MINISTERUL EDUCAIEI I CERCETRII TIINIFICECOLEGIUL ECONOMIC
VIILOR
PROIECT DE OBINERE A CERTIFICATULUI DE CALIFICARE
PROFESIONALnivel 4
Specializarea: Tehnician n activiti economice Tema proiectului:
Taxe Vamale
Prof. ndrumtor: Ioana Sasu ELEV Nume: Robert Mihai Creu Clasa:
Clasa a XII -a K
SESIUNEA: Iunie 2015
CUPRINSARGUMENT..............................pag 3
CAP. 1 ASPECTE PRIVIND TAXELE VAMALE (pag 5) 1.1 Taxele Vamale;
Definiie; Funciipag 51.2 Instrumente ale politicii
vamale....................................................................................pag
61.3 Clasificarea taxelor
vamale.......................................pag 81.3.1 Taxe vamale
de
export..............................................................................................pag
91.3.2 Taxe vamale
autonome.............................................................................................pag
91.3.3 Taxe vamale autonomo
convenionale..................................................................pag
101.3.4 Taxe vamale
prefereniale........................................................................................pag
101.3.5 Taxe vamale
antidumping........................................................................................pag
12
CAP. 2 TARIFUL VAMAL (pag 13)
2.1. Tariful Vamal al
Romaniei.........................................................................................pag
142.2 Valoarea in
vam........................................................................................................pag
152.3 Prezentare TARIC
RO............................................................................................pag
172.4 Declaraia
vamal.......................................................................................................pag
182.5 Efectul unei taxe
vamale............................................................................................pag
192.6 Protecia tarifar - instrument al politicii
comericale..................................................pag
21
CAP. 3 STUDIU DE CAZ: O ACHIZIIE INTRACOMUNITAR I UN IMPORT DIN
AFARA U.E LA SC SEWS ROMANIA S.R.L (pag 24)
3.1 Prezentarea societii SC SEWS ROMANIA
SRL.....................................................pag 243.2
Achiziie Intracomunitar ntre societatea romn SEWS ROMANIA SRL i
societatea austriac DELPHI PACKARD AUSTRIA GMBH & CO
KG.........................................pag 253.3 Import din
afara UE ntre societatea roman SEWS ROMANIA SRL i societatea
japoneza SUMITOMO ELECTRIC INDUSTRIES, LTD
JAPAN...................................pag 27
CONCLUZII................................................................................................................pag
31
BIBLIOGRAFIE...........................................................................................................pag
33
ANEXE.............................................................................................................................pag
34
ARGUMENT Tema proiectului meu Taxe Vamale face parte din
domeniul pregtirii mele profesionale pentru meseria de tehnician in
activiti economice.Am ales ca tem de studiu pentru lucrarea mea de
atestat Taxele vamale deoarece mi se pare o tem foarte interesant,
dat fiind faptul c in ziua de azi, n domeniile pe care a dori s le
frecventez n viitor precum domeniul afacerilor i al economiei,
trebuie s cunoatem foarte bine detaliile acestui capitol. n cadrul
elaborrii proiectului meu a trebuit s-mi extind aria de cunotine
studiind bibliografia recomandat de coordonator, fapt ce mi permite
o pregtire profesional mai bun.Tema aleas este structurat in
capitole abordate separat cu pri distincte.Contribuia personal
privind elaborarea acestui proiect const in selectarea informaiilor
teoretice si practice specifice specializrii precum si structurarea
pe capitole a acestora.Taxele vamale sunt cunoscute pe teritoriul
Romniei nc din antichitate. Taxele vamale erau ncasate pentru
produse i cltori att la trecerea frontierei provinciilor, ct i la
intrarea n orae, trecerea peste poduri, pentru folosirea
principalelor ci de comunicaie.Surse documentare atest c taxele
vamale s-au perceput ntr-o perioad apropiat de ntemeierea statului,
fiind legate i de nceputurile vieii urbane.Taxa vamal apare acum,
sub forma unui instrument simplu de politic fiscal, ca un impozit
indirect, acele prelevri pecuniare obligatorii la bugetul public,
percepute de ctre stat asupra mrfurilor care trec graniele rii.Taxa
vamal trebuie definit n calitatea sa bifuncional, pe de o parte, ca
instrument fiscal de formare a veniturilor statului; iar pe de alt
parte, ca instrument de formare a preurilor produselor care fac
obiectul tranzaciilor internaionale, n special a
importurilor.Aceste taxe fac parte ca i impozitele, din sistemul
veniturilor bugetare, fiind sinonime conceptual cu acestea n sensul
c:
Sunt stabilite prin lege; Au caracter obligatoriu; Nu au
contrapartid direct pentru cei care le suport, Nu au o destinaie
special, constnd n fluxuri fiscale, care finaneaz bugetul de
stat.
