Arcade Ianuarie 2019

Arcade Ianuarie 2019

1

I. Din viața școlii

”100 DE ANI ÎN 100 DE IDEI”

Sărbătoarea dedicată zilei de 1 Decembrie în an de Centenar s-a desfășurat la Liceul Tehnologic

”Brad Segal” Tulcea într-o atmosferă plină de emoție și entuziasm. Elevii și cadrele didactice au dat dovadă de

imaginație și creativitate sub egida Proiectului educațional ”100 de ani în 100 de idei”.

Ambiția românilor de a rămâne împreună după 100 de ani de la Marea Unire a reunit standuri realizate

de elevi, pe teme diferite, într-o frumoasă expoziție de lucrări cu însemne tricolore, obiecte de artă populară,

costume tradiționale românești și ale minorităților, preparate tradiționale dobrogene, cu denumiri sugestive:

“100 ani de tradiții româneşti”, “Sărbătorește româneşte !”, ”100 de grăunțe în activități meșteșugărești”,

”Târgul meșteșugarilor”, ”Artizanat în aluat”, ”Gustul tradițional românesc”, ”Mândru că sunt român!”,

”100 ani de tradiții româneşti”, ”100 de ani de artă plastică”, ”Centenar românesc”, ”Natura în 100 de

culori”, ”Pescateriada”, ”GustArt”, ”100 de bucurii românești”, ”Bogățiile toamnei”, ”RomArt”, ”Patiserie

dobrogeană”, ”Arta populară”, ”100 de ani pentru o Planetă mai curată!”.

Elevii talentați ai liceului, coordonați de cadre didactice și de diriginți, au prezentat un program artistic

cu tradițiile și obiceiurile românilor, dar și ale altor minorități din spațiul dobrogean, dansuri populare, scenete

tematice, cântece patriotice și au vizionat prezentări referitoare la Marea Unire din 1918.

Încununarea sărbătoririi Centenarului a fost momentul în care elevii, profesorii și invitații și-au dat

mâna într-o mare horă, cu credința că toată suflarea românească trebuie să trăiască împreună și cu sentimentul

de mândrie că suntem români.

Director prof. Filipescu Irina


2

Bucătăria românească se bucură de o gamă variată de produse din carne, lapte, lactate, produse din

lapte, specifice prin gustul, aromele folosite precum și prin tehnicile de elaborare.

Bucătăria din Muntenia se poate caracteriza prin

diversitate, ingeniozitate, delicatețe. Ea a suferit de-a

lungul vremii influența grecească, orientală, finețea și

rafinamentul bucătăriei franceze și până în zilele noastre

inflența italienească. Printre preparatele specifice

bucătăriei din Muntenia, amintim: ciorba de burtă,

ciorbele țărănești din carne de vacă și porc, sarmalele cu

mămăliguță, stufatul de miel, renumiții mititei, fripturile la

grătar etc..

Bucătăria din Dobrogea este influențată în primul rând de

faună, de climă, dar și de bucătăria orientală.

Dintre mâncărurile specifice bucătăriei Dobrogene amintim : ciorbe pescărești, ciorba de burtă, marinate din

pește, saramura de crap, crapul umplut, pilaful dobrogean, salate dobrogene, mielul la proțap, chebabul,

pastrama de oaie, ghiudenul, musacaua, garniturile de orez, baclavalele etc..

Bucătăria din Transilvania este puternic influențată de

bucătăria Austro-Ungară, dar și de bucătăria grecească,

italienească și franceză. Mâncărurile obținute în bucătăria din

Transilvania, sunt mâncăruri grase, gustoase și piperate, se

realizează pe bază de carne și în special carne de porc, se

folosesc legumele, zarzavaturile, laptele, brânzeturile, precum

și ouăle. Ciorbele se acresc cu oțet sau zeamă de varză ți se

îmbunătățesc “se dreg” cu gălbenușuri de ou și făină, specific

acestor ciorbe este tarhonul. Se mănâncă mult papricaș cu

găluște din făină și ouă, fierte în apă cu sare.

Bucătăria din Banat se caracterizează prin mâncăruri gustoase, grase, hrănitoare. Ciorbele se acresc cu

lămâie, se îmbunătățesc cu smântână și se condimentează cu tarhon. Supele se pregătesc cu tăiței de casă dar și

cu rântaș. Mai există și gulașul care se prepară mai în toate bucătăriile bănățene.

Bucătăria din Moldova se caracterizează prin mâncăruri fine, rafinate și gustoase. La prepararea

mâncărurilor, se folosește în special carnea de pasăre și peștele dar și carnea de porc, vită, vânatul, precum și

legumele, laptele, ouăle și brânzeturile. Nu putem vorbi despre bucătăria moldovenească, dacă nu amintim

preparate ca : chișca moldovenească, pui la ceaun cu mujdei de usturoi și mămăliguță, răcituri de pasăre, piftie

de porc, ciorba de potroace, borsul moldovenesc, saramura de peste, sarmale cu mamaligută, pârjoale

moldovenești, tochitura moldovenească, cozonac moldovenesc, pasca moldovenească, poale-n brâu, etc..

Elevii claselor a X-a B și a IX-a A au pregătit cu ocazia zilei școlii noastre și a împlinirii a 100 ani de la

MAREA UNIRE, câte un stand cu produse de patiserie specific bucătăriei dobrogene cât și celei


3

moldovenești. Pentru realizarea produselor am folosit rețetele specifice zonelor. Am fost foarte bucuroși să

vedem că din mâinile noastre au ieșit produse foarte aspectoase și gustoase.

Închie cu câteva versuri:

Eu din români îmi trag sorgintea.

C-o sfântă dragoste-i iubesc

şi pentru tot ce-i românesc,

oricând, şi braţele şi mintea

şi sufletul mi le jertfesc. (Sunt român - Bogdan Petriceicu Hașdeu )

ȘTEFAN ELENA

Clasa a X-a B

Profesor coordonator: GELEP PANAIT

Ce este un Consiliu al Elevilor?

Un grup de elevi, care reprezintă interesele și opinia tuturor elevilor din școală.

Un mijloc de colaborare între elevi, profesori, administrație, părinți și autorități.

Ce face un Consiliu al elevilor :

Consultă elevii

Identifică problemele

Deleagă reprezentanții săi

Informează permanent elevii

Participă la elaborarea Regulamentului intern și a altor documente care-i vizează pe elevi

Contribuie la planificarea și organizarea diferitor activități extra-curriculare, bazate pe nevoile și

interesele elevilor

Elaborează Regulamentul de creare și funcționare a Consiliului elevilor

Colaborează cu alte Consilii de elevi

Presedintele consiliului elevilor: Negru Lavinia(clasa a XI-a C)

http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Bogdan+Petriceicu+Hasdeu


4

Consiliul executiv al Liceului Tehnologic « BRAD SEGAL » este format din urmatorii membrii:


5

Școala noastră îşi propune, ca printr-o îmbinare echilibrată a tradiţiei cu inovaţia, să formeze o

personalitate armonioasă, creativă, ataşată valorilor naţionale şi universale, un cetăţean european democratic,

performant.

Pentru integrarea în societate și continuarea studiilor, în data de 14 noiembrie 2018, elevii claselor a XI-

a și a XII-a au fost invitați la sfârșit de program să participe la o

întâlnire organizată în amfiteatrul ISJ, unde elevii au fost

informați în legatură cu oferta educațională a uneia din cele mai

importante universități din țara și anume Universitatea

Politehnică București.

Universitatea Politehnică București a fost fondată în

urma cu două secole pentru a accelera revoluția industrială în

țara noastră. O universitate profund internațională, unde talente

crescute în cadrul acestei comunități și-au găsit drum în unele

dintre cele mai mari companii și centre de cercetare la nivel

mondial.

Prin intermediul acesteia, universitatea oferă studenților oportunitatea de a cunoaste viața de student –

cu provocările, plăcerile și întâmplările memorabile pe care le presupune studenția.

