INTRODUCERELasat pana acum la voia intamplarii, turismul este
sectorul codas in economie, cu o pondere de sub 1,5 % in PIB si cu
incasari in valutade sub 800 de milioane de euro, in conditiile in
care si Bulgaria incaseaza peste doua miliarde.Totusi, turismul va
aduce Romaniei venituri in valuta de peste sase ori mai mari in
2010, iar ponderea sectorului in PIB va ajunge in jur de 5-6 %.
Daca PIB va fi de 100 de miliarde de euro, aceasta ar insemna
venturi de 5-6 miliarde de euro pentru turism .Studiile realizate
de organizatii avizate din domeniul turismului indica, de asemenea,
un ritm de crestere alert al sectorului. Potrivit unui studiu de
piata realizat de Consiliul Mondial de Turism(World Travel &
Tourism Council WTTC), veniturile din turism ale Romaniei vor
creste cu un ritm anual de 9.3 % peste cel al Poloniei, Greciei,
Bulgariei sau Ungariei.Desi aparitia turismului se pierde in negura
timpurilor si, in consecint din cauza lipsei unor informatii
istorice nu se poate stabili o data cat de cat certa a detasarii
sale ca activitate distincta, se pare totusi ca unele forme
incipiente de turisms-au practicat din cele mai indepartate
timpuri. Poate nu ar fi exagerat daca s-ar afirma ca, desi nu au
constituit un scop in sine, satisfactiile turistice ale unor
calatorii au o varst aproximativ egala cu cea a primelor asezari
omenesti stabile.Notiunea de turism exprima actiunea de a vizita
diferite locuri si obiective atractive, pentru placerea proprie,
aceasta calatorie implicand atat deplasarea, cat si sederea
temporara in localitatile alese ca destinatie pentru petrecerea
timpului liber.Nota caracteristica a spatiului constantean este
data de litoralul Marii Negre. Acest pamant al fagaduintei se
intinde in judetul Constantape o lungime de 100 km., intre Capul
Midia (taberele Navodari) si campingul 2 Mai .Litoralul romanesc
reprezinta cea mai importanta zona turistica, concentrand aproape
jumatate din capacitatea hoteliera a Romaniei si aproximativ doua
treimi din totalitatea posibilitatilor de cazare oferiteturismului
international. Un aspect aparte al economiei judetului Constanta il
constituie valorificarea turistica si balneara a litoralului
romanesc.In lucrarea de fata se face o analiza a potentialului
turistic al judetului Constanta, prin prezentarea ofertei turistice
a judetului (resursele naturale cat si principalele obiective
antropice), baza materiala a turismului, si o analiza a circulatiei
turistice din ultimii ani. Astfel, in primul capitolse prezinta
elemente de prezentare generala cum sunt asezarea judetului
Constanta, cai de acces, un scurt istoric al judetului, si
potentialul economico-social. In cel de-al doilea capitol se face o
analiza a potentialului turistic al judetului, prin prezentarea
cadrului natural al judetului, analizandu-se fiecare element
geografic in parte. De asemenea tot aici se prezinta principalele
resurse antropice ale judetului si principalele trasee turistice de
aici. Cel de-al treilea capitol analizeaza baza tehnico-materialaa
judetului Constanta, prin analiza unitatilor de cazare, de
alimentatie si bazelor de tratament-agrement existente pe litoralul
romanesc. Cel de-al patrulea capitol analizeaza evolutia
circulatiei turistice pe litoralul romanesc, si implicit al
judetului, in ultimii ani.Ultimul capitol prezintapropuneri de
valorificare, modernizare si promovare a potentialului existent in
judetul Constanta. Lucrarea se incheie cu concluzii.Centrul zonei
Dobrogea este orasul Constanta, resedinta judetului cu acelasi
nume. Orasul preastralucita metropola si capitala a Portului Stang,
dupa cum scria poetul latin Ovidiu, isi cunoaste obarsia in locul
in care grecii au intemeiat colonia Tomis. Portul Tomis a fost
fondatin secolul VI inainte de Hristos, iar cea mai veche atestare
a orasului Tomis este din secolul al III-lea inainte de Hristos.
Incepand cu secolul al VI-lea al erei noastre, orasul a luat numele
de Constantia (Constanta), dupa numele imparatului Constantin cel
Mare.Scriitorul Ovidiu Dunareanu spunea despre Constanta ca: Dacaar
fi sa se deseneze o capitala a istoriei si a poesiei, Constanta ar
avea toate sansele sa obtina investitura. In acest oras, zidit sub
pleoapa diafana si protectoare a Pontului Euxin, antichitatea este
despartita de prezent de o singura palma de pamant. O singura palma
de pamant, indeparteaza cu piosenie, pe verticala, este un drum
inapoi prin zbuciumul a peste 2500 de ani, este simbolica si
fragila granita dintre doua tari ale timpului. Milesienii i-au pus
piatra de temelie pe la mijlocul secolului al VI-lea i.e.n., l-au
numit Tomis si i-au tras contur ferm sub zodia vulturului si a
delfinului. Istoricul Memnon din Heracleea Pontica (Asia Mica) ii
consemneaza pentru prima data numele in anul 260 i.e.n. Pamant
aureolat de legenda argonautilor, inobilat de cultura helensistica,
de stapanirea lui Burebista, de cultura latina si vietuirea romana,
de mormantul inca nestiut al lui Publius Ovidius Naso, de criptele
martirilor crestini, de mormantul spiritual al lui Eminescu.
Existanta framantata a acestui oras releva insa un fapt
incontestabil: dintotdeauna el a fost o vatra veritabila si
rafinata de civilizatie.
CAPITOLUL I:PREZENTAREAGENERALAAJUDETULUICONSTANTAI. PREZENTAREA
GENERALAA JUDETULUICONSTANTA1.1. ASEZARECel mai vechi pamant al
tarii si de asemenea cel mai complex, judetul Constanta, creat in
urma impartirii adminstrative din 1969, se intinde intre Dunare si
Marea Neagra. Este situat in jumatatea de miazazi a Dobrogei si in
partea cea mai sud-estica a teritoriului Romaniei, invecinandu-se
la nord, intre Dunare si Marea Neagra, cu judetul Tulcea (de-a
lungul unei limite situata ceva mai la nord de comunele Mihai
Viteazul,Garliciul si de lacul Smeica), la est tarmul este scaldat
de apele Marii Negre,la sudinainteaza pana la granita de stat cu
Bulgaria, care este formata dintr-o linie conventionala ce se
desfasoara intre sud de localitatea Ostrov (de pe Dunare) si sud de
Vama Veche (la tarmul marii), la vest cu judetul Ialomita, caruia
ii revine intreaga Balta a Ialomitei, iar la nord-vest, pe un mic
sector, cu judetul Brila. Dobrogea, formata din cele doua judete,
Constanta si Tulcea, constituie fereastra spre mare a pamantului
romanesc. Judetul Constanta are o suprafata totala de 7.055 km
patrati (circa 3% din suprafata totala a tarii) sise situeaza pe
locul 8 in Romania din punct de vedere al suprafetei. Din punct de
vedere teritorial-administrativ este impartita in 3 municipii, 8
orase, 54 comune si 195 sate.Marea Neagra a deschis poporului roman
largi orizonturi catre alte civilizatii.Drumurile maritime ce au
pornit de pe coastele vestice ale Marii Negre au fost celemai
convenabile cai de comunicatie, de efectuare a unor schimbari
fructuoase intre locuitorii spatiului carpato-dunareano-pontic si
cei din bazinul Marii Egee, Marii Mediterane ori din alte zone ale
lumii.1.2. CAI DE ACCCESIn comparatie cu celelalte judete,
Constanta prezinta o situatie deosebita, datorita faptului ca aici
se imbina transportul feroviar cu cel rutier, maritim si fluvial,
precum si cu cel aerian. Constanta este usor accesibila din
Bucuresti cu avionul 1h., cu trenul 3 h. si cu autocarul 4h.Cai
aerieneDezvoltarea functiei turistice si balneare a municipiului
Constanta a dus la crearea unei linii aeriene internationale, care
leaga litoralul cu alte tari ale lumii.Pe teritoriul judetului
Constanta functioneaza doua aeroporturi: Aeroportul International
,,Mihail Kogalniceanu (situat la 25 km. de orasul Constanta) care
este in principal destinat deservirii litoralului in anotimpul
estival, folosit si ca aeroport de rezerva pentru Bucuresti (fiind
din acest punct de vedere considerat al doilea aeroport al tarii)
si un aeroport utilitar aflat la Tuzla, existand posibilitatea
folosirii unor avioane usoare in zonele turistice din sud.In anul
1996 s-a dat in folosinta noua aerogara care dispune de toate
facilitatile specifice unei aerogari moderne: handling, rent-a-car,
dutty-free, sali speciale pentru fluxurile de pasageri destinate
curselor interne si internationale. Se asigura facilitarea
legaturilor rapide pentru pasageri cu diferite orase din tara si
din strainatate.Cai navigabileDoua elemente esentiale favorizeaza
desfasurarea transporturilor pe apa: cursul Dunarii si vecinatatea
Marii Negre. Traficul se desfasoara prin cele trei porturi maritime
Constanta, Mangalia si Midia-Navodari si sase porturi fluviale:
Ostrov, Harsova, Cernavoda, Medgidia, Topalu si Basarabi.Un rol
deosebit in navigatia fluviala il are Canalul Dunare-Marea Neagra
cu o lungime de 64,4 km., care uneste portul Cernavoda cu portul
maritim Constanta, scurtand cu aproximativ 400 de km. ruta navelor
care vin din Marea Neagra spre porturile dunarene din Europa
Centrala.In plus, marfurile din Australia si Extremul Orient pentru
Europa Centrala scurteaza drumul cu cca. 4.000 km., folosind
aceasta ruta. Prin darea in exploatare a Canalului
Dunare-Maine-Rhin, s-a asigurat legatura directa pe apa intre
portul Constanta si porturile din Marea Nordului. Avantajul
principal al acestei rute rezida in faptul ca acest canal debuteaza
direct in incinta portului Constanta.Canalul Poarta
Alba-Midia-Navodari, ramificatie a canalului principal, are o
importanta economica interna datorita faptului ca leaga canalul
principal de portul maritim Midia si cariera Luminita.Porturile
fluviale de-a lungul Canalului sunt portul Medgidia, dotat pentru
un trafic anual de 1,2 milioane tonesi portul Basarabi, dotat
pentru un trafic anual de 700 mii tone. Trebuie precizat ca portul
Constanta reprezinta locul de acostare pentru numeroase nave de
croaziera.Cai rutiereReteaua feroviara masoara 399 km., din care
129 km. linie dubla electrificata. Judetul Constanta se
caracterizeaza printr-o puternica axa de circulatie est-vest si
dotari specifice pe directia
Cernavoda/Medgidia/Basarabi/Constanta/Agigea. Zonei de Nord a
judetului ii este specifica o mai mare densitate a retelei rutiere
si dotare fata de zona de Sud. Se poate observa totodata densitatea
ridicata a cilor de circulatie si transportul de-a lungul unei
fasii de litoral de 3-5 km latime intre Midia si Vama
Veche.DN3/Bucuresti, Lehliu, Fetesti, Cernavoda, Medgidia,
Basarabi, Constanta.Doua drumuri europene traverseaza judetul pe
directiile Nord-Sud si Est-Vest: E 60(DN2) de la Hamburg, intra in
tara dinspre Ungaria prin Oradea si face legatura cu centrul tarii
prin Cluj, Targu-Mures, Brasov cu capitala, Urziceni, Slobozia,
Giurgeni, Harsova, Mihail Kogalniceanu, Ovidiu ajungand pana la
Constanta . E 87(DN22) intra in tara dinspre Bulgaria (Vama Veche)
si traverseaza statiunile litoralului romanesc, facand legatura
prin Constanta cu Tulcea, avand urmatoarea ruta:Tulcea, Mihai
Viteazu, Ovidiu, Constanta, Eforie Nord, Mangalia, Vama Veche,
Durankula (Bulgaria).Dinzona Garii de Nord, Bucuresti, pleca
microbuze care sosesc langa gara din Constanta. Pe teritoriul
judetului Constanta exist 3 puncte de trecere a frontierei rutiere
intre Bulgaria si Romania: Vama Veche, Negru Voda si Ostrov.Zonele
libereIn continuarea portului Constanta, in partea de sud, s-a
infiintat Zona Libera Constanta Sud, iar in anul 1997, in scopul
atragerii de investitii straine, precum si a cresterii traficului
international, in portul Basarabi a fost infiintata Zona Libera
Basarabi, care ofera facilitati specifice pentru companiile ce-si
desfasoara activitatea in astfel de perimetre portuare.Asezat in
extremitatea de sud-est a tarii, intre Dunare si Marea Neagra,
putem afirma ca judetul Constanta, care reprezinta fereastra spre
mare a tarii, este usor accesibil, pe toate caile de transport,
inclusiv cel maritim, si, de asemenea, Constanta are legaturi
directe cu toate orasele importante ale tarii, accesul pe litoralul
romanesc fiind foarte usor pentru turisti.1.3. SCURT
ISTORICDatorita asezarii sale la tarmul Marii Negre, Dobrogea este
prima noastra provincie ce intra in lumea istoriei scrise. Cu
aproape 7 secole inaintea erei noastre, pe tarmurile ei si-au
aruncat ancorele si s-au asezat, intemeind aici orase-porturi,
primii corabierii greci veniti din Marea Mediterana , de pe
coastele Asiei Mici.Tinuturile dobrogene au fost locuite inca din
timpurile oranduirii comunei primitive.In zilele noastres-au
descoperit si se mai descopera inca nenumarateurme care confirma
acest lucru. Despre existenta unei populatii vechi aici ne vorbesc
si numeroasele movile - tumulii-movile ca niste musuroaie de
cartite uriase, a caror urzeala e taina trecutului si podoaba
pustietatii, care se gasesc presarate pe tot tarmul Dobrogei, unele
din ele datand si din epoci mai tarzii, din timpul popoarelor
migratoare.Cei mai vechi locuitori ai acestor pamanturi au fost
tracii. Primastire scrisa despre ei 535e48f dateaza din anul
513inaintea erei noastre, si ne este transmisa de Herodot, cunoscut
istoric al antichitatii, care arata ca, dupa retragerea de la
Dunare a regelui persan, Darius, scitii (popor stapanitor in nordul
Marii Negre) rastoarna puterea dominanta a triburilor trace de
aici, supunandu-i. De aceea, mult timp aceste tinuturi de litoral
ale Marii Negre poarta numele de Schitia Minor, spredeosebire de
Schitia Maior, situata la nord de Marea Neagra.Obiectele si urmele
descoperite ne indreptatesc sa consideram ca bastinasii se ocupau
cu agricultura si comertul, vazandu-si produsele cetatilor grecesti
de pe litoralul Marii Negre. Dupa afirmatiile lui Polibiu, printre
marfurile de export era si omul sclav. Pentru bastinasii acestor
locuri, tarmul marii, marea insasi, nu a constituit o lume aparte.