n prezent, taxele vamale ndeplinesc att un rol fiscal, de
procurare a veniturilor bugetare necesare organizrii i funcionrii
statului, ct i rolul de principale instrumente tarifare de politic
comercial, fie de limitare a exporturilor unor mrfuri (de exemplu,
limitarea exporturilor de materii prime n scopul prelucrrii lor n
ar), fie de protejare a pieei interne, a economiei naionale, de o
concuren strin, n scopul diversificrii produciei industriale,
crerii unor noi ramuri de activitate, susinerii ramurilor
importante din punct de vedere economic, strategic i social,
protejrii forei de munc din anumite sectoare; de acionare asupra
importurilor n sensul reducerii lor.Spre deosebire de impozite,
care reprezint o prelevare sau o contribuie bneasc obligatorie, cu
titlu nerambursabil (neamortizabil, definitiv), datorat conform
legii bugetului de stat, de ctre persoane fizice i persoane
juridice, pentru venituri pe care acestea le obin, sau averea pe
care ele o posed, taxele, n general, inclusiv taxele vamale,
reprezint pli neechivalente la bugetul de stat, efectuate de
persoane fizice i juridice pentru servicii prestate acestora de
organe sau instituii de drept publice. Prin nivelul lor, care
depinde de felul mrfurilor care formeaz obiectul impunerii (materii
prime, semifabricate, produse finite, produse agro-alimentare sau
industriale), precum i de natura relaiilor comerciale existente
ntre ara importatoare i ara exportatoare, taxele vamale pot
influena ofert i cererea, att pe piaa intern ct i pe cea
internaional.Din punct de vedere juridic, taxele vamale sunt
obligaii financiar-bugetare, fiind reglementate n virtutea
necesitii fondului bnesc al statului. Prin aceast obligaie se
nelege ndatorirea de a plti n contul bugetului statului taxele
vamale reglementate ca venituri ale bugetului. Beneficiarul acestei
obligaii financiar-bugetare este n exclusivitate statul,
reprezentat prin organele financiare, crora li s-a atribuit
competena de a ncasa taxele vamale.Prin fixarea taxelor vamale,
statul percepe un impozit care va produce modificri ale preurilor
produselor ce fac obiectul tranzaciilor comerciale. Din acest punct
de vedere, taxele vamale afecteaz n primul rnd pe importator, care
trebuie s verse autoritilor fiscale o sum de bani, sum care este
corespunztoare taxelor vamale evideniate n tariful vamal. Taxa
vamal este trecut de importator asupra preului de vnzare al
produsului, astfel nct ultimul care suport taxa vamal este
consummatorCAP.1 ASPECTE PRIVIND TAXELE VAMALE
1.1 Taxele Vamale. Definiie. Funcii.
Taxele vamale reprezint acele prelevri baneti, percepute de
catre stat in momentul in care bunurile respective trec granitele
rii respective in vederea importului, exportului sau
tranzitului.Dei la prima vedere taxele vamale par s intereseze doar
din punctul de vedere al politicii financiare a statului, totusi
implicaiile acestora sunt mult mai puternice in domeniile
politicilor economice si comerciale. Trsatura eseniala este dat de
faptul ca ele fac parte din sistemul veniturilor bugetare. Sistemul
veniturilor bugetare reprezint totalitatea resurselor baneti
instituite prin lege, care contribuie la constituirea fondurilor
baneti ale statului. Acesta presupune o varietate de forme si
metode pentru atragerea la bugetul statului a mijloacelor bneti
necesare finanrii i indeplinirii sarcinilor sale. Complexitatea
raporturilor juridice, economice, politice, comerciale i sociale in
care sunt angrenate astazi statele, a dus la o nuanare a utilizrii
acestor instrumente. Depind politica fiscal, ele s-au dovedit a fi
instrumente eficiente si in alte domenii, statul putndu-le folosi
pentru a-si exercita influen asupra dezvoltrii sau restrngerii
activitii unor ramuri economice, pentru a stimula sporirea
produciei sau consumului unor anumite mrfuri, pentru a extinde sau
a limita relaiile cu alte state.Denumirea de "taxe vamale" trebuie
considerat doar un arhaism lingvistic, datnd din acea perioad a
relailor comerciale cand obligaiile financiare aveau un rol fiscal
si diferenierea lor nu prezint importan. Cel care vars la
autoritile fiscale suma de bani corespunztoare nivelului taxelor
vamale este importatorul. Dar importatorul trece taxele vamale
asupra preului de vnzare a mrfurilor sau serviciilor, aa incat
taxele vamale sunt suportate in final de cumparator.Funciile
indeplinite de taxele vamale sunt de instrument fiscal si de
instrument de politic comercial.Taxa vamal a avut la nceput un
caracter exclusiv fiscal. Astazi, acest caracter este mult atenuat,
dar taxa vamal a ramas un important instrument fiscal. Taxa vamal e
abordat in calitatea sa de impozit perceput asupra tranzaciilor cu
produse care trec frontiera, calitate in care, perceperea acesteia
este avantajoas pentru stat, ea contribuind la majorarea
veniturilor statului. Taxa vamal devine pe parcursul evoluiei sale
unul dintre cele mai utilizate instrumente pentru protejarea
economiei naionale. Valenele taxei vamale, ca instrument de
politica comerciala se contureaz odata cu dezvoltarea industriei i
a interesului statului de a proteja propria industrie. Asa apare
protecionismul vamal, cu taxe mari la produsele manufacturate si
taxe mici la materiile prime, urmarindu-se importul de materii
prime si dezvoltarea noilor industrii.1.2 Instrumente ale politicii
vamalePolitica comercial a unui stat este o parte a politicii
economice ce vizeaz sfera relaiilor comerciale externe si care
cuprinde totalitatea reglementarilor adoptate de catre acel stat
(care au caracter juridic, administrativ, fiscal, bugetar,
financiar, bancar, valutar etc.) inscopul promovrii sau al
restrangerii schimburilor externe si al protejrii economiei
naionale de concurena strain, precum si de alte influene nocive ale
mediului economic internaional, in scopul promovrii intereselor
economice naionale.Pe termen mediu sau scurt, prin parghiile de
politic comercial, se urmaresc unele obiective derivate din cele pe
termen lung, cum sunt: Imbunatirea structurii schimburilor
comerciale externe; Restrangerea sau stimularea exporturilor si
importurilor anumitor grupe de mrfuri i servicii; Anumite modificri
in orientarea geografica a schimburilor comerciale; Imbunatairea
raportului de schimb internaional; Sporirea incasrilor la bugetul
statului[footnoteRef:2] , etc. [2: Postelnicu, Ctlin, Economie
Internaional, Cluj-Napoca, 2002, p. 111]
In ultimii ani, in condiiile adancirii continue a
interdependenelor economice, in afara reglementrii relatiilor
dintre state pe plan bilateral sau multilateral, regional sau
mondial, a aparut tendina de instituionalizare a relaiilor
economice dintre state prin intermediul unor acorduri care ncearc s
statueze anumite principii si reguli in privina folosirii
diverselor instmmente de politica comercial in relaiile reciproce
dintre diferite state.Principalele instrumente ale politicilor
comerciale pot fi grupate, dupa caracterul lor, in trei mari
categorii: instrumente de natur tarifara (vamal); instrumente de
natur nontarifar; instrumente de natur promotional.Primele dou
categorii de instrumente urmaresc reglementarea importurilor si a
exporturilor si tinerea lor sub control intr-o oarecare msur, in
timp ce a treia categorie vizeaza impulsionarea si stimularea
exporturilor.Politica vamal cuprinde totalitatea reglementarilor
legale cu privire la formalitile vamale, procedura de vamuire si
sistemul de taxe vamale, aplicabile produselor care fac obiectul
activitii de comert exterior[footnoteRef:3] . Prin urmare
instrumentele de politica vamala sunt urmatoarele: [3: Ciobanu,
Gheorghe, Tranzacii economice internaionale, Ed Imprimeria
Ardealul, Cluj-Napoca, 2004]
legile, codurile i regulamentele vamale tarifele vamale taxele
vamalePrincipalele instrumente tarifare sunt taxele vamale. Acestea
reprezint impozite indirecte percepute de catre stat asupra
mrfurilor, atunci cand acestea trec graniele rii respective. Taxele
vamale sunt cea mai veche modalitate de control a statului asupra
relaiilor economice externe.Importana taxelor vamale se desprinde
din rolul pe care il au in procesul schimbului de mrfuri pe piaa
mondial: reprezint una din principalele modaliti de influenare a
schimburilor comerciale internaionale; dein un loc important in
teoria si practica politicilor comerciale, in procesul de formare a
uniunilor vamale sau al integrarii economice; multe din
instrumentele de politica comerciala se elaboreaza in funcie de
regimul vamal al fiecarui partener; reprezint un instrument simplu
de politica comercial, prin care se asigur venituri importante
pentru bugetul de stat; reprezint un instrument eficient de formare
a preurilor (interne sau externe) si de orientare a comerului;
regimul vamal produce repercursiuni asupra raportului de schimb, a
competitivitii, determin redistribuirea veniturilor intre ramuri,
subramuri, clase sociale, influeneaz nivelul costurilor, structura
i echilibrul (sau dezechilibrul) balanei comerciale i de plai
externe.Taxele vamale promoveaz - cu prioritate - interesele
produciei i consumului intern, prin urmare ele sunt un instrument
de natura fiscala, constituind o sursa de venit la bugetul
statului, cu o inciden directa asupra preurilor produselor care fac
obiectul comerului exterior.1.3 Clasificarea taxelor vamale Taxele
vamale sunt un impozit indirect care apare ca urmare a interveniei
statului in comerul internaional[footnoteRef:4]. Ceea ce se impune
este valoarea in vam a produselor care fac obiectul tranzaciei
externe. Cota de impunere, adica nivelul taxei vamale, este
prevazut prin lege. [4: www.euroavocatura.ro/dicionar/]
Toate taxele vamale urmresc, mai mult sau mai puin, in funcie de
nivelul concret al acestora, si un scop fiscal. In condiiile
existenei unor taxe vamale multiple ca numar, ca mod de aezare i
fiecare avnd efecte diferite, pentru a elabora o politic vamal
corespunzatoare intereselor generate ale statului se impune o
clasificare a lor. Multimea taxelor vamale poate fi ordonata dup
cel pufin patru criterii:1. dup obiectul impunerii vamale: taxe
vamale de export; taxe vamale de import; taxe vamale de tranzit
(eliminate astzi);2. dup modul de percepere: taxe vamale "ad
valorem"; taxe vamale specific; taxe vamale mixte;3. dup modul de
fixare: taxe vamale autonome; taxe vamale convenionale
(contractual); taxe vamale autonomo convenionale; taxe vamale
asimilate;4. dup scopul impunerii: taxe vamale protecioniste; taxe
vamale prefereniale; taxe vamale de retorsiune;
1.3.1 Taxe vamale de export
Taxele vamale de export se intlnesc rar, deoarece statele sunt
interesate in general in incurajarea exporturilor. Aceste taxe sunt
percepute asupra produselor destinate exportului i se pltesc de
ctre firmele exportatoare, fiind suportate de catre consumatorul
final al produsului respectiv.In conditiile in care taxa vamal de
export reprezint o cheltuial in plus pentru exportator, aceste taxe
vamale se folosesc doar in anumite situaii speciale: pentru
descurajarea exporturilor la produsele neprelucrate (minereuri,
bumbac, etc) in scopul prelucrarii acestora in ar sau pentru
pstrarea unor rezerve; pentru a limita exporturile in ramurile in
care producia indigent nu acoper nevoile de consum; atunci cnd
preurile mondiale sunt mai mari decat cele de pe piaa intern,
astfel taxele vamale de export devin o prghie de reglare a
rentabilitii obinute de exportatori; in toate situaiile in care
firmele autohtone, prin for lor economic pot controla preurile de
pe piata extern.
