Apicultura naturala fara tratamente
Dedicatie Aceasta carte este dedicata lui Ed si Dee Lusby,
adevaratii pionieri ai metodelor moderne de apicultura naturala de
succes impotriva varroa si a altor noi probleme din apicultura.
Multumim pt. ca ati impartasit aceste cunostinte cu noi.Despre
aceasta carteAcesta carte prezinta cum se poate face apicultura
intr-un sistem natural si practic, fara a folosi tratamente pt.
paraziti si boli si cu interventii minime. Este de asemenea despre
apicultura simpla si practica. Este despre usurarea muncii
apicultorului. Nu este o carte despre apicultura de main-stream.
Multe concepte prezentate sunt contrare apiculturii comventionale.
Tehnicile prezentate aici sunt rezultate dupa decenii de
experimente, ajustari si simplificari. Continutul cartii a fost
scris si apoi rafinat dupa raspunsul la intrebari pe forumuri
apicole in decursul anilor, astfel ca este croit dupa intrebarile
pe care le au apicultorii, noi sau cu experienta. Este impartita in
trei volume iar aceasta editie le contine pe toate trei: incepator,
intermediar si avansat.Multumiri Sunt sigur ca voi uita sa
mentionez pe multi care m-au ajutat pe cale. Pe multi ii cunosc
doar dupa nick-urile folosite pe numeroasele forumuri apicole unde
si-au impartasit experientele. Dar dintre cei care inca ajuta, Dee,
desigur, Dean si Ramona, si toti oamenii minunati din grupul de
apicultura organica de pe yahoo (Organic Beekeeping Group on
Yahoo). Sam, esti mereu o sursa de inspiratie. Toni, Christie va
multumesc pt. incurajari. Pt. voi toti de pe forumuri care ati
adresat aceleasi intrebari iar si iar, pt. ca mi-ati aratat ce
trebuia sa contina aceasta carte si m-ati motivad sa includ
raspunsurile. Si desigur tuturor care ati insistat sa pun acest
material sub forma unei carti.Cuvant inainte Ma simt ca G. M.
Doolittle cand a spus ca a oferit tot ce avea de spus pe gratis in
revistele de apicultura si totusi oamenii insistau pt. o carte. Am
tot acest material pe saitul meu web si am postat totul de multe
ori pe forumuri de apicultura. Dar multa lume a insistat pt. o
carte. In carte sunt doar putine lucruri in plus, totul este
disponibil gratuit pe sait-ul meu (www.bushfarms.com/bees.htm). Dar
multi inteleg natura tranzitorie a mediului web si au dorit o carte
solida pe raft. Si eu simt la fel. Asadar iata cartea pe care o
puteati citi deja gratuit dar o puteti tine in mana si pune pe raft
si sa stiti ca o aveti.Concluzia la inceput Invatati de la
albinelasati albinele sa va explice Brother AdamCapitolul acesta
prezinta concluzia la inceput. Am sa va ofer scurtatura catre
succes in apicultura chiar acum. Nu ca restul nu ar merita citit,
dar este elaborare si detalii. Cu scuze catre C.S. Lewis (care a
spus in Un cal si baiatul lui, nimeni nu te invata sa calaresti cum
te invata un cal) cred ca trebuie sa constientizati ca nimeni nu te
invata apicultura precum albinele. Ascultati-le si va vor
invata.Aveti incredere in albineExista cateva reguli de baza care
sunt utile. Una ar fi ca atunci cand va confruntati cu o problema
in stupina si nu stiti ce sa faceti, atunci nu faceti nimic.
Rareori problemele se agraveaza neintevenind si deseori se
agraveaza datorita unei interventii inadecvate. The How-To-Do-It
book of beekeeping, Richard Taylor Daca va preocupa intrebarea cum
sa determin albinele sa ... deja ganditi gresit. Daca intrebarea
este cum le pot ajuta la ce incearca ele sa faca ... sunteti pe
cale sa deveniti apicultor.ResurseIata pe scurt raspunsul la toate
chestiunile din apicultura. Oferiti-le resursele pt. a rezolva
problema si dati-le pace. Daca nu le puteti oferi resursele,
limitati-le nevoia de resurse. De exemplu in caz de furtisag, este
nevoie de mai multe albine pt. apararea stupului, dar daca nu este
posibil asa ceva, reduceti intrarea cat sa incapa o singura albina
si veti crea trecatoarea de la Termopile unde numarul nu conteaza.
Daca sunt probleme cu moliile in stup, este nevoie de mai multe
albine pt. a pazii fagurele. Daca nu le putei oferi asta atunci
reduceti aria de pazit eliminand faguri goi si spatiul gol. Cu alte
cuvinte, oferiti-le resurse sau eliminati nevoia de resurse daca
acestea nu exista.PanaceuMajoritatea problemelor in apicultura sunt
legate de matca. Exista putine solutii atat de universale ca
aplicatie si succes decat adaugarea unei rame de puiet necapacit de
la un alt stup, in fiecare saptamana timp de trei saptamani. Este
un adevarat panaceu pt. orice problema legata de matca. Ofera
albinelor feromonii necesari pt. a suprima matcile trantorite.
Ofera mai multe lucratoare intr-o perioada cand lipseste matca
ouatoare. Nu afecteaza daca exista o matca neimperecheata. Le ofera
resursele pt. a creste o noua matca. Este o metoda care nu poate
gresi si nu necesita cautarea matcii sau cautarea de oua sau o
diagnosticare precisa a problemei. Daca exista probleme cu starea
matcii, nu exista puiet, daca exista temerea ca nu exista matca,
acasta este solutia simpla care va scapa de griji, nu necesita timp
de asteptare, nu implica sperante sau presupusuri. Daca aveti
indoieli cu privire la matca unui stup, le dati ceva puiet
necapacit si dormiti fara griji. Repetati o data pe saptamana pt.
inca doua saptamani daca inca nu aveti o certitudine. Luncrurile
vor fi deja pe un traseu corect. Daca va este teama de a nu lua
matca de la un alt stup pt. ca nu stiti sa gasiti matca foarte
bine, scuturati sau periati toate albinele de pe rama cu puiet
necapacit de dat. Daca va ingrijoreaza sa luati oua de la o alta
colonie redusa, desi trebuie sa luati in considerare faptul ca
albinele au investit putin in oua iar matca poate oua mult mai mult
decat poate cloci o colonie mica, atunci faceti hraniri. A lua o
rama ouata de la o colonie mica si inlocuirea ei cu un fagure
cladit gol va avea un impact redus asupra coloniei care doneaza si
ar putea salva colonia care o primeste daca aceasta este
intr-adevar fara matca. Daca stupul care primeste nu are nevoie de
matca se va umple un gol de puiet pana cand noua matca se va
imperechea, fara a interfera. Aceasta metoda scuteste de multa
ingrijorare si ganduri. In loc de asta, se ofera resursele
necesare, iar din observarea comportarii coloniei se poate afla ce
se intampla de fapt. Daca nu vor creste matca, probabil exista o
matca virgina deja. Daca vor creste matca, evident ca nu aveau, sau
cea pe care o aveau nu le era suficienta.De ce aceasta carte
Ma gandesc ca ar trebui sa traiesti intr-o pestera in ziua de
azi daca nu ai auzit ca albinele si apicultorii sunt in pericol.
Problemele sunt complexe, cu bataie lunga si in principiu de data
recenta. Cu siguranta sunt o amenintare pt. industria apicola, dar
mai mult, pt. supravietuirea multor plante de care avem nevoie pt.
hrana si plante care sunt o parte necesara a mediului.Se pare ca
exista chiar o contoversa daca este posibil a tine albine fara
tratamente. Dar suntem multi care facem asta cu succes.In vreme ce
majoritatea apicultorilor dedica mult timp si efort luptei
impotriva varroa, sunt fericit sa spun ca problemele mele cele mai
mari in apicultura sunt a ierna nuclee aici in sudul Nebraskai si a
face stupi care sa nu-mi cauzeze dureri de spate sau metode mai
simple de hranire.Asadar scopul meu este in primul rand sa tratez
problemele curente din apicultura, si in al doilea rand cum sa
lucrezi mai putin si sa obtii mai mult din apicultura.Sa facem o
scurta privire de ansamblu asupra problemelor din apicultura si a
solutiilor pt. ele. Detalierea se face in capitolele si volumele
urmatoare.Sistem de apicultura nesustenabilDaunatori ai albinelor
De ce avem probleme? Avem multi daunatori si boli care au ajuns in
America de Nord (si in majoritatea locurilor din lume) in ultimii
30 de ani. (vezi capitolul Inamicii albinei) Cum zicea odata cineva
nu poti tine albine ca bunicul pt. ca albinele bunicului au murit.
Cei mai multi dintre noi apicultorii si-au pierdut albinele la un
moment dat in ultimele decenii iar acest fenomen devine tot mai
frecvent. Asadar parte a problemei sunt daunatorii dar exista si
alte aspecte.Areal genetic redus Avem un areal genetic redus aici
in America de Nord si printre pesticide, daunatori si programe
ultrazeloase de a controla albinele africanizate, multe dintre
albinele salbatice au fost epuizate si au ramas doar matci de
vanzare. Daca considerati ca o mana de crescatori furnizeaza 99%
dintre matci, asta inseamna un areal genetic redus. Aceasta
deficienta era recuperata prin albinele salbatice si prin
apicultorii care isi cresc propriile matci. Dar tendinta mai noua
este de a incuraja apicultorii sa cumpere matcile, sa nu le
creasaca singuri, in special in zonele cu albine
africanizate.Contaminarea Un al aspect cu privire la daunatori este
ca solutia oferita de experti a fost folosirea de pesticide in
interiorul stupului. Dar acestea se acumuleaza in ceara si cauzeaza
sterilitate la trantori ceea ce duce la matci neprolifice. O
estimare pe care am auzit-o de la unul din experti este ca media de
schimbare linistita a matcii este de trei ori pe an. Adica matcile
devin neprolifice si sunt inlocuite de trei ori pe an. Pt. mine
aceasta este uimitor deoarece majoritatea matcilor mele sunt de
trei ani.Areal genetic gresit Un alt aspect al ajutorului acordat
albinelor prin pesticide si antibiotice este ca se propaga albine
care nu pot supravietui. Este chiar opusul a ceea ce dorim. Noi
apicultorii ar trebui sa propagam albine care pot supravietui. De
asemenea propagam boli care sunt destul de puternice pt. a
supravietui tratamentelor pe care le aplicam. Asadar crestem albine
slabe si super boli. De asemenea, de ani de zile crestem albinele
care sa nu faca trantori, sa fie mai mari, sa propolizeze mai
putin. Acestea reprezinta o provocare pt. reproducere (mai putini
trantori, mai mari deci mai lenti) sau le fac mai susceptibile la
virusi (mai putin propolis).Ecologia afectata a coloniei de albine
O colonie de albine este in sine un sistem de benefice si benigne
ciuperci, drojdii, paraziti, insecte, o intreaga flora si fauna
care depinde de albine pt. a supravietui, si de care albinele
depind pt. a fermenta polenul si a controla patogenii. Toate
substantele de control tind sa omoare parazitii si insectele. Toate
antibioticele folosite de apicultori tind sa omoare ori bacteriile
(teramicina, tilosin, uleiuri esentiale, acidul organic si timolul)
ori ciupercile si drojdiile (fumidil, uleiuri esentiale, acidul
organic si timolul). Echilibrul acestui precar sistem este deranjat
de tratamentele aplicate in stup. Recent apicultorii au inceput sa
foloseasca un nou antibiotic, tilosinul, impotriva caruia
bacteriile benefice nu au rezistenta si care are efect mai
indelungat; de asemenea se trateaza cu acid formic ceea ce duce
ph-ul spre acid si omoara multe microorganisme din stup.Apicultura
castel de nisip Asadar apicultorii, cu sfatul si asistenta agentiei
si a universitatilor, au construit acest sistem precar ce se
bazeaza pe chimicale, antibiotice si pesticide pt. a fuctiona. Iar
apicultorii propaga daunatori care supravietuiesc tratamentelor,
contamineaza intreaga rezerva de ceara cu otravuri (si facem
foitele de faguri din aceasta ceara contaminata, este deci un
sistem inchis), cresc matci care nu pot supravietui fara acest
tratament.Cum obtinem un sistem de apicultura sustenabil?Stop
tratamente Singura cale pt. a avea un sistem sustenabil de
apicultura este sa stopam tratamentele. Tratarea este o spirala
mortala care se prabuseste acum. Pt. a realiza asta trebuie sa va
cresteti singuri matcile din supravietuitori locali. Doar atunci
veti obtine albine care genetic pot sa supravietuiasca si paraziti
care traiesc in simbioza cu gazda si cu mediul local. Cat timp
facem tratamente obtinem albine mai slabite care supravietuiesc
doar cu tratamente si paraziti mai puternici care pot supravietui
doar daca se inmultesc destul de rapid pt. a tine pasul cu
tratamentele. Nu se poate forma o relatie stabila pana cand stopam
tratamentele. Problema este, desigur, ca daca stopam tratamentele
acum cu sistemul pe care il folosim, albinele degenerate in general
vor muri. Chiar daca sunt capabile genetic sa supravietuiasca
intr-un mediu curat (necontaminat), trebuie sa le aducem mai intai
in acest mediu. Si care este acest mediu?Ceara curataAvem nevoie de
ceara curata. Daca folosim foita din ceara reciclata contaminata nu
vom obtine aceasta. Intreaga rezerva mondiala de ceara este
contaminata cu acaricide. Fagurele natural va oferi ceara
curata.Celula cu dimensiune naturala Urmatorul pas este sa
controlam daunatorii intr-un mod natural. Vom dezvolta acest
subiect pe parcurs, dar Dee si Ed Lusby au ajuns la concluzia ca
solutia este sa revenim la celula dimensiune naturala. Foita de
fundatie de faguri (o sursa de contaminare in stup datorita
acumularii de pesticide in rezerva mondiala de ceara) ghideaza
albinele spre a cladi dimensiunea de celula pe care noi o dorim.
