cucetãþeni pasivi care nu cunoºteau tipareleimplicãrii în reconstrucþia societãþii lor.

Societatea civilã este de o importanþãdecisivã pentru o democraþie funcþionalã.Procesul de democratizare ar trebui sã punãaccentul, printre alte probleme de construcþieinstituþionalã, pe nevoia de a încuraja ºi educapracticile cetãþeniei active. Cu toate eforturilefãcute de diferiþi actori ai societãþii civile cuscopul de a o face mai puternicã, sunt încã multedificultãþi în calea acestui proces. România,printre celelalte tinere democraþii din EuropaCentralã ºi de Est nu face excepþie.

Balahur, Doina, Societatea civilã: opinii, puncte de vedere, perspective, în Sociologie

româneascã, 2: 1999

România este un caz în care societateacivilã democraticã întâlneºte mai multe problemedecât în majoritatea þãrilor în tranziþie dinaceastã regiune.

CCaarraacctteerriissttiicciillee cceettããþþeenniieeii aaccttiivvee ppeennttrruuRRoommâânnii

Studiu realizat de Reviewing Education and Trainingfor Governance and Active Citizenship in Europe -

RE-ETGACE în 2004

responsabilitate perseverenþã ºi hãrnicie

angajament, vocaþie ºi pasiune curaj

abilitãþi de organizare ºi comunicare (diplo-maþie)

idealism, naivitate, nebunie autodeterminare combinatã cu încredere în

sine ambiþie

receptivitate, deschidere corectitudine

gândire criticã, autocriticã realism

simþ practic încredere în oameni, empatie ºi intuitivitate

optimism, gândire pozitivã sã fii luptãtor

profesionalism (sistematic, metodic) cinism

dinamism toleranþã incisivitate

nonconformism adaptabilitate

altruism atitudine pozitivã

modestie calculat / prudent

putere entuziasmonestitatepesimism

1188


Finanþãri:

CCee eessttee PPrrooggrraammuull „„EEuurrooppaa ppeennttrruu cceettããþþeennii””??

Comisia Europeanã, Parlamentul European ºi Consiliul Uniunii Europene au convenit asupra înfi-inþãrii Programului „Europa pentru cetãþeni”, care materializeazã cadrul juridic pentru sprijinirea uneigame largi de activitãþi ºi organizaþii care promoveazã „cetãþenia europeanã activã", cum ar fi, de exem-plu, implicarea cetãþenilor ºi a societãþii civile în procesul de integrare europeanã.

Programul „Europa pentru cetãþeni” se construieºte pe baza experienþei acumulate în cadrulProgramului anterior de promovare a cetãþeniei europene active, care s-a derulat între 2004 ºi 2006.Acest program a fost prezentat de Comisie dupã consultãri prelungite cu diferiþi agenþi importanþi ºi dupão evaluare pre ºi post implementare, care a analizat nevoia de intervenþie la nivel comunitar ºi impactulestimat al Programului asupra sectorului respectiv. Mulþumitã acestor experienþe ºi reflecþii, acest Programal celei de-a doua generaþii demonstreazã existenþa unui anumit nivel de maturitate, care combinã conti-nuitatea cu inovaþia.

Acest Program se va desfãºura între anii 2007 ºi 2013.

Obiectivele generale ale Programului ”Europa pentru cetãþeni” sunt sã contribuie la:• acordarea posibilitãþii cetãþenilor sã interacþioneze ºi sã participe la construirea unei Europe ºi maiapropiate, care este democraticã ºi îndreptatã cãtre lume, unitã ºi îmbogãþitã prin diversitatea sa cultu-ralã, formându-se astfel cetãþenia Uniunii Europene;

• dezvoltarea unui simþ al identitãþii europene, bazat pe comunitatea de valori, istorie ºi culturã;

• dezvoltarea unui simþ al apartenenþei la Uniunea Europeanã printre cetãþenii acesteia;

• creºterea toleranþei ºi înþelegerii reciproce între cetãþenii europeni prin respectarea ºi promovarea diver-sitãþii culturale ºi lingvistice, contribuind în acelaþi timp ºi la dialogul intercultural.

Programul are urmãtoarele obiective specifice, care sunt implementate pe o bazã transnaþionalã:• aducerea împreunã a oamenilor din comunitãþile locale din toatã Europa pentru a împãrtãºi ºi schimbaexperienþe, opinii ºi valori, pentru a învãþa din istorie ºi pentru a construi pentru viitor;• promovarea acþiunii, dezbaterii ºi reflecþiei legate de cetãþenia europeanã ºi democraþie, de valoriîmpãrtãºite, istorie ºi culturã comunã, prin cooperare în cadrul organizaþiilor societãþii civile la nivel euro-pean;• aducerea Europei mai aproape de cetãþenii sãi prin promovarea valorilor ºi realizãrilor europene,pãstrând în acelaºi timp amintirea trecutului sãu;• încurajarea interacþiunii dintre cetãþeni ºi organizaþiile societãþii civile din toate þãrile participante, princontribuirea la dialogul intercultural ºi prin aducerea în prim plan a diversitãþii ºi unitãþii europene,acordându-se o atenþie particularã activitãþilor destinate sã dezvolte legãturi mai strânse între cetãþeniistatelor membre ale Uniunii Europene, aºa cum a fost ea constituitã în aprilie 2004 ºi cetãþenii din statelemembre care au aderat dupã aceastã datã;

1199


Activitãþi eligibile:

Progamul ‘Europa pentru cetãþeni' promoveazã cetãþenia activã euro-peanã finanþând programe ce se regãsesc în cadrul acestor mãsuri:- Mãsura 1 - ‘Cetãþeni activi pentru Europa’ - aceasta implicã cetãþenii înmod direct, fie prin activitãþi legate de înfrãþirea oraºelor, fie prin altetipuri de proiecte ale cetãþenilor;

- Mãsura 2 - ‘O societate civilã activã pentru Europa’ - aceasta se concentreazã asupra organizaþiilorsocietãtii civile din întreaga Europã, care pot primi fie sprijin pe baza programului lor de activitate, fiesprijin pentru proiecte transnaþionale;

- Mãsura 3 - ‘Împreunã pentru Europa’ - aceasta sprijinã evenimentele de o mare vizibilitate, studii ºiinstrumente de informare care se adreseazã unui public cât mai larg dincolo de graniþe ºi care sã facãEuropa mai accesibilã cetãþenilor sãi;

- Mãsura 4 — ‘Memoria europeanã activã’ - aceastã acþiune sprijinã pãstrarea principalelor situri ºiarhive referitoare la deportãri ºi la comemorarea victimelor nazismului ºi stalinismului.

Programul este disponibil factorilor decizionali care promoveazã cetãþenia activã europeanã, deexemplu:- autoritãþi ºi organizaþii locale;- organizaþii de cercetare a politicii publice europene;- grupuri de cetãþeni;- organizaþii non-guvernamentale;- sindicate;- instituþii de învãþãmânt;- organizaþii active din domeniul voluntariatului, sportului pentru amatori etc.

Cum se poate obþine finanþare:

Pentru a candida pentru finanþare în cadrul acestui program, cererea de finanþare trebuie trans-misã pe formularul oficial, la deadline-ul anunþat, de cãtre o persoanã juridicã situatã într-una din þãrileeligibile. Aplicantul principal trebuie sã fie o organizaþie non-profit.

Proiectul trebuie sã îndeplinescã cri-teriile de eligibilitate pentru fiecare componen-tã în parte. Sunt patru etape de selecþie: etapade verificare a eligibilitãþii, evaluarea, selecþiapropriu-zisã ºi notificarea rezultatelor.

Comitetul de evaluare al EACEA estecompus din persoane din cadrul agenþiei, ofi-ciali ai Comisiei Europene, experþi externi.Granturile sunt acordate în funcþie de criteriileîndeplinite ºi de fondurile disponibile.

Atitudini

2200

EEUURROOPPEE DDIIRREECCTTwwwwww

..cceennttrraass..rroo

EEddiiþþiiaa 66//220000

88

CENTRASBd. Mareºal Averescu nr.17, corp.F, et.3, sector 1,

Bucureºti - RomâniaTelefon: 021 223 00 10Fax: 021 223 00 12

e-mail: [email protected]

CCoonnssuullttããrrii rroommâânnoo--ssuueeddeezzee pprriivviinndd pprroobblleemmaattiiccaaddrreeppttuurriilloorr oommuulluuii

Ministerul Afacerilor Externe a gãzduit, la 15 ianuarie 2009, consultãri româno-suedeze privind pro-blematica drepturilor omului. Întâlnirea a avut ca scop realizarea unui schimb de experienþã privind elaborareaunui Plan naþional de acþiune în domeniul drepturilor omului. Partea suedezã a fost reprezentatã de doamnaCamilla Goldbeck-Löwe, director adjunct în cadrul Ministerului Integrãrii ºi Egalitãþii de Gen, coordonator alprocesului de redactare a Planurilor naþionale de acþiune din aceastã þarã.

România s-a angajat sã lanseze un proces de reflecþie vizând elaborarea unui plan naþional cu ocaziaevaluãrii periodice universale a situaþiei drepturilor omului din þara noastrã, desfãºuratã în cadrul ConsiliuluiONU pentru Drepturile Omului, în luna mai 2008.

În vederea realizãrii acestui angajament, MAE ºi-a propus sã iniþieze o serie de consultãri cu state caredispun de o importantã ºi consacratã experienþã în realizarea unor Planuri naþionale. Suedia a întocmit, pânã înprezent, douã asemenea planuri (2002 — 2004, respectiv 2006 — 2009), deþinând o experienþã bogatã în dome-niu.

Prin elaborarea unui asemenea Plan se are în vedere îmbunãtãþirea situaþiei generale în domeniulrespectãrii drepturilor omului în þara noastrã prin ameliorarea coordonãrii ºi eficientizarea funcþionãrii cadruluilegislativ ºi instituþional. Se va urmãri, de asemenea, creºterea permanentã a gradului de informare a opinieipublice ºi stimularea dezbaterii publice asupra aspectelor ce þin de problematica drepturilor omului, pornind dela premisa necesitãþii unui efort coordonat între instituþiile publice ºi societatea civilã.

Discuþiile din cadrul MAE au fost urmate, în dupã-amiaza zilei de 15 ianuarie, de o reuniune cu partici-parea reprezentanþilor tuturor ministerelor ºi agenþiilor româneºti cu responsabilitãþi în domeniul protecþieidrepturilor omului.

Consultãrile au constituit un bun prilej de informare ºi schimb de opinii cu privire la eforturile necesarepentru elaborarea ºi aplicarea cu succes a unui plan naþional de acþiune, precum ºi referitor la impactul acestuiala nivelul societãþii.

Sursa: www.mae.ro

atitudini - CENTRAS numarul 6 cetatenie europeana... · EUROPE DIRECT Atitudini 3 Zi de zi acumulãm frustrãri. De cele mai multe ori le pãstrãm pentru noi, le dosim visce-ral,

Documents