1.3.2 Taxe vamale autonome Acest tip de taxe vamale sunt
instituie de fiecare ar, in mod independent, pentru schimburile
comerciale cu anumite state cu care nu sunt inc incheiate nici un
fel de inelegeri de natura vamal. Sunt fixate pe mai multe
niveluri: maxime, minime si intermediare.In practic se aplica taxe
vamale difereniate in funcie de interesele comerciale sau de alt
natur dominante la produsul respectiv, ori in funcie de politica
comercial promovat fa de un stat sau altul. Taxele vamale autonome
reprezint o prim form a taxelor vamale folosite de un stat
independent, ca taxe vamale noi sau in urma restructurrii radicale
a regimului vamal vechi.Taxele vamale autonome se aplic la
importurile din rile cu care nu exist acorduri privind "clauza
naiunii celei mai favorizate". Aceast clauz presupune ca daca unul
din statele contractante va acorda ulterior unui ai treilea stat
condiii de tarif vamal mai avantajoase, aceste condiii noi se vor
aplica de drept i schimburilor de mrfuri care vor interveni dupa
aceasta data ntre primii contractani.1.3.3 Taxe vamale autonomo -
convenionale Se bazeaz pe aplicarea simultan a taxelor vamale
autonome i a celor convenional. Autoritatea vamal trebuie s
asigure:1. stabilirea originii mrfurilor. ara exportatoare nu
intotdeauna este una i aceeai cu ,,ara de origine" a produsului, de
aceea pentru determinarea originii mrfurlor se folosete cel mai des
criteriul valoarii adugate. Astfel fr de origine a unei mrfi devine
aceea in care bunul respectiv a incorporat cea mai mare parte din
valoarea adaugat sau in care a suferit o transformare esenial.2.
stabilirea taxelor vamale corespunztoare in funcie de regimul
comercial practicat in relaiile cu statul respectiv.1.3.4 Taxe
vamale preferenialeAceste taxe au un nivel mai redus, sunt aplicate
tuturor sau numai anumitor mrfuri importate din anumite ri n scopul
de a stimula schimburile comerciale cu rile respective i nu se
extind asupra mrfurilor provenind din alte ri. Regimul comercial
preferenial nu se extinde n mod automat asupra tuturor mrfurilor
sau partenerilor. Acesl regim este considerat o exceptie de la
,,clauz naiunii celei mai favorizate", fcnd obiectul unor prevederi
speciale n acordurile comerciale bilaterale sau a unor scheme de
preferinte aplicate in mod nereciproc cum ar fi Sistemul
Generalizat de Preferine vamale (SGP).Sistemul Generalizat de
Preferine vamale Nereciproce i Nediscriminatorii (SGP) a fost pus
la punct in urma acordului UNCTAD[footnoteRef:5] i implic scutirea
de taxe vamale sau diminuarea acestora la importul in rile
dezvoltate a marfurilor provenite din state care fac parte din
categoria celor in curs de dezvoltare. Aceste preferine comerciale
tarifare sunt: [5: United Natinons Conference of Trade and
Development, eng]
generalizante - urmau a fi aplicate de catre toate statele
industrializate semnatare i pentru ansamblul produselor
manufacturate si semimanufacturate, nediscriminatorii - se prevedea
a fi acordate tuturor rilor n curs de dezvoltare, nereciproce - nu
obligau statele beneficiare la nici o concesiune similara pe baze
mutuale.Sistemul Generalizat de Preferine vamale Nereciproce si
Nediscriminatorii (SGP) are cateva caracteristici generate: conform
statutului juridic, preferinele tarifare au un caracter temporar,
produsele incluse in SGP sunt in general manufacturate i
semifabricate[footnoteRef:6] i ca excepie SGP nu este destinat
produselor de baza - unele produse agricole si alimentare, [6:
Incluse n capitolele 25 i 29 ale nomenclatorului de la
Bruxelles]
rile "donatoare" de preferine prevd anumite mecanisme -
salvgardare - pentru a pastra controlul asupra unor eventuale
implicaii negative pentru economia proprie incluse de noile fluxuri
de schimburi care iau natere ca urmare a facilitafilor acordate.
Practic aceste tari i rezerv dreptul de a modifica, dupa caz,
modalitatea de aplicare sau amploarea concesiilor
comerciale[footnoteRef:7]. [7: Unele state stabilesc plafoane
cantitative de siguran pentru importurile prefereniale n scopul
salvagardrii intereselor propii si ale cele ale parteneriilor.]
In practic se disting doua tipuri de strategii ale aplicrii
SGP:1. strategia reducerii nivelului taxelor vamale folosind una
din urmatoarele metode: produs cu produs, ara cu ara, reducere
liniara sau armonizata;2. strategia consolidarii sau metinerii
taxelor vamale la un nivel constant impiedicandu-le sa creasc, pe o
perioad de timp determinat.In concluzie sarcinile vamale
prefereniale reprezint niveluri ale taxelor vamale de import
difereniate in funcie de surs geografic a mrfurilor sosite in vam.
ara creia i se aplic, de catre alte state, un tratament preferenial
beneficiaz de taxe mai sczute pentru diferite categorii de mrfuri,
Un exemplu recent de astfel de fenomen este SGP-ul , prezentat mai
sus, iar un exemplu istoric este Commonwealth-ul sau sistemul
"imperial" britanic de preferine. Astfel de sisteme de preferine
sunt, in ansamblul lor, dezavantajoase pentru multe state neincluse
n lista preferinelor datorit nsui caracterului lor preferenial,
implicit discriminatoriu n multe privine.1.3.5 Taxe vamale
antidumpingAcest tip de taxe vamale de retorsiune se percep asupra
produselor de import pentru a anihila efectele dumpingului
comercial practicat de unii exportatori i se aplica numai la acele
produse la care strategia de intrare pe piaa internaional este
dumpingul.Practicarea dumpingului const in folosirea unui pref de
export mai scdzut decat cel normal-determinat de condiiile de
producie sau de cele ale pieei respective. Astfel firma care
folosete strategia dumpigului comercial este avantajat sa patrund
sau sa-i consolideze poziia pe o anumita pia, n dauna firmelor
concurente.Dumpingul este o form a discriminarii prin preuri si se
bazeaza pe: existena concurentei imperfecte i posibilitatea firmei
de a-i stabili n mod autonom propria politic, de preuri, nefiind
obligat la alinierea preurilor, segmentarea pieelor - operaiune ce
poate genera efecte anticoncureniale, astfel se afl in atenia
organismelor antitrust[footnoteRef:8], [8: Sau protecie a
concurenei]
inexistena unei comunicaii uoare i rapide ntre piaae extern i
cea intern divizate.Dumpingul distrugator sau pradator se ntalneste
atunci cand preul de vnzare la export este foarte mult diminuat,
uneori sub costuri pe o perioada de timp determinata, scopul
acestei practici fiind scoaterea de pe pia sau chiar falimentarea
concurenfei i creterea puternic a cotei de pia sau parii de pia
deinut, pasul final fiind revenirea la preuri normale sau crescute
pentru a recupera pierderea anterioara[footnoteRef:9]. [9: Ciobanu,
Gheorghe, Tranzacii economice internaionale, Ed Imprimeria
Ardealul, Cluj-Napoca, 2004, p.336]
Msurile antidumping luate mpotriva exportatorilor i cerute de
grupuri de interes interne reprezentand industriile naionale, au un
caracter pur protectionist. Marimea taxei antidumping nu poate fi
mai mare decat marja de dumping - care se calculeaz ca diferena
intre preul normal, practica pe piaa mondial, sau caracteristic
unei anumite piee, si preul artificial diminuat in mod voit, prin
politica de dumping.Taxa antidumping = pret mondial pre de
dumpingAceasta taxa contribuie la formarea preului de vam a
produselor respective, a valoriin vam, dupa care la aceasta se
aplic celelalte elernente de fiscalitate.CAP. 2 TARIFUL
VAMALTariful vamal reprezint nomenclatorul produselor supuse
taxelor vamale, care cuprinde lista mrfurilor supuse impunerilor
vamale, expuse pe grupe i categorii, insoite de nivelul taxelor
percepute asupra fiecarui produs sau grup de produse in parte.