În cadrul acestei întâlniri, elevilor noștri le-au fost

prezentate specializările facultăților precum:

-Facultatea de Inginerie Electrică;

-Facultatea de Energetică;

-Facultatea de Automatică și Calculatoare;

-Facultatea de Eelectronică, Telecomunicații și Tehnologia

Informației;

-Facultatea de Transporturi;

-Facultatea de Inginerie Aerospațială;

-Facultatea de Chimie Aplicată și Știința Materialelor;

-Facultatea de Inginerie Medicală;

-Facultatea de Antreprenoriat, Ingineria și Managementul

Afacerilor.

Dar și informații legate de burse, taxe, locuri la buget sau cu

taxă, precum și prezentarea succintă a campusului privind calitatea,

suprafața și capacitatea de cazare.

prof. Crețu Daniel


6

Teatrul este un eveniment real sau imaginar (unde se prezintă piese) în faţa unui public într-un loc

special, de cele mai multe ori pe scenă.

Dar, totuşi, ce este teatrul? Ce-nseamnă a juca teatru?

De când ne naştem interpretăm roluri, jucăm teatru. Veţi spune: cum aşa?!

Am plâns cerând atenţia mamei, am tropotit prin magazine să ni se cumpere o jucărie….Şi lista ar

putea continua la nesfârşit! Crescând, în fiecare zi eram un alt personaj şi jucam pe o scena imaginară, aplaudaţi

sau criticaţi de prieteni.

Oare, în acele momente, nu interpretam un rol, nu faceam o scenetă?! Fiecare personaj era o cautare

instinctivă a ceea ce eram şi a ceea ce voiam să fim.

Cu timpul, adulţii ne-au spus că suntem prea mari pentru a ne mai “prosti”. Şi astfel eram aduşi “cu

picioarele pe pământ”, într-o lume serioasă.

Uneori, adulţii uită că tinerii au nevoie de joacă, de muzică, de dans, de interpretare şi, de ce nu, de

aplauze. Ei au nevoie de teatru deoarece îi ajută să-şi consume energia într-un mod constructiv, să socializeze

(şi fără telefon!), să-şi stăpânescă emoţiile, să-şi dezvolte abilitatea de a vorbi în faţa unui public. Şi, cel mai

important , să primească aplauze şi laude pentru tot ce-au realizat!

Spre marea mea bucurie, elevii liceului nostru au înţeles ce înseamnă a juca teatru. Drept dovadă sunt

întrebările: ”Când mai realizăm o scenetă?”, ”Ce putem să mai pregătim?!!”

De ziua şcolii, împreună cu elevul Ilieş Octavian din cls. a IX-a B şi elevele din cls. a IX-a D: Vonchala

Adina, Vasile Delia, Corhanschi Maria, Blăgoi Ana, Ursaru Angelica, Fandarac Roxana, Dobriţa Corina,

Miron Mihaela si Miron Gabriela, am reuşit (zic eu cu succes!) să punem în scenă piesa: ”Tinereţe fără să

înveţe şi viaţă fără de carte”.

Prin comicul piesei, s-a încercat a se arăta cât de importantă este educaţia. ”Fără carte”, aşa cum se

spune, tânărul de azi va ajunge un adult neştiutor, care va fi desconsiderat de cei din jur.

Pentru a sarbători Centenarul Marii Uniri a României, împreună cu elevii cls. a IX-a B: Pindic

Cristina, Niculae Florentina, Ciobotaru Perla, Bălan Claudiu, Obreja Adela, Ciobotă Cristina, Platică Stefania,

Lefterache Andra şi ansamblul de dansuri populare ``Coroniţa`` am realizat un colaj de cântece şi poezii.

Gustul pentru teatru există în fiecare din noi, cred eu. Trebuie numai căutat şi adus la viaţă. Trebuie

şlefuit.

Trebuie făcut să strălucească în noi.

Bibliotecar Stela Munteanu


7

În perioada 19 – 23 noiembrie 2018, la Liceul

Tehnologic „Brad Segal” din Tulcea s-a derulat Campania

socială „Săptămâna legumelor şi a fructelor donate”. Această

campanie s-a desfăşurat prin programul Strategii Naţionale de

Acţiune Comunitară SNAC şi a implicat strângerea de legume şi

fructe de către elevii şi profesorii voluntari SNAC, pentru a le

dărui cu mult drag şi bucurie elevilor ale căror familii sunt

afectate de lipsa alimentelor. Este o activitate care s-a bucurat de

sprijinul conducerii şcolii, a cadrelor didactice şi al elevilor

voluntari din clasa a XI-a B, A XII–a C şi a IX-a D. „Încurajăm

în acest mod tinerii pentru a face fapte de bunăvoinţă şi generozitate faţă de semenii aflaţi în nevoie, de a fi

solidari cu aceştia”. Activitatea a debutat cu formarea echipei de coordonatori şi identificarea persoanelor

beneficiare ale acţiunii, urmând crearea echipei de voluntari şi a echipei de lucru.

Elevii implicaţi în activităţi de voluntariat, au înţeles cât de important este să dăruieşti din

proprie iniţiativă, fără a cere nicio recompensă în schimb. Această activitate a urmărit consolidarea abilităţilor

elevilor de a trăi împreună cu ceilalţi într-o societate unită şi solidară, în care contează valenţele umanitare,

implicarea, angajamentul şi responsabilitatea. Toţi elevii s-

au declarat de acord în această campanie socială şi în

special de ceea ce presupune activitatea de voluntariat.

Rezultate ale activităţii:

• mulţumire, satisfacţie, formarea unei gândiri raţionale şi

competiţie ;

• compasiune pentru semenii noştri;

• creşterea interesului pentru implicarea elevilor în viaţa

comunităţii prin activitatea de voluntariat ;

• participarea a 80 de elevi voluntari şi 6 cadre didactice

voluntare .

Feed-back-ul a fost unul pozitiv din perspectiva beneficiarilor, a personalului şi a coordonatorilor.

Profesorii voluntari implicaţi: Filipescu Irina,

Moldoveanu Aida, Rus Daniela, Ranciu Mirela, Trică

Cornelia, Scacum Eftimiţa.

ELEV clasa a IX-a Dprofesională – mulțumesc

pentru tot ce ați făcut, pentru faptul că sunteți alături de

mine și împreună cu voi pot fi mai puternic.

ELEV clasa a IX-a Dprof.

Coordonator SNAC,

prof. Trică Cornelia


8

Activităţile extraşcolare stimulează

creativitate, leagă noi prietenii, aduc voioşie şi

culoare. Acestea sunt motivele pentru care am hotarât,

noi, elevii clasei a XI-a B împreună cu doamna

dirigintă Daniela Rus, să derulăm proiectul

„Halloween Party”. Abordarea temei a presupus

cunoaşterea unor tradiţii şi obiceiuri specifice altor ţări

şi culturi.

Proiectul propus a vizat activităţi de natură

artistică, creativă şi atitudinală şi s-a finalizat sub

forma unui bal costumat desfăşurat la cantina

internatului şcolii în 31 octombrie 2018.

Pregătirile au fost îndelungi, minuţioase şi

costisitoare, dar am făcut totul cu drag şi frenezie. Am

confecţionat dovleci, invitaţii, afişe, materiale decorative

specifice (fantomiţe, păpuşa din paie – Johnny, pânză de

păianjen, felinare), am preparat multe plăcinte cu dovleac,

am cumpărat multe bomboane.

Seara balului a fost fabuloasă. Ne-am bucurat de

prezenţa doamnei director Irina Filipescu, a doamnei

director adjunct Aida Moldoveanu, a doamnelor profesoare

Mariana Ranciu, Ecaterina Gherghişan, Ionela Turtoi,

Mariana Nicolae, Cornelia Stănculeanu, Alina Chirilov,

Anca Stan, a domnului profesor Daniel Creţu şi a peste 140

de elevi participanţi.

Petrecerea a fost animată de DJ Laur, dar şi de activităţile propuse (premierea costumelor originale,

moment coregrafic, karaoke, jocul „Recunoaşte personajul!”).

