Semnificaia competentelor pedagogice i a miestriei pedagogice
Noiuneadecompeten pedagogic tindesfiefolositcunelesul
destandardprofesional minim, adeseori specificat prin lege, la care
trebuie s se ridice o persoan nndeplinirea unui anumit rol al
profesiei didactice, astfel nct societatea s fie protejatde riscul
profesrii acestei meserii de ctre oameni insuficient pregtiti. In
profesia didactic, cercettorii au pus n eviden existena a mai
multor niveluri deperforman profesional !a"nivelul deprinderilor de
lucru singulare# atunci cndprofesorul, de obicei
student#practicant, este capabil s reali$e$e doar sarciniizolate
delucru cu elevii ! de ex. s adrese$e ntrebri ntr#o ordine logic, s
pre$inte informaiintr#o manier sistematic", fr ns a putea s le
combine ntotdeauna n mod adecvat,n raport cu obiectivele educative
urmrite% !b"nivelul reproduceriiunor sc&emeacionale
complexe!metodice" date% !c" nivelul competenei pedagogice, cnd
profesoruleste capabil s'(i adapte$e, din mers, sc&emele
acionale, n funcie de contextul n careurmea$ s fie reali$at un
anumit obiectiv educativ. ! )*+,-*N
../.,0122"Competenapedagogicpoatefi considerata(adaracelnivel
deperformanlacarediferiiialgoritmi metodicide reali$are a unor
sarcini de predare sunt selectionai,combinai (i pu(i n aplicare, n
funcie de modificrile contextului situaional n care sedesf(oar
activitatea instructiv#educativ cu elevii. 3e msura acumulrii
experienei si a de$voltrii aptitudinii pedagogice, o persoan
dobnde(te miestrie pedagogic. 4iestria pedagogic se refer la o
treapt superioar de de$voltare a unei competene pedagogice iniiale
si desemnea$ un nalt nivel al competenei, atins prin antrenament,
de natur s permit obinerea cu u(urint a unor reali$ri la nivel de
expert !)*+,-*N .. /, 0122". 5a acest nivel de performan,
profesorul este capabil s sesi$e$e, n interiorul unei situaii
concrete, aspectele care i solicit s#(i restructure$e imediat modul
de actiune, ntr#o manier adecvat% acionea$ ntr#o manier inovativ
pentru soluionarea problemelor pe care le ridic situaia respectiv
#atunci cnd sc&emele acionale preexistente !algoritmii
metodici" devin insuficiente. 6cest spirit inovativ este ns dublat
de capacitatea de a asigura un caracter legitim aciunilor educative
iniiate, prin justificarea lor teoretic, adic prin ntemeierea lor
pe conclu$iile cercetrilor ntreprinse n domeniul stiinelor
educaiei.!7onf.univ.dr. 04i&ai 8iaconu% 3rof.univ.dr. Ioan
9inga, coordonatori 7onf.univ.dr. *lga 7iobanu% 5ect.univ.dr. 6dina
3escaru, 3rep. 4onica 3aduraru, 3edagogie,cap. :.0"Taxonomia
competenelor necesare n profesia didactic -ermenul de competen
pedagogic este, n vi$iunea taxonomiilor publicate, sinonimcu cel de
sarcin singular de munc,specific pentru profesia didactic,
ndeplinit launanumit nivel de performan. 3rincipalele probleme ale
reali$rii unor astfel detaxonomii aufost
aceleadeaidentifica!inventaria"toatetipuriledesarcini
specificeprofesiei didactice, de a le considera categorii de
comportamente (i de a le ordona, dupcomplexitatea lor. 3rimele
categorii de competene se refer la desf(urarea unoractiviti cu un
caracter mai mult sau puin algoritmic,# fr ns a se reduce la
simplaaplicare a unor sc&eme metodice rigide# celelalte implic
din partea profesoruluicuno(tine ample despre modelarea
comportamentelor umane, atitudini specifice,capacitti de anticipare
(i de previ$iune. 7lasificare taxonomic, pe care o vom oferi n cele
ce urmea$, dup cum se va observa,se refer doar la competenele
implicate derolul de baz al unui profesor, acela deaconduce
activitai instructiv-educative cu elevii, lsnd deoparte celelalte
roluri posibile,cumar fi, de exemplu,rolul de consilier al
elevilor, de diriginte, de creator decurriculum, de rolul de
manager colar (.a. -axonomiapecareopropunemnceleceurmea$#
osinte$aaideilor lui 8odl N.,8avies .., 4arbeau 5. *rmrod,
9.;.s.a.# are nou clase, prima fiind legat decompetentele de
specialitate, celelalte fiind legate de competentele pedagogice: !