Uneori in tariful vamal sunt surprinse i mrfurile scutite de taxa,
precum i o serie de reglementri existente in raporturile comerciale
ale unui stat cu altele.Tariful vamal reprezint, n practic,
componenta principal a regimului vamal al unei ri[footnoteRef:10].
Regimul vamal reprezint statutul juridic pe care l va primi marfa n
procesul vmuirii; acesta indic pe de-o parte, dac i unde se vor
plati taxele vamale, iar pe de alt parte, dac i in ce condiii marfa
va fi supus controlului vamal. [10: Postelnicul, Ctlin, Economie
Internaional, Cluj-Napoca, 2002, p.111-115]
Regimurile vamale sunt de doua feluri:1. Regim vamal comun se
aplic automat in conformitate cu legea vamal i privete majoritatea
mrfurilor de import - export;2. Regimurile vamale suspensive - au
ca efect suspendarea plii anumitor taxe vamale sau a aplicrii unor
msuri de control; ele trebuie s fie solicitate in mod expres. n
practica vamal a Uniunii Europene principalele regimuri suspensive
sunt legate de operaiunile de tranzit, de importul pentru producia
de export (regimul de drawback), de importul temporar, de depunerea
mrfii in antrepozitele vamii, etc.In funcie de clasificarea taxelor
vamale tariful vamal poate fi: tarif vamal convenional, tarif vamal
prefereial, tarif vamal autonom, tarif vamal sancional.Redactarea
tarifului vamal presupune utilizarea unuia sau mai multor criterii
de clasificare a mrfurilor. Aceste criterii servesc la ordonarea
mrfurilor nscrise n lista vamal.Principalele criterii utilizate in
prezent sunt: originea mrfurilor (produse vegetale, minerale sau
animale); gradul de prelucrare (materii prime, semifabricate sau
produse finite); destinaia mrfurilor (bunuri pentru consum sau
pentru investiii)
2.1 Tariful Vamal al RomnieiTariful vamal al Romniei cuprinde:1)
Nomenclatura combinata a mrfurilor;2) orice alta nomenclature care
se bazeaz parial sau integral pe Nomenclature combinat a mrfurilor
sau care adaug la aceasta orice subdiviziuni i care este stabilit
prin dispoziii legale naionale care reglementeaz domenii specifice
in vederea aplicrii msurilor tarifare legate de schimbul de
mrfuri;3) taxele vamale i taxele cu efect echivalent cu al taxelor
vamale aplicabile mrfurilor cuprinse in Nomenclatura combinat a
mrfurilor, precum i cele instituite n cadrul politicii agricole sau
prin reglementrile specifice aplicabile anumitor mrfuri care rezult
din transformarea produselor agricole, daca este cazul;4) msurile
tarifare prefereniale cuprinse in acordurile ncheiate de Romnia cu
anumite ri sau grupuri de ri si care stipuleaz acordarea
tratamentului tarifar preferenial;5) msurile tarifare prefereniale
care pot fi acordate unilateral de Romania pentru anumite ri sau
grupuri de ri;6) msurile tarifare care prevd o reducere sau o
exonerare a drepturilor de import aferente unor anumite mrfuri;7)
alte msuri tarifare prevazute in legislaia Romniei[footnoteRef:11].
[11: Legea nr 86/2006 privind Codul vamal al Romniei, art 46]
Taxele vamale percepute de autoritatea vamal romn se pot
clasifica in: taxe vamale de baz; taxe vamale prefereniale.Taxele
vamale de baz sunt stabilite potrivit politicii comerciale a
Romaniei i/sau acordurilor Internaionale la care Romnia este parte
semnatar (Acordul privind aplicarea art.VII al Acordului General
pentru Tarife si Comer} (GATT), parte integranta a Acordului de la
Marrakech privind constituirea Organizatiei Mondiale a Comertului,
pe care Romnia il aplica far rezerve, ratificat prin Legea nr.
133/1994).Taxele vamale prefereniale fac obiectul unor acorduri de
liber schimb Tncheiate de Romnia cu rn (Moldova, Turca, Lituania,
Israel) sau grupuri de ri (Uniunea Europeana -UE, Asociatia
Europeana a Liberului Schimb - AELS, Acordul Central European al
Comertului Liber - CEFTA etc.) pentru unele mrfuri sau categorii de
mrfuri.Pentru a se putea aplica o tax prefereniala este necesar
prezentarea i depunerea unui certificat de circulaie a mrfurilor
valid (de exemplu de tip EUR) mpreuna cu Declaria vamal de import i
a celorlalte documente prevazute de Regulamentul de aplicare a
Codului Vamal al Romniei.Atat taxele vamale de baza cat i taxele
vamale prefereniale sunt stabilite pe fel de marf a carei
clasificare se face n funcie de regulile generale i notele
explicative de interpretare a nomenclaturii mrfurilor prevazute in
Tariful vamal de import al Romniei, specifice Conveniei
Internaionale a Sistemului armonizat de descriere si codificare a
mrfurilor, incheiat la Bruxelles la 14 iunie 1983, la care Romnia
este parte[footnoteRef:12]. [12: Legea nr 86/2006 privind Codul
vamal al Romniei, art 48]
Unele categorii de mrfuri pot beneficia de un tratament tarifar
favorabil, in funcie de felul mrfii sau de destinaia lor specific,
potrivit reglementarilor vamale sau acordurilor si conveniilor
Internaionale la care Romania este parte. Prin tratament tarifar
favorabil se inelege o reducere sau o exceptare de drepturi vamale,
care poate fi aplicat i in cadrul unui contingent
tarifar[footnoteRef:13]. De exemplu un autovehicul fabricat n
Uniunea European, pentru care a fost eliberat un certificat de
circulaie a mrfurilor EUR1 valid, beneficiaz de tratament tarifar
favorabil la momentul intocmirii formalitilor vamale de import in
Romnia[footnoteRef:14]. [13: Legea nr 86/2006 privind Codul vamal
al Romniei, art 49] [14: www.avocatura.com]
2.2 Valoarea in vamValoarea in vam a mrfurilor importate este,
conform Acordul privind punerea in aplicare a articolului VII al
Acordului general pentru tarife vamale si corner (GATT)1994,
valoarea de tranzacie, respectiv preul efectiv pltit sau de pltit
pentru mrfuri atunci cnd sunt vndute pentru export pe teritoriul
vamal al Comunitii.Valoarea de tranzacie poate fi ajustat atunci
cand anumite elemente specifice care sunt considerate ca facnd
parte din valoarea in vam sunt in sarcina cumparatorului, dar nu
sunt incluse in preul efectiv platit sau de platit pentru mrfurile
importate (de exemplu, cheltuielile de transport si costul
asigurrii mrfurilor importate, precum si cheltuielile de incrcare i
manipulare legate de transportul mrfurilor importate pan la punctul
de introducere a mrfurilor pe teritoriul vamal al Comunitii,
redevente i drepturi de licena, etc.). In valoarea de tranzacie se
includ i anumite prestaii fcute de cumparator n favoarea
vanzatorului sub form de mrfuri sau de servicii determinate, altele
decat sub forma de bani.Sunt prevazute 51 elemente care nu se
includ n valoarea n vam a mrfurilor, cu condiia s fie evideniate
separat de preul efectiv pltit sau de platit ( de exemplu:
cheltuielile de transport pentru mrfuri dup sosirea lor la locul de
intrare pe teritoriul Comunitii, comisioane de cumparare,
etc.).Atunci cand valoarea in vama nu poate fi determinat pe baza
preualui de tranzacie, ea se determin prim parcurgerea succesiv a
urmatoarelor regulilor de evaluare pn la prima in conformitate cu
care aceasta valoare poate fi stabilit:(a) valoarea de tranzacie a
mrfurilor identice vandute pentru export in Comunitate si exportate
in acela sau aproximativ acelasi moment cu mrfurile care se
evalueaz;(b) valoarea de tranzacie a mrfurilor similare vandute
pentru export in Comunitate i exportate n acelasi sau aproximativ
acelai moment cu mrfurile care se evalueaz;(c) valoarea bazat pe
preul unitar care corespunde vanzrilor in Comunitate de mrfuri
importate sau de mrfuri identice sau similare importate totalizand
cantitatea cea mai mare, ctre persoane care nu au legatura cu
vanztorii; (d) valoarea calculat egala cu suma: costului sau
valorii materialelor i fabricrii sau altor transformri in procesul
de fabricare a mrfurilor importate; valorii profitului i
cheltuielilor generate egale cu cele care se reflect in mod obinuit
in vanzrile de mrfuri de aceeai natur sau tip cu mrfurile evaluate
care sunt fabricate de producatori in ara exportatoare pentru a fi
exportate n Comunitate; cheltuielilor de transport i costul
asigurrii mrfurilor importate, precum i cheltuielile de ncarcare i
manipulare legate de transportul mrfurilor importate pan la punctul
de ntroducere a mrfurilor pe teritoriul vamal al Comunitaii.
