Stiri 18 ianuarie 2021, prima parte Cursul de schimb
18.01.2021
1 EUR
4.8740
1 USD
4.0405
PROGNOZA AGROMETEOROLOGICĂ PÂNĂ-N 22 IANUARIE!Agroinfo 17
ianuarie 2021 - Caracteristici meteorologice. În acest interval va
predomina o vreme mai rece decât în mod obişnuit, chiar deosebit de
rece, în aproape toată țara.
Temperatura medie diurnă a aerului se va încadra între
-14...-3°C, mai scăzute cu 1...7°C în raport cu mediile
climatologice, în majoritatea zonelor de cultură. Temperatura
maximă a aerului va oscila între -10...0°C, pe întreg teritoriul
agricol. Temperatura minimă a aerului se va situa între -18...-5°C,
valori mai scăzute fiind posibile în depresiunile din estul
Transilvaniei, local producându-se îngheţ la sol.
Se întrevăd precipitații predominant sub formă de ninsoare,
însoțite de intensificări de scurtă durată ale vântului. Totodată,
în zonele joase și de luncă vor fi condiţii de producere a ceţii,
asociată cu depunere de chiciură.
Caracteristici agrometeorologice
În cultura grâului de toamnă, aprovizionarea cu apă pe adâncimea
de sol 0-100 cm, va prezenta valori satisfăcătoare, apropiate de
optim și optime, în aproape toată țara, cu excepția unor suprafețe
agricole din centrul Dobrogei și nord-vestul Banatului, unde izolat
se vor înregistra deficite moderate de umiditate în sol (secetă
pedologică moderată).
Starea de vegetaţie a culturilor agricole
Pe ansamblu, la culturile de câmp se va înregistra starea de
repaus biologic, la nivelul întregii țări. De asemenea, pe fondul
scăderii temperaturilor minime din aer sub limita biologică critică
de rezistenţă a plantelor (Tmin.<-10...-15...-20°C), la speciile
de toamnăsemănate tardiv, precum şi pe terenurile fără strat
protector de zăpadă sau cu strat superficial, se vor putea semnala
vătămări ale aparatului foliar (îngălbenire, brunificare,
degerături).
Sub aspect fenologic, culturile de orz și grâu de toamnă se vor
afla la răsărire, formarea frunzei a treia și înfrățire (10-100%),
pe aproape întreg teritoriul agricol.
Rapița va parcurge dezvoltarea aparatului foliar (9-13 frunze),
cu o stare de vegetație a plantelor în general medie și bună,
îndeosebi în semănăturile efectuate în perioada optimă. La speciile
pomicole și viticole din majoritatea plantațiilor se va menține
stadiul de repaus vegetativ. Totodată, lucrările agricole specifice
se vor desfăşura cu dificultate.
Recomandări de specialitate: • Verificarea sistematică a
viabilităţii plantelor la culturile de toamnă şi a elementelor de
rod la pomii fructiferi şi viţa-de-vie;• Administrarea
îngrăşǎmintelor minerale pe bază de fosfor şi potasiu la speciile
de toamnǎ semănate în epoca optimă, precum şi a celor organice în
vii şi livezi.
*Evoluția stării de vegetație pentru perioada estimată
utilizează prognoza meteorologică pe scurtă/medie durată asociată
cu informațiile fenologice colectate săptămânal prin monitorizarea
principalelor culturi agricole din România situate în apropierea
stațiilor meteorologice cu program agrometeorologic din rețeaua
Administrației Naționale de Meteorologie.
APIA si SUBVENTII
Primesc bani doar cei care lucreaza pamantul 14 01 2021
https://youtu.be/kAldaMrCkP4PLATA AJUTORULUI DE STAT PENTRU
FERMELE DE ANIMALE! TERMEN 29 IANUARIE! Agroinfo 18 ianuarie
2021
ATENȚIE! Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură
(APIA) informează că până la data 29 ianuarie 2021 inclusiv se
depun cererile de plată pentru ajutorul de stat în sectorul
creşterii animalelor aferente serviciilor prestate în luna
decembrie și în trimestrul al IV-lea al anului 2020, anunță APIA
într-un comunicat transmis pentru AGROINFO.
Cererile se depun la sediile Centrelor Judeţene ale Agenţiei,
respectiv al Municipiului Bucureşti, unde a fost depusă cererea
inițială anuală sau se transmit de către fermieri prin mijloace
electronice (poșta electronică, fax etc).
Cererea de plată a ajutorului de stat pentru serviciile de
întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei,
completată de către solicitanţii prestatori ai serviciilor va fi
însoţită de următoarele documente:
a) memoriul tehnic cu activităţile, inclusiv lucrările efectuate
pentru realizarea obiectivelor prevăzute în programele de
ameliorare şi/sau conservare, aprobat de ANZ;b) lista
activităţilor, inclusiv lucrările şi tarifele acestora pentru
serviciile prevăzute la art.7 alin.(2) în luna/trimestrul pentru
care se solicită ajutorul de stat, avizată de ANZ;c) facturile
lunare/trimestriale în care să fie menţionate activităţile
efectuate şi cuantumul acestora, precum şi perioada facturată;
copii certificate conform cu originalul de către solicitant;d)
copia atestatului de producător, în cazul beneficiarilor persoane
fizice, la depunerea primei cereri de plată; în cazul în care nu
s-a eliberat atestatul de producător, dar a fost solicitat,
adeverinţa emisă de aparatul de specialitate al primarului
localităţii undea fost depusă cererea, care să ateste solicitarea
acestuia, cu obligaţia depunerii ulterioare a atestatului de
producător până la finele lunii în care a fost emis acesta;e)
documentul care atestă schimbarea formei de organizare a
beneficiarului serviciilor contractate după caz;f) dovada contului
bancar activ, dacă este cazul.
Cererea de plată a ajutorului de stat pentru serviciile de
determinare a calităţii genetice a raselor de animale, completată
de către solicitanţii prestatori ai serviciilor de determinare a
calităţii genetice a raselor de animale va fi însoţită de
următoarele documente:
a) memoriul tehnic cu activităţile, inclusiv lucrările efectuate
pentru realizarea obiectivelor prevăzute în programele de
ameliorare şi/sau conservare, aprobat de ANZ;b) lista
activităţilor, inclusiv lucrările şi tarifele acestora pentru
serviciile prevăzute la art. 7 alin. (3) în luna/trimestrul pentru
care se solicită ajutorul de stat, avizată de ANZ;c) facturile
lunare/trimestriale în care să fie menţionate activităţile
efectuate şi cuantumul acestora, precum şi perioada facturată,
copii certificate conform cu originalul de către solicitant;d)
documentele justificative de încasare de la beneficiarii ajutorului
de stat a sumelor corespunzătoare, în funcţie de intensitatea
ajutorului de stat pentru serviciul prestat aferent
lunii/trimestrului, copii certificate conform cu originalul de
către APIA;e) copia atestatului de producător, în cazul
beneficiarilor persoane fizice, la depunerea primei cereri de
plată; în cazul în care nu s-a eliberat atestatul de producător,
dar a fost solicitat, adeverinţa emisă de aparatul de specialitate
al primarului localităţii unde a fost depusă cererea, care să
ateste solicitarea acestuia, cu obligaţia depunerii ulterioare a
atestatului de producător până la finele lunii în care a fost emis
acesta; f) documentul care atestă schimbarea formei de
organizare a beneficiarului serviciilor contractate după caz,
originalul şi copii pentru efectuarea conformităţii cu
originalul de către APIA; g) dovada contului bancar activ,
dacă este cazul.
Totodată, reamintim că, pentru ajutorul de stat în sectorul
creșterii animalelor, asociațiile pot opera facturile aferente
serviciilor prestate accesând următoarea adresă:
http://213.177.4.194:953/.
Documentele postate / transmise vor purta sintagma „conform cu
originalul”, însușite prin semnătura fermierului și vor sta la baza
operării/verificării datelor în aplicațiile electronice de
gestionare a ajutorului de stat și la efectuarea verificărilor
administrative ulterioare.
MINISTRUL OROS: SUNT ASOCIAȚII ALE FERMIERILOR CARE-I AJUTĂ PE
VÂNĂTORII DE SUBVENȚII APIA SĂ IA BANII! Agroinfo 18 ianuarie
2021
ÎN ROMÂNIA, VÂNĂTOAREA DE SUBVENȚII A LUAT AMPLOARE! Ministrul
agriculturii, Adrian Oros, a anunțat că va schimba paradigma,
modelul, în acest an pentru a-i împiedica pe vânătorii de
subvenții să ia banii de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru
Agricultură (APIA). Ministrul a spus pe șleau că sunt asociații
profesionale ale fermierilor care-i ajută pe acești vânători de
subvenții să ajungă la bani, în dezavantajul adevăraților
fermieri și crescători de animale.
Ministrul agriculturii a declarat că sunt negociate cu
asociațiile fermierilor și crescătorilor de animale subvențiile
care vor fi acordate în agricultura din România, atât
pentru cei doi ani de tranziție, 2021-2022, cât și pentru noua
Politică Agricolă Comună 2023-2027. Pentru anii de tranziție, rămân
cam aceleași scheme de plată pentru fermieri însă se discută cu
asociațiile distribuirea sumelor, sectoarele din agricultură care
trebuie ajutate, etc. Șeful de la Agricultură a subliniat că
fermierii români sunt divizați, că există prea puține
asociații puternice, care să le reprezinte cu
adevărat interesele tuturor fermierilor, nu doar unei
părți.
Am făcut multe întâlniri în teritoriu, în aer liber, și cu
diverse categorii de fermieri și-n diverse zone ale țării. Noi, în
mare, cam știm care este părerea fermierilor, am discutat împreună
și analiza nevoilor și analiza SWOT, iar acum, când o să venim cu
programul pe tranziție, iar o să-l mai discutăm încă o dată cu
asociațiile. Iar Programul Național Strategic (PNS), înainte de a-l
trimite în forma finală (la Comisia Europeană n.r.), iarăși o să-l
mai discutăm. Deci, fiecare parte din Program a fost discutată de
nenumărate ori cu anumite sectoare de activitate și cu diverse
asociații din acele sectoare de activitate.
Sigur că și eu mi-aș dori ca pentru fiecare sector de activitate
să fie o singură asociație puternică, asta ar fi, în primul rând,
în beneficiul acelui domeniu, pentru că ar crește puterea de
negociere și între ei, dar și față de administrație, față de
minister, or dacă ei sunt foarte divizați, în unele situații,
pentru că sunt și asociații puternice, și succesul negocierilor nu
este întotdeauna cel pe care-l așteaptă. Dar, aici, eu tot timpul
am spus, de fiecare dată când am început o discuție cu asociațiile,
am spus un lucru, și asta trebuie să fie lumea conștientă, noi de
la Ministerul Agriculturii, noi nu avem dreptul să fim
subiectivi.
Noi, aici, trebuie într-un mod cât mai echilibrat și cât mai
obiectiv, resursele care sunt de la bugetul național și cele din
bani europeni să le repartizăm cât mai echilibrat, cât mai
echidistant, în toate domeniile de activitate din agricultură și
industria alimentară, în toate zonele din țară, dar, în același
timp, ținînd cont și de niște nevoi și de niște analize pe care le
avem, și de aceea, aceste nevoi și analize trebuie să le discutăm
cu fiecare sector în parte, altfel va fi un concurs.