"#$% &'()*)$C+C*",$"-.-/$#*/ "*- $"./*(-0' 1"&/*)/2': <
Identificarea noiunilor nou introduse, ierar&i$area lor logic%
:< Identificarea, n programele (colare (i n manuale, a unor
eventuale simplificri, erori,formulri savante care urmea$ s fie
remediate% < ,tabilirea noiunilor c&eie% < Identificarea
legturilor intra#, inter# (i transdisciplinare < Identificarea
modelelor de raionament implicate% < Identificarea materialului
bibliografic suplimentar (i a materialelor necesare. < 5rgirea
ba$ei explicative oferite demanual, conceperea a noi aplicatii,
exerciii,stabilirea unor conexiuni interdisciplinare, mbuntirea
sistemati$rilor =" ($)"*% 3$ '4#-/' $"$,$#+C&C$..$#*/
C-"*3.$",'#*/ 3$ C*2&*/.2'".-#-$ '#'4$#*/
>-tilizareaavariateproceduri
dediagnozaunordiferenteindividualeidegrupexistente 5ntre elevi
privind: 0. nivelul inteligenei% :. potenialul creativitii% ?.
de$voltarea vocabularului% @. de$voltarea deprinderilor de
comunicare oral (i scris% A. de$voltarea capacitii de nelegere a
textelor scrise% B. dificultile elevilor n activitatea de nvare% C.
disponibilitileafective(i atitudineacucareelevii abordea$iniial
domeniulcare urmea$ s fie studiat% < 7olectarea (i prelucrarea
informaiilor obinute prin aplicarea procedurilor de
evaluareDImplicarea elevilor n autoevaluare% ? Hormularea unor
conclu$ii corecte pe marginea unor cercetri n domeniuleducaieiprin
10. Interpretarea corect a studiilor experimentale% :.
Interpretarea studiilor descriptive% ?. Intrerpretarea studiilor
corelaionale% < 7onceperea corect dinpunct de vedere metodologic
aunei cercetri pedagogicepersonale% < +tili$area corect a
instrumentelor conceptuale specifice (tiintelor educaiei
ninterpretarea unor lecturi de specialitate (i exprimarea unor
puncte de vederepersonale cu privire la educaie < Identificarea
cu u(urin a domeniului problematic n care se ncadrea$ o
problempedagogic ntlnit (i alegerea surselor bibliografice
adecvate. < ;valuarea critic a propriilor prestaii didactice%
< 3lanificarea de$voltrii personale% < 3reocuparea de
autoperfecionare% < Interaciunea optim cu alte persoane% <
Increderea n sine. !7onf.univ.dr. 4i&ai 8iaconu% 3rof.univ.dr.
Ioan 9inga, coordonatori 7onf.univ.dr. *lga 7iobanu% 5ect.univ.dr.
6dina 3escaru, 3rep. 4onica 3aduraru, 3edagogie,cap. :.:"0K1.