Determinarea valorii in vam nu trebuie s se bazeze pe anumite
elemente, cum ar fi: preul de vanzare in Comunitate pentru marfuri
produse n Comunitate, preul mrfurilor de pe piaa intern a rii
exportatoare, valori in vama minime, arbitrare sau fictive, etc.2.3
Prezentare TARIC - ROTARIC a fost stabilit in baza Articolului 2 al
Regulamentului Consiliului nr. 2658/87/CEE de la 2 iulie 1987
privind nomenclatura tarifar i statistic i Tariful Vamal Comun.
Acest tarif este o baz de date destinat s indice dispoziiile legale
comunitare aplicabile (msuri tarifare i netarifare) pentru un
anumit produs, atunci cand acesta este importat pe teritoriul vamal
al UE sau, dupa caz, cand acesta este exportat catre ri tere.TARIC
se bazeaz pe Nomenclatura Combinata (NC - codificare la 8 cifre)
care constituie nomenclatura de baz pentru Tariful Vamal Comun,
utilizat n procesul de vamuire a mrfurilor precum si pentru
intocmirea statisticilor de corner al Comunitii cu ri tere
(EXTRASTAT) i a statisticilor de comer ntre Statele Membre
(INTRASTAT).Baza de date TARIC este utilizat de administraiile
vamale din Statele Membre pentru procesarea declaraiilor vamale de
import / export din / catre ri tere; totodata, el este un
instrument util de informare pentru operatorii economici.TARIC
cuprinde dispoziiile referitoare la domeniul vamal, coninute n
legislaia comunitar specific privitoare la: Sistemul armonizat de
denumire si codificare a mrfurilor (S.A.), Nomenclatura combinat
(N.C.), taxe vamale aplicabile; suspendri de taxe vamale;
contingene tarifare; regimul tarifar preferenial (inclusiv pe baz
de contingene tarifare prefereniale); sistemul generalizat de
preferine tarifare (SGP) aplicabil rilor n curs de dezvoltare; taxe
antidumping sau de compensate (antisubvenie); prohibijii la import
i la export; restricii la import i la export; coduri adiionale;
restituii la export; referiri cu privire la reglementrile
comunitare care au introdus o masur tarifar sau netarifar; alte
msuri tarifare si netarifare aplicabile in procesul de vamuire a
mrfurilor.Baza de date TARIC-RO conine, n plus fa de baza de date
TARIC, msurile naionale referitoare la restriciile impuse prin
diverse acte normative raionale cu implicaii n activitatea
vamal.Pentru fiecare masur (tarifar i netarifar) este prezentat
actul normativ comunitar sau naional care instituie masura
respectiv, eventualele documente cerute, note de subsol
explicative.2.4 Declaraia vamal Mrfurile de export/import trebuie s
fac n Romnia obiectul unei declaraii vamale, indiferent dac acestea
sunt sau nu supuse conform reglementrilor in vigoare impunerii
vamale.Declaraia vamal este un document prin care declarantul:
solicit un regim vamal pentru marfa prezentat (export, import,
reexport, etc.) se angajeaz s i ndeplineasc obligaiile ce i revin
potrivit regimului vamal (de exemplu: s plateasc taxele vamale
aferente mrfii) furnizeaz informaiile necesare pentru stabilirea
obligatiilor fiscale, asigurarea urmririi curente a operaiunilor de
comer exterior, precum i pentru scopuri statistice.Documentele care
nsoesc declaraia vamal pentru punerea in libera circulate sunt
urmatoarele:> factura n baza creia se declar valoarea in vama a
mrfurilor;> declaraia cu elementele necesare pentru stabilirea
valorii n vam a mrfurilor declarate;> documentele necesare
pentru aplicarea unui regim tarifar preferenial sau a altor msuri
de derogare de la regimul de drept comun aplicabil mrfurilor
declarate;> toate celelalte documente cerute pentru aplicarea
dispoziiilor ce reglementeaz punerea in libera circulaie a
mrfurilor declarate;> documentele de transport sau, dupa caz,
documentele aferente regimului vamal precedent;> lista coletelor
sau un document echivalent indicand coninutul fiecrui ambalaj n
cazul n care n vam se prezint o singur marf n mai multe
ambalaje.Introducerca sau scoaterea din ar a mrfurilor, a
mijloacelor de transport i a oricror alte bunuri este permis numai
prin punctele de trecere a frontierei de stat. n punctele de
trecere a frontierei de stat i pe teritoriul rii sunt organizate
birouri vamale care funcioneaz potrivit legii. La trecerea
frontierei de stat, mrfurile, mijloacele de transport si orice alte
bunuri sunt supuse controlului vamal i aplicrii reglementrilor
vamale numai de autoritatea vamal.2.5 Efectele unei taxe
vamaleBarierele tarifare, cele mai simple msuri de politic
comercial, sunt reprezentate de taxe vamale percepute cu ocazia
importului unui bun. Taxa vamal specific apare sub forma unei sume,
fixat pe unitatea de msur fizic (de exemplu, 3 dolari pe barilul de
petrol). Taxele ad valorem sunt taxe percepute sub forma unui
procent din valoarea bunului importat (de exemplu, 25% pentru
importul de camioane). i ntr-un caz i n cellalt, efectul taxelor
vamale este de a ridica preul de vnzare al bunurilor importate.
Tarifele vamale reprezint cea mai veche form de politic comercial,
fiind ades utilizate ca surs de venituri pentru bugetul statului.
Adevrata raiune pentru care ele au fost ns folosite a fost aceea de
a proteja anumite sectoare economice. Astfel, la nceputul secolului
al XIX-lea, Anglia folosea taxele vamale (faimoasele legi asupra
grului) pentru a-i proteja agricultura contra concurenei strine, n
vreme ce, la sfritul aceluiai secol, Germania i SUA apeleaz la
msurile tarifare pentru a-i proteja noile sectoare industriale. n
epoca recent, importana taxelor vamale a sczut, guvernele prefernd
s protejeze industriile naionale prin msuri de natur netarifar. Cu
toate acestea, nelegerea corect a efectelor produse de o tax vamal
reprezint o condiie esenial pentru nelegerea celorlalte msuri de
politic comercial.
Figura 1 Efectele unei taxe vamalen figura 1 sunt ilustrate
efectele unei taxe vamale specifice, de x dolari pe unitatea de
gru[footnoteRef:15]. Astfel, n absena taxelor vamale, preul grului
ar fi egal cu preul mondial, att n ara importatoare ct i n cea
exportatoare. O dat cu apariia taxei vamale, exportatorii nu vor
mai fi de acord cu vnzarea bunului dect n cazul n care preul pe
piaa rii importatoare depete preul de pe piaa rii exportatoare cu
cel puin X dolari. Prin urmare, preurile n ara importatoare cresc,
iar cele din ara exportatoare scad pn la nivelul la care diferena
de pre este de X dolari. Introducerea taxei vamale creeaz deci un
ecart ntre preurile de pe cele dou piee. Taxa vamal duce la
creterea preului n ara importatoare i reducerea lui n ara
exportatoare. Productorii din ara importatoare pot produce mai mult
gru, la un pre mai ridicat, n vreme ce consumatorii vor cere mai
puin. Ca urmare a scderii cererii, importurile necesare vor fi i
ele mai mici. [15: P.Krugman, M. Obstfeld, Economie Internationale,
Ed. Du Boeck, 1997, p. 225-237]
n strintate, preul mai sczut va determina o cretere a cererii i
o reducere a ofertei, ceea ce va duce la apariia unei oferte pentru
export mai mici. Astfel, volumul schimburilor scade, de la nivelul
nregistrat n condiii de liber schimb, la nivelul corespunztor
aplicrii de taxe vamale. La acest nivel al schimburilor, cererea de
import este egal cu oferta de export.