Intinderea marii, dar mai ales furtunile care o bantuiau ii faceau
pe acestia sa se teama de la inceputsi s-o numeasca Marea
Intunecoasa.Grecii, primii corabieri care au cunoscut-o mai bine,
ingroziti si ei de furtunile ce o bantuiau, au numit-o si ei la
inceput Marea Neospitaliera. Mai tarziu, cand grecii se aseaza pe
tarmurile eisi cand ii cunosc bogatiile: pescuitul bogat pe langa
coasta, bogatia in cereale, vite si alte produse agricole din
tinuturile invecinate ei, o numesc Pontus Euxinus, adica marea cea
ospitaliera.Prima cetate infiintata de greci pe litoralul Marii
Negre, a fost cetatea Histria, situata intr-un vechi golf, pe o
mica insula stancoasa. Aceasta cetate apartinea coloniei din Milet
de pe coasta Asiei mici. Cu timpul, histrienii ajung stapanii
pescuitului la gurile Dunarii si-n regiunea marilor lagune de pe
tarmul Marii Negre. Alaturi de comert, grecii mai practicau aici si
pescuitul. La sud de Histria, grecii ionieni, veniti din cetatea
Milet, intemeiaza o alta cetate, cetatea Tomis, (Constanta de
astazi) iar la sud de Tomis, grecii dorieni intemeiaza cetatea
Calatis / Mangalia de astazi.Cetatile grecesti de pe litoralul
Marii Negre faceau comert cu bastinasii de la care cumparau grane,
miere, ceara, piei si sclavi, carora le vindeau untdelemn, vin
grecesc, obiecte si podoabe din aur si argint.Numeroasele
inscriptii vechi, templele din marmura, ruinele cetatilor, vasele
ornamentale, monezile, sarcofagiile si pietrele funerare dovedesc
existenta si viata multilateral dezvoltata a acestor cetati -
colonii de pe litoralul Marii Negre.Urmarind in linii mari istoria
acestor asezari omenesti de pe litoralul Marii Negre, cunoastem ca
prin secolul 4 i.e.n., dupa Histria, un rol important il joaca
cetatea Calatis, care devine principalul centru de schimb de
cereale in aceasta parte a litoralului. Emblema monedelor acestei
cetati - spicul de grau - simbolizeaza tocmai bogatia deosebita in
cereale a acestei regiuni.Cetatea Tomis joaca un rol important ceva
mai tarziu, in vremea romanilor. Cateva secole mai tarziu, pe acest
tarm vin si alti corabieri. Astfel, rand pe rand sosesc aici
bizantinii, genovezii care reiau locul grecilor din
antichitate.Prezenta genovezilor pe tarmul Marii Negre se leaga de
existenta celor 3 mari drumuri comerciale din NV, E si SE Europei
medievale:-drumul Marii Nordului, drum al Ligii Hanseatice;-drumul
de uscat al tatarilor;-drumul genovezilor, corabierii
MariiMediterane.Aceste drumuri principale din aceea vreme converg
spre litoralul Marii Negre.O etap insemnata in istoria Dobrogei o
constituie stapanirea lui Mircea in Dobrogea Domn pana la marea cea
mare cum se intituleaza el, cucerire facuta pentru a avea
deschidere la mare si pentru a feri tara de incercuirea otomana pe
la rasarit. Aceasta perioada apare ca un moment despartitor intre
epoca romano-bizantina si jugul secular ce avea sa urmeze pentru
aceste locuri.Timp de 5 secole jugul otoman apasa greu viata
Dobrogei si a litoralului ei, Marea Neagra devine lac turcesc,
cetatile, orasele de pe litoralul ei decad, transformandu-se in
mici si neinsemnate asezari omenesti. Sub ocupatie turceasca,
Dobrogea ajunge un loc de pastorit, cu populatie rara si cu orase
in declin. Din infloritoarea cetate Tomis, ramane o
neinsemnataschela- Kunstendge- numele orasului Constanta din timpul
stapanirii turcesti.In 1850 Constanta este descris ca avand doar 50
de case, un port ruinat, in care rar ancorau corabiile. Orasul era
un morman de pietre rascolite. Nu mai ramasese nimic din cetatea cu
ziduri crenelate din gravurile lui Hector de Bearn, datand din
1828.Un eveniment de seama in istoria acestui teritoriuil
constituie faptul ca, in 1877-1878 noicastigam independenta tarii
in razboiul impotriva Imperiului Otoman si odata cu aceasta in
Dobrogea. Dupa 1877, Constanta isi incepe epoca dezvoltarii sale
moderne. Romania, devenita, in anii regimului burghezo-mosieresc, o
semicolonie agrara a tarilor industrializate din vestul Europei,
era silita sa-si organizeze un debuseu maritim pentru granele si
petrolul cerute la export. Acestia au fost factorii care au
contribuit intr-o oarecare masura la dezvoltarea acestei zone in
perioada dintre cele doua razboaie mondiale. Totusi sperantele
poporului de aici nu au fost intru totul satisfacute.
Contradictiile existente in structura de stat politica, economica
si sociala a Romaniei, au facut ca teritoriul si populatiaacestei
parti a trii noastre sa ramana peste 7 decenii tot un teritoriu
inapoiat din punct de vedere economic, social si cultural.Se poate
spune ca acest teritoriu a inceput sa sedezvolte dupa anul 1950
cand au inceput sa se creeze conditii pentru dezvoltarea zonei de
litoral a tarii. Astfel, cea mai veche provincie a tarii este
astazi printre cele mai dezvoltate puncte economice ale tarii,
fiind principala baza turistica a Romaniei.1.4. POTENTIALUL
ECONOMICO-SOCIALIn ceea ce priveste populatia, aici numarul de
locuitori s-a dublat in ultimii 80 de ani, ca aproape in toata
tara, sporul natural atingand valori medii. Fata de densitatea
medie a tarii, in judetul Constanta se inregistreaza densitati mai
mari de 100-150 locuitori pe km. patrat. Din punct de vedere al
structurii nationale, majoritatea sunt romani, dar si turci,
tatari, bulgari, greci, rusi, lipoveni etc. Structura confesionala-
majoritatea sunt ortodocsi, urmati de catolici, musulmani,
adventisti etc.. Forta de munca a suferit modificari, dupa
revolutie a crescutpopulatia ocupata in agricultura (30,5%), restul
populatiei fiind cuprinsa in ramuri sociale, industriale (17%), in
transpoturi (16 %), in circulatia marfurilor (10%), in constructii
(9,7%). Structura populatiei are urmatorul aspect: 73,6% populatie
urbana, 41,3 % populatie activa, 31% din populatia activa lucreaza
in sectorul privat. Populatia urbana depaseste usor pe cea
rurala.Structura administrativa a judetului este dupa cum urmeaza:
3 municipii (Constanta, Mangalia, Medgidia), 9 orase, 52 comune,
189 sate; resedinta administrativa a judetului este Constanta, cu o
populatie de 309.965 locuitori, conform recensamantului 2003,
(46,65 % din populatia totala a judetului), fiind al doilea oras ca
marime dupa Bucuresti. Dupa vechime, primele orase apar in secolul
VII-VI i.e.n. si anume: Tomis si Callatis. Urbanizarea se dezvolta
incepand cu secolul al XIX-lea, si se intensifica dupa cel de-al
II-lea razboi mondial cand apar orase noi ca: Navodari, Ovidiu,
Techirghiol.Judetul numara in total 713.563 locuitori iar dupa
numarul acestora, in judetul Constanta, sunt orase foarte mari-
Constanta, care este si resedinta judetului cu 309.965 locuitori,
orase de marimi mijlocii- Medgidia si Novadari, cu o populatie
intre 35000-45000 locuitori; si orase mici -Babadag, Isaccea,
Harsova, Cernavoda, Ovidiu, Eforie, Techirghiol, Basarabi.II.
POTENTIALUL TURISTIC AL JUDETULUI CONSTANTAValorificarea resurselor
turistice, elemente ale cadrului cultural-istoric in turism s-a
realizat inca din cele mai vechi timpuri, fie ca ne referim numai
la apele minerale sau asezamintele religioase din antichitate si
evul mediu, care generau anumite fluxuri de vizitatori. Dezvoltarea
turismului presupune existenta unui potential turistic care, prin
atractivitatea sa, are menirea sa incite si sa asigure integrarea
unei zone, cu vocatie turistica interna si internationala, si care
sa permita accesul turistilor prin amenajari
corespunzatoare.Potentialul turistic, in sens larg, cuprinde
dotarile tehnico-edilitare, servicii turistice si structura tehnica
generala.Printre componentele potentialului turistic a unei zone
litorale trebuiesc mentionate resursele naturale, in primul rand:
frumusetile litoralului, clima, relief, vegetatie, fauna, factori
de cura din statiunile balneo-climaterice. Intr-un sens determinat,
valorile naturale, sau oferta primara, constituie baza ofertei
turistice potentiale a unei zone, considerate ca apte pentru a fi
introduse in circuitul turistic. Resursele naturale sunt completate
cu resursele antropice, create de mana omului, sau oferta turistica
secundara, menite sa imbogateasca si sa faciliteze valorificarea
rationala a potentialului turistic natural, asigurand
premiseletransformarii acestei oferte potentiale intr-o oferta
turistica efectiva.Potentialul turistic poate fi definit astfel:
totalitatea valorilor naturale, economice, si culturale, care in
urma unei activitati umane, pot deveni obiective de atractie
turistica. Prin urmare, este vorba de acele valori, a caror punere
in functiune necesita lucrari de amenajare si echipare, investitii
de capital si un volum considerabil de cheltuieli, de munca
umana.Turismul pe litoralul romanesc a aparut intr-un cadru
organizat in a doua parte a secolului 19, dar a capatat o mare
amploare dupa 1956, cand s-a inceput realizarea unor mari complexe
hoteliere, in baza unui plan general de sistematizare. Conditiile
naturale deosebit de favorabile pentru practicarea unui turism
complex a permis construirea in cele 12 statiuni, a unei puternice
baze materiale de cazare, tratament, si alimentatie publica,
litoralul romanesc fiind considerat prima zona turistica din tara,
cu toate ca, prin specificul sau, activitatea de turism se
caracterizeaza printr-o accentuata sezonalitate.2.1 RESURSELE
NATURALE ALE JUDETULUIRELIEFULRelieful se prezinta ca un podis
suspendat, in raport cu valea Dunarii si bazinul Marii Negre.