Manifestarea creativităţii şi a laturii artistice, implicarea în organizarea activităţii ne-au stimulat

ataşamentul pentru şcoală şi acea stare de bună dispoziţie, concentrându-ne totodată pe o serie de calităţi morale

preţioase ca perseverenţa şi spiritul de echipă.

Cristina Gherghişan, Nicoleta Stanciu, Elisabeta Nicolae şi Ligia Băluşescu

clasa a XI-a B


9

Vine o vreme când rămânem singuri, când copiii sunt

plecaţi de lângă noi, iar pentru un om în vârstă, cea mai grea

problemă o reprezintă lipsa de comunicare, faptul că nu are

cu cine schimba o vorbă. La sat, mai ieşi la poartă, mai

schimbi o vorbă cu vecinul peste gard, te duci la biserică,

unii mai caută și alte locuri pentru a-și alunga tristețea cum

ar fi crâşma, nu de dragul unui pahar, ci doar aşa, ca un leac

pentru alungarea urâtului. La oraş, cei care locuiesc la bloc,

urmăresc programele de televiziune, mai ies în parc, la o

plimbare, la un joc de sah, table sau… așa, la o discuţie cu

foşti colegi de muncă.

Se spune că atunci când te pensionezi, ai murit puţin,

că treptat, de la un an la altul, se tot duc cunoştinţele.

În fiecare an, prima zi a lunii octombrie este dedicată

celor mai vârstnici dintre noi, părinților, bunicilor sau străbunicilor

noștri.

Ziua internațională a persoanelor vârstnice ne amintește

că pentru a putea privi cu speranţă în viitor avem datoria de a-i

preţui şi de a-i respecta pe seniori, pe cei care au clădit cu multă trudă și sacrificii lumea în care trăim astăzi.

Chiar dacă avem o dată dedicată persoanelor vârstnice, cred că în fiecare zi avem datoria de a ne strădui ca, prin

faptele noastre, să le luminăm universul în fiecare clipă.

Un leac împotriva singurătăţii a fost promovat şi susţinut și de elevii liceului nostru din clasele a IX-a B

și a IX-a D prin activitatea “NICIODATĂ SINGURI” derulată în data de 5 octombrie 2018 de Ziua Educației

ocazie, cu care elevii noștri, i-au felicitat, le-au oferit cu drag flori, zâmbete și bucurii pe tot traseul străbătut de

la școală, până în piața “Sfântul

Gheorghe” din centrul orașului.

Credem că doar împreună putem

oferi sprijin și alinare, putem da speranța

și demnitatea vârstnicilor noștri. De

aceea, fiecare gest, acțiune și ajutor sunt

importante și valorizate, deoarece fiecare

dintre noi poate contribui cu timp,

energie, abilități specifice sau cu mult

suflet.

Astăzi şi în fiecare zi, avem

datoria să le răspundem cu dragoste,

recunoştinţă şi respectul cuvenit

pentru munca şi experienţa lor de

viaţă pe care cu dăruire şi nobleţe


10

sufletească au ştiut să le transmită generaţiilor tinere.

Mai mult ca oricând, ne aplecăm cu respect în faţa semenilor noştri vârstnici, pensionarii de

astăzi, cei care au contribuit de-a lungul vieţii lor active la realizarea edificiilor economice, culturale,

sociale, şi care îşi trăiesc, cu sentimentul datoriei împlinite, anii liniştiţi ai bătrâneţii.

Să ne prețuim bătrânii, să îi protejăm și să-i ascultăm ca pe cei care ne-au educat, susținut și

format ca oameni pe acest pământ.

La mulți ani tuturor persoanelor vârstnice

care înțeleg că vârsta nu este decât un număr care

nu te împiedică să trăiești frumos și demn în

această lume, trecând cu seninătate peste orice

obstacol.

La mulți ani tuturor celor ce trăiesc frumos

vârsta înțelepciunii!

Elevii claselor IX B , IX D

prof. diriginți: Luca Elena, Stănculeanu Cornelia


11

În fiecare an suntem cuprinși de magia sărbătorilor de iarnă și avem preocupări dintre cele mai diverse:

alegerea cadoului perfect pentru cei dragi, pregătirea meselor festive, împodobirea bradului, petreceri alături de

prieteni.

Pentru mulți elevi din liceul nostru, această perioadă a anului reprezintă o oportunitate de a se implica și

de a fi util comunității și oamenilor mai puțin norocoși; așa că, înarmați cu dorința de a ajuta, de a alina dureri,

de a face fericit pe cel de alături chiar și numai pentru câteva clipe, elevii claselor IX –B, IX-C, IX-A, și X-B

s-au tranformat în moș Niculae, dăruind hăinuțe, dulciuri și jucării copiilor de la Complexul de Servicii „Sfânta

Maria” și Centrului de plasament „Cocorii 2” din

municipiul Tulcea.

- Poate pentru unii, voluntariatul este o „muncă

gratuită” dar nu și pentru noi cei din clasa noastră. A fi

voluntar înseamnă să dorești binele celor din jur, să

oferi fară să ai așteptări financiare, ci doar sufletești, să

vezi pe fața persoanei pe care o ajuți răsărind un

zâmbet oricât de mic ar fi acesta. Asta te face să-ți

dorești să mergi mai departe și să continui ceea ce ai

început . Ștefania Plătică clasa a IX –a B

- Voluntariatul te poate ajuta să te descoperi pe tine,

să tinzi către idealuri, să te dedici și să progresezi. Deaconu Mirela clasa a IX-a B

-Pentru mine această activitate m-a făcut să văd lumea

cu alți ochi, să împărtășesc bucuria și frumusețea din

sufletelele copiilor.

Ciobotă Mihaela Cristina clasa a IX-a B

Prof.coordonator Luca Elena


12

Arta nu e tocmai un domeniu care să stârnească

interesul tinerilor. Însă, frumosul, te cucereşte îndată ce

te apropii şi stabileşti un minim contact. Astfel, am

considerat-o ca pe o provocare alegerea de a petrece Ziua

Educaţiei la Muzeul de Artă, alături de elevii noştri din

clasele a XI-a B şi a XII-a C.

Muzeul de Artă (Conacul Paşei), clădire -

monument istoric - construită în perioada 1862-1865,

adăposteşte un patrimoniu cultural de excepţie (colecţii

de pictură, sculptură, icoane, artă orientală, grafică şi artă

decorativă).

Odată ce au păşit în muzeu, o atracţie magnetică i-a dominat pe

toţi elevii. Urmăreau cu interes explicaţiile ghidului, tuşele de culoare şi

detaliile tuturor colecţiilor expuse, selectau lucrarea preferată, adresau

întrebări şi căutau repere biografice ale autorilor.

La parterul muzeului se afla o

expoziţie temporară de grafică. Printre

lucrările expuse se afla şi una semnată de

Pablo Picasso.

Turul a continuat cu nivelurile la care

se aflau colecţia de pictură modernă şi

contemporană (Teodor Aman, Nicolae

Grigorescu, Gheoghe Petraşcu, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza,

Iosif Iser, Camil Ressu, Alexandru Ciucurencu, Corneliu Baba, Victor

Brauner), colecţia de sculptură modernă şi contemporană (Ion

Georgescu, Dimitrie Paciurea, Frederic Storck, Oscar Han, Milita

Petraşcu, Emilian Celine, Constantin Baraschi, Ion Jalea), colecţia de

gravură (unică în ţară), colecţia de icoane vechi, colecţia de artă orientală şi decorativă.

Impresiile noastre sperăm să dea formă unei invitaţii pentru vizitarea acestui muzeu.

prof. Daniela Rus

prof. Mariana Ranciu


13

VIZITĂ LA CENTRUL MUZEAL ECO-TURISTIC

”DELTA DUNĂRII”

In cadrul activităţilor extracurriculare realizate la clasă pe semestrul I, elevii din clasa a-

IX -a E învățământ profesional de la Liceul Tehnologic ”Brad Segal” Tulcea au efectuat ĩn

data de 23 ianuarie 2019 o vizită la Centrul Muzeal Eco-Turistic ”Delta Dunării” Tulcea. Zilele

plăcute, dorința de cunoaștere și relaxare ne-au purtat pașii în orașul nostru dunărean.