2.6 Protecia tarifar - instrument al politicii
comericaleCreterea preurilor n ara importatoare, de la P1 la P2,
este mai mic dect nivelul taxei vamale: ntr-adevr, o parte a taxei
vamale este absorbit prin reducerea preului de export i nu este
deci trecut consumatorilor din ara importatoare. Regsim aici una
din consecinele normale ale unei taxe vamale i a tuturor
politicilor comerciale care limiteaz importul. Totui, n practic
acest efect este redus. Cnd o ar impune un tarif vamal, ponderea
importurilor sale pe piaa mondial este limitat astfel nct reducerea
importurilor sale nu are dect un efect foarte slab asupra preului
mondial. Figura 2 ilustreaz efectul unei taxe vamale n cazul unei
ri mici, situaie n care tariful vamal al acesteia nu poate afecta
preurile de export. n momentul iniial, importul este liber: preul
pieei este P1, producia intern (oferta) este OO1 iar importul O1C1.
Din diferite considerente, autoritile din ara respectiv iau decizia
impunerii unor taxe vamale asupra bunurilor importate, valoarea
absolut a taxei vamale fiind P1P2. n aceste condiii, preul la care
pot fi vndute bunurile pe pia este P2. Productorii interni
reacioneaz prin mrirea produciei interne de la OO1 la OO2. n acelai
timp, importurile scad de la O1C1 la O2C2. Efectul asupra
consumatorilor se reflect n reducerea consumului de la OC1 la OC2.
Figura 2 ofer i informaii despre costurile i beneficiile impunerii
tarifului. Astfel, creterea preului face ca, pentru aceeai
cantitate achiziionat, cumprtorii s plteasc mai mult. Prin urmare,
n termeni de utilitate, datorit creterii valorii marginale a
ultimei uniti cumprabile, satisfacia consumatorului, pe unitatea
monetar cheltuit, scade. O parte din suprapreul suportat de
consumator revine guvernului, sub forma prelevrilor vamale la
bugetul statului. Acest transfer nu reprezint un cost pentru
societate pentru c se presupune c administraia va folosi banii
publici n folosul cetenilor.
Figura 2 Efectele unei taxe vamale asupra unei ri mici
Taxa vamal a dus la creterea preului la bunul importat, de la P1
la P2. Producia va crete de la OO1 la OO2, iar consumul scade de la
C1 la C2. n figura 3 sunt reprezentate costurile i beneficiile unei
taxe vamale pentru ara importatoare.
Figura 3 Costurile i beneficiile unei taxe vamaleCosturile i
beneficiile diferitelor grupri pot fi reprezentate prin suma
suprafeelor a, b, c, d i e.Taxa vamal determin creterea preurilor
interne de la P1 la P2 i reducerea preului extern de export de la
P1 la P3 (vezi figura 1). Producia intern crete de la O1 la O2, n
vreme ce consumul intern scade de la C1 la C2. Costurile i
beneficiile pentru diferite grupe de persoane sunt exprimate prin
suma suprafeelor corespunztoare celor cinci zone denumite a, b, c,
d i e. n mod evident, cu ct taxele vamale au un nivel mai ridicat,
cu att protecia asigurat de tarife industriilor naionale este mai
mare. Taxa vamal aplicat asupra unui produs protejeaz nu numai
industria, respectiv firma productoare de asemenea produse, dar i
salariile muncitorilor i alte elemente de cost, incluse n ceea ce
se cunoate ca fiind valoare adugat[footnoteRef:16]. [16: P.H.
Lindert International Economics, ed Inwin, 1985, p. 126-128]
n afara acestora (firma productoare i muncitorii si), taxa
protejeaz i veniturile altor ramuri industriale, furnizoare de
inputuri pentru firma /industria protejat. Aa de pild, taxele
vamale percepute asupra bicicletelor au un efect pozitiv nu numai
asupra firmei i asupra salariailor firmei productoare de biciclete,
dar i asupra firmelor care produc roi, cauciucuri i alte componente
care se constituie n imputuri pentru industria de biciclete. Acest
lucru demonstreaz faptul c efectul taxelor vamale trebuie msurat n
integralitatea lui. n plus, firmele dintr-o anumit ramur industrial
nu sunt afectate numai de taxa vamal perceput asupra produsului
finit, ci i de taxele asupra inputurilor. De exemplu, firma care
produce biciclete va fi influenat negativ de taxele percepute
asupra oelului pentru roi sau asupra cauciucului. Acest lucru
complic i mai mult ncercarea de msurare a efectului taxelor vamale,
percepute att asupra produselor finite ct i asupra materiilor
prime, efect exercitat asupra unei firme individuale. Msurarea
cantitativ a efectelor pe care ntregul set de taxe vamale le are
asupra valorii adugate pe produs, ntr-o anumit industrie, se
realizeaz cu ajutorul ratei proteciei effective.
Efectul protecionist al taxelor vamale mbrac dou forme: Protecia
nominal, care se refer la valoarea integral a produsului finit
supus impunerii vamale, egal cu nivelul taxelor vamale (de aceea,
taxele vamale cuprinse n tariful vamal se mai numesc i taxele
vamale nominale). Protecia efectiv, care vizeaz numai sporul
valorii adugate, n condiiile impunerii vamale. Rata proteciei
efective este egal cu procentul cu care ntregul set de taxe vamale,
utilizat la un moment dat, determin creterea valorii adugate. CAP.
3 STUDIU DE CAZ: O ACHIZITIE INTRACOMUNITAR I UN IMPORT DIN AFARA
U.E LA SC SEWS ROMANIA SRL3.1. Prezentarea societii SC SEWS ROMANIA
SRLSocietatea Comercial SEWS Romania S.R.L este organizat conform
Legii 31/1990, ca o companie cu capital privat 100% strin,
nregistrata la Oficiul Registrului Comeitului Hunedoara la data de
4 August 2000, J20/468/2000, GUI 13276556.S.C. SEWS Romania S.R.L.
cu sediul in Deva, Calea Zarandului nr.166 (DN7), judeul Hunedoara
(denumit n continuare "SEWS" sau "Societatea"), este o societate de
drept romn cu personalitate juridic fiind imatriculat la Regsirul
Comerului sub nr. J468/2000. Societatea a fost inflinat n 4 august
2000. La 31 decembrie 2008 Societatea are un capital social de
78.473.231 lei mparit in 100 pari sociale, definut n proporie de
100% de Sumitomo Electric Wiring Systems-Europe
Ltd.(SEWS-E).Obiectul de activitate al Societii este fabricarea de
articole din fire metalice (cabluri electrice pentru
autoturisme).Societatea are ncheiate contracte n regim de
perfecionare activ cu suspendare (import materia prim n regim de
suspendare a taxelor vamale i export produsul finit catre
beneficiarul perfecionrii) cu urmatorii parteneri strini, membrii
ai grupului: Sumitomo Electric Wiring Systems (Europe) Ltd. din
Marea Britanie (principalul furnizor de materii prime si beneficiar
al produsului Unit) SEWS Polska Sp.Z.o.o. din Polonia.Printre
principalii parteneri de afaceri ai societii se regsesc: Sumitomo
Electric Industries Ltd Japan (furnizor) SEWS Slovakia s.r.o.