Podisul are aspect tabular, este usor inclinat spre nord-vest si
are o panta mai inclinatain apropierea litoralului, pe valea Carasu
el coboara pana la 50 metri, pe aripa nordica si sudica se ridica
pana la 200 metri. Ca principale unitati naturale se disting:
podisul, care cuprinde aproape intreg teritoriu (podisul Dobrogei),
litoralul Mrii Negre (Dobrogea maritima) si valea Dunarii.Relieful
acestui judet este constituit din suprafete de eroziuni dispuse
etajat, cu altitudini de 100-200 metri si cu martori de eroziune in
partea centrala a teritoriului. Pe laturile dunareana si marina se
intalnesc, de asemenea, sub forma etajata, mai multe terase de
abraziune lacustra si marina ce scad altitudinal spre Dunare si
tarmul marii. Aproximativ in partea mijlocie a teritoriului, cu
directia vest-est, se afla un culoar depresionar, tectono - eroziv,
drenat de Carasu. Valea Carasu constituie zona cea mai coborata de
pe teritoriul judetului.Dupa geneza, structura petrografica si
aspecte ale reliefului, Podisul Dobrogei se imparte in Masivul
Dobrogei de Nord si Podisul Dobrogei de Sud, despartite de o linie
tectonica ce uneste Harsova cu Capul Midia. Podisul Dobrogei de Sud
se afla in sudul Podisului Dobrogei, invecinandu-se la nord cu
masivul Dobrogei de Nord, la vest cu Lunca Dunarii, la sud granita
cu Bulgaria iar la est cu Marea Neagra. Podisul s-a format prin
sedimentare in neogen, si are o structura de platforma cu inclinare
de la est la vest.Relieful acestui podis este usor ondulat,
intrerupt pe alocuri de unele abrupturi stancoase si are ca
subdiviziuni, in nord Podisul Medgidiei -109 metri, in sud-vest
Podisul Oltinei-209 metri, cel mai inalt, impadurit, fragmentat de
mici afluenti ai Dunarii; in sud-estPodisul Negru Voda -194 metri,
neted si putin fragmentat; paralel cu tarmul zona litorala inalta,
sub 100 metri, se termina spre mare cu mici abrupturi numite faleze
si se prelungeste in mare cu platforma continentala, (o veche
campie litorala, invadata de apele marii in holocen, datorita
topirii ghetarilor) care pleaca lin de la tarm, avand adancimi de
50-200 metri. In nordse afla depresiunea de pe valea raului Carasu,
vale inclusa in traseul Dunare Marea Neagra (Cernavoda -
Agigea).Zona marginala dunareana, reprezentata prin terase de
abraziune lacustra si fluviala, este de fapt, partea vestica a
podisurilor Casimcei, Medgidiei, Cobadin si Oltina. V. Mihailescu
denumeste aceasta zona pe sectoare, Prispa Daenilor si Prispa
Harsovei (in sectorul podisurilor Casimcei si Medgidiei) si
platforma litorala levantina (in sectorul podisurilor Cobadin si
Oltina). Caracteristic acestei zone este reteaua de vai ramificate,
ce fragmenteaza puternic aceasta zona. Pe marginea dinspre Dunare,
vaile se termina cu limane fluviale, formate in depresiuni golfuri.
Aceste limanuri, ca forma, prezinta aspecte diferite: vai puternic
meandrate (limanul Vederoasa), vai alungite, datorita formarii lor
la gurile de varsare in Dunare a raurilor (limanurile Baciu,
Cochirleni, Seimeni), forme oval-poligonale (lacul Bugeac), oval
alungite (lacul Marleanu), oval circulare (lacul Oltina).In cadrul
cuvetelor limanice se pastreaza umeri de terasa, sculptati, in
functie de altitudine, de abraziune lacustra sau de eroziune
fluviatila.Zona litoralului maritim, reprezentata prin terasele de
abraziune marina si de eroziune, se desfasoara intre limita nordica
si cea sudica a judetului. V. Mihailescu denumeste aceasta unitate
de relief litoral astfel: Prispa Hamangia, in sectorul podisurilor
Babadag si Casimcea nordica, Prispa Fantanele, in sud-estul
podisului Casimcei, podisul litoralului, intre Tasaul si limita
sudica a judetului, corespunzator podisului Topraisar si zonei
Mangaliei.Minunata riviera romaneasca beneficiaza de farmecul
deosebit al Marii Negre (a treia mare europeana ca intindere si a
doua ca adancime), cu salinitate redusa (17-18 la mie la tarm) si
temperatura apei vara de 20- 25 grade. Litoralul romanesc al Mrii
Negre se intinde pe o suprafata de 100 kilometri (din totalul de
244 km.), intre bratul Chilia si Vama Veche. Relieful este format
din litoral si fundul marii. Litoralul cuprindetarmul si platforma
continentala, aceasta fiind o veche campie litorala invadata de
apele marii in holocen. Platforma litorala coboara lin de la plaja
( pe o fasie de 100- 200 metri), eliminande-se astfel orice factor
de risc. Marile intinderi de plaja sunt pavate cu nisip auriu de o
finete deosebita. Peste tot plajele sunt orientate spre rasarit.
Originalitatea Marii Negre consta in lipsa curentilor verticali
care ar permite aerisirea apelor din adanc. De aceea, in adancimile
apelor Marii Negre nu exista viata.Se poate concluziona ca relieful
judetului Constanta este format dintr-un podis tabular, inconjurat
de apele Dunarii, in partea de nord, sud, si vest si de apele Marii
Negre, in partea de est. Valorificarea turistica cea mai mare o are
zona de litoral.SOLURILEDesi inconjurat de ape, judetul Constanta
se caracterizeaza printr-o larga raspandire de climat arid.
Factorii care imprima caracterele generale ale invelisurilor de sol
al judetului sunt relieful acestei regiuni, roca de solificare,
precum si situarea geografica a regiunii intr-o zona de tranzitie
de la climatul continental al Europei estice la climatul temperat
premediteraneean al Peninsulei Balcanice, ce conditioneaza o serie
de trasaturi specifice ale solurilor Constantei, soluri ce apartin
grupei pedogeografice danubiano-pontic.Solurile automorfe ocupa
aproape toata suprafata judetului, solurile hidromorfe si cele
halomorfeavand o raspandire neglijabila. Dintre solurile zonale
sunt reprezentate solurile balane, cernoziomurile, cernoziomurile
levigate, solurile castanii de paduri xerofile, solurile silvestre
cenusii-castanii, si soluri silvestre brune-podzolite. Solurile
balane si cele castanii de padure xerofile apar la noi in tara
aproape exclusiv in Dobrogea. Aceste soluri se asociaza cu
rendzine, rogosoluri si litosoluri.Rocile comune in judetul
Constanta sunt reprezentate prin sisturi verzi, calcare, argile,
cuartite, dolomitul, nisipuri glauconitice si cuortoase, nisipul
rosu.Resurse naturale, aici se gasesc petrol, gaze naturale, fier
(Palazu Mare), roci de constructie, calcare pentru ciment
(Harsova), ape mineralizate (Techirghiol, Nuntasi).In concluzie,
solurile judetului Constanta sunt specifice numai pentru aceasta
zona, datorita asezarii geografice si reliefului de aici. Ele sunt
soluri danubiano-pontice. O mare valorificare turistica aici o au
apele mineralizate, care atrag mii de turisti pentru
tratament.CLIMAPe fondul general al climatului continental, clima
Dobrogei si respectiv, a judetului Constanta prezinta anumite
particularitati, legate de pozitia geograficaintre baltile si Delta
Dunarii in vest si nord si Marea Neagra in est si de componentele
fizico-geografice ale teritoriului. Caracterul continental al
climei se accentueaza in a doua jumatate a verii si la inceputul
toamnei, cand predomina timpulsenin si secetos, care rareori este
intrerupt de cate o ploaie torentiala de scurta durata.In cursul
unui an durata timpului insorit depaseste 2200 de ore (vara mai
mult de 300 de ore lunar, iar pe zi, in luna iulie, durata de
stralucire a soarelui este de 10-12 ore), iar energia razelor
solare insumeaza peste 125 mii calorii pe centimetri patrati. In
decembrie-ianuarie, cand zilele sunt mai scurte energia solara este
mai redusa. Acesta se intensifica in mai-septembrie, cand zilele
sunt mai lungi, valorile maxime inregistrandu-se in zona
litorala.Vara regimul metereologic este mai stabil decat in
celelalte anotimpuri. Cele mai mari temperaturi ale aerului se
produc in a treia decada a lunii iulie. In sezonul rece
(toamna-iarna) prezenta marii ridica temperatura aerului, in timp
ce in sezonul cald (primavara-vara) o coboara. Temperatura medie
anualaeste de 11 grade Celsius.Temperatura medie a lunii celei mai
reci este de 0 grade Celsius, iar a celei mai calde este de 22-23
grade Celsius. Contrastele termice slabesc spre litoral, astfel in
sud-estul judetului media lunii ianuarie trece de 0 grade. In
sezonul cald, temperatura la suprafata plajei urca pana la 45 de
grade Celsius, insa brizele marine, bogate in aerosoli atenueaza
arsita zilelor toride.Pe teritoriul judetului cad anual, in partea
de sud si est 400 milimetri, iar in partea de nord 400-500
milimetri de apa sub forma de precipitatii atmosferice, in numai
50-75 de zile, asemenea cantitatii fiind cele mai mici de pe
teritoriul tarii. Aici regimul de ploi este neregulat, fiind
intalnite secete frecvente. Zona litorala este limitata de izohieta
de 400 milimetri, cu directia aproximativa sud-nord.Vanturile
dominante sunt cele de vest, crivatul uscat si geros si brizele
marine. Numarul de zile cu viteza vantului mai mare de 11 metri pe
secunda, se constata ca este redus in lunile extreme (ianuarie,
iulie), inregistrandu-se mai multe numai la Constanta.Totodata,
numarul de zile cu viteza vantului mai mare de 16 metri pe secunda
este extrem de redus atat in ianuarie cat si in iulie.Regimuri
climaticeIn nord este un climat de deal jos, cu temperaturi de
10-11 gradesi precipitatii de 400-500 mm, in partea de vest climat
de campie moderata, iar in partea de sud climat de campie
accentuata. Influenta marii nu patrunde in interiorul regiunii mai
mult de 12-20 km., datorita predominarii circulatiei atmosferice
din sectorul de vest. In partea de est, clima are influente pontice
cu ierni blande, veri lipsite de canicula.Datorita caracterului
continental secetos al climei, in Constanta se inregistreaza
temperaturile cele mai ridicate din tara si timpul este in cea mai
mare parte a verii senin, ceea ce influenteaza pozitiv
valorificarea litoralului romanesc in timpul verii.APELEPe
teritoriul judetului Constanta, litologia, relieful,
precipitatiile, evapo-transpiratia si vegetatia sunt factorii
principali ce determina caracteristicile apelor (subterane si de
suprafata). Apele subterane sunt reprezentate prin panze freatice
aproape de suprafata si prin ape de adancime, iar cele de suprafata
prin paraie cu caracter permanent si intermitent, dar si prin
lacuri (limane fluviatile, fluvio-maritime si lagune). Hidrografia
judetului se caracterizeaza prin lipsa aproape completa a unei
retele hidrografice permanente. De asemenea, prin adancimea mare la
care se afla panza de apa freatica, mai ales in sud-estul
judetului, fantanile au aici, in mod frecvent adancimi intre 30-70
metri. In patul vailor si in imprejurimile lacurilor, apa freatica
se afla la adancimi mai mari, fapt care a atras stabilirea in
aceste locuri a majoritatii asezarilor omenesti din judet. In
Dobrogea sudica de platforma, corespunzatoare celei mai mari parti
a teritoriului judetului, apele subterane se gasesc in depozitele
de la baza loesului, ca si in placa sarmatica, la adancimi foarte
variate. Izvoarele aici sunt ascendente si descendente. Pot fi
grupate in izvoare de sinclinal, crusta, din depozite aluviale (pe
vaile Casimcei, Topologului etc.)Apele curgatoare sunt reprezentate
prin paraie cu debite reduse. Pe dreapta, Dunarea primeste din
podisul Dobrogei afluenti mici din podisul Oltinei, cel mai
important fiind Carasu, (podisul Medgidiei), acesta fiind inclus in
traseul canalului navigabil Dunare-Marea Neagra. Podisul Dobrogei
este strabatut de grupa raurilor dobrogene ce se varsa in lacurile
de pe litoral: Telita, Slava, Casimcea, Baciu, Topolog, Ivrinezu.