Statutul si rolul profesorului 7onceptul de professor ii cuprinde,
in sfera sa, pe toti specialistii investiti caeducatori in
invatamantul de toate gradele. ;l include toate functiile de
invatator,institutor, dascal,cadru didactic,magistru,educator,
professor de liceu sau universitar,care alcatuiesc detasamentul
corpului !personalului" didactic, componenta remarcabila
aintelectualitatii. 3rofesorii desfasoara, in general, o activitate
intelectuala, spirituala. 8e aceea,profesorii
facpartedincategoriasocialaaintelectualitatii, specialisti
celucrea$acumintea, repre$entand un detasament socio#uman important
si valoros. 8esigur, activitatealor devine eficienta numai atunci
cand este legata de realitate, de practica sociala.3rofesorul
indeplineste o profesiune de o deosebita importanta, aceea care
asiguraformareasipregatireapersonalitatii tinerelorgeneratii
sipregatirealorprofesionalaincadrul institutiilor de invatamant,
stras legate de viata, de activitatea socioprofesionala,morala si
cetateneasca. 3rin acesta profesorul contribuie la reali$area celui
mai importantprodusal societatii, omul pregatit prinstudii, omul
calificat, careseintegrea$ainactivitatea social#utila, aducandu#si
aportul la producerea bunurilor materiale si spirituale,la
progresul continuu al societatii. 3rofesorul este principalul
factor al educarii sipregatirii tinerilor. ;l este investit cu un
rol indrumator, contribuind, insa, la pregatireaomului pentru
activitatea si creatia independenta, in contextul unor relatii de
cooperare siajutor reciproc intre el si tineri.!=ontas,I. .ratat de
pedagogie pag :1B"2. Calitatile (competentele) personalitatii
profesorului 3entru indeplinirea la un inalt nivel de performanta
si eficienta a activitatii salecomplexe, profesorul trebuiesa#si
forme$esi samanifesteogamavariatadecalitati!competente" ale
personalitatii sale, care sa#l defineasca ca specialist, om de
stiinta, omde cultura, pedagog, cetatean si manager.3rintre
calitatile principale ale personalitatii profesorului mentionam
pregatirea despecialitate temeinica !specialist de inalta
calificare si competenta"% capacitate de creatiestiintifica !om de
stiinta"% ori$ont cultural larg !om de cultura"% pregatire,
competenta, tactsimaiestriepsi&opedagogice%
preocuparesicapacitatedeperfectionareprofesionalasi00psi&opedagogicacontinua%
profil moral#cetatenescdemn!omdeinalt profil moral" sicapacitate
manageriala.2.1 Pregatirea de specialitate temeinica (specialist de
inalta calificare si competenta) 3regatirea de specialitate
temeinica, specifica anumitor discipline de invatamant,constituie
calitatea esentiala si fundamentala pentru exercitarea cu
competenta si eficientaa muncii de professor. Nu poti exercita
profesia de profesor !san u accepti sa fii investitprofesor" daca
nu ai o pregatire temeinica de specialitate, caci nu ii poti
pregati pe altii,daca tu ca profesor nu esti foarte bine
pregatit.3entru reali$area si manifestarea acestei calitati se cere
respectarea catorva conditiisi anume san e autocontrolam nivelul
pregatirii in domeniul stiintei pe care o predam,pentru a constata
ceea ce ne#am insusit si ceea ce mai trebuie completat% sa
continuampregatirea de specialitate si dupa terminarea studiilor '
care ne#au oferit posibilitatea de afi investiti profesori,
participand la forme organi$ate de pregatire, dar, in primul rand
prinstudiu individual. 3entru aceasta, trebuie san e preocupam si
sa facem sacrificii financiarepentruaaveainbibliotecapersonalatot
ceeaceestemai important indomeniiledespecialitate ce le predam
!desigur, pentru cei care#s suplinitori ' problema pregatirii
estediferita, darfondulproblemei ramane", iar,dupaposibilitati,
siuncalculatorpersonalconectat la o banca de date, la IN-;.N;-.2.2
Capacitate de creatie stiintifica (om de stiinta) 3rofesorul, in
calitate de intellectual cu o temeinica pregatire de
specialitate,foloseste tot ceea ce stiinta a creat in domeniul
disciplinelor predate, documentandu#secontinuu.* data stapanind
foarte bine un domeniu de specialitate, profesorul nu trebuie sa
semultumeascanumai cuasimilareasi transmitereadatelor
oferitededocumentare. ;ltrebuie sa incerce sa#si de$volte treptat
si capacitatea de creatie in domeniul disciplineipredate la
inceput, prin anumite prelucrari, anali$e, combinari de date
existente, reali$ateindependent,care sa sporeasca informatia si
aplicatia in domeniul de specialitate, apoitreptat, pentru cei care
predau discipline experimental#aplicative, t&ence, prin
cercetareexperimentala in laborator, folosind mijloace si
te&nici moderne, inclusive informatice deinvestigatie,
invedereaaducerii acevanousubraport ideaticsauactional
!practice".7reatiapoatefi obtinutaindomeniul lingvistic, al
criticii literare, inarte, inpoe$ie,0:povestiri, eseuri, nuvele sau
romane, cat si in stiintele fundamentale, dupa ca$. Giata adovedit
ca spiritul creativ al profesorului i#a sporit pregatirea si
valentele profesionale, despecialist, i#ade$voltat autoritateasi
prestigiul caintelectual si dascal, l#adefinit cacercetator, ca om
de stiinta. 8ascalul adevarat trebuie sa fie si om de stiinta.2.3
Orizont cultural larg (om de cultura) 3entru ca profesorul sa poata
reali$a cu succes problemele
instructiv#educative,pentruasemanifestacaunadevarat intelectual si
educator, el trebuieca, pelangapregatireasi creatiadespecialitate,
saaibasialteresursepecaresalefoloseascainactivitateasacomplexadeeducator.