(furnizor) Leoni Kabel Polska Sp.z.o.o. (furnizor) Leoni Wiring
Systems UK Ltd. (furnizor) Sofanou Franta (furnizor) Molex
Elektronik GmbH Germania (furnizor) Yazaki Europe Ltd.Belgium
(furnizor) TRW Carr France SNC (furnizor) FCI Automotive France
(furnizor) Robert Bosh Germany (furnizor) Tyco Electronics Germany
(furnizor) DELPHI Packard Austria GMBH & CO KG (furnizor).3.2
Achiziie Intracomunitara ntre societatea romn SEWS ROMANIA SRL i
societatea austriac DELPHI PACKARD AUSTRIA GMBH & CO KGLa
introducerea n Romnia a unor bunuri dintr-un alt stat membru al
Uniunii Europene NU se intocmesc formalitti vamale. n ceea ce
privete TVA-ul de import, tranzaciile intracomunitare sunt supuse
TVA prin sistemul taxrii inverse.Achiziiile intracomunitare
reprezint dreptul de a dispune, n calitate de proprietar, de bunuri
mobile corporate expediate sau transportate la destinaia indicat de
cumprtor, de ctre furnizor sau o alt persoan n numele furnizorului,
dintr-un stat membru al Uniunii Europene n alt stat
membru.Societatea comerciala SEWS ROMANIA SRL nregistrat n scopuri
de TVA cumpar mrfuri n valoare de 455.70 EUR de la societatea
austriac DELPHI PACKARDAUSTRIA GMBH & CO KG, factura aferent
acestei operaiuni de vnzare-cumprare are numrul 980017736 din data
de 08.04.2009 (anexa Al). Pentru ca aceast tranzacie s fie
considerat intracomunitar i s beneficieze de regimul de taxare
inversa, trebuie ndeplinite urmatoarele condiii:- ambele societi
trebuie s comunice coduri valabile de TVA nregistrate la organele
fiscale din (arile lor: SEWS ROMANIA SRL - ROI3276556, DELPHI -
ATU57838914, rubrica (2) a facturii 980017736/08.04.2009- obiectul
tranzaciilor trebuie s fie numai bunuri economice corporate:
conectori avand incadrarea vamala 85389099;- pentru aceasta
tranzacie trebuie s se fac dovada transportului: condiia de livrare
este CPT Alba (carriage paid to Alba) - transport platit pana la
Alba - nseamn c vanztorul livreaz i trebuie s plateasc costul
transportului pana la destinaie - Alba lulia, iar cumprtorul suport
toate riscurile, precum i orice alte cheltuieli care apar dup ce
mrfurile au fost livrate.Nendeplinirea unei condiii din acest set
atrage dup sine impozitarea cu TVA a tranzaciei din partea
furnizorului, adica partea care este obligata la plata TVA.Fluxul
informaional contabil al unei astfel de tranzacii este urmatorul:1.
cumprtorul SEWS ROMANIA SRL comunica un cod valabil de TVA
RO13276556 vanztorului DELPHI, pe care acesta 11 va verifica pe
reeaua europeana in vederea confirmrii valabilitii lui - daca acest
cod de TVA nu este valabil, furnizorul va intocmi factura de vnzare
cu TVA aferent rii sale de origine;2. transportul trebuie s fie
facut de ctre furnizor CPT Alba sau un alt ter n numele acestuia -
dac nu se face dovada transportului, furnizorul va ntocmi factur de
vnzare cu TVA aferent rii sale de origine;3. existena bunurilor
economice corporale face diferenierea acestor tranzacii fr de cele
care au ca obiect prestarile de servicii derulate intre doua entiti
economice europene din doua state membre diferite, care au un alt
regim de impozitare din punctul de vedere al TVA.Dac societatea
romn SEWS ROMANIA SRL a nregistrat o achizijie intracomunitar,
atunci n mod automat societatea austriac DELPHI trebuie sa
inregistreze o livrare intracomunitar pentru a avea un circuit
informaional complet la nivel european. Astfel pe factur se
specific faptul ca este vorba despre o achizitie intracomunitar
Jntracommunity delivery-VATexemption, art 138(1) of dir,
2006/112/CE of 28 Nov 2006".In aceste condiii:1. furnizorul -
societatea austriac DELPHI va contabiliza o vnzare de bunuri
economice prin evidenierea creanei fa de societatea romn si a unui
venit impozabil fa de statul austriac. Aceasta tranzacie este
scutit de TV A, deoarece se ndeplinesc toate condiiile circuitului
european al achiziiilor si livrarilor intracomunitare;2.
cumpratorul - SEWS ROMANIA SRL va contabiliza o achiziie de marf
concomitent cu datoria fa de furnizorul austriac, fr a deduce TVA,
deoarece, daca sunt ndeplinite condiiile unor astfel de tranzacii,
se va contabiliza prin sistemul taxrii inverse, prin cota de TVA
din Romania.Respectnd condiiile enunate, aceste tranzactii nu sunt
impozabile cu TVA n cele doua state membre, utilizandu-se pentru
informare i urmarire sistemul taxrii inverse.3.3 Import din afara
UE ntre societatea roman SEWS ROMANIA SRL i societatea japoneza
SUMITOMO ELECTRIC INDUSTRIES, LTD JAPAN La introducerea in Romnia a
unor bunuri dintr-un stat care nu este membru al Uniunii Europene
se ntocmesc formaliti vamale.Societatea comercial SEWS ROMANIA SRL
cumpar materii prime pentru fabricarea de cabluri electrice pentru
autoturisme n valoare de 61911.14 EUR, de la societatea japonez
SUMITOMO ELECTRIC INDUSTRIES LTD, factura aferent acestei operaiuni
de vanzare - cumparare are numarul SEC08SA134/12.11.2008 (anexa
A3).In momentul n care marfa a ajuns la destinaie - Alba lulia, a
fost preluata de comisionarul vamal SC RCS COMISIONAR SA care a
indeplinit n numele i n contul importatorului SEWS ROMANIA SRL
declararea n detaliu a mrfurilor prin depunerea la autoritiile
vamale a declaraiei scrise pentru importul, depozitarea i alte
operaiuni de vamuire, prezentarea mrfurilor declarate la controlul
vamal i achitarea la vama a drepturilor cuvenite bugetului de stat.
Declaraia vamal de import aferent acestei operaiuni este DVI nr
60/07.01.2009 (anexa A2) i prezint detaliat bunurile importate,
valoarea transportului pentru aceste bunuri separate, valoarea
vamal a mrfurilor i valoarea TVA.Pe lang declaraia vamal,
importatorul a depus la organele vamale i o serie de alte
documente: factur de marf - SEC08SA134/12.11.2008 care reprezint
documentul primar de eviden, identificare i evaluare n vam a
mrfurilor de import; dovada de origine - pe factur de marf exist o
declaraie care atesta orgina japonez a mrfurilor "ALL GOODS ARE
ORIGIN OF JAPAN"; lista de colisaj - PACKING LIST (anexa A4) care
cuprinde numarul coletelor: 44 palei n ordinea marcrii lor,
denumirea reperelor de marf care se gsesc n fiecare colet,
specificandu-se denumirea, cantitatea fr indicarea valorii;
documentele de transport, prin care se face dovada cantitii
livrate,Scrisoare de transport maritim - waybill NXXEU801630 (anexa
A5) - n care se precizeaz: - numele vasului NYK TERRA- locul de
ncrcare a vasului portal NAGOYA, Japonia- locul de descrcare a
vasului portul CONSTANTA, Romania- locul de livrare a mrfurilor
Alba lulia, Romania- numele containarului TRLU6294595Scrisoare de
transport CMR (anexa A6) n care se precizeaz ca mrfurile vor fi
ncarcate n data de 05.01.2009 din AG1GEA i vor fi transportate cu
tirul CT73GBT/CT666BT pan la Alba lulia. factura de transport nr
816511/16.12.2008 (anexa A7), ntrucat condiia de livrare este FOB
NAGOYA (FREE ON BOARD) - FRANCO LA BORD Nagoya (portul de incrcare
convenit), vnztorul i indeplinete obligaia de livrare dup ce marfa
a trecut de balustrada vasului, n portul convenit, i a fost vmuit
de acesta pentru export, moment din care riscurile si costurile se
transfera cumparatorului SC SEWS-R.Calculul Taxelor VamaleDeclaria
vamal de import DVI nr 60/07.01.2009 cuprinde 13 poziii tarifare,
stabilite conform Tarifului vamal al Romniei pentru bunurile
importate. Pentru deteminarea valorii n vam a mrfurilor s-a