Raurile sunt scurte cu un debit scazut in general.Lacurile sunt de
litoral si lagune, formate prin bararea unor vechi golfuri si
cordoane litorale. De aici face parte complexul Razim-Sinoe cu
lacurile: Sinoe, Istria, Nuntasi, Razimul mic. De asemenea, pe
teritoriul judetului sunt intalnite limanuri maritime: Babadag,
Tasaul, Techirghiol, Mangalia.Limanurile fluviatile se intalnesc in
sectorul sud-vestic al teritoriului Dobrogei pe dreapta Dunarii.
Printre cele mai importante se numara: Bugeac, Oltina, (ambele
lacuri sunt importante centre piscicole pe dreapta
Dunarii),Marleanu, Vederoasa, Cochirleni, Carasu, Seimenii Mari si
Seimenii Mici, ultimele patru limanuri fiind desecate. De-a lungul
vaii Carasu s-a realizat Canalul Dunare- Marea Neagra, pe 64,2
km.Principalele lacuri din judetul Constanta se caracterizeaza
prin:Techirghiol este cel mai bogat lac cu namol terapeutic din
Romania, compus din elemente organice amestecate cu substante
minerale si constituind principalul element in tratarea multiplelor
afectiuni, pentru care este atat de solicitata statiunea de pe
malurile sale. Este cel mai intins lac salin din tara noastra (11,7
km patrati). Acest liman fluvio-maritim (ce a fost candva un golf
de mare) formeaza in prezent o rezervatie faunistica (unde traiesc,
printre altele, peste 124 de specii de pasari, multe dintre ele
raritati). Lacul reprezinta si o insemnata baza de agrement, fiind
dotat cu numeroase barci si salupe. Tascau si Tatlageac sunt 2
limanuri fluvio-marine, unde se pot practica sporturi nautice. Au o
importanta deosebita datorita namolului lui cu calitati
terapeutice. Sinoe si Siutghiol sunt 2 lagune marine ce reprezinta
fostele golfuri marine. In prezent sunt importante
pentrupiscicultura.Caracteristic pentru reteaua de ape din judetul
Constanta este lipsa apelor curgatoare din interiorul judetului,
acestea fiind reprezentate de paraie cu debite reduse, insa
prezenta apelor se face simtita din plin in jurul judetului prin
Delta Dunarii si Marea Neagra. Alaturi de apele Marii Negre, care
reprezinta cea mai importanta resursa turistica a judetului, mai
sunt valorificate turistic si apele minerale si lacurile din
interiorul judetului unde se gaseste namol terapeutic.VEGETATIA,
FAUNA, FLORAVegetatia teritoriului Constanta s-a format si
dezvoltat continuu cu incepere de la sfarsitul pleistocenului
superior. Este destul de variata din punct de vedere floristic, iar
formatiile si asociatiile componente sunt suprapuse relicvelor
floristice tertiare, pleistocene si holocene, care indica, in
acelasi timp, istoricul de dezvoltare complexa a vegetatiei actuale
in stransa legatura cu ceilalti componenti fizico-geografici. Lipsa
apelor de suprafata, natura petrografica, climatul arid, nivelele
de apa subterana la mari adancimi determina aspectul general al
invelisului vegetal.Vegetatia este in cea mai mare parte de stepa,
fiind un rezultat al intrepatrunderii influentelor pontice
premaritime cu cele submediteraneene. Aceasta este formata din
ierburi marunte si arbusti. Stepa dobrogeana se diferentiaza de
celelalte tipuri de stepa de pe teritoriul tarii. Tinandu-se seama
de compozitia floristica, de gradul de destelenire si de
intensitatea pastoritului din trecut au fost separate: pajisti de
telina stepica primara, cu paius stepic, pir crestat, colilie si
pajisti, parloage stepice inierbate, cu firuta cu bulbi, perinita,
barboasa si alior, cu grupa parloagelor intelenite si a celor
neintelenite.Silvostepa, intercalata intre padure si stepa, ocupa
spatii restranse in sud-vestul Dobrogei, pe teritoriul podisurilor
Oltina si Negru-Voda. Are ca trasaturi specifice participarea
masiva a stejarilor subxerofili-termofili, predominanta in
subarboret a elementelor submediteraneene cu frunze cazatoare,
existenta unor elemente sudice mai rare, a sibleacurilor de
diferite tipuri, apare de asemenea si stejarul pufos, formatie
submediteraneeana de tip balcanic.Padurea, in comparatie cu stepa
si silvostepa, are cea mai redusa extensiune, situandu-se in partea
sud-vestica. Padurea se evidentiaza prin participarea redusa a
gorunului si prin abundenta speciilor mezofile de amestec. Se face
totodata evidenta formatia ceretelor (cereto-garnitete si
cereto-sleauri). Se poate aprecia ca este o padure de cvercinee
submezofile de tip balcanic. In zonele inalte (podisul Babadagului)
se gaseste etajul stejarului (cer-garnita, stejar pedunculat).
Vegetatiaintrazonala este formatadin paduri de salcam, vegetatie
mediteraneeana, (smochini salbatici, iasomie, carpinis) si
vegetatia de lunca, de-a lungul Dunarii.Fauna estecorelata cu
vegetatia, fiind formata din mamifere, pasari si pesti. Ea prezinta
un colorit pontico-submediteranean. Printre speciile caracteristice
stepei se numara popandaul, iepurele, orbetele mic, sobolanul
cenusiu, soarecele saritor si alte rozatoare. Printre pasari se
numara: potarnichea, graurul, cotofana, uliul porumbar etc. Reptila
caracteristica este soparla. Mamiferele sunt reprezentateprin
dihorul de stepa si nevastuica. In ceea ce priveste fauna de padure
si de silvostepa, aceasta se deosebeste atat cantitativ cat si
calitativ fata de cea din stepa, datorita conditiilor de viata mai
favorabile. Aici se intalnesc porumbelul gulerat, gugustiucul,
fazanul colonizat, soimul dunarean, pajura tipatoare, vulturul
codalb, bufnita mare. Mamiferele sunt reprezentate de caprioara,
veverita, mistretul, muflon, pisica salbatica ,vulpea rosie, jder,
dintre insectivore-ariciul, cartita, liliac si dintre
rozatoare-soarece de padure.Marea Neagra este deosebit de complexa
mai ales in ceea ce priveste originea ei.Originalitatea ei consta
in faptul ca, datorita lipsei curentilor verticali, este lipsita de
viata in adancimi. Unele specii sunt relicve din vechea mare
sarmatica, circa 35%. Printre acestea se numara guvizii, unele
specii de ace de mare si unele scoici de mal. Cele mai multe specii
de animale (60% din fauna actuala) sunt venite din Mediterana, dupa
ruperea Bosforului. Lista acestora cuprinde pesti, viermi, scoici,
crabi. Restul de 5% din faun este format din animale de apa dulce
venite de pe rauri si adaptate noilor conditii de viata marina. O
valoroasa faunapiscicola de mare importanta economica o constituie
pestii migratori care in anumite perioade ale anului parasesc Marea
Neagra si intra pentru reproducere in Dunare. Asa sunt: scrumbia,
palamida, zarganul, hamsia, barbunii si cu deosebire sturionii
(morunul, nisetrul, pastruga) care dau cunoscutele icre
negre.InMarea Neagra mai traieste si o specie de rechin care ajunge
pana la 1,70 metri lungime, traind in adanc pana la 70 metri. Intre
mamifere mentionam delfinul care poate trece de 3 metri lungime, si
o greutate pana la 300 kilograme.In regiune exista mai multe
rezervatii naturale care constituie un punct de atractie inedit in
oferta turistica a regiunii. Una din cele mai importante rezervatii
se afla pe malul stang al Vaii Casimcea, in dreptul satului Cheia,
acolo unde se gaseste Masivul Cheia. Rezervatia ocupa o suprafata
de 285 ha si adaposteste cca 5-6 specii rare de flora.Dunele
litorale de la Agigea - la 8 km sud de Constanta, este o rezervatie
naturala de dune marine reprezentata de un platou de 8-10 km format
din depunerea continua a nisipului, rezervatie floristica in cadrul
caruia se dezvolta cca 120 de specii de plante caracteristice
litoralului romanesc al Marii Negre.Canaraua Fetii - la sud de
Oltina, este o rezervatie faunistica.Padurea Hagieni este o
rezervatie forestiera intre Hagieni si Albesti. Datorita frumusetii
peisajului si a curiozitatilor sale floristice si faunistice:
broasca testoasa uriasa, numeroase specii de paienjeni, este un
punct de atractie pentru numerosi vizitatori.Canalele de la Harsova
este o rezervatie geologica si paleontologica, unde traieste un
sarpe urias de tip piton.Pesterile de la Gurile Dobrogei sunt o
rezervatie complexa (speologica, paleontologica, geologica,
faunistica), situata langa comunele Limanu si Targutor, formata din
trei pesteri(Limanu, Liloiecilor si La Adam, renumita prin bogata
fauna cuaternara), unde intalnim mari colonii de lilieci.Alte
rezervatii pe teritoriul judetului sunt:Punctul Fosilier de la
Aliman, Seimenii Mari (rezervatii paleontologice si geologice),
Cernavod si Reciful de la Topalu,Lacul Techirghiol, Rezervatia
Fantanita-Murfatlar (rezervatie floristica la 1 km sud de podgoria
Murfatlar)Se poate concluziona ca judetul Constanta prezinta un
invelis de vegetatie si fauna format pe un colorit foarte variat.
Caracteristic vegetatiei de aici, cu influente pontice premarine si
mediteraneene, este invelisul de stepa unde intrepatrunde invelisul
de silvostepa si padure, iar formatiile componente sunt suprapuse
unor relicve din cele mai vechi timpuri pleistocen si holocen. Aici
se intalnesc unele specii de flora mediteraneen, specifice acestei
zone.In ceea ce priveste fauna, se poate spune ca aceasta este
foarte variata, aici traind toate speciile de fauna, mamifere,
rozatoare, pasari, pesti. Specific judetului Constanta este
existenta unor specii de pesti, relicve din vechea mare sarmatica,
printre care se numara si binecunoscutii pesti de icre
negre.Referitor la rezervatiile naturale din judetul Constanta, ele
impresioneaza prin frumusetea peisajului si prin curiozitatile de
flora si fauna existente aici. Cele mai multe din rezervatii sunt
incluse in diferite circuite turistice, ele atragand prin coloritul
lor deosebit, astfel vegetatia, flora si fauna de aiciaduc un plus
la valorificarea turistica a acestui judet.Harta turistica a
Constantei2.2. RESURSELE ANTROPICE ALE JUDETULUIConstanta este cel
mai mare si mai frumos oras al litoralului nostru, port maritim,
important centru balnear. Orasul este asezat aproximativ la
jumatatea distantei dintre extremitatile litoralului romanesc si in
acelasi timp la jumatatea distantei dintre cele doua mari porturi
ale Marii Negre, Odesa si Istanbul.Asezarea orasului pe locul
care-l ocupa acum a fost legata de la inceput de orientarea liniei
tarmului. Intr-adevar, in dreptul Constantei, litoralul sufera o
puternica inflexiune, arcuita, cu concavitatea spre est, care
incepe de la capul Midia, din dreptul lacului Tasaul pana la capul
sudic al lacului Suitghiol.Intemeietorii vechiului Tomis au fost
ionienii din Milet. Ei s-au fixat aici inca din secolul VI i.e.n.,
apreciind atat pozitia golfului natural cat si frumusetile
imprejurimilor. Tomisul avea rolulunui mic port comercial, si
constituia un punct de escala pentru navele grecesti, care se
indreptau spre litoralul nordic al Marii Negre. Probabil ca la
inceput a fost un simplu emporion, dependent de Histria, ea insasi
de aceeasi origine milesiana.Stiri sigure despre istoria cetatii
Tomis avem abia din secolul al II-lea i.e.n., cand, pentru ocuparea
ei, izbucneste un conflict intre Bizant si Callatis.Tomisul atinge
apogeul infloririi sale in epoca romana, dar migratiile popoarelor
si desele razboaie ii grabesc decadenta, trec pe rand gotii,
gepizii, dar la sfarsitul secolului VI, avarii nimicesc complet
vestita metropola aPontului.Toate incercarile de reactivare a
comertului la Tomis, in epoca bizantina, nu reusesc sa dezmorteasca
cetatea. Genovezii sunt ultimii se pare care ii mai dau o licarire
de viata. Catre sfarsitul stapanirii bizantine, unele izvoare
vorbesc de un contur comercial genovez, de un chei construit tot de
acestia, si de farul care dormiteazasi astazi pe marginea
falezei.Numele actualal orasului Constanta provine de la denumirea
data de imparatul bizantin Constantin cel Mare unui vicus (sat),
din apropierea Tomisului. I se spunea pe atunci Constantiana, si
este mentionat de Constantin Porfirogenetul in geografia sa
politica de Thematibus. Un nume mai apropiat de cel de astazi este
inscris in harta topografica a lui Sutter (1690)- Constanta, iar in
harta Marii Negre a lui Taitbout de Marigni (1830), apare numele de
astazi- Constanta.Dupa 1950 Constanta devine un oras mare, modern.