Deoarece lucratoarele sunt dintr-o celula iar trantorii dintr-o
alta dimensiune si deoarece apicultorii, pt. mai mult de un secol
au vazut trantorii ca dusmani ai productiei, apicultorii folosesc
foita pt. a controla dimensiunea celulei cladite de aline. La
inceput aceasta dimensiune o reflecta pe cea naturala. Primele
fundatii aveau celula de la 4.4mm la 5.05mm. Dar apoi cineva
(Francis Huber a fost primul) a observat ca albinele cladesc o
varietate de dimensiuni de celule si ca albine mai mari ies din
celule mai mari, albine mai mici din celule mai mici. Asadar Badoux
a decis ca daca cresti mai mult celulele obtii albine mai mari. S-a
presupus ca o albina mai mare poare sa care mai mult nectar si
astfel va fi mai productiva. Asa ca astazi avem o dimensiune
standard a celulei in foita de fundatie de 5.4mm. Considerand ca la
dimensiunea de 4.9mm fagurele are grosime de 20mm si la 5.4mm
fagurele are 23mm rezulta o diferenta de volum. Dupa Badoux,
volumul unei celule de 5.555mm este de 301 mm cubi. Volumul maxim
al unei celule de 4.7mm este 192 mm cubi. Dimensiunea celulei
naturale este intre 4.4 si 5.1mm cu 4.9mm sau mai putin in centrul
cuibului. Asadar la momentul actual folosim fundatie cu celule
nenatural de mari si avem albine nenatural de mari. Vom dezvolta
subiectul in capitolul Celula dimensiune naturala in volumul II. Pe
scurt, daca avem dimensiune naturala a celulelor din faguri,
controlam varroa si in final putem tine albine fara
tratamente.Inamicii albinei Inamicii traditionali ai albinei In mod
traditional albinele au dusmani; boli, pradatori si oportunisti.
Unii mari cat un urs, altii mici cat un virus.Ursii Ursa. Pt. mine
ursii nu reprezinta o problema. Cei ce locuiesc in zone cu ursi pot
avea probleme mari. La toate soiurile de ursi le plac larvele de
albine si nu-i deranjaza nici mierea deloc. Simptome ca aveti ursi:
stupi rasturnati si bucati mari de fagure cu puiet mancate. Daca
oamenii vandalizeaza stupii, de obicei nu mananca faguri cu larve.
Singura solutie de care am auzit impotriva ursilor sunt gardurile
electrice de putere cu fire de masa alternative si momeala pe gard
(sunca de obicei) astfel incat ursul sa-si expuna partile moi ale
gurii la curent. Metoda este eficienta de obicei. Uneori singura
metoda de a opri un urs este sa-l impusti si sa-l mananci. Dar
atunci apare un alt urs in teritoriul vacant. Aspectul legal, de
dificultate si pericol sa le lasam mai bine in seama revistelor
vanatoresti.Furtisagul Daca aveti cumva furtisag, trebuie sa-l
opriti imediat! Dauna progreseaza rapid si poate devasta un stup.
Dar prima data asigurati-va ca sunt la furat si nu fac zbor de
orientare. Daca este furtisag, faceti ceva drastic. Inchideti
stupul, acoperiti-l cu carpe ude. Deschideti maxim urdinisul la
stupii puternici ca sa stea de paza la stupul lor. Dar faceti ceva
chiar daca este pur si simplu inchiderea stupului cu plasa de
sarma. Apoi va puteti gandi ce mai este de facut (intrare redusa,
plasa de furtisag etc.). Principalul este sa opriti furtisagul.
Uneori in timpul unei pauze de cules, stupii puternici ii vor fura
pe cei slabi. Rasa italiana este mai predispusa la furat. Hranirea
agraveaza si de multe ori declansaza furtisagul. Cea mai buna este
preventia. Cand observati o pauza de cules, reduceti urdinisul la
toti stupii. Aceasta va atenua fenomenul. Dar trebuie sa fiti cu
atentie si sa deschideti urdinisurile la cules. Am observat ca
stupii fara matca sunt furati mai des. Ma gandeam ca hoatele omoara
matca, si probabil ca o fac, dar cand iau matca unui nucleu toamna,
nucleul est furat aproape instantaneu. Un aspect este sa va
asigurati ca sunt furate. Uneori oamenii confunda un zbor de
orientare de dupa masa cu furtisag. In fiecare dupa masa cu soare
din sezonul cresterii de puiet veti vedea albine tinere facand zbor
de orientare. Vor plana si zbura in jurul stupului. Dar cu
experienta veti recunoaste albinele care fac asta. Albinele tinere
sunt confuze, dar sunt calme comparativ cu hoatele. Priviti la
urdinis. Hoatele sunt frenetice. Albinele care locuiesc in stup se
pot aglomera la urdinis dar vor pastra totusi o oarecare ordine.
Luptele la urdinis sunt un indiciu clar, dar lipsa zborului la
intrare nu inseamna ca nu este furtisag; doar ca albinele de garda
au fost batute. O metoda sigura de a spune daca exista furtisag
este sa se inchida urdinisul la lasarea intunericului. Daca
dimineata apar albine care vor sa intre in stup acestea sunt hoate,
in special daca sunt multe.
Interiorul unei plase de furtisag
Exteriorul unei plase de furtisag Daca exista furtisag, iata
cateva metode pt. a-l opri. Un stup foarte slab se poate inchide cu
plasa pt. o zi sau doua. Hoatele nu pot intra si in cele din urma
renunta. Ajuta daca le puteti da apa si hrana. Putin polen si
cativa stropi de apa este suficient pt. un nucleu mic. Dupa ce
deschideti stupul nu uitati sa reduceti urdinisul. Daca le puteti
hrani, adapa si ventila pt. 72 de ore, inchideti stupul cand este
plin de hoate si le veti forta sa se alature stupului. O alta
varianta de a inchide stupul este infundarea urdinisului cu iarba.
Alinele o vor inlatura in cele din urma, dar intre timp se poate
spera ca hoatele renunta. O plasa de furtisag poate fi construita.
Este o plasa care acopera zona din fata urdinisului si are o
intrare deasupra. Aceasta obliga hoatele sa faca cateva cotituri,
si, deoarece ele se orienteaza dupa miros, le face confuze. De
asemenea opreste sconcsii. Un stup slab va fi uneori furat de asa
maniera ca nu mai ramane nici o picatura de miere. Vor muri de
foame rapid. Daca nu puteti controla furtisagul, este mai bine sa
combinati stupii slabi, sau puteti ajuta stupii slabi cu puiet
capacit de la alti stupi. Orice este mai bine decat sa se lupte si
sa moara de foame.Soarecii Genus Mus. Multe specii si varietati. In
principal o problema in timpul iernii cand albinele sunt in ghem.
Folosirea de plasa cu ochiuri de 6 mm la urdinis este o
rezolvare.Moliile Galleria mellonella si Achroia grisella. Sunt
oportuniste. Profita de un stup slab si traiesc cu polen, miere si
sapa prin fagure. Lasa in urma panze si fecale. Uneori sunt dificil
de observat pt. ca incearca sa se ascunda de albine. Sapa prin
ceara si prin degajarile din rame. Sunt o preocupare pt. multi
apicultori si motiv pt. contaminarea chimica a stupului, asadar vom
aprofunda aici.Climatul In primul rand trebuie sa intelegeti ca
aceasta problema este dependenta de clima. Intr-un climat fara
ingheturi, moliile pot trai tot timpul anului si va fi un scenariu
cu totul diferit fata de climatul cu ingheturi si cu iarna lunga.
Voi impartasi ce fac eu si cum functioneaza, dar retineti ca va
trabui sa adaptati dupa climat; daca locuiti unde moliile nu mor
niciodata atunci metoda pe care eu o folosesc nu va functiona.Cauza
infestarii cu molii Moliile invadeaza fagurele nepazit in timpul
sezonului cand sunt active. Prefera fagurele cu polen, dar pot trai
chiar si pe ceara goala. Majoritatea problemelor cu molii le am
cand fac o divizare nereusita sau cand un nucleu de imperechere nu
are albina suficienta sa pazeasca fagurele. In rest nu am probleme,
dar aveam in trecut cand faceam niste greseli.Greseli ale
apicultorului Intr-un an, am lasat magaziile extrase nelinse si
le-am pus la subsol. Moliile nu numai ca au distrus toti fagurii,
dar mi-au infestat in asa masura casa ca nu am reusit sa mai scap
de ele. Imi zboara moliile prin casa din 2001. Niciodata sa nu
puneti magazii, in special nelinse, la loc cald. In special cand
aveti posibilitatea sa le depozitati afara unde vor ingheta. Este
un mit ca moliile au nevoie de fagure cu puiet. Il prefera dar nu
le este necesar.Controlul moliilor Iata metoda mea. Fac extractia
tarziu. Motivul este ca pot estima mai bine ce rezerve sa le las
pt. iernare, asa incat sa nu fiu nevoit sa fac extractie apoi
hraniri, este munca mai putina. Nu trebuie sa izgonesc albinele din
magazii pt. ca daca astept o zi mai racoroasa albinele vor fi jos
in cuib. Dupa recoltare pun magaziile inapoi si astept cateva zile
calde sa le linga. Apoi le iau si le stivuiesc afara, fara teama de
molii pt. ca vremea este racoroasa si nu sunt molii. Daca vreau sa
recoltez mai devreme, pun magaziile inapoi pe stup si nu le
indepartez decat dupa primul ger. Moliile, in zona mea (n.t.
latitudine nordica 40-41 grade fata de Romania 44), nu sunt
problematice decat la sfarsit de iulie sau august si eu incerc sa
pun toti fagurii claditi in stupi pana la mijloc de iunie cel
tarziu, acolo unde albinele ii pot pazi. Nu am molii din mai pana
in septembrie pt. ca fagurii sunt paziti de albine. Nu am molii din
octombrie pana in mai deoarece aici sunt ingheturi ce omoara
moliile si larvele lor nu am molii din mai pana in iunie pt. ca
moliile nu s-au intarit dupa iarna inca.Colonii infestate Ce sa
facem cu o colonie infestata. Doar o colonie slaba poate fi
infestata. Preventia este sa nu le dam mai mult teritoriu decat pot
apara, cu alte cuvinte, a nu lasa mult fagure cladit intr-o colonie
prea mica. Odata colonia infestata, solutia este reducerea
spatiului la cat poate acoperi ghemul de albine. Se indeparteaza
restul fagurilor. Daca aveti la dispozitie un congelator, puteti
ingheta fagurii pt. a distruge moliile, altfel puteti lasa moliile
sa termine de curatat. In final, vor transforma integral fagurele
in panze care vor pica din rame. Daca fagurele are in el doar un
tunel sau doua, prin inghetare se poate salva fagurele. De obicei
am probleme de genul acesta doar cu coloniile care au murit din
cauza de furtisag sau daca au ramas fara matca. La stilul meu de
management, un alt avantaj pe care il au ramele fara fundatie este
ca se pot pune in cuib si vor fi un simplu spatiu pt. o viitoare
extindere, nu va necesita sa fie pazit ca si foita de fundatie. De
asemenea se preteaza la stupi momeala, albinele vor cladi pe rame
dar se elimina foita de fundatie pe care sa o sfasie moliile.Bt sau
Bacillus thuringiensis Unii folosesc Bacillus thuringiensis (Certan
sau Xentari) pe fagure. Va omori larvele si nu pare sa aiba nici un
efect daunator asupra albinelor, conform studiilor facute. Poate fi
pulverizat pe faguri infestati chiar cu albinele prezente. Poate fi
pulverizat pe faguri inainte de depozitare. Poate fi pulverizat pe
foita inainte de a o introduce in stup. Eu pur si simplu nu am avut
timp sa fac asta in ultimii ani, dar, dupa cum spuneam, schema mea
de management tine moliile sub control, exceptie la stupii care
pier.Controlul moliilor la tropice Ce as face daca as locui intr-o
zona tropicala unde moliile nu mor de frig: as pune faguri goi
deasupra la stupi puternici ca sa fie paziti de albine.Ce nu se
face cu privire la molii Ce nu as face, in primul rand nu as folosi
bile pt. molii, in special din cele cu naftalina. Ceva mai bune
sunt cele cu para diclorbenzen. Dar ambele sunt cancerigene si nu
isi au locul in mancare.Sa urasc moliile Am renuntat sa urasc
moliile desi ele distrug munca albinelor. Sunt pur si simplu parte
a ecosistemului stupului. Isi fac treaba ,probabil utila. Elimina
fagurii vechi care puteau fi infestati cu boli. Daca totusi nu
suportati moliile, puteti face capcane. O sticla de doi litri cu
gaurele pe laterale si in interior un amestec de otet, coaja de
banana si sirop functioneaza bine. Se prind si multe viespi.
