Stiri 15 ianuarie 2021, prima parte CURSUL DE SCHIMB
15.01.2021
1 EUR
4.8737
1 USD
4.0172
Vremea de la ANM. Elena Mateescu anunță un „ger persistent” în
România
Andrei Arvinte15 ianuarie 2021, 07:00
Vremea. Elena Mateescu, director ANM, anunță că țara noastră va
fi lovită de un ger persistent în acest final de săptămână.
Vremea cunoaște o răcire bruscă, cu temperaturi extreme.
Directorul ANM Elena Mateescu ne avertizează că în
România temperaturile vor scădea în acest final de săptămână.
Vremea se anunță a fi foarte rece cu temperaturi de până la -20
de grade în unele zone din țară.
Vremea intră într-un proces de răcire
„Vremea va intra într-un proces de răcire semnificativă. Masa de
aer rece va persista până la jumătatea săptămânii viitoare. Vineri
vorbim de vreme în răcire în nord, nord-vest și în centrul țării,
unde temperaturile vor coborî la -13 grade.
Cele mai ridicate valori, 4 grade Celsius la nivelul maximelor,
se vor înregistra doar în partea de sud-est”, a spus directorul ANM
Elena Mateescu, conform Playtech.
„Aceste valori reprezintă vreme geroasă pentru următoarele 4-5
zile, reprezinta valori mai coborâte față de ce ar fi normal. Ar
trebui să înregistrăm valori cuprinse între 7-8 și – 10 grade. La
nivelul temperaturilor minime sub -12, -13 grade în depresiuni,
până la 0 grade în zona litoralului”, a mai spus ea.
Cod Galben de fenomene meteo periculoase
Avertizarea vizează zonele de la altitudini de peste 1800 m unde
va ninge si vor fi intensificări ale vântului cu rafale de 70-90
km/h viscolind ninsoarea și determinând scăderea vizibilității
Zone vizate: – Județul Argeş: zona de munte de peste cota 1800
m; Județul Prahova: zona de munte de peste cota1800 m; Județul
Dâmboviţa: zona de munte de peste cota 1800 m.
Codul Galben este valabil vineri dimineața între orele 06:00 și
9:00.
O altă avertizare de tip nowcasting de vreme rea a fost emisă
vineri la prima oră a dimineții și vizează județele Alba, Brașov și
Sibiu. De asemenea, zonele cele mai afectate de vremea rea sunt
cele montane, de la altitudini mai mari de 1800 m.
La altitudini de peste 1800 m, va ninge și vor fi intensificări
ale vântului, cu rafale de 70 – 90 km/h, viscolind zăpada și
determinând scăderea vizibilității.
Avertizarea de tip nowcasting expiră la ora 9:00.
ANM a făcut anunțul. Frig de-ngheață apele în intervalul 16-22
ianuarie 2021! Culturile agricole, în pericol! 15 ianuarie 2021
Frig de-ngheață apele! Administrația Națională de Meteorologie
(ANM) îi informează pe fermieri că în perioada 16-22 ianuarie 2021,
pe întreg teritoriul agricol, temperatura minimă a aerului va
atinge inclusiv minus 18 de grade Celsius.
Potrivit prognozei citate, temperatura maximă a
aerului va oscila între minus 10 și 0 grade Celsius, pe întreg
teritoriul agricol, iar cea minimă se va situa între minus 18 și
minus 5 grade Celsius, valori mai scăzute fiind posibile în
depresiunile din estul Transilvaniei, local producându-se îngheţ la
sol.
Temperatura medie diurnă a aerului se va încadra între minus 14
și minus 3 grade Celsius, mai scăzute cu 1 până la 7 grade în
raport cu mediile climatologice, în majoritatea zonelor de
cultură.
De altfel, pe fondul scăderii temperaturilor minime
din aer sub limita biologică critică de rezistență a plantelor
(minus 10 – minus 20 grade Celsius), la speciile de toamnă semănate
tardiv, precum şi pe terenurile fără strat protector de zăpadă sau
cu strat superficial se vor putea semnala vătămări ale aparatului
foliar (îngălbenire, brunificare, degerături).
În plus, meteorologii prognozează precipitații
predominant sub formă de ninsoare, însoțite de intensificări de
scurtă durată ale vântului.