Eu, dacă mă duc, de exemplu, în zona montană, sunt întrebat
frecvent de ce vorbesc atât de mult despre irigații, despre apă și
despre orice ajutor dat pentru cultura mare. Pentru că ei se
consideră nedreptățiți acolo în zona montană. Dacă mă duc în zona
de sud, cei de acolo mă întreabă, sigur, legat de prioritățile pe
care le are fiecare. Și aici, noi trebuie să ne retragem cumva din
acest subiectivism și să încercăm să fim cât mai echilibrați. Or,
de aceea, după ce discutăm cu fiecare domeniu în parte, cu cifrele
pe masă, cu analiza nevoilor pe masă, pentru că este în consultare
de luni de zile această analiză a nevoilor, vom defntiva și
programul acesta scurt pe doi ani de zile, dar și Programul
Național Strategic. Oricum, trebuie să-l trecem în final prin
Comitetul de monitorizare unde sunt reprezentate toate categoriile
de asociații.
Cu siguranță, nu toată lumea o să fie mulțumită, pentru că,
repet, există un anumit subiectivism și o anumită prioritizare
pentru fiecare zonă sau domeniu, dar important este că cea mai mare
parte dintre reprezentanții acestor fermieri și agricultori să fie
mulțumiți, a declarat ministrul agriculturii, Adrian Oros, pentru o
emisiune online Profitul agricol.
Ministrul Oros a adăugat că va schimba foaia, cum se spune, din
acest an. El a dezvăluit, fără ocolișuri, că sunt asociații ale
fermierilor români care-i ajută pe vânătorii de subvenții APIA
să ia banii.
Și-n acest an, o să fie unele asociații care nu o să fie
mulțumite, nu înseamnă că nu vom discuta, dar rezultatele
discuțiilor nu vor fi mulțumitoare, mai ales pentru aceele
asociații care, în timp, au contribuit la ceea ce noi discutam
înainte, la sprijinul unor vânători de subvenții. Cu siguranță că
acele asociații, pentru că sunt organizați în asociații, nu vor fi
mulțumite. Pentru că noi, anul acesta, vom schimba paradigma
(modelul n.r.), tocmai pentru ca vânătorii de subvenții să ajungă
cât mai greu la subvenții. Nu vom putea elimina în totalitate acest
fenomen, pentru că este la nivel european, dar, în opinia mea, în
România este îngrijorătoare dimensiunea acestei vânări. Și atunci,
cu siguranță, vor fi asociații și vă spun de acum, care, în
continuare, vor fi supărate, dar noi trebuie să mergem înainte.
Asta-i viața, a avertizat șeful de la Agricultură.
Fermierii, buni de plată! APIA cere banii înapoi de la cei care
i-au încasat necuvenit 18 ianuarie 2021Fermierii care nu au
respectat regulile pentru acordarea subvențiilor de către Agenția
de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) trebuie să dea
banii înapoi. La nivelul județului Iași, instituția are de
recuperat peste 200.000 lei, potrivit publicației BZI.
Peste 740 de fermieri din cei aproximativ 20.000 au fost
selectați în eșantionul de control în luna august 2020. În total,
la nivelul județului, agricultorii exploatează în jur de 280.000
hectare de teren agricol. În cadrul procedurii de teledetecție,
inspectorii APIA au depistat mai multe nereguli în fermele celor
verificați. Mai precis, fermierii nu au respectat toate condițiile
obligatorii pentru încasarea subvențiilor, astfel încât au primit
banii necuvenit.
Reprezentanții APIA au transmis către fermierii în cauză,
individual și prin poștă, situația creanțelor pe care le au de
înapoiat. Valoarea totală a sumelor pe care APIA Iași trebuie să le
recupereze se ridică la peste 200.000 lei, bani acordați pentru
schemele directe de plată, dar și pentru programe derulate de
instituție.
Potrivit ghidului privind acordarea subvențiilor APIA, dacă se
constată că un beneficiar nu îndeplinește criteriile de
eligibilitate sau nu respectă angajamentele sau alte obligații
legate de condițiile pentru acordarea ajutorului sau sprijinului
prevăzute de legislația agricolă sectorială, plata aferentă
ajutorului nu se efectuează sau aceasta se retrage în întregime sau
parțial, iar în unele situații nu se alocă sau se retrag
plățile.
Recuperarea plăților necuvenite din Regulamentul UE nr.809/2014
prevede ca în cazul efectuării unei plăți necuvenite, beneficiarul
rambursează suma respectivă împreună cu dobânda aferentă acesteia,
dacă este cazul.
Dobânzile se calculează pentru perioada cuprinsă între termenul
limită de plată pentru beneficiari, termen care este indicat în
ordinul de recuperare și care nu poate depăși 60 de zile. Obligația
de rambursare nu se aplică dacă plata a fost efectuată ca urmare a
unei erori a autorității competente sau a unei alte autorități și
dacă eroarea nu ar fi putut fi depistată în mod rezonabil de
beneficiar.
CE: mai multe programe de sprijin pentru fermierii care adopta
practici ecologice Ianuarie 18, 2021
Comisia Europeana a publicat o lista in care a inclus toate
practicile agricole care ar putea fi sprijinite prin programele
ecologice din viitoarea politica agricola comuna (PAC).
In cadrul reformei PAC, programele ecologice reprezinta un nou
instrument, ce are rolul de a recompensa fermierii care aleg sa
implementeze masuri legate de protectia mediului si actiuni
concrete in domeniul climei.
Viitoarea Politica Agricola Comuna va juca un rol vital in
gestionarea tranzitiei catre un sistem alimentar durabil si in
sprijinirea fermierilor europeni pe tot parcursul acesteia.
Programele ecologice vor contribui in mod semnificativ la aceasta
tranzitie si la indeplinirea obiectivelor Pactului verde.
Comisia a publicat Strategia „De la ferma la consumator” si
Strategia in domeniul biodiversitatii in mai 2020.
Comisia Europeana si-a prezentat propunerile de reforma a PAC in
2018, introducand o abordare mai flexibila, mai bazata pe
performanta si pe rezultate, care tine seama de conditiile si de
nevoile locale, sporind in acelasi timp ambitiile la nivelul UE in
ceea ce priveste durabilitatea
Parlamentul European si Consiliul au convenit asupra pozitiilor
lor de negociere privind reforma PAC la 23, respectiv 21 octombrie
2020, ceea ce a permis inceperea trilogurilor la 10 noiembrie
2020.
Anunt de la UE: milioane de euro alocate pentru sustinerea
crescatorilor de bovine, Ianuarie 18, 2021
Comisia Europeana a decis sa aprobe un sprijin in valoare de 7,4
milioane de euro pentru Romania, cu scopul de a sustine fermierii
care se ocupa cu cresterea bovinelor. „Comisia Europeana a aprobat
o schema in valoare de 7,4 milioane de euro, aproximativ 35,7
milioane de lei, destinata Romaniei, pentru a sprijini
intreprinderile care isi desfasoara activitatea in sectorul
cresterii bovinelor si care sunt afectate de pandemia de
coronavirus. Schema a fost aprobata in temeiul Cadrului temporar
privind ajutoarele destat. In cadrul schemei, sprijinul public va
fi acordat sub forma de subventii directe. Scopul acesteia este
acela de a ajuta intreprinderile care isi desfasoara activitatea in
sectorul cresterii bovinelor sa isi acopere nevoile de lichiditati
si sa isi continue activitatile astfel incat sa poata furniza
alimente si materii prime furajere pentru industria alimentara si
sa poata mentine locurile de munca”, anunta Comisia Europeana.
Conform informatiilor furnizate de Comisia Europeana, acest
sprijin va veni in ajutorul a peste 1.000 de societati care au
cresterea bovinelor ca obiect de activitate.
„Comisia a constatat ca schema care vizeaza Romania respecta
conditiile stabilite in cadrul temporar. In special: granturile nu
depasesc 100.000 de euro per beneficiar, astfel cum se prevede in
cadrul temporar pentru intreprinderile care isi desfasoara
activitatea in domeniul productiei agricole primare si sprijinul
poate fi acordat pana la 31 decembrie 2020. Comisia a concluzionat
ca masura este necesara, adecvata si proportionala pentru a remedia
o perturbare grava a economiei unui stat membru, in conformitate cu
articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE si cu conditiile
prevazute in cadrul temporar. Pe aceasta baza, Comisia a aprobat
masura in temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat”, se mai
mentioneaza in comunicatul Comisiei Europene.
MADR: Banii alocați pentru plata fermierilor prin APIA și AFIR
agrointeligenta.ro - 18 ianuarie 2021 Ce bani urmează să încaseze
fermierii de la cele două agenții de plăți – Agenția de Plăți și
Intervenție pentru Agricultură (APIA) și Agenția pentru Finanțarea
Investițiilor Rurale (AFIR). Ministerul Agriculturii a pus în
dezbatere o ordonanță de urgență care prevede ca modul în care se
vor achita subvențiile și se vor accesa fondurile europene în 2021
și 2022 să rămână la fel ca în prezent, până pe 1 ianuarie 2023,
când ar urma să intre în vigoare noua Politică Agricolă
Comună.Adoptarea proiectului de OUG este obligatorie ca fermierii
români să nu piardă banii ce le sunt alocați, ”luând în considerare
că nepromovarea prezentului act normativ în regim de urgență poate
avea consecințe grave atât în plan economic, cât și în plan social,
în principal prin neacordarea în condiții bune a celor circa 3,811
miliarde euro din FEGA și a circa 1 miliard euro din FEADR alocate
României pentru perioada de tranziție, cu impact deosebit de grav
asupra sectorului agricol al României”. Vă reamintim că
Agrointeligența – AGROINTEL.RO a anunțat în premieră că potrivit
Regulamentului UE 2020/2220, România are posibilitatea de aduce
câteva modificări la schemele de plăți, termenul pentru schimbări
trebuid transmise până pe 19 februarie pentru anul 2021 și până la
1 august 2021 pentru anul 2022.
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ PENTRU PLATA SUBVENȚIILOR APIA!Agroinfo 18
ianuarie 2021
OFICIAL! Ministerul Agriculturii a publicat astăzi, 18 ianuarie
2021, proiectul de ordonanță de urgență prin care sunt puse în
aplicare prevederile Regulamentului (UE) 2020/2220 al Parlamentului
European și al Consiliului din 23 decembrie 2020 de stabilire a
anumitor dispoziții tranzitorii privind sprijinul acordat din
Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și din
Fondul european de garantare agricolă (FEGA) în anii 2021 și
2022.
Astfel, fermierii români beneficiază și-n cei doi ani de
tranziție, 2021-2022, de subvențiile agricole.
Potrivit proiectului de ordonanță de urgență, prevederile
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea
schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada
2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991
privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în
agricultură, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 191 din 23 martie 2015, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 104/2015, cu modificările şi completările
ulterioare, se aplică și în anii 2021 și 2022.
Așadar, schemele de plăți directe de care au beneficiat
fermierii și crescătorii de animale în anul 2020 rămân valabile și
pentru anii 2021 și 2022.
Conform aceluiași proiect de act normativ, excepție face
sprijinul cuplat, subvenție europeană de care beneficiază
atât fermierii din sector vegetal, cât și cei din
zootehnie, care poate fi modificat până la data de 19
februarie 2021. Concret, modalitatea de acordare a acestui sprijin
poate fi revizuită.