Moliile zboara prin gaurile din laterale, beau, incearca sa zboare
in sus si sunt prinse.Nosemoza Cauzata de o ciuperca (anterior
clasificata drept protozoar) numita Nosema Apis. Nosema este
prezenta tot timpul si boala este oportunista. Solutia chimica
obisnuita (pe care eu nu o folosesc) era fumidilul, redenumit
recent Fumagilin-B. Dupa parerea mea cea mai buna preventie este sa
te asiguri ca stupul este sanatos, sa nu fie stresat si sa fie
hranit cu miere. Cercetarile au aratat ca hranirea de miere la
iernare, in special miere inchisa la culoare, scade incidenta
nosemozei. De asemenea cercetari facute in Rusia in anii 70 a
aratat ca distantarea naturala a ramelor (32 mm in loc de 35
mm)reduce incidenta nosemozei. In opinia mea umezeala din stup la
iernare, ramanerea in stup o perioada lunga de timp, orice fel de
stres si hranirea de sirop de zahar mareste incidenta acestei boli.
Desigur, faceti hraniri cu sirop daca nu aveti miere si este vorba
de ajutarea unui nucleu sau a unei familii care se lupta sa
supravietuiasca. Desigur, hraniti sirop de zahar toamna daca nu au
destula miere ca sa supravietuiasca peste iarna, dar dupa parerea
mea, incercati sa lasati miere pt. iernare. Daca doriti o solutie
si nu vreti chimicale dar nu va deranjaza uleiurile esentiale,
timolul sau uleiul de lemongrass in sirop este un tratament
eficient. Dar tineti cont ca acestea vor distruge si multi dintre
microbii benefici din stup. Simptomele sunt un intestin umflat
albicios (daca se sectioneaza albina) si dizenterie. Uneori
albinele intra in fructe putrezite care le provoaca dizenterie, dar
aceasta nu este neaparat nosemoza. Singurul diagnostic precis este
identificarea la microscop a organismului nosema. Daca doriti sa
intelegeti necesitatea (sau nu) de a aplica tratamente inpotriva
nosemozei, voi sublinia cateva lucruri. In primul rand, sa
intelegeti ca multi apicultori (inclusiv eu) nu au tratat niciodata
pt. nosema. Nu numai ca exista multi apicultori care nu doresc
antibiotice in stup, dar de fapt utilizarea fumidilului in stup
este in multe locuri interzisa de lege. Cu siguranta nu sunt
singurul care crede ca nu este o idee buna utilizarea fumidilului
in stup. Uniunea Europeana a interzis folosirea lui in apicultura.
Motivatia? Exista suspiciunea ca ar cauza defecte de nastere.
Fumagillin-ul poate bloca formarea vaselor de sange prin lipirea de
o enzima numita metionina aminopeptidaza. Ce se foloseste in
Uniunea Europeana pt. asta? Siropul cu timol.De ce se doreste
evitarea fumidilului? Cat este de periculos fumidilul in stup? Este
greu de spus exact, dar dintre toate chimicalele administrate in
stup este probabil unul dintre cele mai putin periculoase. Se
distruge rapid. Nu pare sa aiba multe dezavantaje, cel putin
aparent. Dar daca va intereseaza apicultura organica atunci de ce
sa puneti antibiotice in stupi? Cu siguranta nu le doresc in miere,
si, dupa mine, tot ce se introduce in stup poate ajunge in miere.
Albinele muta tot timpul lucruri. Toate cartile pe care le-am citit
despre miere in faguri sectiuni arata cum albinele muta miere din
cuib in magazii daca se face o divizare. Sa ai o zona in stup unde
se aplica exclusiv chimicalele este o idee frumoasa, dar nu este
realista.Echilibrul microbian Ce fac antibioticele cu echilibrul
unui sistem natural? Experientele cu antibiotice arata ca deranjaza
flora oricarui sistem. Omoara organisme care probabil trebuiau sa
fie acolo, iar daca dispar, locul lor poate fi luat de altceva ce
poate sa prospere in conditiile date. Probioticele sunt mai nou in
voga din cauza ca folosim mereu antibiotice si deranjam flora
sistemului digestiv. Exista microorganisme benefice care traiesc in
stupi si in albine? Sunt afectate ele de fumidil? Din experienta
pot sa spun ca toate sistemele naturale sunt foarte complexe pana
la nivel microscopic. Nu vreau sa risc sa distrug echilibrul. Apoi
mai este motivul ca fumidilul este interzis in cea mai mare parte a
lumii, datorita faptului ca produce defecte de nastere la
animale.Sustinerea si propagarea albinelor slabe Intr-adevar, din
perspectiva stiintifica veti gasi aceasta opinie drept ofensa. Dar
nu stiu cum sa-i spun altfel. Crearea unui sistem apicol tinut
laolalta de antibiotice si pesticide; care perpetueaza albine ce nu
pot supravietui fara interventia constanta a apicultorului; in
viziunea mea de apicultura organica este contraproductiv. Crestem
albine care nu pot supravietui fara noi. Probabil ca unii au
satisfactii personale stiind ca albinele au nevoie de ei. Dar eu
prefer sa am albine care se pot ingriji singure. Ce alte practici
non-organice pot contribui la nosemoza?Incurajarea nosemozei In
timp ce grupul non-organic tinde a dori sa creada ca hranirea de
zahar in loc de miere va preveni nosemoza, eu nu am gasit dovezi
pt. aceasta. Consumul de miere poate produce mai multe solide sau
creste aparitia dizenteriei, dar in vreme ce dizenteria este un
simptom al nosemozei, nu este nici cauza nici dovada pt. nosemoza.
Daca au dizenterie nu inseamna ca au nosemoza. Multe dintre
problemele albinei, cum ar fi nosema, puietul varos, loca, si
varroa, toate prospera si se reproduc mai bine la ph-ul zaharului
decat la ph-ul mierii. Acest lucru, totusi, pare sa fie universal
ignorat de apicultori pe plan mondial. Teoria care prevaleaza
despre cauza eficientei tratamentului cu acid oxalic administrat
prin picurare este ca hemolimfa albinei devine prea acida pt.
varroa si paduchele moare, in timp ce albina supravietuieste.
Asadar cum sa fie avantajos sa se faca hraniri cu zahar care are
ph-ul favorabil pt. majoritatea daunatorilor in loc sa se lase
miere, la al carei ph majoritatea daunatorilor nu au
succes?Concluzia Aceasta este concluzia. Trebuie sa evaluati care
sunt riscurile. Ce sunteti dispusi sa puneti in stupi si deci in
miere. Cum doriti sa tineti albine. Cat de mult aveti incredere
intr-un sistem natural sau daca va doriti o viata mai buna prin
chimie.Puietul pietrificat Este o boala cauzata de un nr. de
ciuperci Aspergillus fumigatus si Aspergillus flavus. Extracte din
aceste ciuperci sunt folosite la producerea medicamentului
Fumagillin folosit pt. tatarea nosemozei. Larvele si pupele sunt
susceptibile. Cauzeaza mumificarea puietului afectat. Mumiile sunt
tari si solide, nu au aspect spongios ca si la puietul varos.
Puietul infectat este acoperit cu spori gen pudra verde.
Majoritatea sporilor se gasesc in apropierea capului puietului
infectat. Cauza principala este umiditatea prea mare din stup. Se
sporeste ventilatia. Deschideti fundul cu sita. Nu se recomanda
tratament. Se curata de la sine.Puietul varos Este o boala cauzata
de o ciuperca Ascosphaera apis. A intrat in S.U.A. prin 1968.
Cauzele principale sunt umiditatea prea mare din stup , puietul
racit si genetica. Sporiti (dar nu prea mult) ventilatia.
Deschideti fundul cu sita sau cresteti aerisirea la capac. Daca
gasiti in fata stupului particele de culoare alba de forma boabelor
de porumb, probabil aveti puiet varos. Daca se pune stupul in soare
si se sporeste ventilatia boala se curata de obicei. Mierea in loc
de sirop de zahar poate contribui la vindecarea bolii, deoarece
ph-ul mai alcalin al zaharului favorizeaza boala.Ph-ul mai mic
(echivalent cu cel al mierii, polenului si hranei puietului) au
redus drastic dezvoltarea si productia de spori. Ascosphaera apis
pare a fi un patogen inalt specializat pt. viata pe larve de
albine. Autor Departamentul de Stiinte Biologice, Politehnica
Plymouth, Drake Circus, Plymouth PL4 8AA, Devon, UK. Cod de
biblioteca: Bd. limba: En. Abstract Apicultura de la IBRA:
4101024
Puiet varos Reginele cu igiena sporita contribuie la reducerea
puietului varos. Albinele igienice vor inlatura larvele inainte ca
ciuperca sa faca spori. Avantajul puietului varos este ca previne
loca europeana.Loca europeana Cauzata de o bacterie care era
denumita Streptococus pluton dar a fost redenumita Melissococcus
pluton. Este o boala a puietului. Larvele infectate devin moro cu
trahea maro mai intens. A nu se confunda cu larvele hranite cu
miere inchisa la culoare. Cand starea bolii este grava, larvele vor
fi moarte si eventual negre, eventual capacele lasate, de obicei
puietul moare inainte de a fi capacit. Puietul capacit va fi
dispersat deoarece s-a indepartat puietul bolnav. Ca sa faceti
diferenta de loca americana folositi un betisor si trageti afara o
larva infectata. Cele cu loca americana se vor intinde 5-7 cm. Este
o boala legata de stres si trebuie indepartat factorul de stres. Se
poate de asemenea, ca in orice boala a puietului, rupe ciclul de
puiet prin sechestrarea reginei sau chiar indepartarea reginei pt.
ca albinele sa creasca una noua. Pana ponteaza noua regina, puietul
vechi a eclozionat. Daca vreti sa folositi chimicale, tratamentul
este teramicina. Streptomicina este si mai eficienta dar folosirea
ei nu este aprobata.Loca americana Este cauzata de o bacterie care
formeaza spori. Era denumita inainte Bacillus larvae si a fost
redenumita recent Paenibacillus larvae. Larvele infectate mor de
obicei dupa capacire dar arata bolnave inainte. Puietul va fi
dispersat. Capacelele vor fi lasate si uneori perforate. Larvele
moarte recent se vor intinde daca sunt trase cu un betisor de
chibrit. Mirosul este de putrezire. Larvele moarte mai demult se
transforma intr-o zgura pe care albinele nu o mai pot indeparta.
Testul cu lapte al lui Holts: Stupul si albina. Editia 1975 pag.
623. testul se foloseste pt. a identifica enzimele produse de B.
Larvae. Cu o scobitoare se introduce o proba intr-o eprubeta ce
contine solutie 1% de lapte praf degresat. Se incubeaza la
temperatura corpului. Daca sunt prezenti spori de B. larvae
suspensia cetoasa dispare in 10-20 minute. Testul este negativ la
probe de loca europeana si puiet in sac. Kituri sunt disponibile la
diversi furnizori de materiale apicole. Este de asemenea o boala
cauzata de stres. In unele state este obligatorie arderea stupilor
cu tot cu albine. In unele state este obligatorie scuturarea
albinelor in stup nou si arderea stupului vechi. In unele state se
afuma echipamentul. Unele state pur si simplu cer folosirea de
teramicina. Multi apicultori trateaza cu teramicina preventiv.