3entruasigurareaacestor resurse, profesorul arenevoie sa dovedeasca
o bogata cultura generala. In acest context, el trebuie
sa#siinsuseasca informatii din domeniul artelor !literature,
picture, sculptura, teatru,cinematograf etc.". 8esigur, ar fi de un
real folos si stapanirea unor cunostinte de culturafundamentala
!din domeniile fi$icii, c&imiei, biologiei, psi&ologiei,
sociologiei,informaticii etc.". ;xperienta a demonstrat ca
posedarea unui larg ori$ont cultural oferaprofesorului
posibilitatea de a re$olva cu mai mult succes atat problemele de
specialitate,cat si, mai ales, problemele social#umane aparute in
viata tinerilor, in relatiile acestora cufactorii educativi.
7ultura generala a profesorului este, fara indoiala, o posibilitate
de formare siinfluentareade$voltarii culturii generaleatineretului.
;aeste, inacelasi timp, si oposibilitate de de$voltare si afirmare
reala a prestigiului profesorului. In conditiile
rete&nologi$arii, a dominarii calculatoarelor in toate
domeniile deactivitate, desigur a celor practice indeosebi, dar nu
numai acestora, o cultura generalabogata pastrea$a profesorul, pe
toti educatorii si tinerii studiosi, pe toti cetatenii tarii intr#o
atmosfera umanista, de traire spirituala si de afectivitate
superioara, specificeoamenilor, ferindu#i de a deveni rigi$i,
te&nocrati, roboti.2.4 Pregatire psihopedagogica si metodicaIn
conceptia pedagogica moderna, pentru ca profesorul sa poata
concepe, organi$a,proiecta cu succes actul educational el are
nevoie neaparat si de pregatirepsi&opedagogica si metodica.0?
-rebuie combatuta conceptia potrivit careia daca esti un bun
specialist este sisuficient safii profesor. Giataademonstrat
caadeseafoartebuni specialisti, c&iarcucalitatea de oameni de
stiinta, n#au fost, intotdeauna, si foarte buni educatori.
7alitatea de educator !de pedagog" nu este innascuta.5a anumiti
oameni,laanumiti specialisti, anumite particularitati
temperamentale innascute, desigur si antrenate,de$voltate, pot
servi, inanumitelimite, si muncii deeducator.