Prin excepție de la prevederile art. 25 alin. (3) din Ordonanţa
de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de
plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru
modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile
agricole şi alte forme de asociere în agricultură, cu modificările
şi completările ulterioare, pentru anul calendaristic 2021, decizia
referitoare la modalitatea de aplicare a sprijinului cuplat poate
fi revizuită până la data de 19 februarie 2021, menționează
proiectul de ordonanță de urgență.
Ministerul Agriculturii argumentează decizia adoptării unei
ordonanțe de urgență pentru continuarea efectuării de plăți
neîntrerupte către fermieri și alți beneficiari, oferind astfel
previzibilitate și stabilitate pe durata perioadei de tranziție,
până la data aplicării noului cadru juridic care va acoperi
perioada care începe la 1 ianuarie 2023; sprijinirea fermierilor și
altor beneficiari din Fondul european de garantare agricolă - FEGA
și din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală - FEADR
trebuie continuată pe durata perioadei de tranziție.
Ordonanța de Urgență care va fi supusă aprobării Guvernului
creează cadrul juridic la nivel național pentru continuarea
efectuării de plăți neîntrerupte către fermieri și alți
beneficiari, pe durata perioadei de tranziție din fondurile Uniunii
Europene, în cuantumul alocat României. Fermierii trebuie să fie
informați urgent în ceea ce privește cerințele și obligațiile
aferente schemelor/măsurilor de ajutor/sprijin din perioada de
tranziție.
De subvențiile agricole beneficiază cca 800.000 de fermieri
români, precizează actul normativ. De asemenea, actul normativ
menționează că depunerea cererilor unice la APIA pentru subvențiile
aferente acestui an va începe la data de 1 martie 2021. Pentru
acest an, suma alocată pentru plata subvențiilor este 3,811
miliarde euro din FEGA, iar pentru investiții în ferme și alte
măsuri derulate prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale
este alocat circa 1 miliard de euro din FEADR.
Plata cuplată la ovine și caprine De Food Biz La ian. 18,
2021
Mai mulți crescători de ovine ne întreabă dacă Agenția de Plăți
și Intervenție pentru Agricultură (APIA) efectuează plata
sprijinului cuplat la ovine și caprine, aferent anului de cerere
2020.
APIA a demarat plata sprijinului cuplat la ovine și caprine pe
data de 16 octombrie 2020. Astfel, din această dată, APIA a început
plata avansului de 70% din cuantumul acestei subvenții de care
beneficiază crescătorii de ovine și/sau caprine. Cuantumul pe cap
de animal, stabilit pentru anul 2020, este de 17,9060 euro/cap de
animal. Din această sumă, crescătorii de ovine eligibili pentru
plata SCZ au primit, până la data de 27 noiembrie 2020, când s-a
încheiat plata avansului, suma de 12,53 euro/cap de animal, adică
70% din valoarea SCZ. APIA le-a achitat avansul în lei, la cursul
de schimb de 4,8725 lei pentru un euro, curs de schimb folosit de
APIA pentru achitarea plăților directe aferente anului 2020.
CUANTUM VALABIL PENTRU 2020: Sprijin cuplat pentru speciile
ovine/caprine – 17,9060 euro/ha = 8,2469 lei/cap de animal.
Așadar, crescătorii de ovine și/sau caprine au primit un avans
de 12,53 euro/cap de ovină sau caprină, adică suma de 61,0524 lei
pe cap de ovină și/sau caprină.
Din data de 2 decembrie 2020, APIA a început plata finală, adică
achitarea diferenței de 30% din cuantumul sprijinului cuplat la
ovine și caprine, cca 5,37 euro/cap de ovină/caprină, 26,19 lei/cap
de animal.
APIA a comunicat pe data de 13 ianuarie 2021 că suma transferată
în conturile crescătorilor de ovine și/sau caprine, până la acest
moment, este de 62,92 milioane de euro și reprezintă plata
sprijinului cuplat pentru cererile depuse de crescători în anul
2020.
Vă reamintim că sprijinul cuplat la ovine se acordă pentru un
efectiv cuprins între 150 de ovine și 500 de ovine, pe beneficiar,
în exploataţii cu cod ANSVSA. Animalele eligibile la plată au
vârsta de minimum un an la data de 31 martie a anului de solicitare
a SCZ. Excepție fac oierii din zona montană care obțin acest
sprijin pentru minim 60 de ovine. Berbecii pentru care se solicită
SCZ trebuie să fie înscriși în registrul genealogic al rasei,
secțiunea principală. Efectivul de femele ovine
înscrise/înregistrate în registrul genealogic al rasei, secțiunea
principală sau suplimentară, pentru care se acordă SCZ, respectă
raportul de sexe de minimum un berbec înscris în registrul
genealogic al aceleiași rase, secțiunea principală, la 35 de femele
ovine. Pentru efectivul de femele ovine neînscrise și
neînregistrate într-un registru genealogic pentru care se acordă
SCZ, se respectă raportul de sexe de minimum un berbec cu
certificat de origine la 35 femele ovine.
Sprijinul cuplat pentru caprine se acordă crescătorilor pentru
un efectiv de minimum 50 şi maximum 500 de capete de femele caprine
şi/sau ţapi, inclusiv, pe beneficiar, în exploataţii cu cod ANSVSA,
care au vârsta de minimum un an la data de 31 martie a anului de
solicitare a SCZ. Țapii pentru care se solicită SCZ trebuie să fie
înscriși în registrul genealogic al rasei, secțiunea
principală. Efectivul de femele caprine înscrise/înregistrate
în registrul genealogic al rasei, secțiunea principală sau
suplimentară, pentru care se acordă SCZ, respectă raportul de sexe
de minimum un țap înscris în registrul genealogic al aceleiași
rase, secțiunea principală, la 35 de femele caprine. Efectivul de
femele caprine neînscrise și neînregistrate într-un registru
genealogic, pentru care se acordă SCZ, respectă raportul de sexe de
minimum un țap cu certificat de origine la 35 de femele caprine.
Editat de Cristian Florin Popescu
OFICIAL! BUGETELE APIA ȘI AFIR pentru PLĂȚILE CĂTRE FERMIERI
PENTRU ANII 2021-2022!Agroinfo 18 ianuarie 2021
ANUNȚ MINISTERUL AGRICULTURII! Printr-un proiect de ordonanță de
urgență care modifică Ordonanța subvențiilor, Ministerul
Agriculturii a anunțat astăzi, 18 ianuarie 2021, suma destinată
pentru plata subvențiilor fermierilor pentru anii 2021-2022.
Potrivit proiectului de ordonanță de urgență, aflat în dezbatere
publică pe site-ul MADR, pentru plata subvențiilor agricole în
perioada 2021-2022 sunt alocate 3,811 miliarde euro din Fondul
European de Garantare Agricolă. Același act normativ anunță și suma
alocată pentru măsurile de finanțare a fermelor, dar și a altor
beneficiari, care vor fi derulate de Agenția pentru Finanțarea
Investițiilor Rurale (AFIR). Bugetul AFIR pentru cei doi ani
de tranziție este de circa 1 miliard de euro din Fondul European
pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală.
Vă reamintim că AGROINFO v-a anunțat că România trebuie să
notifice până la data de 19 februarie 2021 Comisiei Europene
schemele de plăți directe și măsurile de sprijin pe care le aplică
în agricultură în anii 2021 și 2022. Tot publicația noastră v-a
informat despre conținutul noului regulament european care
stabilește criteriile de acordare a subvențiilor pentru anii
2021-2022.
AFIR si FINANTARI
Tinerii fermieri vor putea să depună solicitări pentru
concesionarea terenurilor ADS în intervalul 18.01 - 29.01.2021 A
doua sesiune de concesionare a terenurilor cu destinaţie agricolă
către tinerii fermieri a demarat luni, iar perioada de depunere a
solicitărilor este 18 - 29 ianuarie 2021, a anunţat ministrul
Agriculturii, Adrian Oros, pe pagina sa de Facebook. 18 ian, 2021 |
Agerpres "Tinerii agricultori au nevoie, mai mult ca niciodată, de
sprijinul nostru pentru a dezvolta ferme performante la standarde
europene. Aşa cum am promis, am demarat astăzi, 18 ianuarie 2021, a
doua sesiune de concesionare a terenurilor cu destinaţie agricolă
aflate în administrarea Agenţiei Domeniilor Statului (ADS), în
suprafaţă de până la 50 ha, către tinerii cu vârsta de maximum 40
de ani. Perioada de depunere a solicitărilor de către tinerii
fermieri este 18.01.2021 - 29.01.2021, iar judeţele pe raza cărora
se găsesc terenurile ofertate sunt: Alba, Gorj, Ialomiţa, Neamţ,
Satu Mare, Timiş, Teleorman şi Vâlcea", a scris Oros pe reţeaua de
socializare. Persoanele interesate care îndeplinesc condiţiile
prevăzute de lege pot depune solicitări la sediul ADS sau pe adresa
de e-mail a instituţiei. Potrivit unui comunicat al MADR,
suprafeţele de teren disponibile pentru contractare, precum şi
modul de desfăşurare a procedurii se regăsesc pe site-ul Agenţiei
Domeniilor Statului, www.domeniilestatului.ro. În data de 27
noiembrie 2020 a avut loc semnarea primului contract de
concesionare de terenuri cu destinaţie agricolă aflate în
exploatarea societăţilor comerciale din portofoliul ADS, libere de
contract, în suprafaţă maximă de 50 ha, cu un tânăr fermier
absolvent al învăţământului de profil, în vederea înfiinţării unei
ferme. În prima sesiune au fost declaraţi eligibili un număr de 61
de tineri dintr-un total de 125 care au depus solicitări la ADS.
Lista completă a tuturor fermierilor declaraţi admişi pentru prima
sesiune este disponibilă pe site-ul ADS. Normele metodologice de
aplicare a acestui program au fost aprobate prin Hotărârea nr.
811/2020, adoptată în şedinţa de Guvern din data de 24.09.2020.A
doua sesiune de concesionare a terenurilor către TINERII
fermieri
ianuarie 18, 2021 agrimanet
A fost demarată a doua sesiune de concesionare a terenurilor cu
destinație agricolă către tinerii fermieri
MADR informează că Agenția Domeniilor Statului a demarat astăzi,
18 ianuarie 2021, a doua sesiune de concesionare a terenurilor
cu destinație agricolă aflate în administrarea Agenției Domeniilor
Statului (ADS), în suprafață de până la 50 ha, către
tinerii cu vârsta de maxim 40 de ani.
Perioada de depunere a solicitărilor de către tinerii fermieri
este 18.01.2021 – 29.01.2021, iar județele pe raza cărora se
găsesesc terenurile ofertate sunt: Alba, Gorj, Ialomița, Neamț,
Satu Mare, Timiș, Teleorman și Vâlcea.
Persoanele interesate care îndeplinesc condițiile prevăzute de
lege pot depune solicitări la sediul ADS sau pe adresa de e-mail a
instituției, până la data de 29.01.2021, ora 14:00.
Menționăm că suprafețele de teren disponibile pentru
contractare, precum și modul de desfășurare a procedurii se
regăsesc pe site-ul Agenției Domeniilor Statului.