Problema este ca tratamentul poate masca boala. Sporii de loca
americana nu mor niciodata, decat daca echipamentul este fumigat
sau parlit. Prin fierbere nu dispare. Teramicina nu ucide sporii,
doar bacteria vie. Sporii de loca americana sunt prezenti in orice
stup. Cand un stup este supus la stres, izbucnirea bolii este cea
mai probabila. Cea mai buna este preventia. Protejati stupii de
furtisag sau de infometare. Furati miere si albine pt. a ajuta
stupii slabi. Ce este permis sa se faca in legatura cu loca
americana depinde de legile statului, care trebuie respectate.
Personal nu am avut niciodata boala. Nu am tratat cu teramicina din
1976. Daca as avea o epidemie ar trebui sa decid ce este de facut.
Depinde cati stupi ar fi afectati, dar daca as avea o epidemie
redusa probabil as scutura albinele in stup nou si as arde stupul
vechi. Daca as avea o epidemie generalizata, as incerca sa intrerup
ciclul de puiet si sa inlatur fagurii infectati. Daca noi
apicultorii omoram albinele infectate cu loca americana, nu vom
obtine niciodata albine rezistente la aceasta boala. Daca folosim
preventiv teramicina vor incuraja loca americana rezistenta la
teramicina. este bine cunoscut faptul ca o dieta neadecvata scade
imunitatea. Atunci nu ar fi rezonabil sa credem ca hranirea intensa
de zahar le face mai susceptibile la loca americana si la alte boli
ale puietului? Se stie ca loca americana este prevalenta in zone
nordice. De ce? Nu cumva din cauza ca mai mult zahar este hranit la
albine in nord decat in sud unde au un cules mai lung? Regine mai
bune, Jay Smith.Parafoulbrood (paraloca) Este o boala cauzata de
Bacillus para-alvei si posibile combinatii ale altor microorganisme
si are simptome similare cu loca europeana. Cea mai simpla solutie
este intreruperea ciclului puietului. Sechestrati regina sau
indepartati-o si lasati-le sa creasca o noua regina. Daca puneti
regina veche intr-un nucleu sau intr-o banca de regine, o puteti
reintroduce daca nu reusesc sa-si creasca una noua.Puiet in sac
Cauzata de un virus numit Sacbrood virus. Simptomele sunt puiet
dispersat ca si la alte boli ale puietului dar larvele se gasesc
intr-un sac cu capetele ridicate. Ca in orice boala a puietului,
intreruperea ciclului puietului ajuta. De obicei boala dispare la
sfarsit de primavara. Uneori ajuta si schimbarea matcii.
Intreruperea ciclului puietului Este utila in toate bolile
puietului. Chiar si impotriva varroa deoarece elimina o generatie
de varroa. Trebuie adus stupul in situatia fara puiet. Daca
intentionati sa schimbati regina oricum, pur si simplu o omorati pe
cea veche, apoi dupa o saptamana distrugeti botcile. Dupa inca doua
saptamani se introduce matca. Daca va cresteti singuri matcile, pur
si simplu indepartati matca (se poate pune intr-un nucleu si
reintroduce in caz ca nu reusesc sa-si faca matca). Pana cand noua
regina ponteaza, nu va mai fi puiet. Celula mica si bolile
puietului Apicultorii pe celula mica au raportat ca ajuta in bolile
puietului. In special daca celula este sub 4.9 mm. Se stie ca odata
ce celula scade sub o anumita dimensiune albinele o rod (vezi
cercetarile lui Grout despre acest subiect). Nu stiu daca aceasta
ajuta in bolile puietului, dar eu speculez ca celula mica este
roasa inainte sa se acumuleze multi coconi ca si in celula de 5.4
mm. Aceasta acumulare permite mai degraba dezvoltarea
patogenilor.Vecinii Vecinii infricosati se stie ca uneori dau cu
insecticide pe stupi, dar de obicei le este prea frica sa faca asta
si isi dau cu pesticide pe flori ca sa scape de albine. Daca
folosesc Sevin multe dintre albine vor muri. Copii curajosi ai
vecinilor uneori rastoarna stupii intr-un act de bravura. Daruri de
miere catre vecini si poate o buna stategie de PR ajuta. Daca
cineva va priveste cum lucrati la un stup fara masca atenueaza
fobia. Dar este posibil sa deschideti stupul intr-o zi proasta si
sa fiti intepati ceea ce le va creste frica. Eu as purta masca fara
manusi si as incerca sa nu reactionez daca ma inteapa. Astfel ei
vad ca nu este mare lucru si ca albinele nu vor toate sa te
omoare.Inamici recenti Au aparut inamici recenti.Paduchii varroa
Varroa destructor (inainte denumit Varroa jacobsoni care este o
alta varietate de paduche din Malaezia sau Indonezia) este un
recent invadator al stupilor. Au ajuns in America in 1987. Sunt
niste mici capuse. Se atasaza de albine si sug hemolimfa adultilor,
intra in celule inainte de capacire si se reproduc acolo. Femela
adulta intra in celula cu una sau doua zile inainte de capacire.
Sunt atrase de feromonii emisi de larve inainte de capacire. Femela
se hraneste din larve o vreme si apoi depune cate un ou la fiecare
30 de ore. Primul este mascul (haploid) si restul femele
(diploide). Intr-o celula marita (vezi capitolul Celula dimensiune
naturala) femela poate depune pana la 7 oua si deoarece paduchii
imaturi nu supravietuiesc la eclozionarea albinei, intre una si
doua femele noi vor supravietui. Acestea se vor imperechea inainte
de eclozionarea albinei. Paduchii varroa sunt vizibili cu ochiul
liber. Sunt ca niste pistrui pe albina. Au culoare maro purpurie si
forma ovala. Cu o lupa se pot vedea micile picioruse. Pt. a
monitoriza infestarea cu varroa este nevoie de fund cu sita si o
bucata alba de carton. Aceste funduri se pot cumpara sau
confectiona. Se pune o hartie lipicioasa sub sita. Este bine sa se
monitorizeze mai multe zile si sa se faca media. Daca sunt putini
paduchi (0-20) situatia nu arata prea rau dar daca sunt multi (50
sau mai multi) cazuti in 24 de ore trebuie facut ceva sau acceptate
pierderile.
Mai multe metode chimice sunt disponibileDupa mine ideea ar fi
sa nu facem tratamente. Dar iata unele folosite in mod
curent.Apistan (fluvalinat) si Checkmite (cumafos) sunt cele mai
frecvent folosite acaricide. Ambele se acumuleaza in ceara,
cauzeaza probleme pt. albine si contamineaza stupul. Eu nu le
folosesc.Chimicale mai blande folosite sunt timolul, acidul oxalic,
formic si acetic. Acizii organici se regasesc deja in mod natural
in miere si nu sunt considerati contaminanti ai stupului. Timolul
este acel miros din Listerine si, desi se regaseste in mierea de
cimbru, nu se regaseste dealtfel in miere. Eu am folosit acidul
oxalic si mi-a placut pt. controlul provizoriu in timpul
regresionarii pe celula mica. Am folosit un evaporator simplu facut
dintr-o teava de alama. Nelinistea mea este in legatura cu impactul
asupra florei microbiene benefice din stup.Chimicale inerte anti
varroaUleiul mineral alimentar este unul dintre cele populare. Dr.
Pedro Rodriguez a propus si a facut cercetari apupra acestei
metode. La inceput, sistemul lui consta din sfori de bumbac
impregnate cu o emulsie de ulei mineral alimentar, ceara si miere.
Metoda era sa se tina uleiul mineral un timp cat mai lung astfel ca
paduchii sa fie sau indepartati de albine sau sa se sufoce din
cauza uleiului. Mai apoi s-a folosit un vaporizator cu propan pt. a
suplimenta cu ceata de ulei. Un alt avantaj al metodei este ca se
pare ca distruge si paduchii traheali. Dar in acelasi timp asta ar
fi si un dezavantaj pt. ca se perpetueaza albine care cu o genetica
nerezistenta la paduchi traheali.Praf inert. Cel mai folosit este
zaharul pudra. De cel obisnuit. Se prafuieste pe albine pt. a
disloca paduchii. Dupa cercetarile lui Nick Aliano de la
Universitatea din Nebraska, aceasta metoda este mai eficienta daca
se scot ramele cu albine din stup, se prafuiesc si se pun la loc.
Este o metoda foarte dependenta de temperatura exterioara.Metode
fizice. Unele metode sunt doar componente din stup sau ceva de
acest gen. Cineva a observat ca sunt mai putini paduchi la stupii
cu colectoare de polen, si s-a presupus ca paduchii cad in
colectoare. Rezultatul a fost fundul anti-varroa cu plasa. Acesta
face ca paduchii curatati de albine sa nu se poata agata iarasi de
albine. Cercetarile au aratat ca fundul cu plasa anti-varroa
elimina pana la 30% din paduchi. Eu ma indoiesc sincer de acest
lucru dar imi plac fundurile cu plasa pt. monitorizarea numarului
de paduchi si pt. ventilatie si pt. orice fel de metoda de control
se aplica.Ce fac eu. Folosesc celula mica/naturala si folosesc
funduri cu plasa anti-varroa; obisnuiam sa monitorizez numarul de
paduchi cu un carton alb pus sub plasa. Atata timp cat numarul de
paduchi era tinut sub control, si, deocamdata, din 2002 incoace a
fost, asta este tot. Nu a fost nevoie sa fac nimic altceva si
numarul paduchilor a scazut pana la un nivel greu de detectat. Daca
numarul paduchilor ar creste cat timp magaziile sunt pe stup
probabil ca as indeparta puietul de trantor, as vaporiza ulei
mineral sau as prafui cu zahar pudra. Daca ar fi tot in nr. mare
dupa recolta de toamna, as folosi acid oxalic dar as intentiona de
asemenea sa schimb matca. Pana acum nu am avut nevoie de nici un
tratament deoarece albinele mele au fost regresionate. Celula mica
singura s-a dovedit eficienta pt. ambele tipuri de paduchi in
conditii normale.Mai multe despre varroa. Fara a pune in discutie
care sunt cele mai bune metode, consider ca este important ce
succes au acestea. Am folosit vaporizarea de ulei mineral pt. doi
ani si dupa ce am tratat cu acid oxalic la sfarsitul acelor doi
ani, nr. de paduchi a fost in medie de 200 pe stup. Este un nr.
foarte mic. Dar unii au observat o crestere brusca cu mii de
paduchi intr-un timp scurt. O parte din acestia vin desigur din
puietul eclozionat infestat. Dar consider de asemenea ca
vaporizarea de ulei mineral (si de asemenea alte sisteme) au ajutat
la stabilizarea numarului de paduchi din stup. Cu alte cuvinte,
paduchii care mor sunt in echilibru cu cei care eclozioneaza.
Aceasta face subiectul multor metode. Reginele cu comportament
anti-varroa reduc abilitatea paduchilor de a se reproduce. Dar
chiar daca ajungi la o populatie stabila de paduchi asta nu va
elimina riscul unei invazii masive din exterior. Folosirea
prafuirii cu zahar, celula mica, vaporizarea de ulei mineral si
alte metode care previn reproducrea paduchilor functioneaza in
anumite conditii. Eu cred ca aceasta se intampla in conditiile in
care nu intra in stup un mare numar de paduchi din alte surse.
Toate aceste metode par a da gres in toamna cand exista un influx
mare de paduchi. Apoi mai sunt si alte metode mai brutale. Cu alte
cuvinte omoara toti paduchii. Dar chiar si acestea dau gres
cateodata. Am presupus ca este din cauza rezistentei, si probabil
ca si aceasta este un factor. Dar daca este uneori din cauza unui
influx urias de paduchi din afara stupului? O explicatie ar fi ca
albinele hoate si cele care sunt in deriva sunt cauza.procentajul
de lucratoare dintr-un stup care origineaza din alte colonii in
aceeasi stupina sunt de la 32 la 63% articol publicat in 1991 de
Walter Boylan-Pett si Roger Hoopingarner in Arcta Horticulturae 288
(editia ian. 2010 Bee Culture, pag. 36)Nu am observat acest fenomen
folosind celula mica... inca. Nici folosind vaporizarea de ulei
mineral. Dar am vazut ca s-a intamplat asa pe vremea cand foloseam
Apistan. Totusi altii au observat fenomenul si folosind vaporizarea
de ulei mineral. Se pare ca esista cel putin doi factori pt.
succes. Primul este crearea unui sistem stabil astfel ca populatia
de paduchi sa nu creasca in stup. Al doilea lucru este folosirea
unui sistem de monitorizare si recuperare in cazul unui influx
subit de paduchi. Conditiile care fac ca populatia de paduchi sa
explodeze sunt intrunite toamna cand se intampla furtisag asupra
stupilor care sufera de paduchi. Acestia sunt adusi acasa de hoate
si in acelasi timp toti paduchii care au eclozionat nu mai au
celule de puiet in care sa intre.Paduchi traheali Paduchii traheali
(Acarapis woodi) sunt prea mici pt. a fi observati cu ochiul liber.