7alitateadeeducator,tactul, maiestria si talentul de educator,
profesia de profesor se obtin prin studiiuniversitare, asa cum se
dobandeste si calitatea de specialist.Numai imbinarea calitatilor
de specialist, de om de stiinta si de cultura cu calitateade
psi&opedagog poate duce la obtinerea unei profesii de educator,
de profesor, care sa
semanifestecucompetentasieficientainstructiv#educativa. Inacest
cadru, unspecialistinvestit profesor trebuie sa cunoasca procesele
psi&ice si caracteristicile lor in evolutiaelevilor
!studentilor", tinand seama de acestea in actul educational% sa
cunoascaconceptiilesi principiilecarestaulaba$aunei pedagogii si
aunei educatii moderne,democratice% sacunoascacumsatransmitasi
saadapte$econtinuturiledisciplinelorpredatelacerinteleparticularitatilor
devarstasi individuale, lacerinteleprofilelor sispeciali$arilor
elevilor etc.% sa cunoasca strategiile didactice necesare
conceperii,organi$arii, proiectarii sidesfasurariicueficientaa
activitatilor instructiv#educative cuelevii !studentii" si sa
cunoasca intreaga problematica a psi&ologiei si pedagogiei
scolare%sa iubeasca tinerii.In contextul unei pregatiri temeinice
si eficiente, un rol deosebit il au maiestria sitactul
psi&opedagogic al
profesorului.4aiestriapsi&opedagogicarepre$intacapacitatea!dimensiunea"
complexa,personala si specifica a profesorului de a concepe,
organi$a, proiecta si conduce!desfasura" cucompetenta si prestigiu,
spirit creativsi eficienta sporitaprocesul deinvatamant, procesul
de instruire si educare a tineretului.4aiestria didactica se
constituie ca stiinta si te&ica !arta" psi&opedagogice. ;a
estere$ultatul atat al pregatirii si al experientei didactice
indelungate, cat si al interactiuniituturor calitatilor
personalitatii profesorului si intr#o masura importanta a
celorpsi&opedagogice. ;a se obiectivea$a in a sti cat, ce si
cum sa faci eficienta instructia sieducatia tinerilor la
disciplinele predate.;a inseamna capacitatea si competenta de
a#i0@invata pe elevi !studenti" cum sa invete,cum sa se documente$e
si, dupa ca$, cum sainvestig&e$esinguri, inmodindependent.
;ainseamnacapacitateadeareali$arelatiieficiente cu elevii
!studentii", care sa asigure o indrumare exigenta inteleasa,
imbinata cuacte suple de cooperare si intrajutorare, de raspundere
si autoexigenta din partea tinerilor.Nu exista competenta a actului
educational care sa nu beneficie$e de maiestriapsi&opedagogica
a profesorului. -actul ps&opedagogic este, in fapt, o
componenta a maiestriei
psi&opedagogice,caresedefinesteprincapacitateadeosebitapersonalasi
specificaaprofesorului deaactionainmodselective, adecvat,
suplu,dinamic, creatorsiefficient pentruaasigurareusita actului
educational, in cele mai variate iposta$e educationale, c&iar
si in cele maidificile. In acest context, el include o gama variata
de caracteristici specifice personalitatiiprofesorului, cum sunt
umanismul si iubirea sincera si reala fata de tineri% cine nu
iubestetinerii sanusefacaeducator% spirit decrativitate ingasireasi
aplicarea celor maiadecvatesi potrivitesolutii
instructiv#educative% mult calm, multarabdaresi pasiunepentru
educatia tineretului, pentru munca de educator% simtul masurii in
acteleeducationale, ton cald, apropiat si optimist,
principialitate, obiectivitate, demnitate,suplete, dar si
&otarare, exigenta si intelegere in toate situatiile actului
instructiv#educativ,precum si relatii democratice de cooperare,
respect si ajutor reciproc.-actul pedagogic are calitatea de a
umani$a actul educational al profesorului. 3regatirea metodica,
ba$ata pe maiestria si tactul pedagogic are forta de a
sporicalitatea si eficienta predarii disciplinelor de specialitate.