Reamintim că în data de 27 noiembrie 2020 a avut loc semnarea
primului contract de concesionare de terenuri cu destinație
agricolă aflate în exploatarea societăţilor comerciale din
portofoliul ADS, libere de contract, în suprafață maximă de 50 ha,
cu un tânăr fermier absolvent al învățământului de profil, în
vederea înființării unei ferme. Lista completă a tuturor
fermierilor declarați admiși pentru prima sesiune este disponibilă
pe site-ul ADS.
Normele metodologice de aplicare a acestui program au fost
aprobate prin Hotărârea nr. 811/2020, adoptată în ședința de Guvern
din data de 24.09.2020.
MADR ASTĂZI: START A DOUA SESIUNE CONCESIONARE TERENURI PENTRU
TINERII FERMIERI! Agroinfo 18 ianuarie 2021
COMUNICAT! Ministerul Agriculturii informează că Agenția
Domeniilor Statului a demarat astăzi, 18 ianuarie 2021, a doua
sesiune de concesionare a terenurilor cu destinație agricolă aflate
în administrarea Agenției Domeniilor Statului (ADS), în suprafață
de până la 50 ha, către tinerii cu vârsta de maxim 40 de ani.
Perioada de depunere a solicitărilor de către tinerii fermieri
este 18.01.2021 – 29.01.2021, iar județele pe raza cărora se găsesc
terenurile ofertate sunt: Alba, Gorj, Ialomița, Neamț, Satu Mare,
Timiș, Teleorman și Vâlcea.
Persoanele interesate care îndeplinesc condițiile prevăzute de
lege pot depune solicitări la sediul ADS sau pe adresa de e-mail a
instituției, până la data de 29.01.2021, ora 14:00.
Menționăm că suprafețele de teren disponibile pentru
contractare, precum și modul de desfășurare a procedurii se
regăsesc pe site-ul Agenției Domeniilor Statului,
www.domeniilestatului.ro.
Reamintim că în data de 27 noiembrie 2020 a avut loc semnarea
primului contract de concesionare de terenuri cu destinație
agricolă aflate în exploatarea societăţilor comerciale din
portofoliul ADS, libere de contract, în suprafață maximă de 50 ha,
cu un tânăr fermier absolvent al învățământului de profil, în
vederea înființării unei ferme. Lista completă a tuturor
fermierilor declarați admiși pentru prima sesiune este disponibilă
pe site-ul ADS.
Normele metodologice de aplicare a acestui program au fost
aprobate prin Hotărârea nr. 811/2020, adoptată în ședința de Guvern
din data de 24.09.2020.
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ PENTRU PLATA SUBVENȚIILOR APIA! Agroinfo 18
ianuarie 2021
OFICIAL! Ministerul Agriculturii a publicat astăzi, 18 ianuarie
2021, proiectul de ordonanță de urgență prin care sunt puse în
aplicare prevederile Regulamentului (UE) 2020/2220 al Parlamentului
European și al Consiliului din 23 decembrie 2020 de stabilire a
anumitor dispoziții tranzitorii privind sprijinul acordat din
Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și din
Fondul european de garantare agricolă (FEGA) în anii 2021 și
2022.
Astfel, fermierii români beneficiază și-n cei doi ani de
tranziție, 2021-2022, de subvențiile agricole.
Potrivit proiectului de ordonanță de urgență, prevederile
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea
schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada
2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991
privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în
agricultură, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 191 din 23 martie 2015, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 104/2015, cu modificările şi completările
ulterioare, se aplică și în anii 2021 și 2022.
Așadar, schemele de plăți directe de care au beneficiat
fermierii și crescătorii de animale în anul 2020 rămân valabile și
pentru anii 2021 și 2022.
Conform aceluiași proiect de act normativ, excepție face
sprijinul cuplat, subvenție europeană de care beneficiază
atât fermierii din sector vegetal, cât și cei din
zootehnie, care poate fi modificat până la data de 19
februarie 2021. Concret, modalitatea de acordare a acestui sprijin
poate fi revizuită.
Prin excepție de la prevederile art. 25 alin. (3) din Ordonanţa
de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de
plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru
modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile
agricole şi alte forme de asociere în agricultură, cu modificările
şi completările ulterioare, pentru anul calendaristic 2021, decizia
referitoare la modalitatea de aplicare a sprijinului cuplat poate
fi revizuită până la data de 19 februarie 2021, menționează
proiectul de ordonanță de urgență.
Ministerul Agriculturii argumentează decizia adoptării unei
ordonanțe de urgență pentru continuarea efectuării de plăți
neîntrerupte către fermieri și alți beneficiari, oferind astfel
previzibilitate și stabilitate pe durata perioadei de tranziție,
până la data aplicării noului cadru juridic care va acoperi
perioada care începe la 1 ianuarie 2023; sprijinirea fermierilor și
altor beneficiari din Fondul european de garantare agricolă - FEGA
și din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală - FEADR
trebuie continuată pe durata perioadei de tranziție.
Ordonanța de Urgență care va fi supusă aprobării Guvernului
creează cadrul juridic la nivel național pentru continuarea
efectuării de plăți neîntrerupte către fermieri și alți
beneficiari, pe durata perioadei de tranziție din fondurile Uniunii
Europene, în cuantumul alocat României. Fermierii trebuie să fie
informați urgent în ceea ce privește cerințele și obligațiile
aferente schemelor/măsurilor de ajutor/sprijin din perioada de
tranziție.
De subvențiile agricole beneficiază cca 800.000 de fermieri
români, precizează actul normativ. De asemenea, actul normativ
menționează că depunerea cererilor unice la APIA pentru subvențiile
aferente acestui an va începe la data de 1 martie 2021. Pentru
acest an, suma alocată pentru plata subvențiilor este 3,811
miliarde euro din FEGA, iar pentru investiții în ferme și alte
măsuri derulate prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale
este alocat circa 1 miliard de euro din FEADR.
OFICIAL! BUGETELE APIA ȘI AFIR pentru PLĂȚILE CĂTRE FERMIERI
PENTRU ANII 2021-2022! Agroinfo 18 ianuarie 2021
ANUNȚ MINISTERUL AGRICULTURII! Printr-un proiect de ordonanță de
urgență care modifică Ordonanța subvențiilor, Ministerul
Agriculturii a anunțat astăzi, 18 ianuarie 2021, suma destinată
pentru plata subvențiilor fermierilor pentru anii 2021-2022.
Potrivit proiectului de ordonanță de urgență, aflat în dezbatere
publică pe site-ul MADR, pentru plata subvențiilor agricole în
perioada 2021-2022 sunt alocate 3,811 miliarde euro din Fondul
European de Garantare Agricolă. Același act normativ anunță și suma
alocată pentru măsurile de finanțare a fermelor, dar și a altor
beneficiari, care vor fi derulate de Agenția pentru Finanțarea
Investițiilor Rurale (AFIR). Bugetul AFIR pentru cei doi ani
de tranziție este de circa 1 miliard de euro din Fondul European
pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală.
Vă reamintim că AGROINFO v-a anunțat că România trebuie să
notifice până la data de 19 februarie 2021 Comisiei Europene
schemele de plăți directe și măsurile de sprijin pe care le aplică
în agricultură în anii 2021 și 2022. Tot publicația noastră v-a
informat despre conținutul noului regulament european care
stabilește criteriile de acordare a subvențiilor pentru anii
2021-2022.
AFIR: tot mai multi fermieri acceseaza fondurile europene pentru
asigurarea culturilor agricole Ianuarie 18, 2021
Fondurile nerambursabile acordate prin AFIR pentru gestionarea
si prevenirea riscurilor la nivelul exploatatiilor se ridica la o
valoare totala de aproximativ 5,7 milioane de euro, beneficiari
fiind 2.574 fermieri.
Acest sprijin financiar acordat fermierilor activi este de 70%
din valoarea primei de asigurare eligibile si platita efectiv de
fermier si este acordat in cadrul submasurii 17.1 „Prime de
asigurare a culturilor, a animalelor si a plantelor”, din Programul
National de Dezvoltare Rurala 2014 – 2020 (PNDR 2020). Alocarea
totala pentru aceasta submasura este de 23,6 milioane de euro.
Fata de anul 2019, numarul de solicitari si in speta suma care
va reveni beneficiarilor este de aproape patru ori mai mare.
Pana in prezent, au fost deschise doua sesiuni de primire a
cererilor de finantare, depunandu-se in total 7.809 de cereri
de finantare, cu o valoare de 15,8 milioane euro. Dintre
acestea, 5.720 de cereri, cu o valoare de 11,2 milioane euro,
au fost admise pentru finantare.
In prima sesiune, deschisa in anul 2019 pentru
asigurarea culturilor de primavara din 2019, fermierii au
depus 1.572 de cereri de finantare, insumand 3,4 milioane
euro, din care au fost admise pentru finantare 1.073 cereri, cu o
valoare de 1,8 milioane euro.
In cea de a doua sesiune, deschisa in anul 2020, au fost
depuse 6.237 de cereri de finantare prin care s-au
solicitat 12,3 milioane euro. Dintre acestea, pana in prezent,
4.647 au fost admise pentru finantare, valoarea acestora fiind de
9,4 milioane euro. Sesiunea din 2020 a avut ca scop asigurarea
culturilor de toamna din anul 2019 si a culturilor de primavara din
anul 2020.
Riscurile eligibile in cadrul submasurii 17.1 sunt fenomenele
climatice nefavorabile, respectiv: seceta, arsita, inundatiile,
grindina, inghetul (timpuriu de toamna, de iarna sau tarziu de
primavara), ploile torentiale sau ploile excesive si de lunga
durata, furtuna, vijelia, uraganul sau tornada. De asemenea,
printre riscurile eligibile pentru finantare se numara si
infestarile cu organisme de carantina daunatoare plantelor
prevazute in HG nr. 563/2007, cu modificarile si completarile
ulterioare.
MADR : A fost demarată a doua sesiune de concesionare a
terenurilor cu destinație agricolă către tinerii fermieri Luni, 18
Ianuarie 2021 11:39
MADR informează că Agenția Domeniilor Statului a demarat astăzi,
18 ianuarie 2021, a doua sesiune de concesionare a terenurilor cu
destinație agricolă aflate în administrarea Agenției Domeniilor
Statului (ADS), în suprafață de până la 50 ha, către tinerii cu
vârsta de maxim 40 de ani.
Perioada de depunere a solicitărilor de către tinerii fermieri
este 18.01.2021 – 29.01.2021, iar județele pe raza cărora se găsesc
terenurile ofertate sunt: Alba, Gorj, Ialomița, Neamț, Satu Mare,
Timiș, Teleorman și Vâlcea.
Persoanele interesate care îndeplinesc condițiile prevăzute de
lege pot depune solicitări la sediul ADS sau pe adresa de e-mail a
instituției, până la data de 29.01.2021, ora 14:00.
Menționăm că suprafețele de teren disponibile pentru
contractare, precum și modul de desfășurare a procedurii se
regăsesc pe site-ul Agenției Domeniilor Statului,
www.domeniilestatului.ro.
Reamintim că în data de 27 noiembrie 2020 a avut loc semnarea
primului contract de concesionare de terenuri cu destinație
agricolă aflate în exploatarea societăţilor comerciale din
portofoliul ADS, libere de contract, în suprafață maximă de 50 ha,
cu un tânăr fermier absolvent al învățământului de profil, în
vederea înființării unei ferme. Lista completă a tuturor
fermierilor declarați admiși pentru prima sesiune este disponibilă
pe site-ul ADS.