Pe parcursul vizitei ghidul ne-a prezentat o expoziţie permanentă ce prezintă în principal

elemente caracteristice patrimoniului natural existent în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, un

acvariu public şi diverse expoziţii temporare.

La intrarea ĩn muzeu, adică la parter, poţi urmări documentare despre Delta Dunarii şi

despre Dobrogea, prezentări de la geneza deltei şi până in prezent (panouri cu informaţii,

fotografii, hărți, diorame ce reconstituie flora şi fauna) .

La etaj poţi vedea minigrădina botanică, diorame cu flora specifica Dobrogei de Nord,

prezentarea de obiecte tradiţionale, folosite de către localnicii Deltei.

La Aqvarium îţi sunt prezentate diverse specii de peşti din Dunăre şi Marea Neagră,

specii migratoare, peşti de cultură şi specii exotice, iar la ieşire un bazin cu broaşte ţestoase şi

un magazin cu suveniruri.

Centrul Muzeal Eco-turistic Delta Dunării este un loc preferat de localnici si turişti

pentru socializare şi recreere, atât datorită activităţilor pe care le desfăşoară cât şi pentru

facilităţile create vizitatorilor.

Întreg colectivul clasei a interacţionat continuu cu ghidul centrului, fiindu-le captată

atenţia de miraculoasa şi unica locaţie în miniatură ”Delta Dunării”.

Diriginte :

ms.Cumanov Mariana


14

Poetul nostru naţional, cunoscut şi studiat şi la nivel internaţional, a

fost şi va rămâne o personalitate marcantă a poeziei, un om deplin al culturii

române, care a cunoscut viaţa şi istoria poporului nostru. Despre Eminescu se

vorbește oricând și oricum. La drept vorbind, nu chiar oricând, ci mai ales în

jurul zilei de 15 ianuarie, când toată lumea își amintește de - Luceafărul

poeziei românești - și evocă luceferi, tei și somnoroase păsărele.

Poetul naţional, Mihai Eminescu, a fost omagiat cu prilejul împlinirii a

169 de ani de la nașterea sa în cadrul zilei ,,Culturii Naționale” cu sprijinul

elevilor. Evenimentul coordonat de profesor, Turtoi Ionela, în colaborare cu

prof. Burtă Florentina și prof. Ciocan Simona. Evenimentul s-a desfășurat în amfiteatrul liceului și a avut ca

invitați profesorii din catedra de limba și literatura română, directorii, alți profesori și elevi ai liceului.

Elevii au pregătit un program artistic dedicat omagierii lui Mihai Eminescu. Mesajul acestui moment

artistic a fost intitulat Eminescu suntem noi!. Întreaga opera a poetului este construită și inspirată din istoria și

cultura națională și fiecare se regăsește în creația literară a poetului, fiind astfel contemporani cu el. Eminescu

rămâne cel mai măreț dintre fiii acestui popor, iar an de an aniversarea sa este un prilej de anamneză, atât

spirituală cât și culturală.- acesta a fost discursul de deschidere în cinstea omagierii a 169 de ani de la nașterea

lui Mihai Eminescu prezentat de eleva Iacob Mădălina din clasa a X-a B.

Îndrumați de profesorii din catedra de limba și literature română, elevii claselor a IX-a B, C, a X-a B,

XI-B, C și-au arătat măsura talentului artistic, întrecându-se în recitări de poezii, cântece și reprezentații scenice

din opera marelui poet.

De asemenea, s-au rememorat aspecte din viața și opera poetului, surprinzând detalii care-l vizau pe

Eminescu-geniul, latura poetică, etapele creației literare, activitatea sa ca publicist, informații despre Eminescu-

omul, artistul, cetățeanul, ilustrând viața simplă, modestă, obișnuită, plină de pathos a poetului nepereche, cât și

aprecierile critice de-a lungul vremii, fiind foarte bine punctate de către doamna profesor, Turtoi Ionela.

Elevii participanți au interpretat romanţe pe versuri binecunoscute ca „Pe lângă plopii fără soţ”, ”Mai

am un singur dor”, ”Sara pe deal”, ”Și dacă”, ”Luceafărul”.

Activitatea in cinstea marelui poet national s-a incheiat cu lectura unei scrisori a lui Mihai Eminescu

către Veronica Micle. Elevii au primit ca recompensă pentru implicarea in aceasta activitate comemorativă o

diplomă de participare și, de asemenea, un ecuson cu portetul lui

Mihai Eminescu.

Iată că valorile trec peste „nemărginirea timpului”, rămânând

vii în sufletele și amintirea noastră, oferindu-ne adevărate bogății

cultural-literare și prilejul de a ne bucura an de an.

Prof. Turtoi Ionela


15

Elevii Liceului Tehnologic ” Brad Segal” Tulcea au marcat împlinirea a 160 de ani de la Unirea

Principatelor Moldova și Țara Românească. Acest eveniment este cunoscut și sub numele de „Unirea Mică”,

primul pas important pe calea înfăptuirii statului național unitar român.

Marile Puteri europene hotărâseră la Conferința de la Paris ca cele două țări române aflate sub

suzeranitatea Porții și „garanția colectivă a puterilor „să se administreze liber”.

Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza în 1859- „un om nou” cum l-a numit Mihail

Kogălniceanu, a fost dorința tuturor românilor” care obțineau astfel „o sigură Românie”.

Deoarece ziua de 24 ianuarie a fost zi liberă, elevii liceului au sărbătorit pe data de 23 ianuarie

2019. În sala de sport a liceului s-a punctat acest deosebit de important moment petrecut acum 160 de ani

printr-o horă a unirii, o prezentare power-point care a prezentat, pe scurt, contextul realizării Unirii

Principatelor Române și epoca domniei lui Alexandru Ioan Cuza, cântece și o mică scenetă istorică, adecvată

momentului, reușind o pată de culoare memorabilă elevii clasei a IX-a C (Larion Octavian, Cumanov Stefan,

Cercea Raol, Ene Gabriel si Ilie Roxana) cu titlul „ Moș Ion Roată și Unirea”.

Activitatea s-a dorit a fi o adevarată lecție de istorie, prin care s-a urmărit sensibilizarea elevilor

privind trecutul patriei, cunoașterea istoriei țării, alături de dezvoltarea lor pe parte lingvistică și de exprimare.

Au fost prezenți toți elevii liceului nostru, cadre didactice și personalul nedidactic care la sfârșitul

activității au cântat și au dansat Hora Unirii.

”Hai să dăm mână cu mână

Cei cu inimă română,

Să-nvârtim hora frăţiei

Pe pământul României!

Iarba rea din holde piară!

Piară duşmănia-n ţară!

Între noi să nu mai fie

Decât flori şi omenie!

Unde-i unul, nu-i putere

La nevoi şi la durere.

Unde-s doi, puterea creşte

Şi duşmanul nu sporeşte!”

(Vasile Alecsandri – ”Hora Unirii”)

Prof. Istorie – Vladu Vasilica – Mariana


16

II. Tradiții și obiceiuri

Dacă din punct de vedere teologic centrul de greutate al praznicului Nașterii Domnului îl constituie

Pruncul care tocmai S-a născut, din punctul de vedere compoziţional este firesc ca în jurul Acestuia să fie

organizată întreaga scenă iconografică, fapt pentru Care în centrul icoanei Naşterii se află peştera, a cărei iesle

L-a adăpostit pe Împăratul lumii Care nu găsise loc în altă parte. În icoanele ortodoxe, întunericul nu există

decât arareori, iar aceasta doar pentru a marca ostentativ lipsa luminii, dar în cea a Naşterii pata de întuneric ce

hipnotizează privirea este simbolul întunericului în care zăcea omenirea în Legea veche, în cadrul căreia doar

profeţii mai dăruiau o rază de lumină prin anunţarea izbăvirii viitoare:

Luminează-te, luminează-te, Ierusalime, că vine lumina ta şi slava Domnului peste tine a răsărit! Căci

întunericul a-coperă pământul, şi bezna, popoarele; iar peste tine răsare Domnul, şi slava Lui străluceşte peste

tine. (Isaia, 60,1-3).