Portul Constanta dispune de un intreg complex de constructii
portuare, docuri masive si silozuri de mare capacitate.O plimbare
prin zona veche, peninsulara a orasului ne dezvaluie cladiri, care
ii dau un farmec pitoresc, cladiri care poarta amprenta stilului
Art Nouveau sau a celui modern romanesc, cu influente ornamentale
arabe si turcesti. Edificatoare sunt casele de pe bulevardul
Elisabeta, pe faleza, dintre care se remarca cea in care se afla
Consulatul Republicii Chineze, cladirea Teatrului Elpis- in prezent
Teatrul de Papusi, cladirea vechii prefecturi si cladirea
fosteiresedinte regale- fostul sediul al Tribunalului Judetean.O
incursiune interesanta poate fi facuta in zona veche a portului
Constanta, unde pot fi admirate cladirea Bursei Marine, construita
intre 1910-1915, silozurile de cereale, a caror constructie a durat
din 1899 pana in 1909, sau gara maritima situata la dana 11,
realizata si ea la inceputul secolului.Nu trebuie uitat impunatorul
far din incinta portului Constanta, montat intr-un turn de piatra,
cu o inaltime de 12,75 m deasupra nivelului marii. Farul este
decorat cu basorelieful regelui Carol I, cel care, la 27 septembrie
1909, a inaugurat deschiderea portului Constanta, precum si o placa
cu inscriptia: Portul Constanta, marit si aparat de valurile marii
sub domnia Regelui Carol I. O mentiune aparte merita noul far,
construit in anul 1965 in zona de intrare in Port (poarta 4) .In
municipiul Constanta se poate admira Edificiul roman cu mozaic,
descoperit in 1959, este situat in piata Ovidiu, fiind un complex
vast care, in antichitate, facea legatura intre orasul antic si cel
al portului. Inaltat in secolul al IV-lea, edificiulera grandios,
intinzandu-se pe o suprafata de 2000 metri patrati. O parte a
edificiului este reprezentata de pavimentul cu mozaic, cu modele
ornamentale de valoare artistica unica, decoruri din marmura alba
si colorata, precum si marturii arheologice ale obiceiurilor
comerciale din aceea perioada.Termele romane (B-dul. Marinarilor-
pe faleza de vest, in zona peninsulara, spre intrarea spre Poarta
nr.1, in portul Constanta)- au fost ridicate in acelasi timp cu
Edificiul Roman, fiind aduse la lumina zilei doar 300 metri patrati
din baile publice ale orasului antic Tomis.Zidul de incinta al
cetatii Tomis- descoperit de arheologul Vasile Parvan, leaga faleza
de est cu cea de vest, fiind prevazuta cu turnuri si bastioane. O
parte din zid este vizibila si in prezent de pe
BulevardulFerdinand, unde se afla si parcul arheologic. Aici se
afla expus un ansamblu de piese arheologice care amintesc de
perioada infloritoare a ocupatiei romane. La marginea parcului o
harta lucrata in ceramica prezinta ansamblul cetatilor Dobrogei
care existau in perioada romana.Mormantul pictat ( in vecinatatea
colegiului national Mircea cel Batran) este cea mai noua
descoperire arheologica (1988), avand o valoare deosebita prin
picturile ce dateaza din secolul al IV-lea d. Hr. si paseste pana
in zilele noastre (nu este inclus in circuitul turistic fiind in
restaurare).Bazilicile antice (b-dul Marinarilor, in zona
peninsulara), in numar de cinci, dateaza din secolul al V-lea d.Hr.
si impresionaza prin frumusetea picturilor murale.Catedrala ortodox
Sfintii Apostoli Petru si Pavel - Str. Muzeelor. Este o constructie
ridicata dupa planurile arhitectului Ion Mincu intre 1883-1885. In
interiorul sau se afla doua jilturi artistic lucrate. Constructia,
in stil greco-roman, din caramida presata, impune prin
monumentalitatea fatadei si prin turnul inalt de 35 m.Moscheea Mare
- se afla in imediata apropiere a Pietei Ovidiu, a fost cladita in
anul 1910, pe locul unei vechi geamii. Minaretul, a carui inaltime
atinge 50 m, si cupola cladirii au fost construite din beton armat.
Pentru realizarea coloanelor si a scarilor s-a folosit calcarul de
Albesti, iar pentru poarta mare de la intrare s-a adus marmura
neagra din Italia. Edificiul are o frumoasa pictura interioara, in
care domina culorile verde, albastru de cobalt, ocru deschis si
rosu. Monument original ridicat la inceputul secolului XX, se
remarca prin imbinarea elementelor bizantine cu cele romanesti.
Este principalul edificiu al populatiei musulmane din Constanta,
stilul arhitectonic in care este construit fiind unic in Dobrogea.
Moscheea adaposteste cel mai mare covor oriental din Romania, care
a apartinut sultanului Abdul Hamid.GeamiaHunchair (B-dul Tomis, in
zona peninsulara). Construita intre anii 1867-1868 sub domnia
sultanului Abdul Azis, edificiul se remarca prin originalitatea
arhitecturii, in stil maur, care respecta forma originala a
asezamintelor de rugaciune ale musulmanilor. Mineratul sau are o
inaltime de 24 metri, iar interiorul geamiei mai pastreaza inca
urmele ornamentilor specific orientaleBustul lui Mihai Eminescu,
Bd. 16 Februarie, amplasata pe faleza Cazinoului. A fost realizat
de sculptorul Oscar Han in anul 1930; a fost montat in apropiere de
malul marii, asa cum si-a dorit-o chiar poetul, in celebra sa
poezie Mai am un singur dor. A fost inaugurata la 15 august 1934.
Pe soclu se profileaza chipul statuar al muzei Caliope.Farul
genovez ( strada Remus Opreanu) a fost ridicat de catre compania
Danubius and the Black Sea intre anii 1858-1860, in amintirea
negustorilor genovezi care au frecventat zona noastra in secolul al
XIII-lea. Inalt de 8 metri, farul are o baza hexagonala, in varful
sau fiind asezata o cupola metalica.Vila Sutu ( Str. Marc Aureliu),
situata pe malul marii, vila, care a apartinut numismatului Mihail
Sutu, impresioneaza prin frumusetea stilului sau neomaur, de la
inaltimea sa putand fi admirat intreg portul Tomis .Biserica
Apostolica Ortodoxa Armeana- hramul Sf. Maria, Str. Callatis nr.1.
Cladirea a fost construita in 1880, functionand ca scoala armeana
in anul 1940. Clopotnita si modificarile interioare confera
cladirii aspectul tipic al arhitecturii traditionale armene.Muzeul
de arta populara (b-dul Tomis nr. 32) - cuprinde peste 16.000 de
exponate din colectia populara,caracteristica intregii tari - in
special icoane, tesaturi, ceramica, port popular, obiecte de
podoaba, ustensile casnice.Muzeul Ion Jalea (str. Arhipescopiei
nr.13) - are expuse peste 100 de lucrari de sculptura si grafica,
in cea mai mare parte semnate de artistul plastic Ion Jalea. Artist
dobrogean, Ion Jalea a fost influentat in opera sa de motive
biblice, istorie si mitologie.Expozitia Din bogatiile si
frumusetile Oceanului planetar (b-dul Mamaia nr.225) adaposteste o
colectie de fauna si flora atat din Marea Neagra, cat si din alte
mari ale lumii. Un loc aparte este rezervat unor curiozitati
acvatice: cea mai mare scoica de pe glob, scheletul unei balene
ucigase, homarii uriasi, paianjeni de mare, crabi exotici.Casa cu
lei ( str. Nicolae Titulescu), situata in partea peninsulara a
orasului Constanta, a fost ridicata intre 1895-1898. Imbinand
elementele preromantice cu cele genoveze, cladirea incanta privirea
cu cele patru coloane pe care sunt sculptati patru lei impunatori.
De-a lungul timpului, Casa cu lei a avut mai multi proprietari, iar
in 1930, elegantele ei saloane au gazduit sediul Lojii Masonice din
Constanta.Sinagoga Comunitatii Evreilor ( str. CA Rosetti nr 2)-
situata in cartierul vechi al orasului, aminteste de atmosfera
sfarsitului de secol XIX, fiind un exemplu de arta
neogotica.Teatrul Ovidiu ( str Mircea cel Batrin) - cladirea
gazduieste trei institutii de cultura: Teatrul Dramatic,
Filarmonica Marea Neagra, Opera Constanta, se afla in centrul
orasului intr-un frumos parc, strajuit de grupul statuar Faun si
Nimfa conceput de sculptorul Constantin Baroschi.Cazinoul-
construit la inceputul secolului XX (1910) de catre arhitecti
francezi, in stil secession; cladirea a ramas un simbol al orasului
Constanta. De-a lungul timpului, Cazinoul nu s-a indepartat de
menirea sa, fiind renumit in Europa pentru jocurile sale de noroc.
In timpul primului razboi mondial cladirea a fost bombardata si
transformata in spital militar. In prezent restaurantul Cazino, cu
arhitectura sa somptuoasa, cu ornamentele elegante si cu vederea la
mare, este un loc ideal pentru celebrarea evenimentelor speciale,
sau pentru organizarea de cocteiluri si seri festive.Biserica
romano- catolica Sfantul Anton - Str. N. Titulescu. Constructie in
stil romanic, ridicata in 1937, dupa planurile arhitectului Romano
de Simon, pe locul unei alte biserici catolice ce dateaza din 1885.
Ea a fost realizata din caramida rosie aparenta si are un turn
patrat.BisericagreacaSchimbarea la Fata , laintersectia dintre Str.
Mircea cel Batran cu Str. Aristide Karatzali. A fost construita
intre anii 1863 si 1865, cu contributia coloniei grecesti din oras,
care a primit aprobarea sultanului Abdul Azis pentru construirea
ei. Biserica are un mic turn in partea dreapta a acoperisului;
scarile si pavimentul au fost lucrate in marmura adusa din
Grecia.Muzeul Marinei Romane Constanta -Str. Traian nr. 53. Orar:1
mai 1 septembrie marti - duminica 10 18, 1 septembrie - 1 mai marti
- duminica 09 17. S-a deschis la 3 august 1969, in fostul local al
Scolii Navale, in imediata vecinatate a panoramei portuare si
marine. Muzeul Marinei Romane are un patrimoniu care ii confera
statutul de unicat national. Prezinta istoria marinei militare si
comerciale romanesti, de la simpla luntre cioplita in trunchi de
copac, pana la navele moderne de astazi.Muzeu de Arta Constanta
(situat pe Bulevardul Tomis numaru l84). Infiintat in 1961, Muzeul
de Arta Constanta detine valoroase lucrari de pictura, sculptura si
grafica, ale artistilor nostri de frunte (Nicolae Grigorescu,
Theodor Aman, Ion Andreescu, Theodor Pallady, Corneliu Baba).