Normele metodologice de aplicare a acestui program au fost
aprobate prin Hotărârea nr. 811/2020, adoptată în ședința de Guvern
din data de 24.09.2020.
……………………….LEGISLATIV
Legislaţie românească
Decizia nr. 873/2020 referitoare la admiterea obiecţiei de
neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea
Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006,
Curtea Constituţională - CCR Publicat în Mof I nr. 50 din
15.01.2021. A intrat în vigoare la 15.01.2021
Ordinul nr. 3518/2020 pentru reacreditarea Muzeului Viticulturii
şi Pomiculturii Goleşti din Ştefăneşti, judeţul Argeş, Ministerul
Culturii Publicat în Mof I nr. 53 din 18.01.2021. A intrat în
vigoare la 18.01.2021
Decizia nr. 804/2020 referitoare la respingerea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor anexei nr. 2.5 la Legea nr.
45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe
Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi a sistemului de
cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi
industriei alimentare, Curtea Constituţională - CCR Publicat în Mof
I nr. 48 din 15.01.2021. A intrat în vigoare la 15.01.2021
Ordinul nr. 6220/2021 privind instituirea carantinei zonale
pentru comuna Dascălu, judeţul Ilfov, Departamentul pentru Situaţii
de Urgenţă Publicat în Mof I nr. 50 din 15.01.2021. A intrat în
vigoare la 15.01.2021
Legislaţie europeană
Decizia de punere în aplicare nr. 32/2021 privind prelungirea
măsurii luate de Agenţia de Mediu din Luxemburg prin care se
autorizează punerea la dispoziţie pe piaţă şi utilizarea produsului
biocid BIOBOR JF, în conformitate cu articolul 55 alineatul (1) din
Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European şi al
Consiliului [notificată cu numărul C(2021) 13] (Numai textul în
limba franceză este autentic), Comisia Europeană Publicat în JO L
nr. 15 din 18.01.2021. A intrat în vigoare la 18.01.2021
Proiecte de acte normative Luni, 18 Ianuarie 2021 13:26
https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative.html
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ pentru punerea în aplicare a prevederilor
Regulamentului (UE) 2020/2220 al Parlamentului European și al
Consiliului din 23 decembrie 2020 de stabilire a anumitor
dispoziții tranzitorii privind sprijinul acordat din Fondul
european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și din Fondul
european de garantare agricolă (FEGA) în anii 2021 și 2022, de
modificare a Regulamentelor (UE) nr. 228/2013 și (UE)
nr. 229/2013, de modificare a Regulamentelor (UE)
nr. 1305/2013, (UE) nr. 1306/2013 și (UE)
nr. 1307/2013 în ceea ce privește resursele și aplicarea
regulamentelor respective în anii 2021 și 2022 și de modificare a
Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 în ceea ce privește
resursele și repartizarea unui astfel de sprijin pentru anii 2021
și 2022.Cetățenii și instituțiile interesate pot transmite
opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data
publicării pe adresa de
e-mail: [email protected] sau organizaţiile
interesate care transmit în scris propuneri, sugestii sau opinii cu
privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor
specifica articolul sau articolele din proiectul de act normativ la
care se referă, menţionând data trimiterii şi datele de contact ale
expeditorului. Descarcă ataşamente: detalii proiect (pdf)
Luni, 18 Ianuarie 2021 10:09
HOTĂRÂRE pentru completarea Hotărârii Guvernului nr. 868/2018
privind stabilirea modului de acordare a sprijinului financiar din
partea Uniunii Europene pentru producătorii din sectorul
vitivinicol în perioada 2019-2023Cetățenii și instituțiile
interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10
zile de la data publicării pe adresa de
e-mail: [email protected] sau organizaţiile
interesate care transmit în scris propuneri, sugestii sau opinii cu
privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor
specifica articolul sau articolele din proiectul de act normativ la
care se referă, menţionând data trimiterii şi datele de contact ale
expeditorului.
Descarcă ataşamente: detalii proiect (pdf)
INTERNEANUNȚ DE ASTĂZI ANSVSA PENTRU CRESCĂTORII DE ANIMALE!
Agroinfo 18 ianuarie 2021
COMUNICAT! Recomandările Autorității Naționale
Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) pentru
protejarea animalelor în perioadele cu temperaturi foarte
scăzute, vânt puternic şi căderi masive de zăpadă.
Pe fondul evoluției unor fenomene meteorologice severe
(temperaturi scăzute, căderi masive de zăpadă), ANSVSA
recomandă:
Pentru crescătorii de animale:
Asigurarea unui adăpost corespunzător pentru animale, care să
poată oferi protecţie faţă de acţiunea directă a frigului şi
zăpezii;Asigurarea unor cantităţi suficiente de apă şi furaje
corespunzătoare atât cantitativ cât şi calitativ;Asigurarea
bunei funcţionări a echipamentelor de adăpare şi de furajare; se va
acorda o deosebită atenţie în mod special instalaţiei de adăpare,
având în vedere riscul de îngheţ al acesteia.Verificarea
disponibilităţii echipamentelor de rezervă, în principal a
generatoarelor de energie electrică în cazul fermelor comerciale;La
orice modificare a stării de sănătate sau de bunăstare a animalelor
precum şi la aparitia unor modificări comportamentale, deţinătorul
are obligaţia ca pe lângă măsurile enumerate mai sus, să anunţe
urgent medicul veterinar responsabil de supravegherea statusului de
sănătate a animalelor din localitatea respectivă sau DSVSA local.
De asemenea, în cazul în care, din cauza intemperiilor se produc
pagube care afectează bunăstarea animalelor, proprietarii sunt
obligaţi să anunţe de urgenta primăria sau DSVSA local pentru a fi
luate măsurile necesare.
Pentru transportatorii de animale vii:
Să nu efectueze transporturi de animale în condiţii meteo cu
temperaturi foarte scăzute, vânt puternic şi căderi masive de
zăpadă, decât dacă este neapărat necesar;Transportatorii sunt
obligaţi prin lege să nu transporte animalele într-un mod care
le-ar putea provoca răni sau suferinţe inutile;Înainte de a pleca
la drum, se verifică dacă există condiţii adecvate de microclimat
în mijlocul de transport, hrană şi sursă de apă potabilă şi dacă
acestea pot fi asigurate pe întreaga durată a
transportului.Transportatorii trebuie să verifice traseul şi alte
aspecte legate de călătorie înainte ca animalele să fie încărcate
în mijlocul de transport, astfel încât, după încărcarea acestora,
plecarea să se faca cât mai repede pentru a micşora durata
călătoriei.La temperaturi scăzute, densitatea de încărcare a
animalelor în mijlocul de transport va fi redusă cu cel puţin 25%
din capacitatea maxima de încărcare autorizată în funcţie de
specie, talie, varstă şi stare fiziologică;În cazul în care
călătoria nu începe în cel mai scurt timp de la îmbarcare, şoferii
trebuie să aibă planuri de urgenţă pentru a îngriji animalele, în
funcţie de necesităţi;Pentru călătorii de peste 8 ore, sistemele de
ventilaţie din vehicul trebuie să fie capabile să menţină
temperatura de confort termic în compartimentul animalelor;Precizăm
că, porcinele sunt foarte sensibile la temperaturile scăzute. În
cazul în care în timpul călătoriei temperatura ambientală coboară
sub 0° C, este obligatoriu ca, mijlocul de transport să fie dotat
cu un mecanism de reglare a temperaturii;Bovinele sunt rezistente
la temperaturi scăzute cu condiţia ca, în mijlocul de transport să
nu existe curenţi de aer rece;Ecvinele pot fi transportate şi în
situaţia în care temperatura ambientală coboară sub -20° C cu
condiţia ca, mijloacele de transport să fie dotate cu un mecanism
de reglare a temperaturii. O atenţie deosebită se acordă şi vitezei
de transport, numărului de opriri precum şi vârstei animalelor
transportate.Sistemul de ventilaţie trebuie să asigure distribuţia
uniformă a aerului, iar autonomia lui trebuie să fie de cel puţin 4
ore, independent de funcţionarea motorului autovehiculului.
Din cauza condiţiilor meteorologice există riscul apariţiei
stresului termic prin frig, motiv pentru care se impune inspectarea
animalelor la intervale regulate în timpul călătoriei şi totodată
identificarea simptomelor acestuia. Simptomele stresului de frig
sunt: frisoane, horipilaţie (se ridică părul/blana), îngrămădire
(pentru a conserva căldura), letargie şi somnolenţă,
colaps.Conducerea Autorităţii a dispus DSVSA judeţene să
întreprindă demersurile necesare pentru informarea: fermierilor,
unităţilor administrative locale, transportatorilor şi altor
deţinători de animale, cu privire la măsurile specifice pentru
asigurarea bunăstării animalelor în perioadele de iarnă în care se
înregistrează condiţii meteorologice severe şi a responsabilităţile
legale care le revin în astfel de situații.
Prevederi aplicabile administraţiilor locale:
Consiliile locale trebuie să se asigure că există posibilităţi
de colectare şi neutralizare a deşeurilor animaliere;Conform
prevederilor legale, Consiliile locale au obligaţia ca, în
adăposturile animalelor, să asigure respectarea normelor de
protecţie a acestora, respectiv: cazarea, transportul şi îngrijirea
corespunzătoare a acestora.
STRIGĂTUL DE DISPERARE AL APICULTORILOR ROMÂNI: ANULAȚI
AUTORIZAȚIILE PENTRU NEONICOTINOIDE! Agroinfo 18 ianuarie 2021
SCRISOARE DESCHISĂ. Apicultorii români îi transmit ministrului
agriculturii, Adrian Oros, o scrisoare deschisă prin care-i cer să
anuleze autorizațiile eliberate pentru acest an pentru utilizarea
neonicotinoidelor în tratarea semințelor de sfeclă de zahăr și
floarea soarelui. Apicultorii au transmis astăzi scrisoarea către
AGROINFO.
Scrisoare deschisă adresată domnului Ministru al Agriculturii și
Dezvoltării Rurale Nechita-Adrian Oros
Stimate Domnule Ministru,
Am aflat cu mare mâhnire că MADR a autorizat și în acest an, cu
caracter de urgență și ca pretinsă situație excepțională, într-al
8-lea an consecutiv, utilizarea temporară a tuturor celor 3
insecticide din clasa neonicotinoidelor (imidacloprid, clotianidin
și tiametoxam) pentru impregnarea semințelor de floarea-soarelui și
sfeclă de zahăr. Am luat la cunoștință de această situație nu
direct de la instituția pe care o conduceți ci din presă deoarece,
în acest an nu ați mai considerat necesar să informați în avansși
apicultorii dar ați dat curs în mod necondiționat cererilor a 4
organizații ale marilor fermieri care vau solicitat și în acest an
autorizarea acestor molecule prin derogare de la interdicția
europeană.
Vă atragem respectuos atenția, Domnule Ministru, că regulamentul
european 1053/2013 are prevederi stricte în privința repetării
derogărilor de acest fel, care sunt concepute de legiuitor ca
soluții de ultimă instanță, în situații cu adevărat de urgență și
cu caracter excepțional. În opinia noastră, MADR nu a îndeplinit
condițiile de emitere repetată a acestor derogări care s-au făcut
prin abuzarea legislației Europene, motiv pentru care solicităm
corectarea acestor erori grave prin revocarea autorizațiilor nr.