Astfel, „poporul care locuia întru întuneric va

vedea lumină mare şi voi cei ce locuiaţi în latura

umbrei morţii lumină va străluci peste voi” (Isaia

9,1), fapt petrecut la venirea lui Mesia, când „poporul

care stătea în întuneric a văzut lumină mare şi celor

ce şedeau în latura şi în umbra morţii lumină le-a

răsărit” (Mat. 4,16). Scutecele Pruncului, de un alb

imaculat, contrastează cu fundalul întunecat,

trimiţând către lumina ce răsărise, dar şi către giulgiul găsit de femeile mironosiţe şi de apostoli în mormântul

Domnului, căci Naşterea anunţă Jertfa de pe Cruce şi Învierea: „Cu scutecele tale dezlegi legăturile greşelilor şi

cu multa sărăcie pe toţi îi îmbogăţeşti, Îndurate; că, venind în ieslea dobitoacelor, izbăveşti pe oameni din

dobitocia răutăţii, Cuvinte al lui Dumnezeu, Cel ce eşti fără de început” (Utrenia dinaintea Naşterii Domnului,

Cântarea a 9-a); „…prin scutece legăturile păcatelor a dezlegat şi cu pruncia a vindecat durerile Evei, cele cu

întristare” (stihiră la Vecernia Naşterii Domnului).

Contemplată de sus în jos, în icoana Naşterii pot fi distinse trei paliere, cel superior, ceresc, cel

intermediar, în care cerul se pogoară şi se uneşte cu pământul, şi cel de jos, pământesc, toate trei gravitând în

jurul Pruncului şi al Maicii Sale, pictaţi adesea mai mari decât restul personajelor, respectând astfel perspectiva

ierarhică, tradiţională în iconografia bizantină.

Prof. Ciocan Simona


17

Crăciunul înseamnă rugăciune, bucurie, dărnicie și voie bună. De Crăciun trebuie să fim mai buni, să

avem familia alături, să facem vizite rudelor și prietenilor, să ne răsfățam cu bucate alese, dar mai trebuie să

facem câteva lucruri, ca să avem spor în toate, în anul care vine!

Se spune că dacă mănânci mere în Ajunul Crăciunului, vei fi sănătos tot anul. Așadar, merele nu trebuie

să lipsească de pe masa noastră, nici pe 25 decembrie.

În prima zi de Crăciun, este bine să te speli pe față cu apă în care

ai pus un ban de argint, pentru că astfel te vei bucura de sănătate și spor

în toate, în anul care vine.

Ascultă și cântă colindele! Răsplătește-i pe urători cu nuci, mere,

covrigi sau bani. Cel ce nu primește colindătorii și nu îi recompensează

nu va avea în viitor belșug.

Ia cadouri celor dragi! Nu e nevoie să investești mult, dar asigură-

te că ai ce pune sub brad pentru persoanele dragi.

Dacă plănuiești să faci Crăciunul acasă, în familie, și aștepți prieteni, rude, asigură-te că ai pe masă

bucatele tradiționale din porc: tobă, lebăr, sarmale, cârnați și fiptură cu murături țărănești. Meniul nu va fi

complet fără binecunoscutul cozonac și un pahar de vin roșu. De pe masă nu trebuie să vă lipsească o ramură de

brad, dar și câteva fire de vâsc.

De obicei, copiii colindă în dimineaţa Ajunului de Crăciun până la prânz. La Aliman, Cochirleni,

Rasova, Ciobanu, Gârliciu, Seimenii, Seimenii Mici şi în general pe limesul dunărean colindatul începe dis-de-

dimineaţă, înaintea apariţiei zorilor, şi se termină a doua zi, când se luminează bine.

Colindele copiilor sunt scurte şi hazlii, vestesc sărbătoarea, urează belşug şi sănătate şi mai ales cer

daruri, pe care gospodinele le pregătesc din timp: colăcei, fructe şi, bineînţeles, bani. Un asemenea colind, vechi

de peste un secol şi care a fost înlocuit recent de „Bună dimineaţa la Moş Ajun“, se mai întâlneşte numai în

localităţile constănţene Rasova şi Băneasa, este „Chitii – Mitii“ (Chitii - mitii după sac/ Zgâii ochii la colac,

Daţi colacu’ şi hornacu/ Că plecăm la altă casă/ Că e fata mai frumoasă/ Şi slănina mai gustoasă). Copiii din

Dobrogea mai au câteva colinde specifice precum „Bună dimineaţa“, „Raza soarelui“ şi „Portocala“, care, de

asemenea, au texte adaptate vârstei colindătorilor. Tot în Ajunul Crăciunului şi flăcăii merg la colindat odată cu

lăsarea serii. Aceştia se constituie, încă de la Lăsatul Secului, în cete de câte 2-4 persoane pentru fiecare sat şi

încep să colinde odată cu lăsarea întunericului de la casa preotului, unde se cântă un colind specific „Colindul

de preot“, urmat de colinde obişnuite: „Colindatul de cu seară“, „Sus în slava cerului“, „Colindul cel mare“

etc. Repertoriul cetelor de flăcăi este foarte bogat şi cuprinde colinde religioase şi laice: colinde de casă cu

caracter general, colinde de fecior şi fată mare, colinde pentru tineri căsătoriţi, colinde legate de diferite

ocupaţii: pescari şi ciobani. Gazdele răsplătesc pe fiecare membru al echipei

de colindători cu cozonac, gogoşi şi ţuică fiartă. La Oltina, pe de altă parte,

există obiceiul de a se împleti coroniţe de flori nemuritoare pe care gazdele

cu fete de măritat le dăruiau anumitor flăcăi din ceată.

În Ajunul Crăciunului, cetele de tineri pornesc la colindat. În unele

zone din Dobrogea, cu precadere pe limesul dunărean, colindele se aud încă

înainte de ivirea zorilor și încetează abia a doua zi dimineață. Pe vremuri,

grupurile erau formate doar din baieți necăsătoriți; fetele nu mergeau

niciodată la colindat, ele îi întâmpinau pe colindatori. În prezent, în satele dobrogene pot fi întâlnite trei cete:

ceata copiilor, ceata mică, a flăcăilor, și ceata mare, alcatuită din bărbați însurați. Fiecare grup are un


18

conducator sau un șef de ceată și o ierarhie bine stabilită. La Adamclisi, obiceiul colindatului este însoțit de

jocul caprei, denumit și țurca. Unul dintre tineri poartă un costum care înfățișează o barză cu coarne de cerb sau

un cerb cu cioc de barză și joacă alături de colindatori un dans scurt. În prima zi de Crăciun, țurca se mută în

mijlocul satului, unde oferă un adevarat spectacol. Repertoriul cetelor este foarte bogat și cuprinde atât

colindele amuzante ale copiilor, cât și colindele flăcăilor, adresate fie tinerilor necăsătoriți, fie cuplurilor,

pescarilor sau ciobanilor. În schimbul urărilor de belșug și sănătate, colindătorii primesc colaci, cozonac, fructe,

țuică fiartă și bani. De asemenea, fetele nemăritate dăruiesc flăcăilor coronițe împletite din flori.

Colindatul cu măști este un obicei foarte răspândit în Dobrogea. În seara de Ajun se merge cu ursul și

oleleul. Un membru al cetei se costumează fie în urs, fie poarta o masca cu coarne, menită să înspăimânte.

Oleleul intră doar în gospodăriile oamenilor înstăriți, unde este ospătat și primește bani. Tradiția spune că tot

anul viitor, băiatul care a întruchipat oleleul nu are voie să intre în biserică.