4aiestria si tactul pedagogic precum si pregatirea metodica se
obiectivea$a beneficin ridicarea calitatii pregatirii tineretului
studios.2.5 Capacitate de perfectionare profesionala,
psihopedagogica si metodica, sistematicasi continua ;xplo$ia
informationala deosebita, ca urmare a progresului
stiintific,te&nic,cultural, etic etc., urmata de sc&imbari
continue, c&iar de mutatii in cadrul disciplinelorpredate, in
profesiuni, in activitatile social#utile, in conditiile economiei
libere de piatanecesita o preocupare si o capacitate deosebite de a
asigura o perfectionare continua apregatirii profesionale, a
pregatirii de specialitate, psi&opedagogice si metodice, in
primulrand, dar si o perfectionare in planurile cultural, etic,
juridic si cetatenesc, deoarece toate0Adomeniile vietii sociale
sunt in evolutie, sunt caracteri$ate prin sc&imbari, prin
noutati. Inacest context, pregatirea obtinuta in scoala si
facultate nu mai este suficienta% ea trebuiemereu perfectionata,
prin integrarea in ea a tuturor noutatilor esentiale de natura
ideaticasi practica ce apar, si, in acelasi timp, prin eliminarea a
ceea ce s#a u$at moral, a ceea cenu mai pre$inta fiabilitate
cognitiva sau actionala.3erfectionarea de specialitate
psi&opedagogica si metodica a cadrelor didactice
dininvatamantul preuniversitar se reali$ea$a prin urmatoarele forme
definitivarea ininvatamant, gradul II, gradul I, cursuri la
intervale de A ani, studiu individual si anumiteactivitati
organi$ate la nivelul scolii, judetului etc.2. Profil
moral!cetatenesc demn, ci"ilizat 3rofesorul nu este numai un
instructor professional. ;l este un modelator uman, eticsi
cetatenesc al tinerilor. 4unca de educator implica, in mod
obiectiv, calitati morale, oconstiinta si o conduita morala demne,
civili$ate. 3rofesorul trebuie sa cunoascaprincipiile si regulile
morale corespun$atoare statului de drept si democratic, al
societatiicivileliberesi saforme$edeprinderi decomportare,
inconcordantacuteoriamoralacorespun$atoare societatii in care
traieste.4odelul etic !moral#cetatenesc" demn al profesorului
constituie c&e$asia educariimoral#cetatenesti demne si
civili$ate a tinerilor. ;l este o sursa si o forta de
influentareetico#cetateneascaaelevilor'mai ales. 8eaceea,
autocontrolul asupraatitudinilorsimodului de comportare in orice
situatie ' in familie, pe strada, in mijloacele de transport,la
scoala etc. trebuie sa insoteasca in permanenta viata profesorului.
8esigur, profesorulva cauta sa fie model etico#cetatenesc pentru
elevi !studenti", dinami$and spiritul critic,spiritul de
independenta si creativitate la elevi, pentru ca treptat
atitudinile sicomportamentul lor sa capete amprenta personala, sa
devina propriul lor modelator etico#cetatenesc, in care
autoeducatia moral#civica sa capete o pondere tot mai mare.
3rofesorultrebuie sa fie un model spiritual si moral#cetatenesc
pentru comuniunea sociala in caretraieste. 6titudinile si
deprinderile etice ale profesorului vor spori competenta si
eficientamaiestriei si tactului psi&opedagogice, vor determina
cresterea prestigiului sau educativin scoala si in afara ei.2.#
Capacitatea manageriala0B5ocul, rolul si activitatea profesorului
alcatuiesc un microunivers institutional deeducatie, care, pentru a
obtine re$ultate eficiente, implica, in mod obiectiv, si necesar si
ofunctie manageriala. 3rofesorul, in general, este implicat in
actul conducerii unitatii deinvatamant prin unele functii pe care
le detine !sef de catedra, diriginte, sef de comisiesau
repre$entant in consiliile de conducere colective". Insasi
activitatea profesorului cuclasesi mai
alescadiriginterepre$intaomuncadeconducere. 8eaceea,
profesorultrebuiesacunoascasisaapliceinactivitateasaelementealeprincipiilorsifunctiilorconducerii.