13335, 13336 și 13337/18.12.2020. De aceste autorizări beneficiază
pe termen scurt un număr redus de entități implicate în practicarea
unei agriculturi intensive dar sunt în dauna mult mai multor alți
actori din domeniul agricol al României, cu consecințe dezastruoase
asupra mediuluiși cu riscuri majore pentru sănătatea populației,
toate documentate științific la nivel internațional.
Apreciem, Domnule Ministru, că autorizările temporare emise și
pentru anul 2021 plasează România pe o poziție rușinoasă,
retrogradă printre toate Statele Membre ale UE în privința
conformării la direcțiile și cerințele clar formulate în sensul
celor de mai sus în „Pactul Verde European” și în special în
strategiile „De la Fermă la Furculiță” și Strategia pentru
Biodiversitate 2030. Situație care ne îngrijorează și sub aspectul
elaborării Planului Național Strategic 2021(2023)-2027 unde
constatăm un nivel foarte scăzut, poate chiar inexistent de ambiție
în privința reducerii utilizării pesticidelor și identificării
soluțiilor alternative, documentele de programare de până acum
făcând complet abstracție de o verigă esențială din producția
agricolă – polenizatorii domestici și sălbatici.
Mai considerăm, Domnule Ministru, că emiterea „pe bandă rulantă”
de derogări anuale de către România reprezintă un precedent
periculos pentru întreaga Uniune Europeană, un exemplu negativ și o
încurajare pentru forțele interesate în tergiversarea măsurilor de
tranziție către o agricultură curată, ceea ce poate afecta imaginea
țării noastre, care, pe drept cuvânt poate fi catalogată drept țara
unde se vrea și se poate ceea ce în societățile avansate nu se mai
poate de ani buni.
În acest context ne îngrijorează, de asemenea, informațiile
vehiculate în presă despre existența unor presiuni pentru ca
România să se opună unor noi limitări ale folosirii altor pesticide
la nivelul UE.
Suntem convinși, Domnule Ministru că dacă Uniunea Europeană va
lua asemenea decizii, acestea vor fi corect și solid fundamentate
din punct de vedere științific și vă solicităm ca înainte de a
decide adoptarea unei asemenea poziții a României în raport cu UE
să procedați la consultarea întregului spectru al celor care
lucrează în agricultură, al organizațiilor preocupate de sănătatea
mediului și al reprezentanților consumatorilor/societății civile,
toți aceștia fiind afectați de utilizarea pesticidelor, deci de
deciziile MADR în această direcție.
Cu stimă,Dr. Mircea Ciocan,Președinte
ROMAPISCo-semnatari:Asociația WWF RomaniaAsociația Eco Ruralis – în
sprijinul fermierilor ecologici și tradiționaliAsociația
KogayonBankwatch RomâniaFundația Eco-CivicaGreenpeace CEE
RomâniaProiectul de cooperare Just Food2Celsius
Guvernul acordă şi în 2021 derogare pentru folosirea
neonicotinoidele, care distrug albinele Lidia
Neagu in Slider homepage 18 January 2021
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a acordat
derogări temporare pentru folosirea produselor pe bază de
neonicotinoide pentru impregnarea semințelor de floarea-soarelui și
sfeclă de zahăr şi în 2021, al optulea an consecutiv, anunţă
Federaţia Asociaţiilor Apicole din România (ROMAPIS).
Uniunea Europeană a decis în anul 2013 să limiteze utilizarea
unor insecticide neonicotinoide pentru tratarea semințelor unor
culturi agricole, iar în 2018 a hotărât interzicerea în aer liber a
trei tipuri de neonicotinoide, ca urmare a studiilor care arătau că
acestea reprezintă o amenințare pentru polenizatori.
MADR acordă încă din anul 2014 derogări temporare pentru
folosirea produselor pe bază de neonicotinoide.
În acest context, ROMAPIS a trimis o scrisoare deschisă către
ministrul Agriculturii și Dezvoltării RuraleNechita-Adrian Oros în
care solicită consultarea “întregului spectru al celor care
lucrează în agricultură, al organizațiilor preocupate de sănătatea
mediului și al reprezentanților consumatorilor/societății
civile”.
Asociaţia reclamă că derogarea a fost acordată la “presiunea
celor patru organizații ale marilor fermieri care v-au solicitat și
în acest an autorizarea acestor molecule prin derogare de la
interdicția europeană”. De asemenea, atraage atenţia că derogarea
se dă “ca soluții de ultimă instanță, în situații cu adevărat de
urgență și cu caracter excepțional”.
“În opinia noastră, MADR nu a îndeplinit condițiile de emitere
repetată a acestor derogări care s-au făcut prin abuzarea
legislației Europene, motiv pentru care solicităm corectarea
acestor erori grave prin revocarea autorizațiilor nr. 13335, 13336
și 13337/18.12.2020. De aceste autorizări beneficiază pe termen
scurt un număr redus de entități implicate în practicarea unei
agriculturi intensive, dar sunt în dauna mult mai multor alți
actori din domeniul agricol al României, cu consecințe dezastruoase
asupra mediului și cu riscuri majore pentru sănătatea populației,
toate documentate științific la nivel internațional”.
ROMAPIS apreciază că autorizările temporare emise și pentru anul
2021 “plasează România pe o poziție rușinoasă, retrogradă printre
toate Statele Membre ale UE în privința conformării la direcțiile
și cerințele clar formulate în sensul celor de mai sus în „Pactul
Verde European” și în special în strategiile „De la Fermă la
Furculiță” și Strategia pentru Biodiversitate 2030”.
“Situație care ne îngrijorează și sub aspectul elaborării
Planului Național Strategic 2021(2023)-2027 unde constatăm un nivel
foarte scăzut, poate chiar inexistent de ambiție în privința
reducerii utilizării pesticidelor și identificării soluțiilor
alternative, documentele de programare de până acum făcând complet
abstracție de o verigă esențială din producția agricolă –
polenizatorii domestici și sălbatici”, se arată în scrisoare.
Totodată, consideră că emiterea „pe bandă rulantă” de derogări
anuale de către România reprezintă un precedent periculos pentru
întreaga Uniune Europeană, un exemplu negativ și o încurajare
pentru forțele interesate în tergiversarea măsurilor de tranziție
către o agricultură curată, ceea ce poate afecta imaginea țării
noastre, care, pe drept cuvânt poate fi catalogată drept țara unde
se vrea și se poate ceea ce în societățile avansate nu se mai poate
de ani buni.
“În acest context ne îngrijorează, de asemenea, informațiile
vehiculate în presă despre existența unor presiuni pentru ca
România să se opună unor noi limitări ale folosirii altor pesticide
la nivelul UE. Suntem convinși, Domnule Ministru că dacă Uniunea
Europeană va lua asemenea decizii, acestea vor fi corect și solid
fundamentate din punct de vedere științific și vă solicităm ca
înainte de a decide adoptarea unei asemenea poziții a României în
raport cu UE să procedați la consultarea întregului spectru al
celor care lucrează în agricultură, al organizațiilor preocupate de
sănătatea mediului și al reprezentanților consumatorilor/societății
civile, toți aceștia fiind afectați de utilizarea pesticidelor,
deci de deciziile MADR în această direcție”.
Scrisoarea este semnată de preşedintele ROMAPIS Mircea Ciocan,
şi co-semnată de alte 9 organizaţii de mediu, respectiv: Asociația
WWF Romania, Asociația Eco Ruralis – în sprijinul fermierilor
ecologici și tradiționali, Asociația Kogayon, Bankwatch România,
Fundația Eco-Civica, Greenpeace CEE România, Proiectul de cooperare
Just Food şi 2Celsius.
Cum sunt afectate albinele de pesticide
Faptul că pesticidele folosite în agricultură afectează
biodiversitatea nu este o informație nouă.
Într-un studiu publicat în 2015, Greenpeace estima că, în
Uniunea Europeană, aproape una din patru specii dintre
cele mai vulnerabile sunt amenințate de dependența de
pesticide și de îngrășăminte chimice.
Printre cele mai afectate viețuitoare sunt albinele. Conform
oamenilor de știință, cele aflate pe plante atunci când se aplică
pesticidele mor pe loc, iar cele care consumă polenul florilor
tratate își pierd capacitatea de a se orienta și de a identifica
noi surse de hrană.
Ambele situații duc la diminuarea populației de albine și la
o scădere a productivității din sectorul agricol, albinele
fiind unul dintre cei mai importanți polenizatori. Fără polenizarea
realizată de insecte, ar fi afectate peste 3 sferturi dintre
terenurile cultivate și s-ar înregistra pierderi de 265
de miliarde de dolari.
România produce carne de melc în valoare de 50 milioane de lei
By RO.aliment January 18, 2021Patru companii din Hunedoara, Tulcea,
Mureș și Sibiu produc carne de melc în valoare de 50 de
milioane de lei, estimează Ziarul Financiar.
Cea mai mare parte din producție este trimisă la export,
preponderent în țări precum Franța sau Germania.
„Carnea de melc se remarcă prin conţinut mare de proteine şi
conţinut mic de glucide şi lipide (…). Cochilia se foloseşte la
realizarea anumitor specialităţi din carne de melc (melci umpluţi).
Achiziţia materiei prime este una dintre cele mai importante etape.
Melcii sunt colectaţi din două surse: din fauna sălbatică şi din
fermele de creştere a melcilor”, spun reprezentanţii companiei din
Mureş.
Cel mai mare producător de carne de melc din România este o
firmă din Hunedoara, cu afaceri de 31,7 mil. lei, cu 16% mai mici
ca în 2018 şi 138 de salariaţi. Compania, deținută de francezi,
este cel mai mare exportator pe acest segment de piață din
România.
Estimările făcute de Ziarul Financiar sunt pe baza codului CAEN
1020 – Prelucrarea şi conservarea peştelui, crustaceelor şi
moluştelor. Jurnaliștii precizează că este posibil să existe şi
alte companii mai mici, producători de carne de melc în
România.
Nicu Vasile, LAPAR: 2020 este cu mult sub productiile medii din
1986, cu toata dezvoltarea tehnologica actuala
Agrostandard | 17 January, 2021 | 2020 a fost un an greu pentru
fermieri din mai multe puncte de vedere, dar chiar si asa pare greu
chiar si sa ne imaginam ca la unele culturi recoltele au fost cu
mult sub productiile medii din 1986, cu toata dezvoltarea
tehnologica actuala, sustine Nicu Vasile, seful LAPAR. Nu se
sfieste sa spuna nici ca “lipsa de productivitate se datoreaza
ineficientei angajatilor pe toate palierele economiei, de la
strategi la executanti”. Mai multe, insa, despre provocarile
momentului pentru agricultura si societatea romaneasca aflam din
materialul pus la dispozitie de seful LAPAR:
“La fiecare inceput de an, oricare dintre noi, fie om de rand
sau administrator de societate comerciala, isi face bilantul anului
care tocmai s-a incheiat si pune la punct bugetul anului care a
venit.
Doar ca este destul de greu sa creionezi un plan de afaceri real
si viabil in conditiile in care domeniul in care iti desfasori tu
activitatea (drept entitate economica), nu are nici un fel de plan
de dezvoltare pe termen mediu si lung.
Iar asta te da peste cap si mult te mai incurca; am avut un an
greu, vor urma un 2021 si un 2022 doi ani foarte grei, vom fi
obligati sa muncim din greu pentru a incepe sa ne platim
imprumuturile, cele care ne-au ajutat sa contracaram efectele
negative produse de seceta si de pandemia de COVID-19.