În dimineața zilei de Crăciun, creștinii îmbracă haine de sărbătoare și merg cu mic, cu mare, la biserică.

De pildă, rușii lipoveni au un costum tradițional pe care îl folosesc doar la slujbele religioase. Bărbații poartă

camașa fără guler (rubașca) legată cu un brâu din lână și pantaloni negri, largi. Ținuta femeilor este compusă

din fusta lungă numită iubca, rubașca și brâu. Fetele tinere îți împletesc părul într-o singură coada, iar femeile

măritate poartă batic.

După slujbă, dobrogenii petrec în jurul mesei festive, alături de familie și prieteni. Între preparatele de

Crăciun se regăsesc gâsca umplută cu mere, sarmalele și specialitățile din pește. Există obiceiul ca picioarele

mesei să fie legate cu lanțuri pentru ca raul să fie ținut departe de casă. După Crăciun încep pregătirile pentru

Anul Nou, care se sărbătorește cu Sorcova și Plugușorul. Băieții pornesc prin sate și le urează gospodarilor

sănătate, belșug și un an nou fericit. În Tulcea se practică jocul căiuților, simbol al

forței și tinereții; foarte dinamic și original, dansul arată legatura puternica

stabilită între calul capabil să intuiască voința omului și călărețul care conduce

fără efort animalul. In prima zi a noului an, copiii merg din casă în casă și aruncă

cu boabe de grâu sau orez, urând gazdelor prosperitate; obiceiul se numește

semănat. În casele în care sunt fete de măritat, semanatorii trebuie sa fie băieți

tineri și frumoși.

Sărbatoarea nașterii Domnului și anul nou sunt prilejuri de veselie și de întâlnire cu cei dragi. Creștinii

uită de supărări, se împacă unii cu alții, își fac cadouri și petrec în jurul meselor bogate, sperând că vor fi

sănătoși și fericiți. „Colindatul” – mersul cu Moș Ajunul, practicat

în seara Ajunului de Crăciun este un obicei pe care îl întâlnim și azi,

practicat în general de copii care reiau colindele cântate altădată de

cetele de feciori și bărbați.

Câteva obiceiuri din județul Tulcea

„Ursul”, „Brezaia”, „Capra”– practicate în seara Ajunului de

Crăciun – obiceiuri al colindatului cu măști, ce se mai practică in

localitatile Niculițel, Valea Teilor, Greci, Enisala.

„Moșoiul” – se practică și azi, numai la Luncavița, obicei al colindatului cu măsti ce a devenit o emblemă

nu numai a Luncaviței, dar și a Dobrogei.

„Oleleu”– practicat în seara Ajunului de Craciun de grupuri de flacăi ce bat cu talăngile în pământ fiind

așezați în cerc sau semicerc în fața casei sau porții simbolizând protejarea gospodăriei de spiritele rele. Obiceiul

se mai practică în zona Măcinului.

„Semănatul”– practicat în ziua de Anul Nou – Obicei practicat de copii ce intră din casă în casă și aruncă

cu boabe de grâu, spunând vorbe de bun augur pentru rodul pământului în anul nou ce va veni.

„Boboteaza”– practicat în ziua de 6 ianuarie - Obiceiul constă în recuperarea de către flăcăi a crucii

aruncate în apă, dovedind astfel trecerea lor în rândul bărbaților. Culese de prof. Popescu Gabriela


19

III. Poezii

Poartă-mi gândul și suflarea,

Spre raiul cu flori

Așteptând pe cărări...

Pledul alb al fericirii,

Să îl impart cu tine;

Tu suflet blând și sfânt ce ești

Vino să mi te încredințezi,

Într-un mic palat...

Unde ne-am uitat

Amintiri șterse de durere,

Aștept un mic sărut

Să îl trimiți în vânt,

În vântul de demult

Acum doar praf de oase sunt...

Anihilată și abandonată

O cruditate de fată reinterpretată,

Având un singur sfânt

Ce doar eu îl știu când plâng,

Lacrimi prelingând

Pe un vechi mormânt

Te aștept trecând de poarta vieții...

Fiind în infernul întunecat;

Aici sunt lângă tine

Mică rază de iubire,

Până la moarte cu un univers în spate

Luna timidă se abate...

Dintr-un drum neînsemnat

Ce tu l-ai uitat,

Într-un timp neașteptat

Si sufletul l-ai furat,

În văzduhul întunecat

De mult pierdută

Îngerii senini înfruntă,

Inima cea frântă...

De durere și ruină,

Aștept să te transformi în zână

Cu praf de stele și fiori,

Îți caut în vise mii de cărări,

Dragostea ce urlă în tine,

Iubește-mă doar pe mine!

Încercând să te ascund,

În trup sfânt

Leapadă SATANA arzând!

Crezând în al tău pământ,

Te iubesc creând!

De iubirea nopții reci,

De luna nemuritoare

Petale de flori seci,

Șoptind vise și prelegi

În noaptea cea cenușie;

Simte vremea...

Vine,vine...

Furtuna toată ne umple viața îndată

Lumea răscolind în noapte,

Sentimentele pierdute

Ce-au uitat a sa

culoare

Viața e nemuritoare.

Mișcătoarele cărări,

Au asurzit...

Cu pași legănați

Dorul negru ce așteaptă

In pădurea blestemată...

A inimii visătoare,

O caleașcă se desprinde

De pe cerul negru-nvale,

Cal măiastru îmbrăcat tot in cristale

Lăcrima ușor în zare,

Plouă și iar plouă...

Cerul plânge încețoșat

Cu iubirea sugrumată,

Viața sa l-a blestemat

Cu piciorul spânzurat,

Sângera pe drumul negru...

Și plângea ușor;

Pe mormânt, îngenunchiat

Mă privea ca un strigoi

Demonii ieșind vuind,

Cu petale sângeroase.

Se împrăștiau în noapte,

Chicotind în al său întunecat,

Îngerii căzuți așteaptă...

La lumina arzătoare

Să se spele de păcate,

Să arunce viața-n spate...

Dumitrașcu Tatiana X-a B


20

IV. Știați că… ?

Douăzeci de lucruri pe care nu le ştiați :

1. Singura dată din istorie când a nins în Deşertul Sahara a fost

în 18 februarie1979.

2. Cea mai mare producţie de curmale se obține in Irak.

3. Aproximativ 90% din populaţia întregii planete locuieşte în

emisfera nordică.

4. Cimpanzeii și coţofenele sunt singurele animale care işi pot

recunoaște imaginea într-o oglindă.

5. Barajul Hoover din SUA a fost proiectat ca să reziste pentru

cel puţin 2.000 de ani. Cimentul folosit la ridicarea

impresionantei construcţii nu se va întări complet decât

peste 500 de ani.

6. Irlanda este singura ţara europeană în care nu exista şerpi.

7. Lungimea unui elefant este aproximativ egală cu lungimea limbii unei balene albastre. De asemenea, limba unei

balene este mai grea decât un elefant adult.

8. În prezent, pentru prima dată în istoria planetei, numărul persoanelor cu vârste de peste 60 de ani îl depăseste pe

cel al copiilor cu vârsta sub 5 ani.

9. În Santa Fe, New Mexico, legea impune ca animalele de casă să poarte centura de siguranţa în maşină.

10. Cea mai mare meduza observată vreodată avea un diametru de 2,3 metri. Tentaculele sale se întindeau pană la 36

de metri.

11. În statul american Dakota de Nord nu s-a înregistrat niciodată un cutremur.

12. Hawaii se apropie de Japonia cu aproximativ 10 centimetri în fiecare an.

13. Un om consuma în medie, de-a lungul vieții, o cantitate de hrană egală cu greutatea a şase elefanţi maturi.

14. În spatiu, astronauții nu pot plânge. În lipsa gravitaţiei, lacrimile nu pot curge (nici flatulenţa nu este posibilă în

stare de imponderabilitate).