Prima data a fost denumita boala insulei Wight pt. ca acolo a fost
observata prima data si la acel moment nu se cunostea cauza. Apoi,
cand s-a descoperit ca era vorba de un paduche, a fost numita boala
acariana pt. ca era singurul paduche cunoscut al albinelor pe
vremea aceea. Simptomele sunt albine care se tarasc, albine care nu
fac ghem iarna si au aripi in forma literei K (cele doua aripi de
pe o parte s-au separat si arata ca si litera K). Se stie ca
paduchii traheali exista in America din 1984. Existenta lor se
poate constata doar la microscop. Nu un microscop puternic, dar
totusi nu se pot vedea cu ochiul liber. Paduchii traheali trebuie
sa intre in traheea albinei pt. a se hrani si reproduce. Albinele
au mai multe orificii de intrare in trahee si un sistem muscular
care le permite sa le inchida complet daca doresc. Deoarece
paduchii sunt mult mai mari decat cel mai larg orificiu (primul
orificiu toracic) trebuie sa gaseasca albine tinere cu invelisul
chitinos inca moale pt. a le largi orificiul toracic prin roadere.
Odata intrati, traheea mult mai incapatoare le permite viata si
inmultirea. Paduchii traheali trebuie sa patrunda in trahee cat
timp albina are o zi sau doua de viata, apoi invelisul chitinos se
intareste. O metoda eficienta de control o reprezinta turtele cu
grasime (grasime de gatit amestecata cu zahar) pt. ca mascheaza
mirosul folosit de paduchi pt. a localiza albinele tinere. Daca nu
pot gasi albine tinere nu se pot reproduce. Mentolul este ulitizat
frecvent pt. a omora paduchii traheali. Uleiul mineral vaporizat si
(dupa unele raporturi) acidul oxalic ii omoara de asemenea.
Inmultirea albinelor rezistente si celula mica de asemenea ajuta.
Teoria asupra eficientei celulei mici este ca orificiul din trahee
este mai mic la o albina mai mica si astfel paduchii nu pot intra.
Mai multe cercetari sunt necesare asupra acestui subiect. Dar
oricum, eu folosesc doar celula mica si paduchii traheali nu
reprezinta o problema. Rezistenta la paduchii traheali nu este greu
de obtinut prin inmultire. Daca nu se fac tratamente si se cresc
propriile matci se ajunge desigur la albine rezistente. Nu este
cunoscut mecanismul rezistentei la paduchii traheali. O teorie ar
fi ca sunt mai igienice si se curata de paduchi inainte ca acestia
sa intre in trahee. O alta teorie ar fi ca orificiile de intrare in
trahee ar fi mai mici sau mai tari. O alta ar fi ca albinele tinere
nu ar mai emite respectivii feromoni prin care sunt detectate de
paduchi. Acarapis dorsalis si Acarapis externus sunt paduchi care
traiesc pe albine si nu se pot distinge de paduchii traheali
(Acarapis woodi). Sunt clasificati altfel dupa locatia unde se
gasesc, ceea ce aduce intrebarea: sunt altfel de paduchi sau doar
nu au putut intra in trahee.Gandacul mic de stup Un alt daunator
recent aparut care nu a reprezentat o problema inca in zona in care
ma aflu este gandacul mic de stup (Aethina tumida Murray). Larvele
mananca fagure si miere, ca si moliile, dar sunt mai mobile, stau
in grupuri si se tarasc afara din stup in pamant pt. a se
transforma in pupe. Gandacii adulti sunt hraniti de albine dar
albinelor le place cateodata sa ii inghesuie in colturi. Exista o
controversa asupra utilitatii colturilor pt. ca ofera un loc unde
sa se ascunda gandacii, dar de asemenea ofera albinelor un loc unde
sa-i inghesuie. Daunele cauzate sunt similare cu ale moliilor, dar
mai ample si mai greu de controlat. Daca in stup exista miros de
fermentatie si se gasesc mase de larve tepoase care se tarasc prin
stup, probabil aveti gandacul mic de stup. Singurul tratament
chimic acceptat este CheckMite, doze mari aplicate in pamant in
apropierea stupului pt. a omori pupele. Desi au fost identificati
in Nebraska, nu am avut inca aceasta boala in stupina, dar daca ar
deveni o problema as folosi mai mult fagure cladit complet din
plastic. Familiile puternice par a fi cea mai buna preventie. Unii
apicultori folosesc diverse capcane (unele facute in casa altele
comerciale), altii ii ignora pur si simplu. Se pare ca prospera pe
sol nisipos si clima calda dar supravietuiesc chiar si pe sol
argilos cu ierni aspre. Cat de mare problema reprezinta si cat
efort este necesar pt. a-i controla depinde de tipul solului si
asprimea iernii.Sunt necesare tratamentele? Cartile clasice de
apicultura vor evidentia faptul ca tratamentele sunt absolut
necesare si ca albinele ar fi disparut fara interventia omului. Pt.
a va face o impresie, iata istoricul meu complet: 1974 am folosit
teramicina pt. ca am fost alertat de carti ca nu se poate fara.
1975-1999 fara tratamente deloc dar le-am pierdut pe toate in 1998
si 1999 datorita varroa. 2000-2001 am folosit Apistan pt. varroa.
In 2001 toate au murit oricum de varroa. 2002-2003 am folosit acid
oxalic pe o parte din albine. Ulei mineral pe alta parte, ulei de
perisor pe alta parte si nimic pe alta parte, de asemenea am
inceput regresionarea. 2004-prezent zero tratamente. Deci singurii
ani cand am facut tratamente la toate albinele au fost 1974, 2000,
2001. In 2002 si 2003 am tratat partial, deci in total cinci
ani.Cei 32 de ani cand albinele mele nu au primit nici un fel de
tratamente au fost: 1975, 1976, 1977, 1978, 1979, 1980, 1981, 1982,
1983, 1984, 1985, 1986, 1987, 1988, 1989, 1990, 1991, 1992, 1993,
1994, 1995, 1996, 1997, 1998, 2004, 2005, 2006, 2007, 2008, 2009,
2010. Monitorizez nr. de paduchi (la fel si inspectorul apicol an
de an) si ma uit cu atentie la albine moarte sa vad daca au murit
de varroa. Nu mai vad probleme cu varroa in stupinele mele.
Ocazional gasesc cate un paduche. Niciodata nu am tratat pt.
nosemoza sau paduchi traheali (desi uleiul de perisor, uleiul
mineral si acidul oxalic probabil ca i-a afectat). Am cumparat roi
la pachet din timp in timp dar totodata m-am extins de la 4 stupi
la 200, am si vandut ocazional nuclee pe celula mica si am crescut
matci.
Celula cu dimensiune naturala
Si implicatiile ei in apicultura si varroa Toate functioneaza
daca le lasi Rick Nielsen, Cheap Trick S-a discutat si s-a scris
mult despre celula mica recent, si despre efectul ei asupra varroa.
Sa clarificam cateva lucruri despre celula naturala.Este celula
mica = celula naturala? S-a pretins ca celula mica ar ajuta la
reducerea varroa. Celula mica are dimensiunea de 4.9 mm. Foita
standard de fundatie de fagure are celula de 5.4 mm. Care este
celula naturala?Badoux 1893 A facut albine mai mari folosind celule
mai mari. Pinchot, Gotarski si altii au marit celula pana la 5.74
mm. Dar prima foita a lui A.I. Root avea 5 celule pe inch adica
5.08 mm. Apoi a inceput sa produca foita cu 4.83 celule pe inch
adica 5.26 mm. (ABC XYZ in apicultura editia 1945 pag.
125-126)Legea lui Severide Principala cauza a problemelor sunt
solutiileFoita de fundatie de fagure azi
Rite cell 5.4 mm
Dadant normala pt. puiet 5.4 mm
Pierco medie 5.2 mm
Pierco deep 5.25 mm
Mann Lake PF120 medie
Mann Lake PF10
Nota: Mann Lake PF100 si PF120 nu au aceeasi dimensiune ca si
Mann Lake PF500 si PF520 de 5.4 mm.
Dadant 4.9 mm masurat
Fagure natural de 4.7 mm
Masurare fagure de 4.7 mm
Dimensiuni de celule Fagure natural lucratoare 4.6 la 5.1 mm
Lusby 4.83 mm medie Dadant 4.9 mm celula mica 4.9 mm Honey Super
Cell 4.9 mm Perma Comb scufundat in ceara 4.9 mm Mann Lake PF100 si
PF120 4.95 mm Fagure 19th century 5.05 mm Perma Comb 5.05 mm Dadant
5.1 mm celula mica 5.1 mm Foita Pierco 5.2 mm Foita Pierco deep
5.25 mm Foita Pierco medium 5.35 mm RiteCell 5.4 mm Foita standard
lucratoare 5.4 la 5.5 mm 7/11 5.6 mm HSC medie 6.0 mm Trantor 6.4
la 6.6 mm Nota: fagurii claditi din plastic sunt cu 0.1 mm mai mari
la gura, asadar echivalentul trebuie luat diametrul de la fundul
celulei. Ce am facut pt. a obtine faguri naturali Stupi cu leat
superior Rame fara fundatie Fasii de pornire Fagure liber Rama
goala intre faguri claditiCe diferenta este intre natural si
normal? Retineti ca foita normala are dimensiunea celulei de 5.4 mm
iar celula naturala intre 4.6 si 5.0 mm.Volumul celulelor Dupa
Badoux: Latimea celulei Volumul celulei 5.555 mm 301 mm3 5.375 mm
277 mm3 5.210 mm 256 mm3 5.060 mm 237 mm3 4.925 mm 222 mm3 4.805 mm
206 mm3 4.700 mm 192 mm3 Din ABC XYZ in apicultura editia 1945 pag.
126Lucruri care afecteaza dimensiunea celulei Intentia lucratoarei
in momentul cladirii Puiet de trantor Puiet de lucratoare Provizii
de miere Dimensiunea albinelor care cladesc fagurele Distanta
dintre rameCe este regresiunea? Albinele mari, din celule mari, nu
pot cladi celule cu dimensiune naturala. Cladesc ceva intermediar.
Majoritatea vor cladi celule de lucratoare de 5.1 mm. Urmatoarea
generatie de puiet va cladi celule apropiate de 4.9 mm. Singura
complicatie pt. a obtine celula mica sau celula naturala este
nevoia de regresiune.Cum se face regresiunea? Pt. a face
regresiunea, indepartati fagurele vechi si lasati albinele sa
cladeasca ceea ce doresc (sau dati-le foita cu celula de 4.9 mm).
Dupa ce au crescut puiet pe fagurele nou, repetati procesul. Se
indeparteaza fagurii cu celule mai mari. Cum se indeparteaza
fagurii cu celule mai mari? Este procedura normala de a fura miere
de la albine. Dar ramele cu puiet sunt aici in discutie. Daca
introduceti mereu rame goale in mijlocul cuibului, le puneti intre
faguri claditi drept pt. a obtine faguri drepti, albinele vor cladi
fagurele si va fi ouat. Pe masura ce este cladit, se adauga alta
rama. Cuibul se extinde pt. ca se tot introduc rame. Cand ramele cu
celule mari sunt prea departe de centru (de obicei cand ajung la
peretele exterior), sau cand albinele reduc cuibul toamna, ramele
vor fi umplute cu miere dupa eclozionarea puietului si atunci se
pot recolta. De asemenea se pot muta ramele cu puiet capacit cu
celula mare deasupra unuei gratii haneman si dupa eclozionare se
indeparteaza rama. Va rog a nu face confuzii cu privire la
regresiune. In permanenta primesc intrebari daca este bine sa
instalezi un roi la pachet pe foita de 5.4 mm prima data pt. ca
albinele nu pot cladi bine foita de 4.9 mm. Daca doriti sa reveniti
la celula naturala sau la celula mica, niciodata nu este avantajos
a folosi foita cu celula prea mare utilizata azi in mod curent.
Este pur si simplu contraproductiv. Cu un roi la pachet, daca se
face asta, pur si simplu se rateaza o etapa completa de regresiune.