3regatirea profesorului in domeniul managementului
educational!invatamantului", c&iar de pe bancile facultatii,
repre$inta o necesitate obiectiva, aceastafiind ceruta de insasi
munca de educator, dar si de faptul ca din randul profesorilor se
alegmanagerii unitatilordeinvatamant, inspectorii scolari etc.,
caretrebuiesaconducacucompetenta si eficienta.2.$ %inuta
profesoruluiIn orice oca$ie, profesorul trebuie sa aiba fata de
sine si fata de altii o atitudine, opo$itie si un comportament
demne, civili$ate. 6ceasta necesita ca aspectul sau exterior
inprivinta imbracamintei, incaltamintei, parului etc. sa fie
frumos, elegant si ingrijit, in pascu moda, fara insa a fi
extravagant, iesit din comun. ,a faca din profesor, ca educator,
unmodel orientativelevat, demnsi civili$at
detinuta.!=ontas,I..ratat depedagogiepag:1C#?K:"3. elatiile
profesorului cu tinerii 3rocesul de invatamant fiind un proces
bilateral, presupune in mod obiectiv sinecesar stabilirea si
manifestarea de relatii umane si educationale eficiente intre
profesorisi elevi !studenti, cursanti".
.elatiilesestabilescintreprofesorsi elev!student", intreprofesor si
grupul studios !clasa, grupa, an de studio" si cu fostii elevi
!studenti", deci cuabsolventii.In istoria invatamantului s#au
stabilit si manifestat mai multe tipuri de relatii dintreprofesor
si tineretul studios, si anume autoritariste, libere si
democratice. a) elatii autoritariste (autocrate). 8in greceste
autos#lui insusi % Iratos#putere.0C.elatiile autoritariste
!autocrate" fac din profesor factorul dominator al
procesuluiinstructiv#educativ, el dirijand si &otarand totul%
acest tip de relatie inabusa orice spirit deinitiativa, de
independenta, de creativitate, de actiune si raspundere personala
ale elevului!studentului". ;le sunt o frana in de$voltarea
personalitatii. ;le formea$a roboti si nuoameni adevarati. Hormula
magister dixit ' maestrul a spus ' defineste tipul de
relatiididactice autoritariste !autocrate". 6stfel de tip de
relatii a fost determinat de specificulsocietatii si statului
autoritarist,autocrat,totalitar. 7a atare,ele trebuie abandonate
dininvatamant.!) elatii li!ere (laisse"#faire) ' fara
constrangeri.6sigurarea unei de$voltari libere, ba$ate pe relatii
libere intre profesor si tineret afacut obiectul conceptiilor
multor pedagogi si oameni de seama ca 9. 9. .ousseau, 5ev-olstoi,
4ontessori, Hreinet, 8ecrolEetc. +neledinaceste sisteme pedagogice
suntpreconi$atecaalternativeeducationaleintaranoastra,
asacumeste/aldorf.6cesterelatii
liberenuinseamnalibertinaj.6cesttipderelatii
urmarestesade$voltelaelevispiritul deinitiativa si deindependenta,
spiritul de observatie, spiritul critic, dar siresponsabil si
creativ, intr#uncuvant sadovedeascacalitatilecaresa#i
asigureintr#omasura importanta autoeducatia, autocontrolul si
autoaprecierea eficiente. 8esigur, de$voltarea !educatia" libera a
elevului !si mai ales a studentului" este odirectie
importantasivaloroasa. 8eoareceelevuleste informare si nu
areexperienta,trebuie ca aceasta educatie libera sa aiba in vedere
respectarea catorva conditii sa aiba laba$ao conceptie
educationalacare sainceapa printr#o indrumaresuplasi
competenta,care, desigur, sa nu#l frane$e pe elev, ci sa#i ofere
modele flexibile, care sa#i desc&idadrumul cunoasterii, al
autoinstruirii eficiente, invatandu#l cum sa invete
singur,independent% sa#i de$volte spiritul de raspundere, de
autocontrol si autoapreciere, pentruca nu cumva libertatea sa#l
plafone$e, sa#i limite$e autoinstructia% sa se evite relatiile
delibertinaj, in sensul ca elevul sa faca orice, fara nici o
raspundere, pentru a nu se ajunge laineficienta educationala% sa
constienti$e$e si sa accepte de buna voie necesitateaindrumarii