Patrimoniul muzeului este organizat cronologic si cuprinde
artaromaneasca moderna si contemporana, de la finele veacului
trecut pana in prezent.Muzeul de arheologie (situat in piata
Ovidiu, in zona peninsulara). Constanta prezinta cele mai de seama
valori de cultura materiala si spirituala din vechiul Tomis, si
numeroase altele descoperite pe teritoriul Dobrogei. In curtea
muzeului sunt expuse sarcofagii datand din sec. I-III, capitele,
baze si trunchiuri de coloane, arhitrave, etc. In salile muzeului
pot fi vazute remarcabile piese neolitice din culturile Hamangia si
Gumelnita, numeroase obiecte agricole din perioada sclavagista,
amfore greco-romane, monede, obiecte folosite in comert etc. De
asemenea, sunt prezentate fragmente de monumente de arhitectura,
statuete de Tanagra descoperite la Callatis, lucrari de arta.
Numeroase sunt statuile reprezentand diferite divinitati, printre
care amintim: zeita Tyche (Fortuna), zeul Pontos, zeita Hecate,
Dionysos, Hermes, Mithras si reliefuri reprezentandu-l pe cavalerul
trac. O impresie deosebita produce asupra vizitatorului sarpele
Glycon, o splendida reprezentare in marmura a unui animal fantastic
cu trup de sarpe si bot de mamifer. In muzeu sunt prezentate, de
asemenea, numeroase piese ilustrand perioade de la inceputul
feudalismului in Dobrogea, vestigii descoperite la Murfatlar,
Castelu, Dinogetia, Limanu, Harsova, Marleanu, Rasova etc. Muzeul
are un lapidariu si o bogata colectie numismatica cu piese de mare
valoare, cum sunt monede ce au gravate figuri de regi sciti, unice
in lume.Delfinariul (b-ul Mamaia nr. 225) -situat pe malul lacului
Tabacariei, Delfinariul adaposteste cele trei specii de delfini din
Marea Neagra, apa din bazinul in care sunt ingrijiti fiind luata
direct din mare. Alaturi de delfinariu, a fost amenajata o
expozitie de pasari, precum si o microrezervatie de animale care
gazduieste specii din Delta Dunarii.Planetariu este situat in
vecinatatea delfinariului, este dotat cu un observator astronomic
si o statie de observatii solare.Acvariul ( b-dul Elisabeta nr. 2)
cuprinde familii de pesti din reteaua hidrografica a Dobrogei si
anume: din Delta Dunarii, exemplare din Marea Neagra, specii din
lacurile litorale.Un loc care nu trebuie uitat de turisti este
Portul turistic Tomis. Aici se organizeaza croaziere pe mare, cei
pasionati de gastronomie pot servi preparate specifice la
restaurantele pescaresti de pe faleza. Pe timpul verii acesta este
locul de desfasurare a numeroase concerte de muzica rock, precum si
a minunatelor Serbari ale Marii, care timp de cateva zile
transforma zona portului intr-un adevarat loc de sarbatoare. Portul
turistic Tomis este locul in care Camera de Comert, Industrie,
Navigatie si Agricultura Constanta organizeaza anual, in perioada
sezo-nului estival, Targul national Tomis Yacht- singurul targ
specializat de ambarcatiuni de agrement din Romania. Cluburile
nautice din statiunile Mamaia, Neptun si Eforie Nord dau turistilor
posibilitatea practicarii sporturilor de apa- schi nautic,
windsurf, inchirierea de echipamente nautice, hidrobiciclete,
yole.Stravechiul Callatis, cu o vechime de peste 2000 de ani,
actual municipiul Mangalia are o populatie de 45000 locuitori.
Localitatea este si statiune balneoclimaterica permanenta,
aflandu-se pe aceeasi latitudine cu renumitele localitati Nisa,
Monaco, San Remo. Mangalia, al caruinume deriva din bizantinul
Pangalia si inseamna cea mai frumoasa, s-a dezvoltat dupa cel de-al
doilea razboi mondial. Orasul - cetate antica- este totodata si un
punct de atractie istoric, datorita vestigiilor sale: Bazilica de
tip sirian, descoperita in 1959, necropola romano-bizantina,
ruinele cetatii Callatis ( sec. VII i Hr.), geamia Esmahan Sultan (
sec. VII i. Hr.), Muzeul de arheologie Callatis adaposteste, de
asemenea, o importanta colectie de amfore si sculpturi, precum si
fragmente de sarcofage din epoca elenistica.Herghelia de la
Mangalia ( 3 km. distanta la nord de municipiul Mangalia) este un
loc care nu trebuie ocolit de turisti. Aici se afla un centru hipic
unde pot fi admirate frumoasele exemplare de cai arabi si pur sange
arab. Herghelia nu este doar un punct de atractie turistica dar si
centru de agrement, dispunand de un hipodrom care permite initierea
in arta echitatiei.Localitatea Limanu, aflata la 9 km. sud de
Mangalia, se remarca prin PesteraLimanu, declarata
rezervatiespeologica ( nu este inclusa in circuitul
turistic).Municipiul Medgidia, este un important punct feroviar si
rutier al regiunii, avand o populatie de 46.000 mii locuitori.
Cunoscut ca important targ al negustorilor de cereale de la
mijlocul secolului al XIX-lea, orasul a cunoscut o dezvoltare mai
ampla dupa cel de-al II-lea razboi mondial. Constructia canalului
Dunare - Marea Neagra a contribuit la aceasta dezvoltare, orasul
devenind un port de tranzit. In localitate poate fii vizitat Muzeul
de Arta, care prin lucrarile sale expuse, realizeaza o trecere in
revista a peisajului dobrogean. Se remarca sala renumitului artist
Lucian Grigorescu, nascut in acest oras. Spiritul artistic al
orasului strabate si din ansamblul de opere de ceramica ce
impanzesc strazile, aceasta miscare artistica fiind initiata in
anii 1970 prin organizarea Taberei de Creatie de la Medgidia, care
a adus orasului 50 de opere de ceramica. Medgidia se mandreste de
asemenea, cu un modern stadion cu o capacitate de 40.000 de
locuri.Nu departe de oras, la Mircea Voda (10 km.) se afla urmele
unui castru roman, iar la Castelu (8 km), a fost descoperita o
necropola feudala.Oras port, situat la 60 km. de Constanta,
Cernavoda este o localitate bogata in vestigii istorice. Intemeiat
de geto-daci, orasul este mentionat pentru prima data sub numele de
Axiopolis de catre geograful Ptolomeu. Aici au fost facute primele
descoperiri importante privind comuna primitiva, si anume celebrele
statuete de lut din epoca neolitica Ganditorul de la Cernavoda
siFemeia Sezand, apartinand culturii Hamangia. Dezvoltarea orasului
a fost mult influentata de constructia podului peste Dunare, in
perioada 1890-1895 de catre marele inginer roman Anghel
Saligny.Aflat in extremitatea de nord-vest a judetului Constanta,
orasul Harsova este cunoscut din antichitate sub numele de Carsium;
cetatea a fost intemeiata in timpul imparatului Traian, in anul 103
d.Hr.. Din cetatea romana Carsium, declarata rezervatie arheologica
se mai vad in prezent temeliile a doua ziduri. Nu departe de oras
se afla rezervatia geologica Canaralele de la Harsova, un complex
de calcare sub forma unor stanci impunatoare. Spre sud, in
localitatea Topalu, la 25 km. de Harsova, pot fi vizitate cateva
obiective interesante: colectia de arta Dinu si Sevastita Vintila,
cu un patrimoniu de 228 de lucrari apartinand marilor pictori
Theodor Aman, Lucian Grigorescu,Octav Bancila, Stefan Luchian,
Nicolae Tonitza, Theodor Pallady; sectia de sculptura de opere ale
unor sculptori renumiti: Dimitrie Paciurea, Oscar Han, Ion Jalea.
Tot aici poate fivazut si reciful de la Topalu, un complex de
corali datand din jurasic, ocrotit de lege.Localitate istorica,
situata in nord-vestul lacului de la care ii provine numele,
statiunea balneo-climaterica Techirghiol si-a sarbatorit in 1999
centenarul in activitate balneologica. Beneficiind mai mult de
briza de lac decat de cea a marii, statiunea Techirghiol s-a
dezvoltat ca urmare a proprietatilor curative ale apei lacului
(bogata in cloruri de sodiu si magneziu) si ale namolului
sapropelic. Localitatea atrage mii de turisti anual si datorita
Bisericii din Lemn construita in secolul al XVIII-lea si pictata in
stil simplu , specific taranesc. Situata in cadrul unui ansamblu de
chilii creeaza o atmosfera de manastire, cu pavilioane si
camere.Resursele antropice existente in acest judet, sunt foarte
numeroase, variate si valoroase, o parte din ele sunt cele mai
vechi resurse antropice gasite pe teritoriul tarii noastre, de
aceea, in concluzie se pote afirma ca, turismul cultural din
aceasta zona este un produs turistic foarte important pentru
valorificarea turistica a acestui judet.2.3.TRASEE CULTURAL -
TURISTICE IN DOBROGEA1. CONSTANTA ADAMCLISI - PESTERA SFANTUL
ANDREI -MANASTIREA DERVENT (133 km. de-a lungul DN3)Acest traseu ne
poarta prin locuri pitoresti presarate cu marturii arheologice ale
celor care au trait pe aceste meleaguri si au lasat amprenta asupra
istoriei si culturii romanilor. Traversand valea Carasu, drumul
trece pe langa Valul lui Traian, unul din cele trei valuri de
aparare construite in epoca feudala in aceasta zona, ducand pana la
Basarabi. Este o zona cu o variata oferta: turistii pot degusta
vinurile din Podgoria Murfatlar, renumite in intreaga lume. La 24
km. de Constanta, Murfatlar se bucura de un climat generos, care
face posibila productia unor soiuri remarcabile de vinuri-
Chardoney, Pinot Gris, Pinot Noir, Sauvignon Blanc, Muscat Otonel,
Traminier, Riesling Italian. Amplasat in mijlocul viilor, intr-un
superb cadru natural, punctul turistic al Podgoriei ofera
turistilor momente de neuitat. Degustarea vinurilor si a
mancarurilor traditionale este asociata programelor artistice care
reunesc interpreti de muzica populara din Dobrogea.Cei interesati
de curiozitatile naturii pot vizita Rezervatia naturala
Fantanita-Murfatlar. Nu trebuie uitat ansamblul rupestru de la
Basarabi, un important monument arheologic ce atesta prezenta
crestinismului in Dobrogea inca din cele mai vechi timpuri.
Ansamblul este format din bisericute si cripte sapate in creta in
secolele IX-XI d. Hr., fiind remarcabile prin multitudinea de
inscriptii cu caractere gotice, germanice, grecesti, slavone care
atesta faptul ca alaturi de populatia autohtona traiau si alte
populatii crestine ( nu este inclus in circuitul turistic).Cel mai
important monument istoric in cadrul acestui traseu ramane insa
Monumentul Tropaeum Traiani de la Adamclisi. Monumentul a fost
ridicat intre anii 106-109 d.Hr. la comanda imparatului Traian
pentru a celebra victoria romanilor asupra dacilor, ramanand in
istorie ca una dintre cele mai sangeroase batalii.Restaurat in
intregime in anii 1970, monumentul se aseamana foarte bine Columnei
lui Traian de la Roma, istoricii presupunand ca ele au fost
realizate de acelasi arhitect Apolodor din Damasc. Monumentul este
compus dintr-un soclu cilindric inalt de 30 m., format din 9
trepte, pe care sunt reprezentate scene din luptele cu dacii si din
viata militara romana. Soclul sustine o baza hexagonala dublu
etajata, cu doua parti componente: trunchiul, ornat cu sculpturi si
statuia propriu-zisa ce infatiseaza un costum de lupta roman, cu
armura, platosa si coif. La baza piedestalului, trei captivi daci
sunt pusi sa priveasca trofeul, pentru a accentua inca o data
victoria romanilor, mereu insetati de putere manati de zeul
razboiului Marte Razbunatorul, caruia i s-a dedicat
monumentul.Considerat cronica in piatra a identitatii poporului
roman, monumentul de la Adamclisi ramane una dintre cele mai
importante marturii ale istoriei neamului romanesc ce dainuie peste
veacuri. Cuvintele de pe altarul funerar din apropiere sunt
edificatoare: In amintirea barbatilor prea viteji, care luptand
pentru patrie, in razboiul cu dacii, s-au culcat intru moarte.Satul
Adamclisi adaposteste Muzeul monu-mentului, unde sunt reunite
obiecte variate, provenite din sapaturile efectuate de-a lungul
timpului. Tot in aceeasi zona se afla si ruinele Cetatii Tropaeum
Traiani, construita odata cu monumentul. Orasul ridicat la rangul
de municipiu cunoaste o dezvoltare infloritoare pana in anul 170
d.Hr., cand in urma atacurilor migratoare, este distrus. In timpul
imparatului Constantin cel Mare localitatea este reconstruita,
devenind un important centru religios, lucru dovedit de bazilicele
crestine scoase la lumina. Atacurile avare din secolele VI-VII vor
duce orasul la ruina.Ultimii ani de sapatura au scos la iveala
zidul de incinta al cetatii, ce poate fi vazut de la sosea, oferind
turistilor o imagine de ansamblu.Traseul se continua spre Ostrov,
soseaua serpuieste printre dealuri acoperite de plantatii de vita
de vie, trecand dupa localitatea Baneasa pe langa rezervatia
naturala Canaraua Fetii, deosebita prin aspectul sau de canion, cu
pereti calcarosi, adapostind specii rare de flora si fauna (se
remarca vulturul egiptean si broasca testoasa).In dreptul
localitatii Ion Corvin, drumul se indreapta catre o padure de tei,
care, inca de la intrare, ii inconjoara pe cei veniti cu aerul
misterios al locurilor pe care le adaposteste. In inima muntelui,
ascunsa de ochii lumii, se afla Pestera Sfantului Apostol Andrei,
locul in care a sihastrit Sfantul Apostol Andrei, fratele lui
Simion Petru. Documentele istorice spun ca Sfantul Andrei a ajuns
in Dobrogea in jurul anului 60 d.Hr., impreuna cu ucenicii sai si-a
facut in stanca chilie si biserica. Considerata primul lacas de
cult din Romania, pestera este locul din care Apostolul Andrei a
raspandit crestinismul catre romani. In apropierea ei se gasesc si
izvoarele cu apa cu care erau botezatistramosii nostri. Sfintita in
1942, pestera a fost amenajata si a constituitpana la cel de-al
II-lea razboi mondial locul a numeroase slujbe religioase.