Metoda lui Dee Lusby este sa faca scuturari (sa scuture toate
albinele de pe faguri) pe foita cu celula de 4.9 mm, apoi o noua
scuturare tot pe foita de 4.9 mm pt. a finaliza regresiunea
principala, apoi se indeparteaza fagurere cu celula mai mare pana
cand in cuib se gaseste doar celula de 4.9 mm. Scuturarile sunt
metoda cea mai repida dar reprezinta o metoda stresanta, iar cand
se cumpara un roi la pachet, o scuturare s-a facut deja. Eu as
profita de ea. Daca intentionati sa reveniti la celula naturala,
incetati complet sa folositi foita de fundatie cu celule mari
uzuala astazi. Provocarea este de a indeparta din cuib fagurii cu
celule mari. O alta conceptie gresita este ca in timpul regresiunii
se inregistreaza pierderi mari. Dee Lusby a mers la modul brutal,
nici un tratament si doar scuturari. A pierdut multe albine in
acest proces. Multi altii au patit la fel. Dar nu e nevoie de asta.
In primul rand, nu exista nici un stres daca se lasa albinele sa-si
construiasca fagurele. Au facut asta dintotdeauna. In al doilea
rand, nu este necesar sa se faca scuturari, este doar mai rapid. In
al treilea rand, nu trebuie renuntat din start la tratamente. Se
poate monitoriza nr. de paduchi (eu asa as face) pana cand
lucrurile sunt stabile. Intre timp se poate folosi un tratament
care nu lasa reziduri daca numarul paduchilor ajunge prea mare. Eu
nu am avut pierderi datorita varroa facand regresiunea in acest
mod, nu am avut pierderi datorita stresului suplimentar si nu a
fost nevoie de tratamente.Observatii cu privire la celula naturala
In primul rand nu exista o singura dimensiune de celula in stup sau
o singura dimensiune pt. puietul de lucratoare. Observatiile lui
Huber cu privire la trantori mai mari provenind din celule mai mari
au condus la experimentele sale in legatura cu dimensiunea celulei.
Din nefericire, pt. ca nu avea la dispozitie foita de fundatie de
fagure, aceste experimente au vizat doar plasarea de oua de
lucratoare in celula de trantor, ceea ce desigur a esuat. Albinele
cladesc o varietate de celule care produc o varietate de dimensiuni
de albine. Probabil ca aceste subcaste servesc in stup cu abilitati
mai diverse. Prima editie de albine dintr-un stup tipic (albine
marite artificial) cladesc de obicei celule de 5.1 mm pt.
lucratoare. Aceasta variaza mult, dar tipic asta se regaseste in
centrul cuibului. Unele albine se vor micsora mai repede.
Urmatoarea generatie de albine, daca au posibilitatea de a trage
fagure nou, vor cladi celula de lucratoare intre 4.9 si 5.1 mm, si
unele mai mici si mai mari. Distanta dintre faguri, daca se lasa la
alegerea acestor albine regresionate, este tipic 32 mm in centrul
cuibului. Generatiile urmatoare se pot micsora usor. Observatii cu
privire la distanta naturala dintre faguriDistanta de 32 mm
corespunde observatiilor lui Huber stupul consta din 12 rame
verticale distantate la 32 mm. Este imperativ ca aceasta masura sa
fie precisa. Francois Huber 1789Grosimea fagurelui dupa dimensiunea
celulei Dupa Badoux (se refera la grosimea fagurelui in sine nu la
distanta dintre faguri) Dimensiunea celulei Grosimea fagurelui
5.555 mm 22.60 mm 5.375 mm 22.20 mm 5.210 mm 21.80 mm 5.060 mm
21.40 mm 4.925 mm 21.00 mm 4.805 mm 20.60 mm 4.700 mm 20.20 mm ABC
XYZ in apicultura editia 1945 pag. 126
Fagure salbatic intr-un hranitor superior distanta intre faguri
30 mm
Aici se poate urmari un cuib care s-a mutat intr-un hranitor
superior desi era destul loc in cutii. Distanta intre fagurii
crescuti natural este cateodata chiar de 30 mm dar tipic de 32
mm.Timpii de capacire si eclozionare si varroa Capacirea cu 8 ore
mai devreme a celulei reduce la junatate numarul de varroa care
infesteaza celula. Eclozionarea cu 8 ore mai devreme reduce la
jumatate numarul de urmasi ai unui varroa dintr-o celula infestata.
Timpii de capacire si eclozionare (se bazeaza pe observarea
albinelor pe fagure cu celula de 5.4 mm, folosit uzual azi)
Capacire la 9 zile dupa ouare Eclozionare la 21 zile dupa
ouareObservatiile lui Huber Observatiile lui Huber privind timpii
de capacire si eclozionare pe fagure natural. Se are in vedere ca
in ziua 1 nu s-a scurs timp deloc si in ziua 20 s-au scurs 19 zile.
Daca aveti indoieli adunati timpul scurs la care se refera. Se
ajunge la 18 zile. viermele de lucratoare petrece 3 zile sub forma
de ou, 5 zile sub forma vermiculara, iar apoi albinele inchid
celula cu un capac de ceara. Viermele incepe acum sa-si teasa
coconul, operatie in care se consuma 36 de ore. In 3 zile, se
preschimba in nimfa si petrece sub aceasta forma 6 zile. Este doar
intra 19-a zi a existentei sale, din momentul ouarii, cand ajunge
la stadiul de musca Francois Huber 4 septembrie 1791.Observatiile
mele Observatiile mele asupra capacirii si eclozionarii pe fagure
de 4.95 mm. Am observat la rasele de albina carnica si albina
italiana capacire cu 24 de ore mai rapida si eclozionare cu 24 de
ore mai rapida, pe celule de 4.95 mm in stup de observatie.
Observatiile mele pe celula de 4.95 mm Capacire la 8 zile dupa
ouare Eclozionare la 19 zile dupa ouareDe ce as dori celule
naturale? Se reduce varroa deoarece: Capacirea este cu 24 de ore
mai rapida rezulta mai putina varroa in celule la momentul
capacirii Eclozionarea cu 24 de ore mai rapida rezulta ca mai
putini varroa ajung la maturitate si imperechere Comportament de
descapacire a celulelor infestate mai accentuatCum se obtin celule
naturale Stupi cu leaturi superioare Se fac leaturile de 32 mm pt.
zona cu puiet Se fac leaturile de 38 mm pt. zona de miere Rame fara
foita de fundatie de fagure Se face un ghid pt. fagure cum a facut
Langstroth (vezi Stupul Langstroth si albina)
ghid pt. fagure facut in leatul de sus
Este de asemenea util sa se reduca lateralele distantiere la 32
mm. Sau Se fac fasii de pornire Se foloseste o scandurica udata in
saramura care se scufunda in ceara pt. a face foite de pornire. Se
taie fasii late de 20 mm si se prind in rama.Cum se obtin celule
mici Se foloseste foita de 4.9 mm sau Se folosesc fasii de pornire
cu celule de 4.9 mmCe sunt asadar celulele naturale? Am masurat
foarte mult fagure natural cladit. Am gasit celule de lucratoare
intre 4.6 si 5.1 mm majoritatea inte 4.7 si 4.8 mm. Nu am gasit
zone mari cu celule de 5.4 mm. Asadar as putea sa spun:Concluzii:
Pe baza masuratorilor pe fagure natural cu celula de lucratoare: Nu
este nimic nenatural in dimensiunea celulei de 4.9 mm. Dimensiunea
de 5.4 mm nu este normativul intr-un cuib Celulele mici si celulele
naturale m-au ajutat sa obtin stupi stabili la varroa fara
tratamente.Intrebari frecvente: I: nu dureaza mai mult sa cladeasca
fagurele lor natural? R: nu este adevarat. Dupa observatiile mele
(si ale altora care au testat), albinele cladesc pe plastic cu cea
mai mare ezitare, pe foita de ceara cu ceva mai putina ezitare si
fagurele lor cu cel mai mult entuziasm. Dupa observatiile mele, si
ale altora precum Jay Smith, regina prefera sa depuna oua in
fagurele natural. I: daca celula mica sau celula naturala
controleaza varroa, de ce au pierit albinele salbatice? R: problema
este ca aceasta intrebare se bazeaza pe mai multe presupuneri.
Prima presupunere este ca albinele salbatice au pierit. Nu este
adevarat. Vad multe albine salbatice si din ce in ce mai multe an
de an. A doua presupunere este ca, atunci cand mor unele albine
salbatice, toate mor de varroa. Multe au venit asupra albinei
inclusiv paduchii traheali si virusurile. Pana la urma este o
problema de selectie. Cele care nu au rezistat au murit. A treia
presupunere este ca un influx urias de varroa adus din exterior
prin furtisag intr-un stup nu ar conta. Chiar daca ai o populatie
de varroa stabila si controlata, un influx urias de afara va
coplesi orice stup. A patra presupunere este ca un roi evadat
recent va cladi celula mica. Vor cladi ceva intermediar. Pt. multi
ani, majoritatea albinelor salbatice erau roi evadati recent.
Albinele mari (albine de pe foita cu celula de 5.4 mm) cladesc un
fagure intermediar, de obicei pe la 5.1 mm.Asadar aceste albine
domestice evadate recent nu sunt complet regresionate si adesea
pier in primii doi ani. A cincea presupunere este ca apicultorii ce
folosesc celula mica nu cred in existenta unei componente genetice
in rezistenta la varroa. In mod evident exista albine mai putin
igienice si mai mult sau mai putin in stare sa faca fata la
numeroasele boli si daunatori. Oridecate ori apare o noua boala,
albinele salbatice trebuie sa-i faca fata fara nici un ajutor. A
sasea presupunere este ca albinele salbatice au pierit subit.
Albinele s-au diminuat in ultimii 50 de ani in ritm sustinut
datorita excesului de pesticide, pierederea habitatului si a
culesului, mai recent datorita paranoiei. Oamenii aud de
africanizate si omoara orice roi. Unele state au uciderea albinelor
salbatice drept politica oficiala. I: daca albinele sunt in mod
natural mai mici, de ce nu a observat nimeni asta? Si de ce zic
savantii ca sunt mai mari? R: nu inteleg de ce savantii afirma ca
sunt mai mari, probabil asta este legat de chestiunea regresiunii.
Daca iei albine de pe fagure cu celule mari si le lasi sa cladeasca
ceea ce vor, ce vor construi? Este acelasi lucru cu fagurele
natural? Uneori avem diferente de observatie datorita multitudinii
de factori implicati. Nu cred ca ar fi greu de acceptat ca albinele
sunt in mod natural mai mici din moment ce s-au facut o multime de
masuratori in decursul secolelor. Scrierile lui Dee Lusby
(disponibile pe www.beesource.com) fac referinta la multe articole
si discutii despre dimensiunea albinei si fagurelui si conceptul de
a mari albinele. Cu multa usurinta gasim dovezi ca albinele erau
mai mici. Cautati cartile ABC XYZ in apicultura si cautati la
dimensiunea celulei. Iata cateva citate de acolo: ABC XYZ in
apicultura editia 38, 1980, pag. 134: Daca apicultorul obisnuit ar
fi intrebat cate celule sunt pe inch , de lucratoare sau trantor,
ar raspunde fara indoiala ca 5 respectiv 4. Intradevar multe carti
de apicultura propun aceste cifre. Este aproximativ corect, mai
ales pt. albine in special pt. matca. Dimensiunile trebuie sa fie
exacte altfel va fi un protest. In 1876 cand A. I. Root, autorul
original al acestei carti, a construit primele role de facut foita
de fagure, a facut matritele cu 5 celule de lucratoare pe inch.
Albinele au cladit frumos aceasta fundatie, regina a ouat, dar,
daca aveau ocazia, prefereau sa cladeasca propriul fagure fara
fundatie. Suspectand motivul, d-l Root a inceput sa masoare multe
bucati de fagure natural si a descoperit ca primele sale matrite,
cu 5 celule pe inch, era putin prea mici. Rezultatele masuratorilor
sale au indicat putin peste 19 celule pe 4 inch masurare liniara,
sau 4.83 pe inch. Cam aceeasi informatie o gasim in ABC XYZ in
apicultura editia 1974 la pag. 136; editia 1945 la pag. 125; editia
1877 la pag. 147 spune: Cele mai bune specimene de fagure de
lucratoare contin in general 5 celule pe inch, astfel aceasta
dimensiune a fost adoptata pt. foita de fundatie de fagure. Toate
referintele istorice urmatoare indica aceeasi masuratoare, 5 celule
pe inch: Apicultura de Evertt Franklin Phillips pag. 46 Apicultura
rationala de Dzierzon pag. 8 si pag. 27 Ghidul apicultorului
britanic de T. W. Cowan pag. 11 Stupul si albina de L. L.