Ma intreb si va intreb cum vom putea face fata acestor
apasatoare presiuni economice din moment ce noi nu dispunem de nici
un fel de strategii pe termen lung; toate masurile luate sau doar
anuntate sunt scrise pe coltul mesei, in functie de ce vrea sa auda
poporul sau mai marii zilei.
Suntem o tara bogata, incontestabil, si la propriu si la
figurat, dar constatam cu amaraciune ca avem o populatie care se
chinuie zi de zi in saracie si ma intreb de ce? Nu mi se pare
corect si stiu ca nu este deloc in regula. De ce o astfel de tara,
cum e Romania, pare condamnata sa aiba un popor sarac? De ce
trebuie sa ne amintim in fiecare zi amarele versuri ale lui
Octavian Goga:” Muntii nostri aur poarta/Noi cersim din poarta-n
poarta./De-am inchide-a tarii poarta,/Altii ne-ar cersi la
poarta!”.
In mod normal si intr-o societate care functioneaza corect ar
trebui sa aplicam o simpla relatie matematica prin care demonstram
ca populatia tarii trebuie sa fie la fel de avuta ca si tara, una
dintre conditiile de indeplinit fiind ca MUNCA sa fie cea care
conteaza si sa fie cu adevarat rasplatita, si nu minciuna si
tradarea neamului sau a tarii care ti-a dat viata si educatie.
In cazul in care, asa cum se intampla din pacate de cele mai
multe ori, nu respectam aceste conditii de bun simt, putem aplica
fara indoiala altfel de reguli – Bunastarea Romaniei va fi direct
proportionala cu avutia populatiei. Iar asta inseamna fara ezitare
ca vom deveni sclavi moderni in tara celor care muncesc, cu mintea
si cu constiinta impacata ca nu au stat degeaba, ci au muncit din
greu si cu folos pentru viitorul lor propriu, dar si al
generatiilor viitoare. Care credeti ca este directia in care ne
indreptam acum, sau in care suntem impinsi sa mergem?
De ce credeti ca am ajuns la aceasta concluzie? Am vazut dorinta
sindicatelor de majorare a salariului minim pe economie, am vazut
si decizia Guvernului de a mari venitul minim. Din punctul meu de
vedere nu este mult, nu e o crestre care te da peste cap acum. Si
putem fi de acord cu astfel de cereri sindicale, dar cu o conditie
– sa muncim mai mult si mai cu spor, sa avem productivitate si o
rata mare de profitabilitate pentru firme si societate; trebuie sa
ii ajutam pe angajati, dar si pe angajatori, sa obtina profituri
mai mari. Nu se poate, nu este normal si sanatos ca rata
profitabilitatii sa fie mai mica de 2%, iar rata imprumuturilor
bancare sa fie mai mare de 7 – 10%. In acest caz constat ca avem o
problema cu studiile de piata, care de fapt ”coafeaza” datele,
adica mintim mai mult decat in trecut.
Am analizat temeinic si indelungat situatia actuala a
agriculturii romanesti, productiile medii agricole la nivel
national pentru anul 2020 (1,7to/ha media/RO). Asta este cu mult
sub productiile medii ale anului 1986, cu toata dezvoltarea
tehnologica de care dispune la ora actuala
Agricultura. Aceasta lipsa de productivitate se datoreaza, si nu
ma sfiesc sa o spun, ineficientei angajatilor, pe toate palierele
economiei, de la strategi la executanti.
Stim ce au facut altii, nu noi, stim exact ce s-a intamplat – am
fragmentat terenurile cat de mult s-a putut, ba chiar am ajuns
la”atomizarea” proprietatilor; am distrus sistemele de irigatii, am
distrus centrele de preluare a produselor agricole, iar desfacerea
roadelor muncii noastre o facem acum individual, dupa cum stie si
se descurca fiecare. Iar asta duce clar la imposibilitatea de a
negocia preturile produselor si de asigura un flux constant de
marfa catre retelele de magazine.
Si haideti sa mai punem pe masa discutiilor si analizelor cateva
date relevante – din 9,7 milioane de ha teren arabil (pentru care
primim sume de bani de la APIA), Ministerul Agriculturii, in
momentul in care a declarat productia de cereale la nivel national,
a inregistrat oficial productia doar de pe aproape 5 milioane de
ha. Ce se intampla cu celelalte mai mult de 4,5 milioane de
hectare? La o simpla evaluare, este aproape suprafata de teren
arabil de care dispune Ungaria. Noi ne permitem sa facem o
agricultura de subzistenta? Domnilor, hai sa il ajutam pe micul
fermier sa produca cu profit, in conditiile in care nici fermele
medii sau mari, in ultima vreme, nu inregistreaza profituri
considerabile. Ba chiar si unele dintre aceste ferme au inceput sa
se decapitalizeze masiv si degraba.
Romania nu are crestere economica in mod real; statistic,
inregistram la nivel european cea mai mare crestere negativa pe
profitabilitate. Stiu, suna ciudat termenul crestere negativa, dar
asa lucreaza statisticienii si oficialii. Iar dovada stau
imprumuturile noastre atat ca PF, SRL, SA sau chiar ca STAT – ne
imprumutam pentru a trai de azi pe maine, ca sa amanam un eventual
faliment. Asta in conditiile in care am vandut tot, chiar si
pamantul primit de stramosii nostri, cei care au luptat pe front
din muntii Ural si pana in muntii Tatra.
Doar ca unora nu le pasa, asa ca in Romania e ”domnie”. Intr-o
discutie recenta, un amic rade si spune ca ”in Romania, cine
munceste, ori e prost, ori nu gandeste”. Pare greu de contrazis. Eu
personal nu sunt de acord cu o asemenea abordare, dar pare o
explicatie atunci cand ne gandim la impovararea tarii prin
imprumuturile necontenite pe care le facem. Cred ca sloganul ”intai
munca si apoi painea” trebuie sa il aplicam degraba, prin strategii
de dezvoltare a sectoarelor profitabile, celor ce aduc bani si nu
celor ce toaca bani imprumutati.
Din aceste considerente fac apel la unitate nationala pentru cei
ce gandesc. Vreau sa construim, sa lasam generatiilor viitoare o
tara si o natie demna si bogata, care sa merite si sa primeasca
respectul tuturor. Un model pentru noi ar trebui sa fie chiar
tarile scandinave: Danemarca (educatie si protectie sociala) si
Suedia (industrie). Ba chiar si Olanda (pentru agricultura sa). Da,
Olanda, o tara care nu a avut si nu are pamant suficient, dar l-au
luat din mare. Da, Olanda, care nu dispune de terenuri manoase
precum Romania, dar are peste 10.000 ha de sere, ceea ce inseamna
al doilea exportator in lume de produse agro-alimentare (dupa SUA,
care au 10,4% din suprafata arabila a planetei).
Si noi unde vrem sa ajungem? Noi ca tara, noi ca natie, noi ca
fermieri responsabili. Pacat de munca batranilor nostri.
Dar mai avem o sansa si nu trebuie ratata. De aceea LAPAR
militeaza pentru UNITATEA TUTUROR FERMIERILOR SI A SPECIALISTILOR
DIN TOATE SECTOARELE DE ACTIVITATE.
Noi, cei din LAPAR, va asteptam sa veniti alaturi de noi pentru
A FI MAI BUNI. Si stim ca asta e o sansa adevarata si ca nu trebuie
ratata. Macar acum, cat nu e totul pierdut”.
Ferma de porci din rasa Mangalita pe bani europeni in
judetul Constanta Agrostandard | 16 January, 2021 | Compania Green
Way Farm din comuna Lumina, judetul Constanta, a reusit sa obtina o
finantare in valoare de 720.746 de euro prin programul PNDR 2020,
sumele fiind alocate pentru infiintarea unei ferme de porci, dar si
a unei unitati de procesare, fiind asigurat practic intreg lantul
de productie. Valoarea totala a investitiei se ridca la aproximativ
un milion de euro. Finalizata in aprilie 2019, ferma de crestere si
ingrasare a porcilor este specializata in rasa Mangalita si are
unitate proprie de reproductie, linie de taiere si sectie de
procesare a carnii, potrivit informatiilor AFIR. Solicitantul este
Alexandru Rosu, actionar unic al societatii, cu varsta sub 40 ani,
care are pregatire in domeniu si asigura personal managementul
exploatatiei.
Pe lista investitiilor finantate cu ajutorul banilor europeni se
afla hala adapost compartimentata, sectie de procesare, anexe,
bucataria furajera sau amenajarea incintei fermei.
Spatiile au fost dotate cu echipament tehnologic modern,
automatizat, in scopul respectarii standardelor şi a cerintelor
sanitar-veterinare. Ferma detine 70 scroafe din rasa mangalita cu
origine eliberata de Asocitatia Crescatorilor de Mangalita si Baza
din Romania, avand 2 cicluri de fatari pe an cu o medie de 5.5
purcei/scroafa.
“Facem eforturi ca sa avem o crestere naturala, acest lucru
intarzie cresterea la maturitate de la 3 luni cat este la un porc
industrial la 14 luni, atunci cand Mangalita reuseste sa atinga 120
kg, insa exista garantia unui produs sanatos si calitativ“, sustine
reprezentantul fermei din Lumina.
Porcul somon” sau „uleiul de masline cu patru picioare
Rasa Mangalita a revenit in atentia romanilor in ultimii ani,
mai ales dupa ce Ministerul Agriculturii a initiat un program de
sustinere a crescatorilor de porci care au ales aceasta rasa,
numarul de animale fiind destul de mic la nivel national. I se mai
spune si „porcul somon” sau „uleiul de masline cu patru picioare”,
datorita continutului de grasimi polinesaturate de aproximativ
70%.
Carnea de Mangalita are o culoare rosie, foarte bine marmorata,
cu un continut pur de grasime alba. Nu contine colesterol rau,
principalul avantaj al carnii de Mangalita fata de alte rase, iar
gustul se apropie de cel al carnii de mistret. Contine, insa, acizi
grasi de tip Omega 3, 6 și 9 si poate fi consumata de catre
persoanele care sufera de boli cardiovasculare.
Prudență în programarea vânzărilor de cereale din noua recoltă,
recomandarea specialiștilor Luni, 18 Ianuarie 2021 Mihaela
Prevenda
Piața cerealelor (grâu, porumb, floarea-soarelui și rapiță) la
data de 18 ianuarie 2021, un raport realizat de Casa de Trading a
Fermierilor, prin Cezar Gheorghe – consultant senior și
analist.
GRÂU
Piața din România este febrilă în aceste zile, susține analistul
Cezar Gheorghe. „Cotațiile portuare din zilele precedente
impulsionează tranzacțiile la nivelul fermelor. Până și deținătorii
de stocuri mici primesc zilnic oferte de 1.000 lei/tonă în
fermă, echivalent a 205 euro/tonă. Discutăm aici inclusiv de
loturi de 50-100 de tone. În această ecuație de ofertă nu intră
cumpărătorii tradiționali, ci intermediarii, care colectează
cantitățile mici spre a construi loturi mari, pe care le oferă apoi
spre vânzare exportatorilor. Procesatorii din piața internă nu
reprezintă o competiție, majoritatea dintre ei având suficiente
rezerve de stocuri pentru următoarele 20-40 zile, unii chiar și mai
mult. Intervenția lor în piață astăzi este spot, pe loturi de marfă
cu calități deosebite, spre industria de procesare care deservește
producția de produse de patiserie sau alte sortimente. În momentul
când piața internă va interveni, se va crea un mediu concurențial
specific pieței libere, care se autoreglează pe principiul cererii
și al ofertei. Acest aspect va fi benefic pentru fermieri, căci, în
afară de costurile de producție, ei angajează pe acele loturi de
grâu păstrate costuri financiare, de depozitare și operare, precum
și pierderi variabile din acest exercițiu operațional de păstrare a
mărfurilor.”