Reactivarea manastiriia avut loc dupa 1990, importanta acestui loc
considerat sfant, facator de minuni, fiind din nou
recunoscuta.Intorcandu-ne in localitatea Ion Corvin, traseul se
continua spre localitatea Baneasa, lasa in urma valea Dunarii
intesata de ostroave si ajunge la Manastirea Dervent, unul dintre
lacasurile religioase renumite ale Dobrogei. Este un alt loc in
care a propovaduitSfantul Apostol Andrei. Denumirea de Dervent,
care inseamna lagar i-a fost data datorita faptului ca pe acele
locuri exista o garnizoana a romanilor.Manastirea atrage mii de
oameni datorita minunilor care se spune ca se petrec aici.Astfel,
istoria locului spune ca aici au fost decapitati trei ucenici ai
apostolului, pe locul executiei crescand trei cruci facatoare de
minuni, la care oamenii vin sa-si caute alinare. Alte doua puncte
de atractie ale manastirii sunt icoana facatoare de minuni a Maicii
Domnului, precum si un izvor al tamaduirii, din care, spune
legenda, curge o apa cu puteri miraculoase.Traseul se termina cu
centrul arheologic Pacuiu lui Soare, care din pacate, nu poate fi
vizitat de turisti datorita accesului dificil, dar reprezinta o
zona cu importante marturii arheologice, incepand din timpul
daco-getilor, epoca feudalismului pana in timpul dominatiei
otomane.2. CONSTANTA-CHEILE DOBROGEI (E 60, DN 24, spre localitatea
Targusor)Desi un traseu scurt, este deosebit de pitoresc,
strabatand valea raului Casimcea, impresionand prin frumusetea
peisajelor - dealuri carstice cu pesteri numeroase, cu o vegetatie
si fauna specific de stepa.Incepand cu localitatea Mihail
Kogalniceanu, unde se afla si aeroportul international cu acelasi
nume, de-a lungul soselei pana in localitatea Casimcea, se
desfasoara frumoasele Chei ale Dobrogei, cu rezervatii care
impresioneaza prin varietatea vegetatiei si faunei. Localitatea
Targusor adaposteste rezervatia Gura Dobrogei, un obiectiv
important din punct de vedere geologic, biologic si speologic.
Peisajele sunt de o frumusete rara - santuri naturale si chei
brazdeaza malurile abrupte ale vaii, pesteri sapate in calcar,
precum La Adam si Pestera Liliecilor cu specii de plante deosebite,
dar si descoperiri arheologice importante, care atesta prezenta
vietii omenesti pe aceste meleaguri din timpuri foarte indepartate,
inca din paleoliticul mijlociu (100.000-35.000 i.Hr.). Masivul
Cheia isi desfasoara cheile pe o lungime de 1,5 km. din localitatea
cu acelasi nume pana la Casimcea. Rezervatia este formata din
calcare din perioada jurasicului, aici gasindu-se o fauna si flora
de interes deosebit.Alaturi de frumusetile naturale, zona este
presarata si cu numeroase urme arheologice, in special gasite in
pesterile presarate de-a lungul Cheilor Dobrogei - resturi de
unelte, vanat si chiar urme osteologice ale tipului de oameni care
populau aceasta zona in epoca preistorica.Traseul se termina cu
localitatea Pantelimon. Din Targusor, pe DJ 225, drumul duce spre
ruinele cetatii Ulmetum, unde istoricul Vasile Parvan a descoperit
o serie de materiale arheologice datand din secolul al II-lea d.
Hr.3.CONSTANTA- CETATEA HISTRIA (DN 2A pana la Ovidiu, DN 22 pana
la Tariverde si apoi DJ 226 A pana la cetatea Histria).Acest traseu
strabate Podisul Casimcei, trecand pe langa lagune si limane
fluvio- maritime, ceea ce ii confera un farmec deosebit. Retine
atentia in mijlocul unui peisaj aparte Lacul Tasaul, la 35 km.
distanta de Constanta, care pe o suprafata de peste 1.000 ha se
intinde pana in apropierea marii. Trecand de comuna Tariverde, un
loc care merita vazut sunt Baile Nuntasi. Plajele intinse, precum
si namolul lacului Nuntasi, cu un continut ridicat de saruri
minerale au dus la amenajarea unui stabiliment balnear in aceasta
zona, cu multe atractii turistice - pescuit, vanatoare, plimbari cu
ambarcatiuni pescaresti.Drumul se continua spre Istria, unde, pe
malul unui golf linistit, se afla ruinele cetatii Histria, cel mai
vechi oras din tara noastra. Pe malul lacului Sinoe, in partea
nordica a actualei peninsule Istria, s-a ridicat in urma cu peste
doua mii sase sute de ani vestitul oras Histria, intemeiat de
navigatorii si negustorii greci, care s-au asezat in ospitalierul
golf de odinioara, cu scopul de a face comert cu bastinasii
geto-daci. Uleiul de masline, vinurile, obiectele de podoaba
grecesti erau schimbate pe granele, mierea, ceara de albine, pieile
de vita, pestele sarat, faclele din rasina pinilor ce existau odata
pe aici, oferite de triburile locale. Histria (Istria in limba
greaca - denumire luat de la fluviul Istros = Dunarea) prospera si
se dezvolta timp de opt secole. Asezarea, inconjurata de un
puternic zid de aparare, era alimentata cu apa prin conducte lungi
de peste 20 km; strazile erau pavate cu piatra, iar institutiile de
educatie fizic = gymnasion si cele cultural-artistice = museion
cunosteau forfota obisnuita locurilor deacest fel. Intre secolele I
si al III-lea e.n. se instaureaza puterea romana pe meleagurile
Dobrogei de azi. In aceasta perioada, in oras se construiesc temple
inchinate zeitatilor romane, terme (bai publice), cartiere ale
cetatenilor bogati cu case frumoase. Dar golful Halmyris, unde era
asezat orasul a inceput sa se impotmoleasca, nisipul inchizand
iesirea la Marea Neagra. Cu tot neajunsul creat de lipsa
posibilitatilor de a mai face lesnicios negot pe mare, orasul
cetate si-a mai prelungit existenta pana in secolul al VI-lea.
Cumplita invazie a avarilor, care distrug aproape in intregime
cetatea, obliga pe locuitori s-o paraseasca in cautarea unui loc
mai ferit de primejdii. Incet, incet, Histria, a carei viata mai
palpaie ca o firava lumina se ruineaza; uitarea ii ingroapa si
numele si locul.Dupa descoperirea ruinelor in 1914, numeroase
campanii de cercetari arheologice au scos la iveala vestigiile
Histriei si au permis totodata degajarea unei parti din cetate
pentru a face posibila vizitarea acesteia. Pavajul cu dale mari de
piatra al cetatii ne poarta pasii printre ruinele cartierelor de
altadata ale Histriei, din care sunt vizibile in prezent bucati de
ziduri, fragmente de coloane, socluri inscriptionate, urmele
binecunoscutelor terme, pavate cu mozaic, temeliile de calcar ale
unui templu inchinat lui Zeus sau Afroditei, toate amintind de
orasul infloritor si prosper din antichitate.Nu departe de cetate
se afla amenajat muzeul cetatii, in care de-a lungul timpului au
fost reunite documentele arheologice cele mai importante provenite
de la Histria - amfore grecesti, inscriptii in limba latina,
obiecte de podoaba, unelte si arme datand din epoca elena, apoi
romana si romano-bizantina.In apropierea cetatii Histria se afla
unul dintre cele mai frumoase ansamble lagunare din tara -
Complexul Razelm - Sinoe. Peisajele din aceasta zona sunt de o rara
frumusete, lacurile comunicand cu Marea Neagra prin Gura Portitei,
un loc de mare incantare pentru turisti.4. CONSTANTA - MANGALIA,
TUR DE LITORALNota caracteristica a spatiului constantean este data
de litoralul Marii Negre, un pamant al fagaduintei, ce se intinde
in judetul Constanta pe o suprafata de 100 km.( din totalul de 244
km. ce formeaza iesirea la mare a Romaniei). Intre Mamaia si
Mangalia se intinde parca un singur oras, o complexa statiune,
adaugind splendorii sale contemporane acea captivanta metamorfoza a
varstelor traite. De-a lungul coastei, un spatiu de o calitate
exceptionala etaleaza o salba de statiuni care raspund tuturor
varstelor si gusturilor.Acest traseu este un prilej de a cunoaste
litoralul romanesc, locurile sale de tratament, dar si
posibilitatile de distractie. Turul de litoral cuprinde o
incursiune de o zi de-a lungul tarmului romanesc al Marii Negre
prin statiuni, incepand cu Eforie Nord, Eforie Sud, Olimp, Neptun,
Venus, Jupiter, Saturn pana la Mangalia, fiecare cu farmecul sau
specific.Pe parcursul excursiei turistii pot servi pranzul pe
terasa unuia dintre multele restaurante din statiuni sau ca
alternativa se poate lua vaporasul pe lacul Siutghiol din Mamaia,
unde pot gusta preparate cu specific pescaresc. Nu in ultimul rand,
acest traseu include turul orasului Constanta, vizitandu-se
Acvariul si Delfinariul, precum si zona peninsulara a orasului,
unde se afla Muzeul National de Istorie si Arheologie si
monumentele antice Edificiul Roman cu Mozaic, termele romane sau
ruinele cetatii Tomis. Specificul acestui univers pitoresc este dat
de impletirea unei multitudini de factori (ambianta deosebit de
agreabila, eleganta si distinctia hotelurilor, posibilitati diverse
de agrement, factori curativi naturali) ce transforma statiunile in
adevarate oaze de relaxare si sanatate.Concluzionand, se poate
afirma ca aceste trasee turistice au un potential turistic foarte
mare, deci valorificarea lor duce la o valorificare mai mare a
potentialului turistic al judetului Constanta. Insa ar trebui
diversificarea unor trasee turistice care sa acopere tot teritoriul
judetului, si amenajarea acestor trasee pentru turisti.Factorii
naturali si intreg patrimoniul cultural contribuie in cea mai mare
masura la atragerea clientelei, care trebuie in continuare
mentinuta si dezvoltata. Sporirea gradului de atractivitate a
obiectivelor tuirstice se poate mari, tinand cont de formele
moderne si diversificate ale tratamentului balnear, de conditiile
si factorii naturali specifici zonei litoralului Marii Negre, de
sporirea gamei de actiuni recreative, satisfacerea gusturilor si
preferintelor turistilor romani si straini. De asemenea, ar trebui
gasite, promovate si valorificate traditiile si creatiile populare
specifice Dobrogei, care ar conduce la captarea atentiei
potentialilor turirsti romani si straini.CAPITOLUL III :BAZA
TEHNICO - MATERIALA DIN JUDETUL CONSTANTA3.1. STRUCTURI DE PRIMIRE
TURISTICE CU FUNCTIUNI DE CAZAREp 463.2. STRUCTURI DE PRIMIRE
TURISTICE CU FUNCTIUNI ALIMENTATIEp 503.3. SERVICII DE TRATAMENT SI
AGREMENTp 54III.BAZATEHNICO - MATERIALAValorificareapatrimoniului
turistic al judetului Constanta implica in prealabil asigurarea
unor conditii minime pentru deplasarea, sejurul si petrecerea
agreabila a timpului de catre turisti. In esenta, imbinarea acestor
elemente are ca rezultat polarizarea fluxurilor turistice spre
acele destinatii care ofera vizitatorilor cea mai mare satisfactie
intr-o calatorie de vacanta.Pentru ca un teritoriu sa poata fi
declarat de interes turistic, potentialul sau turistic trebuie sa
raspunda la doua cerinte esentiale:-sa dispuna de resurse naturale
si de alte elemente de atractie preferate de turisti(istorice,
cultural-artistice etc.)-sa dispuna de posibilitati de acces, de
transport, de cazare, de alimentatie, de unitati comerciale, de
instalatii, de alte amenajari adiacente, intr-un cuvant de baz
materiala si de infrastructura necesara pentru a facilita
activitatileturistice.Desfasurarea activitatilor turistice la
nivelul exigentelor contemporane si in pas cu mutatiile in
perspectiva ale volumului si intensitatii cererii turistice interne
si internationale nu se pot realiza, prin urmare, fara existenta
unei baze materiale turistice si a unei infrastructuri tehnice si
sociale adecvate, menite sa puna in valoare resursele turistice
naturale si antropice de care dispune un teritoriu.In general,
motivatiile turistice suntsubiective si deci foarte diferentiate;
preferintele si mai ales atitudinile turistilor fata de ofertele
agentilor economici difera chiar in cadrul unei anumite tipologii
de clientela. Din aceasta cauza, resursele naturale si cele
antropice pot participa in cele mai diverse combinatii posibile la
conceperea unui produs turistic si, in consecinta, la
promovareacalatoriilor turistice. Managementul firmelor turistice
isi formuleaza obiectiveledeprofitabilitate pornind tocmai de la
acest considerent prioritar: asigurarea continuitatiifluxurilor
turistice in arealele in care isi desfasoara activitatea. Pe baza
acestor criterii pot fi mai usor intelese si preocuparile pentru
evaluarea atenta a patrimoniului turistic, confruntat cu
preferintele clientelei.3.1.