15. Aproximativ 6.000 de fulgere lovesc Pământul în fiecare minut.

16. Februarie 1865 este singura lună din istorie în care nu a fost înregistrată luna plină.

17. V-ați întrebat ce a fost mai întâi, oul sau găina? Biblia a răspuns deja la această întrebare. Conform Genezei 1:20-

22, găina a apărut înaintea oului.

18. Doar o singură persoana din 2 miliarde va atinge vârsta de 116 ani.

19. Până în anul 1796, în SUA a existat un stat pe nume Franklin. Astăzi, el este cunoscut sub numele de Tennessee.

20. Durata care îi ia unui fulg de zăpadă ca să ajungă de la nori până pe suprafaţa Pământului? Cel puţin o oră...

Culese de Savencu Juliana, clasa a XI-a A

Îndrumător: Prof. Chirilov Alina


21

V. Știință și mediu

Marile descoperiri se referă și la expansiunea europeană peste Oceanul Atlantic și Oceanul Pacific,

aceasta numindu-se "Perioada Marilor descoperiri geografice, când exploratorii Pământului depășesc hotarele

"lumii vechi", așa cum au fost:

Vasco da Gama

Bartolomeu Diaz

Francis Drake

Jacques Cartier

Cristofor Columb,

Ferdinand Magellan,

și mai târziu James Cook.

Prin călătoriile lor de explorare a lumii aceștia au întregit tabloul cunoștințelor despre globul

pământesc din secolul XVIII-lea.

1. Dumitru Dorin Prunariu este primul român care a zburat în Cosmos. Acesta s-a născut la Brașov

în 27 septembrie 1952. În martie 1981, a zburat la bordul camplexului orbital Soiuz 40 - Saliut 6 - Soiuz 4, de

unde a efectuat 22 de experimente științifice.

2. Iuri Gagarin (1934-1968) este primul om care a ajuns în spațiul cosmic. Cosmonautul rus a zburat în

data de 12 aprilie 1961, la bordul navetei Vostok 1. Zborul a durat 108 minute și a străbătut 42 000 km în jurul

Terrei.


22

3.Valentina Tereskova este prima femeie care a zburat în spațiu, pe data de 16 iunie 1963.

4. Neil Armstrong si Buzz Aldrin au fost primii oameni

care au ajuns pe Lună, la 21 iulie 1969. Ei au rostit primele

cuvinte auzite de pământeni de pe un alt astru: "Un pas mic pentru om, mare pentru omenire".

În misiunile americane Apollo pe Luna (11-17, din 1969-1972), s-au prelevat 382 kg de mostre de roci,

din 9 regiuni selenare.

Citește mai mult: https://curiozitati-geografice5.webnode.ro/mari-descoperiri-geografice-/

Eleva: Negru Lavinia Profesor coordonator: Chirilov Alina

Clasa: a XI-a C

https://curiozitati-geografice5.webnode.ro/mari-descoperiri-geografice-/


23

Mă numesc Sebastian Gabriel Rodina am vârsta de 16 ani și sunt elev în clasa a X-a C. În cadrul

practicii am fost împreună cu colegi mei și cu doamna profesor Georgiana Burada, să vizităm această insituție,

la prima vedere am zis ca nu este foarte important, dar la vorbele ghidului nostru doamnei Florentina Mihalcea,

am fost fascinat de informațiile pe care le-am descoperit despre delta „din curtea noastră” pe care eu nu le știam

până acum.

Am fost și în laborator, unde ni s-au prezentat atât aparatura, cât și tipurile de analize care se efectuază,

în parteneriat cu Institutul Național de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării.

Ca și viitor ecolog consider că educaţia de mediu poate ajuta oamenii să câştige cunoştinţe, deprinderi,

motivaţii, valori şi angajamentul de care au nevoie pentru a gospodari eficient resursele pământului şi de a-şi

asuma răspunderea pentru menţinerea calităţii mediului.

Elev Sebastian Gabriel Rodina, Clasa a X-a C

Prof. coord. Georgiana Burada


24

În ultimii ani măsurile de protecţie a mediului înconjurător au devenit obiective esenţiale ale activităţii

oamenilor, activităţi care sunt justifícate de explozia demografică, revoluţia tehnico-ştiinţifică actuală, de

supraexploatarea resurselor naturale şi de acţiunile, de multe ori inconştiente ale omului asupra cadrului natural.

Lucrarea de faţă cuprinde o sinteză de informaţii teoretice şi practice privind fenomenul de poluare a apei

fluviului Dunărea, precum şi implicaţiile biologice şi medicale ale creşterii nivelului poluanţilor anorganici şi

organici peste limitele admise. Sperăm astfel să venim în ajutorul celor interesaţi atât de protecţia mediului

înconjurător în judeţul Tulcea cât şi al celor dornici de a afla cât mai multe despre fenomenul de poluare a apei

în general.

Transportul fluvial ce se desfăşoară pe Dunăre este una din sursele cu impact negativ asupra calităţii

apelor fluviului şi a aerului.

Determinările efectuate în ultimii ani au scos în evidenţă că prin gazele de ardere evacuate de mijloace de

transport naval ce tranzitează anual fluviul se descarcă în atmosferă oxizi de carbon (CO2 si CO ), în proporţie

de circa 1,8 - 1,7 %, hidrocarburi, oxizi ai azotului ( 20 - 1050 p.p.m.), oxizi ai sulfului şi alţi compuşi ai

sulfului, plumbului, fierului, vanadiului.

Alţi poluanţi emişi de navele fluviale şi maritime sunt apele din santina navelor atunci când acestea sunt

deversate direct în Dunăre, accidental sau intentionat şi care conţin hidrocarburi, apele de răcire care

poluează termic (au t = 80 - 900C), apele menajere ale navelor prin conţinutul lor de substanţe organice,

detergenţi.

Circulaţia navală pe canale produce şi alte efecte negative asupra ecosistemelor deltaice prin eroziunea şi

spălarea malurilor datorită valurilor generate de circulaţia cu ambarcatiuni şi viteze neadecvate,

răscolirea şi antrenarea sedimentelor proaspăt aduse provocând creşterea cantităţilor de suspensii în apă.

Implicaţiile biologice ale circulaţiei navale se regăsesc în deranjarea zonelor de cuibărit sau hrănire a faunei ca

urmare a valurilor ce au provocat producerea zgomotului ăi vibraţiilor, distrugerea florei şi faunei.

Activităţile industriale au un impact important asupra mediului fluviatil iar acesta se manifestă din

exterior, diferite tipuri de noxe fiind transferate prin aer şi apă.

Sursele industriale impurifică atmosfera mai ales prin procesul de combustie, circa 30% din pulberile de

suspensie şi 80% din gaze provin din procese de combustie, diferenta provenind din alte procese industriale

(elaborare feroaliaje, pregătire materii prime, elaborare alumină).

Fumul, partea vizibilă a eliminarii în atmosferă a produşilor de combustie, este alcătuit din CO2, CO, oxizi

de sulf, oxizi de azot, aldehide, amoniac, cenusă, praf de cărbune nears şi funingine, gudroane, hidrocarburi,

fluoruri, cloruri, sulfati, acizi organici, etc.

Unităţile industriale cu potenţial ridicat de risc şi poluare asupra fluviului Dunărea, sunt amplasate în

municipiul Tulcea, zona industrială de nord-vest avînd implicaţii mult mai însemnate în poluare datorită

specificului activităţii industriale din zonă.

Societatea Comercială ALUM S.A., producătoare de alumină calcinata reprezintă un potenţial foarte

ridicat de poluare a apelor şi a aerului în condiţiile unor imperfecţiuni în aplicarea procesului tehnologic de

fabricaţie sau în funcţionarea instalaţiilor de producţie. În procesul de fabricaţie a aluminei calcinate prin

procesul BAYER folosind bauxita, unitatea consumă apă foarte multă, în medie 12.960 m.c. /zi. Debitul mediu

restituit este de 10-360 m.c./zi. Nerespectarea întocmai a procesului tehnologic au determinat evacuarea de ape

chimic impure cu potenţial ridicat de poluare.