transformat n lei valorea in EUR, care trebuie aplicata n scopul
determinrii ncadrrii tarifare a mrfurilor i a drepturilor de
import. Cursul de schimb folosit-la determinarea acestei valori
este cursul de schimb stabilit si comunicat de Banca National a
Romniei n penultima zi de miercuri a lunii anterioare lunii n care
se utilizeaza - n cazul nostru cursul de schimb este 3.9649 (din
penultima zi de miercuri din decembrie 2008 mai precis din data de
24.12.2008).VV = (PE + T + A)*CSVV - valoarea in vam, respectiv
preul franco frontiera romana, exprimat n leiPE - preul mrfii
exprimat n valut (EUR), condiia FOBT - preul transportului pe
parcurs externA - preul asigurrii, n valutCS - cursul de schimb al
leului, n cazul nostru CS este 1 EUR = 3.9649 RONn tabelul de mai
jos este calculat suma total datorata de SC SEWS-R bugetului de
stat la acest import, acest tabel reprezinta un rezumat al
declaraiei vamale aferente acestui import.DVI 60/07.01.2009Nr
Crt
Denumirea mrfii
Valoarea statistics (valoarea in vam)lei
Codul mrfurilr
Procent Taxa Vamal
Valoare Taxa Vamal
baza de calcul impozit
TVA19%
Suma total datorata la bugetul de stat
rub DVI31
46
33
47-AOO
47-AOO
47-BOO
47-BOO
47
1
mastic
1968
32141010
5%
98
2066
393
491
2
tuburi de protecie din plastic
4521
39173990
6.5%
294
4815
915
1209
3
benzi adezive din plastic
15136
39191011
6.3%
954
16090
3057
4011
4
benzi, plci din plastic
2628
39191061
6.5%
171
2799
532
703
5
bureti din spum poliuretanic
1862
39211310
6.5%
121
1983
377
498
6
clipsuri, cleme din plastic
29416
39269097
6.5%
1912
31328
5952
7864
7
garnituri i etanri din cauciuc
18546
40169300
2.5%
464
19010
3612
4076
8
articole din cauciuc
40015
40169957
~25%~~
1000
41015
7793
8793
9
cleme metalice
12132
73269098
27%
328
12460
2367
2695
10
sigurane
98
85361090
2.3%
2
100
19
21
11
elemente de contact pentru cabluri
41643
85369010
scutire
0
41643
7912
7912
12
conductori izolai cu mase plastice
5914
85444993
3.7%
219
6133
1165
1384
13
conectori din plastic
83960
85472000
3.7%
3107
87067
16543
19650
Total General
8670
50637
59307
Pentru a ntelege modul n care s-a ajuns la cifrele din tabel voi
prezenta paii care s-au parcurs n scopul determinarii taxelor
vamale n cazul primului articol - "mastic" , modul de calcul este
acelai i pentru restul articolelor.PE Mastic = 479.55 EUR (rubrica
42 din DVI)T Mastic = 67 RON (rubrica 44 din DVI) ~ 16.81 EUR VV
Mastic = (479,55 + 17) * 3.9649 1968 RONVV Mastic = 1968 RONConform
Tarifului vamal a Romniei ncadrarea tarifar aferent acestui bun
este 32141010 cu un procent al taxei vamale de 5 % ( 0,05 ). Taxa
vamal care trebuie platit este determinat astfel:TV-VV* 0.05-1968*
0.05TV = 98 RON.Se percepe i o tax asupra valorii adaugate de 19%
astfel:TVA = 0.19 * (1968+98) - 0,19 * 2066TVA = 393 RONSuma total
datorata la bugetul de stat pentru importul acestui articol este
egal cu:TV+TVA = 98 + 393Suma datorat = 491 RONCuantumul taxei
vamale aferent fiecrui bun importat este diferit, fiind dat de
incadrarea tarifar care i s-a stabilit.Pentru efectuarea acestui
import de materii necesare fabricrii de cabluri electrice pentru
autoturisme n valoare de 61911.14 EUR, societatea SEWS ROMANIA SRL
a avut o datorie total la bugetul de stat de 59307 RON (Cuantumul
impozitarilor - Total General), din care 8670 RON reprezint
valoarea taxelor vamale i 50637 RON reprezint TVA import.Dup ce s-a
depus declaraia vamal i celalalte documente, serviciul vamal din
Alba Iulia a procedat la validarea declaraiei vamale. In acest
sens, s-au efectuat urmatoarele activiti: controlul documentelor,
confruntarea datelor din declaratie cu cele din documentele
anexate, controlul fizic al mrfurilor, verificarea calculelor
drepturilor i impozitelor.Dup ncheierea controlului i a
verificrilor, s-au achitat drepturile i taxele vamale, iar
serviciul vamal a aplicat semnatura i tampila pe declaraia vamal,
act ce confirm validarea acesteia. Din acest moment SC SEWS-R a
putut dispune de marfurile ce au facut obiectul declaraiei vamale
DVI 60/07.01.2009, mrfurile fiind libere de vam.
CONCLUZIITaxele vamale sunt un impozit indirect care apar ca
urmare a interveniei statului n comerul internaional. Aceasta
intervenie a statului n economic se realizeaz pe doua cai: direct i
indirect.Pe cale direct statul poate interveni, fie prin msuri
cantitative asupra importurilor sau exporturilor (este vorba de
contingentari, prohibiii etc), fie prin reglementarea schimburilor.
Intervenia direct ridica probleme destul de delicate, deoarece
poate conturba relaiile dintre state i poate avea efecte pguboase
asupra raporturilor economice n perioadele urmatoare.Intervenia
indirecta se realizeaz prin taxele vamale, adic prin impozitarea
schimburilor internaionale. Ceea ce se impune este valoarea n vam a
produselor care fac obiectul tranzaciei externe. Cota de impunere,
adic nivelul taxei vamale, este prevazut prin lege. Utilizarea
taxelor vamale produce asupra funcionarii economiei o serie de
efecte pozitive, dintre care cele mai importante sunt: protecia
vamal prin care se limiteaz sau chiar se elimina concurena nedorit
afirmelor i produselor strine si se ncurajeaz ramurile i
subramuriile proprii; reducerea importurilor i stimularea produiei
indigene, protejnd astfel fora demunc indigen i locurile de munc;
un regim vamal propriu permite adoptarea de masuri cu caracter
sancional fa deacei parteneri comerciali care promoveaz o politica
discriminatorie sau care instituie,n mod unilateral si
nejustificat, masuri protecioniste; permite statului respectiv sa
participe la negocierile internaionale i s beneficieze
deconsecinele pozitive ale reducerilor tarifare reciproce sau de
msurile cu caracterpreferenial; folosirea de taxe vamale de import
genereaza ins, pentru consumatori, pierderiimportante ca urmare a
fenomenului de cretere a preurilor pe piaa intern ceea cedetermina
i o reducere generala a consumului.Ansamblul taxelor vamale ale
unei ri se constituie n tariful vamal. Tariful vamal stabileste
modul concret de aplicare al taxelor vamale pe fiecare produs in
parte. Practic este reprezentat de o list vamal care cuprinde toate
produsele ce fac obiectul comerului internaional i conine precizri
precise privind modul de percepere al taxelor vamale.
BIBLIOGRAFIEAcordul general asupra tarifelor i comerului (GATT -
General Agreement on Tariffsand Trade) Ciobanu, Gheorghe,
Tranzactii economice internaional, Ed. Imprimeria ,,Ardealul
Cluj-Napoca, 2004J. Vcrel si colectivul Finane Publice E.D.P,
Bucureti 1992T. Moteanu, Preuri i tarife. Editura Lito A.S.E ,
Bucureti
1992http://idd.euro.ubbcluj.ro/interactiv/cursuri/FlorinDuma/fmante-publice/Legea
nr 86/2006 privind Codul vamal al RomnieiMIRON, D., Politici
comerciale, Bucureti,Editura Luceafrul, 2003 Postelnicu, Ctlin,
Economic Internaional, Cluj-Napoca, 2002Regulamentul (CE) nr.
450/2008 al Parlamentului European i al Consiliului din 23aprilie
2008 de stabilire a Codului Vamal Comunitar (Codul Vamal
Modernizat)RUJAN, O., Teorii i modele n comerul internaional,
Bucureti, Editura All, 1995SUT, N., Comer internaional i politici
comercialeSUT-SELEJAN, S., contemporane, Bucureti, Editura
Economic, 2003 Teodor Hada, Radu Barbuta, Fiscalitatea i
contabilitatea firmeL Alba lulia
2003www.anaf.rowww.customs.rowww.declaratie-intrastat.ro
www.euroavocatura.ro/dictionar/ www.insse.ro www.intrastat.ro
www.mfinante.roANEXE
35