Langstroth pag. 74 in editia a patra dar in toate editiileAceasta
idee de 5 celule pe inch este urmata in toate editiile ABC XYZ in
apicultura de articolul vor dezvolta celulele mai mari o albina mai
mare? si informatii despre cercetarile lui Badoux.Sa facem
calculele 5 celule pe inch, standardul pt. fundatie in anii 1800,
inseamna 5 celule la 25.4 mm adica 5.08 mm pe celula. Asta inseamna
cu 0.32 mm mai putin decat dimensiunea uzuala folosita azi.
Masuratorile lui A. I. Root de 4.83 celule pe inch inseamna 5.25 mm
pe celula, cu 0.15 mm mai mica decat fundatia standard. Desigur
daca se masoara mult fagure, se gaseste o variatie mare in
dimensiunea celulei, ceea ce face dificil a spune care este
dimensiunea naturala a celulei in fagure. Dar eu am masurat (si
fotografiat) fagure cu celula de 4.7 mm de la rasa carnica, si am
fotografiat fagure natural de 4.4 mm. In mod tipic exista variatie,
centrul cuibului are celulele mai mici. Se gaseste mult fagure de
la 4.8 la 5.2 mm cel mai mult in centru de 4.8 si spre margini 4.9,
5.0, 5.1 si ceva de 5.2 mm pe marginile cuibului. Pana la sfarsitul
anilor 1800, in Anglia si Irlanda albinele erau crescute in cuiburi
cu celule de circa 5.0 mm latime. Prin 1920 celula crescuse pana la
5.5 mm. John B. McMullan si Mark J. F. Brown, Influenta celulei
mici asupra morfologiei albinelor. Huber a afirmat in vol. 2 din
Observatiile lui Huber asupra albinei ca celulele de lucratoare au
5.08 mm, identic cu primele editii din ABC XYZ in apicultura.
Editia 41 din ABC XYZ in apicultura, pag. 160 (dimensiunea celulei)
afirma: Dimensiunea celulelor construite natural a facut subiectul
studiilor inca de cand Swammerdam le-a masurat in anii 1600.
Numeroase raportari ulterioare au aratat ca dimensiunea celulei
construita natural este intre 4.8 si 5.4 mm. Dimensiunea celulei
variaza functie de zona geografica, dar intervalul de marimi nu s-a
schimbat din 1600 incoace. Si mai jos: dimensiunea celulei albinei
africanizate este intre 4.5 5.1 mm. Marla Spivak si Eric Erickson
in articolul Disting masuratorile celulelor albinele africanizate
de cele europene? din Jurnalapicol american, aprilie 1992, pag.
252-255 spun: un interval continuu de comportamente si dimensiuni
ale celulei a fost remarcat la coloniile considerate puternic
africanizate sau puternic europene. datorita marelui grad de
variatie dintre coloniile africanizate, s-a stabilit ca solutia cea
mai eficienta este de a selectiona pt. comportament bland si
productie sporita Dupa observatiile mele, exista de asemenea
variatie intre cum distanteaza ramele apicultorul si cum
distanteaza albina fagurii in mod natural. Folosind distanta de 38
mm vom obtine celule mai mari in fagure decat folosind 35 sau 32
mm. In faguri claditi natural, albinele vor inghesui cateodata
fagurii la 30 mm, mai comun 32 mm si 35 mm unde exista puiet de
trantor. Asadar care este distanta naturala intre faguri? Aceeasi
problema cu dimensiunea celulei naturale. Depinde. Dar dupa
observatiile mele, daca le lasam sa faca ce doresc, dupa ce se
schimba cateva randuri de faguri, se poate afla care este
intervalul si care este normalitatea. Normalitatea a fost si este
altceva decat foita standard de 5.4 mm si nu este distanta standard
intre rame de 35 mm.Explicatii rationale asupra succesului celulei
mici
Acest capitol nu dicuta despre teoriile mele despre motivele pt.
care celula mica este eficienta ci despre teoriile altora in
legatura cu celula mica. Se pare ca exista multe teori de la oameni
care nu practica celula mica si care vor sa-i explice succesul in
functie de sistemul lor de referinta. Voi adresa cateva din aceste
teorii.Albinele africanizate O explicatie care este frecventa la
unii indivizi este ca apicultorii cu celule mici trebuie ca au
albine africanizate. Deoarece ei cred ca albinele africanizate
construiesc celule mici pe cand cele europene nu, asta ar explica
atat dimensiunea celulelor cat si succesul la varroa si
eclozionarea mai rapida. Problema cu aceasta teorie este ca multi
dintre noi tinem albine in zone nordice, unde se zice ca
africanizatele nu supravietuiesc, le vindem la altii care
marturisesc despre blandetea lor, sunt verificate de inspectori
apicoli in mod regulat, si este adevarat ca noi toti prindem roi
salbatici cand putem. De asemenea am avut mostre analizate genetic
pt. un studiu acre a afirmat ca nu sunt albine africanizate. Albine
din stupi locali supravietuitori Desi este adevarat ca multi dintre
noi inmultesc albine din stoc local de supravietuitori, asta este
si logic sa facem. Cresti albine care pot supravietui in locatia
ta. Multi oameni fac asta chiar daca nu folosesc celula mica. In
mod tipic cei ce folosesc acest argument citeaza pierderile mari pe
care le-a avut Dee Lusby la regresiune, dar eu nu am avut pierderi
mari la regresiune. Considerand cat de multa lume incearca sa
obtina albine rezistente la varroa, nu este plauzibil ca atat de
multi apicultori pe celula mica pur si simplu au dat peste
populatii rezistente la varroa atat de rapid si cu atat de putin
efort. Daca acesti oameni considera genetica fiind explicatia, ar
trebui sa ne implore sa le vindem matci. Dar deoarece nu o fac,
probabil ca nici ei nu cred asta. Eu nu cred asta, desi mi-ar
place. Mi-ar creste mult valoarea la matci. Deoarece am facut
regresiunea si problemele cu varroa au disparut, dupa aceea am
inmultit din supravietuitori pe care i-am gasit in zona deoarece
doresc albine adaptate la mediul local. Astfel iernez mai bine. Nu
am vazut schimbari in ceea ce priveste varroa pt. ca deja nu mai
aveam aceasta problema.Asa a fost soarta Nu incerc sa explic aici
de ce celula mica este eficienta, ci sa gasesc motive pt. care
oamenii cred ca este eficienta. Se pare ca multi detractori ai
celulei mici cred ca tot grupul de apicultori pe celula mica sunt
adepti fanatici ai lui Dee Lusby si sufera de isterie in masa. Dar
ati veni la intalnirile apicoltorilor organici unde conferentiaza
Dee Lusby, Dean Stiglitz, Ramona Herboldsheimer, Sam Confort, Erik
Osterlund sau eu ati vedea ca detractorii nu au dreptate. Deseori
avem observatii diferite si deseori nu cadem de acord, asa cum fac
toti apicultorii onesti. Daca am merge toti pe acelasi calapod,
atunci ar fi suspicios, dar desi suntem toti de acord cu conceptele
de baza, apar divergente cu privire la detalii, probabil din cauza
locatiei si climei diferite sau chiar din intamplare. Desi am un
mare respect pt. Dee, deoarece ea si sotul ei Ed au fost pionierii
acestei munci, niciodata nu am fost de acord in totalitate cu ea
sau cu restul apicultorilor organici. Cele 4 lucruri cu care suntem
toti de acord sunt: fara tratamente; celula naturala sau celula
mica; albine adaptate local; evitarea hranei artificiale. Dar in
vreme ce Sam si eu suntem multumiti pur si simplu cu rame fara
foita, Dee foloseste foita cu o anumita dimensiune a celulei. In
vreme ce Dee le da butoie de miere albinelor, eu nu am nici timpul
nici mierea pt. asta, si daca este pericol cu resursele de iernare
le dau zahar. In timp ce Dean si Ramona folosesc fagurele natural,
in experientele lor au trebuit sa forteze albinele la regresiune
folosind fagure de plastic cladit, in vreme ce eu am avut sansa ca
folosind doar rame oarbe sa fac regresiunea rapid. Asta poate fi o
chestiune de genetica sau de dimensiunea de pornire a celulei din
stupii mei si stupii lor. Este dificil de spus. Dar ideea este ca
nu exista o delimitare clara.Rezistenta la concept Personal, nu am
inteles niciodata rezistenta la conceptul de celula mica sau celula
naturala. In vreme ce apicultorii pe celule mari sunt obsedati de
varroa, pe mine ma preocupa mai mult cresterea matcilor, gasirea de
metode sa lucrez mai putin. Deoarece este mai usor sa lasi albinele
sa-si cladeasca fagurele decat sa folosesti foita de fundatie, si
de vreme ce noi cei ce procedam asa nu mai avem probleme cu varroa,
cred ca ar fi foarte interesant si pt. altii sa faca la fel.
Argumentul detractorilor este ca, fie nu exista studii stiintifice
care sa dovedeasca asta, fie ca sunt studii care arata ca nu
functioneaza. Toate acestea nu au nici o relevanta pt. mine, pt. ca
nu am probleme cu varroa. Am auzit de lucruri care nu au fundament
stiintific toata viata mea, doar pt. a le vedea dovedite in cele
din urma. In final nu este vorba de numarul de purici, desi la mine
aproape ca nu se mai gasesc, ci de supravietuire. Nimeni nu pare a
dori sa numere stupii supravietuitori in loc de purici, dar este
mult mai relevant. Daca pui o stupina pe fagure cu celula mare si o
stupina pe celula mica, atunci cred ca ar fi cel mai usor sa
evaluezi. Daca o stupina supravietuieste si cealalta nu, este mai
usor sa decizi decat numarand purici.Studii despre celula mica
Exista cateva studii pozitive cu privire la celula mica, dar de
asemenea unele care arata un nr. de purici mai mare pe celula mica
si oamenii intreaba mereu de ce. Nu stiu sigur deoarece este
altceva decat in experientele mele, dar sa vedem. Sa presupunem un
studiu pe termen scurt in timpul sezonului de crescut trantori (asa
cum au fost toate) si sa presupunem ca teoria lui Dee a
pseudotrantorilor ar fi adevarata, asta inseamna ca pe celula mare,
varroa confunda adesea celule de lucratoare cu celule de trantori
si de aceea le infesteaza mai mult. Varroa din stupii cu celule
mari nu s-ar reproduce cu acelasi succes ca si in stupii cu celule
mici unde ar infesta celule de trantori. Dar mai tarziu in an, cand
nu se mai cresc trantori si teoretic varroa nu ar intra in celula
mica de lucratoare, balanta s-ar modifica substantial. In cele din
urma, dupa cum spunea Dann Purvis nu este vorba de numarul de
purici ci de supravietuire. Nimeni nu pare a fi interesat in a
cuantifica asta. Ceea ce stiu este ca dupa vreo doi ani numarul de
purici a scazut aproape la zero pe celula mica. Dar asta nu s-a
intamplat in primele trei luni.
Rame fara foita de fundatie de fagure De ce ar fi acestea de
dorit? Cum ar fi sa lipseasca contaminarea chimica a fagurilor si
sa se obtina controlul natural al varroa datorita celulei naturale?
In ceea ce proveste contaminarea, unele dintre reginele mele au
trei ani si inca ponteaza bine. Nu cred ca veti gasi in stupi
tratati cu pesticide o asemenea longevitate. Puteti obtine ceara
curata si in stupi cu leaturi superioare.
Fagure obtinut cu o fasie de pornire , celule de 4.5 mm. Ramele
distantate la 32 mm
Cum se procedeaza?Albinele au nevoie de un fel de ghid pt. a
cladi fagurele drept. Un indiciu simplu cum ar fi leatul superior
tesit, o fasie de ceara sau de lemn sau chiar rama goala pusa intre
rame cu faguri claditi drept va face treba. Sau se poate taia
fagurele dintr-o rama veche si lasa un rand de celule in partea de
sus sau de jur imprejur.
Rama fara fundatie
Am facut aceste rame din rame standard, la care le-am tesit
letul de sus la 45 de grade pe ambele parti. Albinele urmeaza panta
leatului pt. a cladi.
Rama fara fundatie
Rama fara fundatie cladita
Urmariti figura Rama fara fundatie cladita. Adesea colturile
sunt deschise, partea de jos este atasata ultima data, dar cum este
atasata pe toate cele 4 parti se poate deja descapaci si
extrage.