STRUCTURIDEPRIMIRETURISTICECUFUNCTIUNIDECAZARELegatura dintre
activitatea turistica si industria hoteliera este complexa, de
profunzime si se desfasoara in ambele sensuri. Pe de-o parte,
industria hoteliera se dezvolta ca urmare a circulatiei turistice
si, pe de alta parte, dezvoltarea turismului este conditionata de
exigenta unor spatii de cazare, de gradul lor de echipare, de
calitatea si varietatea prestatiilor oferite.Intr-o localitate,
statiune, turismul se poate dezvolta satisfacator numai in ipoteza
ca exista suficiente posibilitati de cazare si odihn
avizitatorilor. De aceea, dintre formele de bazatehnico-materiala,
capacitatile de cazare conditioneaza poate in cea mai mare masura
volumul activitatiituristice, desi anumite categorii de vizitatori
sositi intr-o statiune nu recurg la serviciile obiectivelor de
cazare.Capacitatile de cazare raman elementul cel mai caracteristic
al bazei tehnico - materiale a turismului si pentru considerentul
ca celelalte elemente ale bazei materiale indeplinesc functii mult
mai eterogene si deci participa cu ponderi relativ oscilante la
incasarile provenite din activitatea turistica.In general, prin
capacitati de cazare se inteleg acele dotari de baza materiala care
asigura innoptarea si odihna turistilor pe o anumita durata de
timp, in baza unor tarife determinate, diferentiate in functie de
gradul de confort oferit pe perioada de an (sezonaliatea) in care
sunt solicitate. Capacitatile de cazare (hoteluri, moteluri,
hanuri, cabane, popasuri turistice etc.) care, in vederea
asigurarii unui sejur cat mai atractiv, ofera turistilor conditii
optime de adapostire (innoptare), indeplinind, dupa caz, si alte
functii caracteristice odihnei in domiciliu temporar (alimentatie,
agrement, igiena).Aplicarea unor studii de fezabilitate pentru
determinarea cat mai exacta a investitiilor necesare dezvoltarii
bazei materiale de cazare, a capacitatii de primire a fiecarui
obiectiv in parte, a gradului de confort preconizat si, mai cu
seama, a esalonarii in timp a realizarii obiectivelor prevazute a
se executa, necesita ca o prima conditie pregatitoare cunoasterea
exacta a specificului pietei turistice si a previziunilor de
dezvoltare a circulatiei turistice, urmand ca, pe baza lor, sa fie
definite obiectivele de cazare in cadrul cresterilor solicitate de
dezvoltarea ansamblului activitatii turistice, pe baza strategiilor
de dezvoltare a fiecarei statiuni in parte.Aprecierile privind
politica investitiilor trebuie sa se bazeze pe tendintele de lunga
durata ale dezvoltarii economice, in general, si ale dezvoltarii
circulatiei turistice, in particular.In cadrul statiunilor de pe
litoralul Marii Negre , ponderea cea mai mare in reteaua de cazare
o detine hotelul, unitate formata dintr-o cladire sau un ansamblu
de cladiri, care asiguracazarea in camere special amenajate
corespunzator dotate. Hotelul ofera, de asemenea posibilitatea de
servire a mesei, posibilitatea de distractie, si pune la dispozitia
turistilor o gama larga sau mai restransa de servicii.Unitatile de
pe litoral sunt constituite din constructii arhitectonice moderne,
amplasate cat mai aproape de plaja, avand in majoritate 6 nivele (
P+5). Exista, de asemenea, intr-o proportie mai mica, ansambluri
hoteliere cu 15 nivele (P+14). Indiferent de numarul nivelelor,
unitatile hoteliere detin in majoritate circa 600-650 de locuri
amplasate in camere cu 2 paturi si mai rar cu 3 paturi. La parter,
unitatile de 6 nivele sunt dotate cu doua unitati de alimentatie
publica, iar la fiecare cap de hotel, un bar de zi si un bar
bufet.Oferta de hoteluri, pe litoralul romanesc este mare, existand
hoteluri de la 5 stele (Palm Beach, Scandinavia din Mamaia) , de 4
stele (Palas, Yaki, Majestic, Savoi -Mamaia, Britania-Eforie Nord),
3 stele (Hora - Saturn, Doina - Neptun), si de 2 stele (Arad,
Crisana- Olimp, Siret, National- Mamaia).Urmatoarea forma de
cazare, ca pondere este constituita din campinguri si sate de
vacanta. Acestea au fost infiintate si s-au dezvoltat ca urmare a
avantului ce l-a luat turismul neorganizat si cel semiorganizat. Ca
forma de cazare complementara a reusit sa satisfaca in buna masura
cererile individuale sau de grup ale turistilor posesori de
autovehicule, adepti ai unui contact cat mai direct cu natura si ai
unui program cat mai rigid. Practica a demonstrat ca aceste spatii
de cazare sunt foarte solicitate, ele fiind in prezent insuficiente
in varf de sezon, nereusind sa satisfacape deplin cererea
existenta.Vilele si casutele constituie o forma complementara, mai
putin utilizata pe litoral. Acestea sunt amplasate izolat sau
grupate sub forma satului de vacanta, constituind o forma
intermediara, din punct de vedere al confortului, intre hotel si
camping.Unul dintre avantajele economice ale formei de cazare
principale, hotelul, este coeficientul de utilizare a
capacitatii.Acest coeficient indica gradul de ocupare a unitatii
hoteliere intr-o perioada determinata, de obicei un an
calendaristic sau un sezon turistic. Hotelul are cel mai ridicat si
constant coeficient de utilizare. Aceasta se datoreaza, in primul
rand faptului ca el ofera cel mai ridicat grad de confort
posibilitatii de cazare in tot timpul sezonului, indiferent de
starea vremii, iar ca numar de turisti cazati in aceeasi perioada
de timp detine ponderea cea mai mare.Unitatile hoteliere de pe
litoral se caracterizeaza prin faptul ca ele functioneaza sau pot
functiona intreaga perioada a sezonului estival, dar numai cel mult
patru luni dintr-un an calendaristic. Din cauza acestui fapt ele
sufera o uzura exagerata, ceea ce conduce la cheltuieli
suplimentare pentru intretinere, la mentinerea unui personal
insuficient utilizat, la degradarea prematura a constructiei si
instalatiilor aferente.Cu toate acestea, hotelul ramane singura
forma de cazare capabila sa preia un numar masiv de turisti, mai
ales in varful sezonului, cand afluenta turistica este
maxima.Casutele si vilele sunt folosite aproximativ in aceeasi
perioada ca si hotelurile, dar au un coeficient de utilizare mai
mic. Fata de forma principala de cazare, ele se deosebesc si prin
tarife mai mici practicate.Campingul, ca forma complementara de
cazare, are cel mai mic coeficient de utilizare. Din practica s-a
constatat ca un teren de campare este ocupat in intregime o
perioada mult mai scurtade timp fata de hoteluri si chiar fata de
vile si casute. El este solicitat mai mult in varf de sezon, cand
timpul este calduros si nu sunt ploi. Din punct de vedere
administrativ si organizatoric, campingul este ultimul deschis si
primul inchis in timpul unui sezon estival, fata de celelalte forme
de cazare.Avantajul de baza al campingului este acela ca necesita
cheltuieli mai mici pentru amplasare si intretinere, se exploateaza
usor si completeaza cererea de locuri de cazare, mai ales in cazul
turismului neorganizat.Experienta de pe litoral a aratat ca
terenurile de campare existente sunt insuficiente in varf de sezon
si, de multe ori, stau nefolosite spre sfarsitul sezonului. Ar fi
necesar sa existeposibilitati de completare a spatiilor de cazare
in varf de sezon prin folosirea complexa a unor terenuri pregatite
in prealabil.Tinand seama ca aceasta forma de cazare se dezvolta
din ce in ce mai mult, este necesar a se investi fonduri pentru
amenajarea unor noi si variate forme de campare, capabile sa
satisfaca cererea prezenta si viitoare, avand in vedere faptul ca
orientarea dinamicii dezvoltarii infrastructurii se fundamenteaza
pe necesitatea cresterii functionalitatii acesteia.In ultimii ani
evolutia capacitatii de cazare si a numarului de unitati de cazare
a evoluat astfel:
Sursa - Institutul national de statistica, directia judeteana de
statistica ConstantaDin graficul de mai sus se poate observa o
crestere a numarului de unitati cu peste 152 de unitati din anul
2003 pana in 2006, si de asemenea se observa o crestere constanta a
capacitatii de cazare cu peste 1.601 de locuri, din anul 2003 pana
in anul 2006.Privitor la capacitatea de cazare in functie de tipul
de unitati, cea mai mare capacitate de cazare o are hotelul,
numarul acestora crescand cu 27 unitati, de la 271 (2003) la 331
(2006), si peste 75.000 locuri de cazare. Cea mai mica capacitate
de cazare o are motelul, numarul acestora ramanand constant in
ultimii ani, cu 3 unitati, si 78 locuri de cazare.Analizind
capacitatea de cazare in functie de forma de proprietate, se
observa ca proprietatea privata are cea mai mare capacitate de
cazare, cu peste 450 de unitati si aproape 55.000 locuri de cazare,
numarul acestora crescand in ultimii ani. Cea mai mica capacitate
de cazare o are forma de proprietate cooperatista, numarul acestora
ramanand constant in ultimii ani, cu 14 unitati si 780 de locuri
cazare.In ceea ce priveste capacitatea de cazare a judetului
Constanta, pe localitati, cea mai mare capacitate de cazare o are
statiunea Mamaia, numarul unitatilor de cazare aici a crescut in
ultimii ani, astfel crescand si numarul de locuri, in prezent aici
se pot caza peste 25.0