profesorului, aexigentei sale, caunul
carearecalitateadeaevaluadacaevolutia educationala a elevului este
sau nu corespun$atoare si altele.02 .elatiile libere
!laisse$#faire", stabilite si acceptate de buna voie de profesori
sistudenti, mai ales interindividuale, ar fi cele care ar putea
actiona eficient, mai ales ininvatamantul superior.c) elatiile
democratice.elatiile democratice pornesc de la drepturile omului,
de la respectul fata de om, casi de la necesitatea ca omul tanar sa
aiba o evolutie po$itiva ascendenta, in sensul de a sede$volta ca o
personalitate complexa, integrala, ca un profesionist competent si
creativ, cauncetateamloial si demn.6cest tipderelatii
presupuneurmatoarelecaracteristici siconditii intelegerea
necesitatii obiective a stabilirii si manifestarii de relatii
interumane sieducationale democratice intre profesor si elev
!student" si acceptarea constienta a roluluiindrumator al
profesorului% imbinarea exigentei constructive, mereu sporite cu
respectulfatadeelev!student"caom, cetatean,
capersonalitateindevenire, carevatrebui sadovedeasca spirit de
independenta, de initiativa, spirit critic si creator% colaborare
si ajutorreciproc, ca parteneri si factori responsabili ai
aceluiasi proces, care sa aiba ca finalitateobtinerea unei
temeinice si elevate pregatiri a elevului si studentului, in
vederea integrariilui socio#profesionale eficiente si
creative.!=ontas,I. .ratat de pedagogie pag ?K:#?K?"$. %rofesorul
diriginte 3rofesorul diriginte este cadrul didactic cu o deosebita
experienta si competentaprofesional#didactica, caruiai
s#aincredintat indrumareaunei clase!andestudiu" ininvatamantul
preuniversitar. ;l poate deveni parintele spiritual al clasei.
6tributiiledirigintelui contributiamaleabilalaorgani$areagrupului
scolar,de$voltand spiritul de autoconducere la elevi% conceperea si
organi$area orelor dedirigentie!obiective, tematica,
desfasurareetc.", antrenandlaacesteaclasadeelevi%cunoasterea
atmosferei psi&osociale si de studiu din clasa, urmarind ca
prin antrenareaclasei sa se de$volte o atmosfera de colegialitate,
cooperare si lucru% cunoasterea fiecaruielev si intocmirea pentru
fiecare elev a fisei scolare !de caracteri$are
psi&opedagogica"%cooperare cu toti profesorii clasei pentru a
crea conditiile necesare unei competente sieficiente pregatiri si
educatii a elevilor% organi$area de vi$ite si excursii de studii
etc.%sprijinireaelevilor lainvataturaprinorgani$areadeconsultatii
si meditatii, grupedeinvatatura etc. pentru toate disciplinele de
invatamant% legatura si cooperarea cu familia si01comitetul de
parinti, prin vi$ite la domiciliul elevilor, prin discutii cu
parintii la scoala,prin sedinte sau conferinte cu parintii etc.%
contributie la orientarea scolara si profesionalaa elevilor, in
cooperarea cu ceilalti factori educative ' cu cabinetele de
orientare scolara,cu profesorii clasei, familia, comitetul de
parinti, unele societati comerciale, *NJ#uri,
cumass#mediaetc.%participarea laorgani$area si reali$area
activitatilor extradidactice siextrascolare ale elevilor !cercuri
pe obiecte, competitii diverse'olimpiade scolare,serbari scolare,
expo$itii aleelevilor etc.", dinami$andinitiativasi spiritul
creator alelevilor% acordarea notei la purtare si participarea
nemijlocita la acordarea, dupa ca$, derecompense sau sanctiuni
elevilor, cu respectarea cerintelor pedagogice si regulamentaresi
altele.!=ontas,I. .ratat de pedagogie pag
?K?#?K@":K&i!liografie =ontas, I. .ratat de pedagogie ;ditura
6ll, =ucuresti :KKC 7onf.univ.dr. 4i&ai 8iaconu% 3rof.univ.dr.
Ioan 9inga, coordonatori 7onf.univ.dr. *lga 7iobanu% 5ect.univ.dr.
6dina 3escaru, 3rep. 4onica 3aduraru, 3edagogie,
&ttpDDLLL.ase.roDbibliotecaDbiblioteca0.aspMidN:@:0::