Rama dadant fara fundatie
Iata o rama dadant cu ghid de fagure de jur imprejur si o bara
de otel pt. suport orizontal la mijloc. Langstroth a folosit rame
cu ghid ca in figura urmatoare:
Rama cu tesituri
Rama fara fundatie Langstroth
L.L. Langstroth are schite cu modelul sau de rama in cartea
originala Stupul Langstroth si albina.Rame fara fundatie Dupa
observatiile si experienta mea, albinele isi vor cladi propriul
fagure mai rapid decat ar cladi foita de fundatie. Nu sunt singurul
care a observat ca albinele nu au atractie pt. fundatie. Fundatia,
chiar alcatuita din ceara de albine pura, nu este in mod intrinsec
atractiva pt. albine. Roiurile, daca au ocazia sa faca ghem pe
fundatie sau pe o creanga nu arata nici o preferinta pt. fundatie.
Cum se procedeaza in apicultura de Richard Taylor.Referinte
istorice Multe din acestea se pot gasi in biblioteca Cornell. CUM
SE ASIGURA FAGURI DREPTI. Marele avantaj al ramei detasabile se
obtine doar cand toti fagurii sunt claditi in interiorul ramei. La
inceputurile introducerii ramei detasabile, apicultorii au dat gres
adesea sub acest aspect. D-l Langstroth, pt. un timp, a folosit
drept ghid fasii de fagure atasate sub leatul superior. Aceasta
este o metoda foarte buna cand ai fagure la dispozitie. Urmeaza
ghidul triunghiular, o bucata triunghiulara de lemn atasata sub
leatul de sus, astfel incat sa ramana o muchie ascutita orientata
in jos. Aceasta este de mare ajutor si este acum universal
adoptata. CERTITUDINI IN APICULTURA de N.H. si H.A. King 1864, pag.
97 Daca unele dintre ramele pline sunt mutate si intre ele se pun
rame goale, in momentul cand albinele incep sa se intareasca si sa
construiasca puternic, nu este necesar nici un fel de ghid pt.
fagure in ramele goale si totusi constructia va fi executata frumos
si regulat. Stupul si albina de L.L. Langstroth 1853, pag. 227
Leat pt. faguri imbunatatit D-l Woodbury afirma ca aceasta mica
modificare este eficienta atunci cand nu sunt disponibili faguri
pt. ghid. Unghiurile inferioare sunt rotunjite si se adauga o
proeminenta de 1/8 inch (3 mm) latime si inaltime. Aceasta
proeminenta se extinde pana la 1/2 inch (13 mm) de fiecare capat.
Cu aceasta metoda, fagurii deformati nu sunt cunoscuti in stupina
mea. Alfred Neighbour, Cultura apicola pag. 39 Un ghid eficient pt.
fagure este o muchie ascutita pe care va fi cladit fagurele,
albinele de obicei vor urma aceasta decat o suprafata uniforma
plana; protiuni de fagure se folosesc uneori in acelasi scop. J. S.
Harbison, Coltul apicultorilor, pag. 280 si 281Intrebari
frecventeCorp cu rame oarbe? I: Se poate pune un corp cu rame oarbe
pe stup? R: nu. Albinele au nevoie de un fel de ghid.Ce este un
ghid de fagure? I: ce este un ghid de fagure? R: poate fi unul din
mai multe variante. Se poate folosi o rama goala fara nimic adaugat
daca se pune intre doi faguri claditi drept. Se poate folosi o
fasie de lemn pt. a improviza un fel de ghid. Se poate taia o fasie
triunghiulara si atasa sub leatul superior. Se poate tesi leatul
superior. Se poate face o foaie de ceara, taia fasii de 19 mm si
prinde cu ceara topita sub leatul superior. Se pot taia bucati de
19 mm de foita de fundatie si prinde in leatul superior, cu ceara
sau cu sipci. Daca aveti o rama cu faguri, se poate taia fagurele
si lasa un rand de celule in partea de sus sau de jur imprejur.
Oricare dintre aceste solutii functioneaza.Cel mai bun ghid? I: pe
cere ghid il preferati? R: toate imi plac, dar cel mai mult
apreciez durabilitatea leatului de sus cu muchiile tesite si cred
ca fagurele este atasat ceva mai bine. Apoi cred ca ar fi fasia de
lemn. In ultima instanta as alege fasiile de ceara deoarece se
intampla cateodata sa se desprinda din cauza caldurii. Dar de
asemenea folosesc rame goale puse direct in cuib intre faguri. Fac
ce e mai usor la momentul respectiv. Cel mai prost ghid de fagure
este sa umpli un sant practicat in leat cu ceara topita. Nu este
eficient; este nevoie de o proeminenta semnificativa, cel putin de
6 mm.Extractie? I: se pot extrage? R: da. Eu le extrag mereu. Doar
sa fie atasate pe toate cele 4 parti si ceara sa nu fie atat de
noua incat sa fie moale. Odata ceara maturata si fagurele atasat,
se extrag fara probleme. Desigur este nevoie de o anumita finete
cand se manevreaza faguri, insarmati sau nu.Insarmare? I: este
nevoie de insarmare? R: eu nu insarmez dar folosesc doara rame
medii (n. t. echivalent rama de 162 mm) I: se pot insarma? R:
desigur. Albinele vor incorpora sarma in fagure. Oricum aveti
nevoie sa puneti stupul la boloboc, in mod special daca se
insarmeaza. Insarmarea este necesara in special la rame mai mari
(si la pastoral n. t.). I: dam ramele cu ceara? R: gasesc ceruirea
contraproductiva. Mai multa munca, deseori se desprinde si nu este
niciodata atasata de leat precum o fac albinele. Nu numai ca nu
ceruiesc leatul superior al ramei, recomand sa nu se ceruiasca.Tot
corpul? I: pot sa pun un corp intreg de rame fara fundatie pe stup?
R: daca sunt rame cu ghid de fagure, da se poate. De obicei merge
bine. Uneori datorita lipsei de fagure cu rol de scara pt. a ajunge
pe leatul superior, albinele incep constructia de pe leatul de jos
in sus. De aceea eu prefer sa adaug o rama cu fagure cladit sau o
rama cu foita in acest caz. Un alt motiv pt. a pune un fagure
cladit este ca se da si directia corecta pt. a face faguri drepti.
O alta solutie pt. a obtine fagure drept este de a pune un corp sub
cuib ca sa lucreze in jos.Nu vor gresi? I: nu vor gresi fara foita
de fundatie? R: uneori. Dar uneori gresesc si cu fundatie de ceara
si mai adesea cu plastic. Nu am vazut mai mult fagure gresit pe
varianta fara fundatie decat cu fundatie de plastic. Uneori este
ceva genetic pt. ca unii stupi cladesc frumos chiar daca faci totul
gresit. Alti stupi cladesc gresit chiar cand procedezi ca la carte
si pur si simplu repeta greselile cand indepartezi fagurii. Am mai
mentionat, dar merita sa repet. Cel mai important lucru de inteles
cu orice fagure natural este ca, datorita faptului ca albinele
construiesc fagurele paralel cu cel adiacent, un fagure bun conduce
la alt fagure bun iar un fagure gresit duce la alt fagure gresit.
Nu va puteti permite sa nu fiti atenti cum pornesc. Cel mai adesea
cauza pt. fagurii gresiti este lasarea custii pt. matca in
interior. Este aproape sigur ca nu vor cladi primul fagure drept.
Cel mai important lucru este sa fie ultmul fagure drept deoarece
urmatorul il va copia. Degeaba se spera ca albinele vor reveni pe
calea cea buna. Nu o vor face. Trebuie sa le puneti pe calea cea
buna. Asta nu are nimic de a face cu insarmarea. Are de a face cu
ultimul fagure care trebuie sa fie drept.Mai lent? I: nu vor fi
intirziate albinele daca trebuie sa-si construiasca singure
fagurii? R: din experienta mea, si a multora care au incercat,
albinele isi cladesc propriul fagure mai rapid decat ar construi pe
foita de fundatie. Folosirea fundatiei le intarzie din mai multe
puncte de vedere. In primul rand cladesc pe fundatie mai incet. In
al doilea rand, fundatia este contaminata cu insecticide. In al
treilea rand, daca nu folositi fundatie cu celule mici, le dati
celule care sunt prea mari si oferiti avantaj la varroa.Incepatori
I: este o idee buna pt. un incepator sa foloseasca rame fara foita
de fundatie? R: dupa parerea mea este mai usor pt. un incepator
care nu are deprinderi vechi sa se obisnuiasca cu acest sistem fara
foita. Este mult mai dificil pt. apicultorii vechi sa se
obisnuiasca a tine stupii perfect la boloboc, sa nu intoarca rama
in plan, sa nu scuture viguros albine de pe fagure care nu este
atasat complet etc. Incepatorii de obicei vor rupe un fagure si isi
vor trage invatamintele. Apicultorii cu experienta vor revenii
mereu la vechile obiceiuri pana se vor obisnui.Daca vor gresi? I:
daca vor gresi total? R: indoielnic dar posibil sa o faca. Cel mai
adesea am vazut asta cu rame cu foita prabusita din cauza caldurii.
Daca ati taiat vreodata faguri dintr-un stup salbatic, atunci stiti
ce aveti de facut. Taiati fagurii salbatici si prindeti in rame
fasii de fagure folosind elastic. Albinele se vor ocupa de restul.
Mult mai des gresesc cu fundatie de plastic, si este mai dificil de
reparat.Dimensiuni I: daca imi confectionez ramele personal, care
ar trebui sa fie dimensiunile? R: le puteti face din rame standard,
dar eu prefer distantiere hofman mai inguste si leaturi superioare
mai mici. A se vedea capitolul Rame inguste.
Rame inguste Observatii pe distanta naturala dintre
faguriDistanta de 1 (32 mm) este in accord cu observatiile lui
Huber stupul consta din 12 rame vericale distantate la 1 . Este
necesar ca aceasta masura sa fie exacta. Francois Huber
1806Grosimea fagurelui functie de dimensiunea celulei Dupa Badoux
(se refera la grosimea fagurelui in sine nu la distanta dintre
faguri) Dimensiunea celulei Grosimea fagurelui 5.555 mm 22.60 mm
5.375 mm 22.20 mm 5.210 mm 21.80 mm 5.060 mm 21.40 mm 4.925 mm
21.00 mm 4.805 mm 20.60 mm 4.700 mm 20.20 mm ABC XYZ in apicultura
editia 1945 pag. 126
Cuib care s-a mutat intr-un hranitor desi avea destul loc in
cutii. Distanta intre fagurii naturali este uneori de 30 mm dar
tipic de 32 mm
Referinte istorice despre distanta mai mica intre rame ...sunt
pozitionate la distanta uzuala, astfel incat intre centrele ramelor
sa fie 1 9/20 inch (37 mm); dar daca se doreste sa se previna
aparitia puietului de trantor, trebuie mentinuta distanta de 1 inch
(32 mm) intre centre. T. W. Cowan, Ghidul apicultorului britanic
pag. 44 la masurarea fagurilor am gasit urmatorul rezultat; 5
faguri cu lucratoare ocupau un loc de 5.5 inch (140 mm) spatiul
dintre ei fiind de 3/8 inch (9.5 mm), si considerand aceasta pe
fiecare latura exterioara ar rezulta 6 inch (159 mm) spatiul
dintr-o cutie care ar gazdui 5 faguri de lucratoare (n. t. ar
rezulta 32 mm pe fagure)... grosimea fagurelui de lucratoare a fost
in medie de 4/5 inch (20.32 mm) iar a fagurelui de trantori de 1
1/8 inch (28.5 mm) T.B. Miner, Manualul apicultorului american,
pag. 325 Rama. dupa cum s-a mentionat, fiecare stup are 10 astfel
de rame, de lungime 13 inch (330 mm) inalte de 7 inch (184 mm), cu
o proiectie de 5/8 inch (16 mm) in fata sau in spate. Latimea atat
a leatului cat si a ramei este de 7/8 inch (22.2 mm) adica cu inch
(6 mm) mai putin decat recomanda apicultorii mai in varsta. D-l
Woodbury a carui autoritate in apicultura moderna este de mare
greutate gaseste leatul de 7/8 inch o imbunatatire, pt. ca astfel
fagurii sunt mai apropiati si este nevoie de mai putina albina ca
sa acopere puietul. De asemenea, unde intrau 8 rame pe sistemul
vechi, cu aceste rame mai inguste acum incape cu una in plus,
astfel se ofera mai mult spatiu pt. puiet si miere. Alfred
Neighbour, Stupina, albine, stupi cu rame de latime 7/8 inch (22
mm), distantate cat sa fie o trecere pt. albine, acestea vor umple
rama cu puiet de sus pana jos, iar daca se ofera celule mai adanci
sau disantare mai mare, se vor folosi drept spatiu de depozitare.
Aceasta nu este pe ghicite sau teorie ci experimente care au durat
un numar mare de ani. Am gasit aceleasi rezultat