În paritatea de livrare CPT Constanța, prețurile variază,
întrucât piața fizică nu este încă armonizată cu bursele CBOT și
Euronext. Discutăm despre prețuri în jur de 235
euro/tonă. „Diferența între ofertele de cumpărare o reprezintă
specificațiile de calitate, în special Indicele Alveografic W și
Proteina. De la raportul USDA până astăzi, observăm deja o
reticență privind vânzarea din partea fermierilor care dețin
stocuri mari de marfă. Prin prisma analizei efectuate de primul
nostru raport din 2021, a analizei noastre pe raportul USDA și a
premizelor regionale pe care le-am anticipat, fermierii au optat să
mai aștepte înainte de vânzarea altor loturi. Anticipările noastre
se transpun în realitate și notăm următoarele lucruri care capătă
certitudine: Rusia mărește cuantumul taxei de export aplicate
asupra grâului, începând de la 15 martie, până la un nivel de 50
euro/tonă, față de nivelul inițial de 25 euro/tonă, care va intra
în vigoare începând cu 15 februarie; Acțiunile Rusiei ne conduc tot
mai pregnant la concluzia că această taxă nu va deveni zero la 1
iulie 2021, deci va fi menținută și pentru recolta nouă, însă nu
putem anticipa încă nivelul ei; Reacția burselor indică în
continuare efectul de uscăciune în Câmpiile de Sud ale SUA, astfel
că piața regională reacționează în consecință. Notăm cererea și
oferta din bazinul Mării Negre, paritatea euro-dolar de 1.2017,
precum și cotația Euronext martie 2021 – 235 euro/tonă. Întărirea
dolarului american în fața monedei euro generează cotații mai bune
în moneda euro. Presiunea loturilor mari se exercită asupra
exportatorilor în România, unde intermediarii deținători de loturi
mari, de 20.000-50.000-70.000 de tone, cer în paritatea CPT
Constanța 235 euro/tonă, iar costul de fobbing este între 5 și 5,5
euro/tonă, fară a aduce în calcul și marja exportatorului”,
punctează Cezar Gheorghe.
Pare că trendul este crescător pentru recolta veche, dar
specialiștii recomandă foarte multă prudență în programarea
vânzărilor, căci ce crește brusc s-ar putea ca într-un interval de
timp definit între 3-4 săptămâni, mai precis momentele de ieșire
din iarnă în emisfera nordică, să scadă la fel de brusc, cu 5-8
euro/tonă.
În ceea ce privește recolta nouă de grâu, indicațiile sunt
destul de generoase, privind prin prisma anilor trecuți.
Indicațiile cumpărătorilor pentru fermieri sunt cotația MATIF
Septembrie 2021 minus 15-16 de euro/tonă în paritatea CPT Constanța
(202-15=186 euro/tonă). „În trendul prețurilor de recoltă
nouă, notăm o vânzare de origine românească în Iordania, aceasta
alăturându-se celei din decembrie, însă la un preț mai mare cu 15
USD/tonă (12,35 euro = 60 lei) și livrare august. Este un indicator
important în ceea ce privește nivelul recoltei următoare, căci
ridică un nivel de așteptare de la 187-189 euro/tonă, echivalent
910-920 lei/tonă. Menționăm că nivelul de calitate trebuie să fie
premium, începând cu nivelul de proteină. Menținem recomandarea ca
fermierii să nu contracteze mai mult de o tonă la hectar în această
perioadă, date fiind incertitudinile cauzate de iarnă și cele circa
40 de zile care ne despart de primăvară, precum și a potențialului
pericol de îngheț târziu care se poate manifesta. În mod
tradițional, intermediarii vor vinde în lipsă către exportatori,
urmând ca, sub presiunea de recoltă, să se aprovizioneze din piață
pentru a acoperi contractele. Este un demers legal, nelipsit de
riscuri, care, într-un an cu recolte normale, potențează profitul
acestora. Sunt așa numitele lanțuri logistice, supply chain, care
alimentează din zonele lipsite de aport logistic (medii de stocare,
lipsa informației și credibilitatea ei, lipsa asocierii
fermierilor, atomizarea fermelor care fac ca puterea de negociere
să fie redusă) destinațiile de export, Portul Constanța”, arată
consultantul Casei de Trading a Fermierilor.
PORUMB
România încă recoltează porumb, în zona de nord a țării. Și în
sudul României, săptămână trecută s-au recoltat suprafețe de
porumb, acesta însă necesitând trecerea prin siloz pentru
operațiunea de uscare.
Porumbul în paritatea CPT Constanța a atins cota de 210
euro/tonă (1.025 lei/tonă), iar ca și în cazul grâului, cantități
însemnate au început să fie vândute spre piața de export.
Indicațiile bursiere arată viguros pentru noua recoltă,
respectiv CBOT - 481 cenți/bushell (189.36 USD/tonă)
și MATIF - 188,5 euro/tonă.
Recomandarea specialiștilor către fermierii români este să
observe și să securizeze orice intenție de vânzare în acest moment,
să nu se expună niciunei forme de risc, până nu au certitudinea că
pot onora ceea ce doresc să semneze.
FLOAREA-SOARELUI
Indicațiile pentru această marfă sunt ridicate pentru această
perioadă a anului. Lichiditatea redusă conduce prețul materiei
prime la niveluri de 645-650 USD/tonă în paritatea FOB.
Prețurile uleiului brut înregistrează primele reculuri de circa
8-10 USD/tonă, cotațiile indicative fiind: Ucraina: 1.260 USD/tonă;
Rusia: 1.250 USD/tonă; SIX PORTS: 1.280 USD/tonă.
Există indicații timide pentru recolta nouă de
floarea-soarelui din România, spune Cezar Gheorghe. Acestea se
afișează în jurul valorii de 470 USD/tonă, FCA ferme.
Pentru recolta veche, 545-550 USD/tonă în sud-vestul
României este indicația de preț, însă lichiditatea este
scăzută. „Cu siguranță, această marfă va suscita un interes
deosebit pentru fermierii români. Asolamentele din primăvară vor fi
calculate astfel încât preconizăm un număr de hectare mult mai mare
față de sezonul trecut. Însă varianta High Oleic, va fi, cu
siguranță, în trend negativ, din cauza cererii HoReCa reduse pentru
această cultură specială, efect al pandemiei Covid-19. Valorile
bonusului pentru conținutul de acid oleic sunt minore, am putea
spune, în comparație cu anii trecuți. Cei ce au optat pentru
contracte semnate pe trei ani au securizat un nivel de 55-60
USD/tonă pentru conținut de acid oleic cel puțin egal cu 81%”,
explică analistul.
RAPIȚĂ
Indicațiile Euronext gravitează în jurul valorii
de 397-400 euro/tonă. „Variațiile rapiței pe Euronext
sunt legate de prețul energiei. Cotațiile WTI și Brent înregistrând
scăderi în ultimele tranzacții, prețul componentei biodiesel
trebuie să se reflecte în acord”, a specificat Cezar Gheorghe.
Prețul uleiului de rapiță în paritatea FOB Rotterdam
înregistrează un recul de 20 de euro/tonă.
Diferența între cotația AUG21 și destinația mărfurilor,
procesare internă sau export, începe să se micșoreze. Cotațiile
procesatorilor indică pentru AUG21 5-6 euro/tonă pentru livrare la
recoltare. „Este o mișcare care indică interesul pentru
mărfuri, un semnal pentru fermierii care vor să vândă forward.
Recomandăm, ca de obicei, multă prudență și nicidecum entuziasm.
Vânzarea nu ar trebui să depășească o tonă la hectar la rapiță,
care este deja recunoscută drept ”, punctează analistul.
Fermierii români au nevoie de sprijin financiar pentru
cumpărarea de terenuri Mihaela Prevenda Duminică, 17 Ianuarie
2021
Concurența în achiziționarea de terenuri dintre fermierii români
și investitorii străini rămâne neloială, pentru că aceștia din urmă
dispun de un capital mult mai mare. Rezolvarea problemei
capitalului va face și ca fermierii mici, cu câteva hectare, care
nu sunt ușor creditabili, să poată cumpăra.
Nicolaie Apopi crede că achiziţia de teren agricol ar
trebui să beneficieze de un suport financiar legiferat, deoarece
pământul reprezintă un bun național. Cadrul legal ar trebui creat
astfel încât agricultorii să poată obţine credite avantajoase, cu
sprijin din partea statului, pentru achiziţia terenurilor
agricole: „Fermierii, ca să poată să facă faţă altor categorii
de persoane care au capitaluri foarte mari şi pot să investească în
terenuri agricole, ar avea nevoie de un suport financiar pentru a
achiziţiona aceste terenuri. Este o lege a vânzării terenurilor
agricole, însă pe lângă acele priorităţi reglementate de această
lege pe care le are fermierul, de achiziţie – întâietate în faţa
celorlalţi, ar avea nevoie de capital. După părerea mea, ar trebui
subvenţionată dobânda cu 100% şi garanţia să fie terenul pe care-l
cumpără agricultorul.”
Nicolaie Apopi lucrează aproximativ 2.500 ha, în județul Timiș,
la Giulvăz. Provine din familie de agricultori, atât tatăl, cât și
unchiul său fiind fermieri. Imboldul de a-și deschide propria
afacere agricolă a venit în ultimul an de facultate, în 1998,
student fiind la Agronomie a avut șansa de a participa la un
program de schimb de experiență în Germania. Șase luni a făcut
practică într-o fermă de familie, practică pe care a completat-o cu
informații teoretice în cadrul școlilor de formare din Germania, în
sectoarele pomicol, viticol, cultură mare. S-a întors acasă, și-a
dat licența și s-a apucat de lucru.
În anul 2000 a înființat societatea Agro Baden Banat SRL, având
ca obiect de activitate comerțul cu utilaje agricole import
Germania și multiplicarea orzului pentru bere.
În paralel cu comerțul de utilaje și inputuri pentru
agricultură, Nicolaie Apopi începe să lucreze o suprafață de teren
de 40 ha, extinzându-se în 2004 la 400 ha. În același an
înființează societatea Popagra SRL și accesează fonduri europene. A
început achiziționarea de utilaje și echipamente noi, care i-au
permis să se dezvolte și mai mult. În 2010 a tehnologizat toată
ferma cu echipamente noi. La acel moment, ajunsese deja la 1.200 de
hectare, iar până în 2014 lucra 1.700 de hectare, din care
aproximativ 400 în proprietate. Performanțele nu au întârziat să
apară și astăzi în ferma lui Nicolaie Apopi se lucrează aproximativ
2.500 de hectare, cu o flotă de utilaje agricole performante,
pentru un randament optim pe unitatea de suprafață.
În comuna Peciul Nou, satul Sânmartinu Sârbe