R.A.A.C.E.T. Tulcea este cel mai mare consumator de apă din municipiu, 73.440 m.c./zi din care restituie

51.840 m.c./zi. Cu toate acestea nu dispune de staţie de epurare, ceea ce duce la depăşiri constante ale

substaţtelor extractibile înregistrate ăn reţeaua de canalizări.


25

Şantierul Naval Tulcea, este de asemenea o sursă potenţială de poluare datorită pericolului pe care îl

reprezintă deversările accidentale de produse petroliere şi deşeuri grosiere în apa bazinelor din acvatoriul

portuar.

S.C. FRIGORIFER şi S.C CARNIPROD sunt potenţiali poluanţi datorită centralelor frigorifice din dotările

care funcţioneaza pe bază de amoniac, datorită pierderilor de agent frigorific ce pot apărea accidental în

funcţionarea acestor instalaţii.

Un alt impact negativ asupra fluviului îl constituie volumul mare de ape uzate provenite din reţeaua de

colectare a apelor pluviale de pe platforma acestor societăţi şi care sunt deversate în lacul Câşla. Deasemenea,

pulberile de pe haldele de zgură sunt împraştiate de vânt sau prin şiroirea şi scurgerea apei de precipitaţii pe

versanţi, ajungând în apele din jur.

Activităţile agricole pot constitui deasemenea surse de poluare a fluviului Dunărea prin folosirea în exces

a îngrăşămintelor chimice dar mai ales a pesticidelor care se descompun foarte greu în sol şi se acumulează în

verigile superioare ale lanţului trofic.

Cercetările întreprinse în ultimii ani arată persistenţa poluării solului cu pesticide organo-clorurate (HCH si

DDT), care se mentine peste concentraţiile maxim admise deşi folosinţa lor a fost interzisă de mai bine de 10

ani. Nivelul crescut de HCH si DDT se regăseşte şi în apa de Dunăre şi aceasta arată că există încă surse care

aduc aport de poluare în apele fluviului.

Aşezările umane prin apele uzate evacuate în reţeaua hidrografică şi prin deşeurile menajere au impact

nefavorabil asupra calităţii apei fluviului Dunărea.

Oproiu Maria Ester - clasa a Xa C

Prof. Gherghişan Ecaterina

Fig.1, 2 Activităţile industriale şi transporturile pe fluviul Dunărea la Tulcea


26

VI. Divertisment

Pe-un picior de PLAN EUCLIDIAN

Iată vin în cale

TRANSLATÂND la vale,

Trei MULŢIMI de PUNCTE

Toate trei DISJUNCTE

De FUNCŢII păzite

Toate diferite.

Ele sunt tot trei:

Una-i INJECTIVĂ,

Alta-i BIJECTIVĂ,

Şi-alta-i SURJECTIVĂ.

Iar cea INJECTIVĂ

Şi cea SURJECTIVĂ,

Mării se vorbiră

Şi se sfătuiră

Să rămână treze

Până-o să-nsereze

Şi s-o ANULEZE

Pe cea BIJECTIVĂ,

C-are PRIMITIVĂ

Şi-ASIMPTOTE multe

Câte şi mai câte,

Că e INVERSABILĂ

Şi chiar DERIVABILĂ.

Dar într-o MULŢIME

Asta s-a aflat

Şi s-au indignat

C-ale lor cuvinte

Întrec orice LIMITE…

Dar de la >> f(0)-ncoace

Unui PUNCT nu-i place

Să mai stea-n MULŢIME

Şi de treabă a se ţine.

BIJECTIVA se-ntreba:

- PUNCTUL ăsta ce-o avea?

Şi se duse

Şi îi spuse:

- ”-”- Dragă PUNCTULEŢUL meu

Ce rău, oare, îţi fac eu,

Sau nu-ţi place poate

C-ai COORDONATE

NATURALE toate?

Vrei să stai mai jos

Crezi că-i mai frumos?

Nu vrei un’ te-am pus

Vrei cumva mai sus?”

”- Dragă BIJECTIVĂ

Eu chiar dimpotrivă,

Mă simt foarte bine

Dar e rău de tine!

Când o să-nsereze,

Vor să te-ANULEZE

Funcţia INJECTIVĂ

Şi cea SURJECTIVĂ.”

”- Dacă s-o-ntâmpla

De m-or ANULA

Să mă-ngropi în zori

În CÂMP DE VECTORI

Într-o VECINĂTATE

Pe-aici pe-aproape

Sau chiar în MULŢIME

Să fiţi tot cu mine.

Iar la cap să-mi pui

CALCUL INTEGRAL

Ori un MANUAL

Sau poate-un TRATAT

Cât mai inspirat

Şi de l-or citi

Îşi vor aminti

Cei ce au uitat

Că am existat

>> Şi voi fi propusă,

În SUBIECTE inclusă,

Pentru OLIMPIADĂ

Sau BALCANIADĂ.


27

Şi-n loc de-ANULAT

Să le spui curat

C-am INTERSECTAT

Mândrele ELIPSE

Că am PUNCTE FIXE

RĂDĂCINI REALE

Şi IMAGINARE

Şi că am DARBOUX.

Dar mai află tu

Că de-oi întâlni

O SFERĂ bătrână

Cu un CERC de lână

Prin SPAŢIU alergând

Şi la toţi zicând:

- Cine mi-a văzut

Sau mi-a cunoscut

O FUNCŢIE – AFINĂ

Cu o PANTĂ lină

Bine DEFINITĂ

Şi NEMĂRGINITĂ?

Să te-nduri de ea

Şi să-i spui aşa:

C-am INTERSECTAT

Mândrele ELIPSE

Că am PUNCTE FIXE

RĂDĂCINI COMPLEXE

Dar nu-i spune tu

De cele REALE

Că de-i povesti

Mult ai s-o mâhneşti

Şi va şti de-ndat

Că m-au ANULAT.

Şi încă te mai rog

Ca-ntre colegi buni

Tot ce am avut

Tu să le aduni

Să le scoţi din SPAŢIUL

Cu trei >> DIMENSIUNI,

Iar tu dragul meu

Să te INTEGREZI

Să te ANEXEZI

La altă MULŢIME

Că-i greu fără mine

Dar îţi va fi bine

Şi vei rezista,

cât va EXISTA

MATEMATICA!

TĂNASE ANA- MARIA

Clasa a X-a B

(Sursa: Forumul Citatepedia)


28

Définitions :

1. Tu peux les mettre dans un classeur.

2. Tu y ranges tes feuilles perforées.

3. Ils te servent à couper du papier.

4. Il peut être noir ou de couleur.

5. Il peut être de lecture.

6. Tu y joues 2 fois par jour.

7. Pour être le/la meilleur(e),

tu dois tous les jours bien ……………

8. En classe, tu dois ouvrir tes oreilles

et bien ………………

9. A 10 h, les élèves l’attendent avec impatience.

10. Tu y mets tes affaires pour aller à l’école.

11. C’est la « feuille de papier » de Madame.

12. Tu y ranges tes stylos et crayons.

13. Le 1ier septembre, c’est la ………………

14. Cet instrument te permet de mesurer.

15. Madame l’utilise pour écrire au tableau.

16. Il nous permet de savoir ce qui est permis

ou interdit à l’école.

17. Grâce à elle, tu peux calculer plus vite.

18. Aujourd’hui elles sont finies.

19. Mme Cailliau est notre ……………………

20. A l’école, tu as beaucoup de …………………

21. Tu y fais tes exercices.

22. Il peut être de 4 couleurs.

23. Tous les élèves en ont un devant eux.

24. Il te sert à écrire et il est à encre.

25. Ma ……………… est la 5ème B.

26. Mme Alexandra est notre ………………………

27. Tes déchets, tu dois les mettre dans la

bonne ……………………..

28. Il peut être de colle ou de dentifrice.

29. Tu y vas tous les jours sauf le weekend.

30. Grâce à elle, tu peux effacer.

Prof. Popescu Gabriela

Arcade Ianuarie 2019

Documents