Mai mult, în zonele joase și de luncă vor fi condiții de
producere a ceții, asociată cu depunere de chiciură.
Conform vocilor autorizate ale instituției citate, din punct de
vedere termic, în perioada analizată va predomina o vreme mai rece
decât în mod obișnuit, chiar deosebit de rece, în aproape toată
țara. Cu adevărat, un frig de-ngheață apele!
Și totuși este secetă-n Dobrogea și Banat!
Conform aceleiași surse, aprovizionarea cu apă în cultura
grâului de toamnă, pe profilul de sol 0-100 cm, va prezenta valori
satisfăcătoare, apropiate de optim și optime, în aproape toată
țara.
Sunt și excepții, confirmă meteorologii. Vorbim de anumite
suprafețe agricole din centrul Dobrogei și nord-vestul Banatului,
unde izolat se vor semnala deficite moderate de umiditate în sol (o
secetă pedologică moderată).
Cu privire la starea de vegetație a culturilor agricole, pe
ansamblu, la culturile de câmp se va înregistra starea de repaus
biologic, la nivelul întregii țări.
Sub aspect fenologic, culturile de orz și grâu de toamnă se vor
afla la răsărire, formarea frunzei a treia și înfrățire (10-100%),
pe aproape întreg teritoriul agricol.
Rapița va parcurge dezvoltarea aparatului foliar (9-13 frunze),
cu o stare de vegetație a plantelor în general medie și bună,
îndeosebi în semănăturile efectuate în perioada optimă.
Atenție la elementele de rod la pomii fructiferi și vița de
vie
La speciile pomicole și viticole din majoritatea plantațiilor se
va menține stadiul de repaus vegetativ.
Pe ansamblu, lucrările agricole specifice se vor desfășura cu
dificultate, însă specialiștii ANM recomandă verificarea
sistematică a viabilității plantelor la culturile de toamnă și a
elementelor de rod la pomii fructiferi și vița de vie.
De asemenea, ei recomandră administrarea îngrășămintelor
minerale pe bază de fosfor și potasiu la speciile de toamnă
semănate în epoca optimă, precum și a celor organice în vii și
livezi.
Fermierii spun că este nevoie de zăpadă pentru protecția
culturilor
Într-o postare pe pagina sa de Facebook, fermierul Ion
Olteanu Constantin scrie că fenomenul băltirilor au apărut pe
solele mai joase, precum și că este nevoie de zăpadă pentru
protecția culturii de rapiță.
„Ne rugăm să ningă mai mult! Chiar dacă prin unele zone joase au
apărut băltirile este mai bine cu apă decât fără, iar rapița are
nevoie de protecția zăpezii, mai ales că se anunță minus 15 (n.r. –
grade Celsius! Se observă că acolo unde a fost scarificat sau
subsoliat nu avem băltiri!”, scria Constantin pe pagina sa de
socializare în data de 10 ianuarie a.c.
APIA si SUBVENTIIPLATA SPRIJINULUI CUPLAT LA OVINE ȘI CAPRINE!
Agroinfo
15 ianuarie 2021 -
MESAJE DE LA FERMIERI. Mai mulți crescători de ovine ne întreabă
dacă Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA)
efectuează plata sprijinului cuplat la ovine și caprine, aferent
anului de cerere 2020. AGROINFO nu lasă fără răspuns nicio
întrebare primită de la fermieri. Vă spunem în ce stadiu se află,
în acest moment, plata acestei subvenții cuvenită crescătorilor de
animale.
APIA a demarat plata sprijinului cuplat la ovine și caprine pe
data de 16 octombrie 2020. Astfel, din această dată, APIA a început
plata avansului de 70% din cuantumul acestei subvenții de care
beneficiază crescătorii de ovine și/sau caprine. Cuantumul pe
cap de animal, stabilit pentru anul 2020, este de 17,9060 euro/cap
de animal. Din această sumă, crescătorii de ovine eligibili
pentru plata SCZ au primit, până la data de 27 noiembrie 2020, când
s-a încheiat plata avansului, suma de 12,53 euro/cap de
animal, adică 70% din valoarea SCZ. APIA le-a achitat avansul în
lei, la cursul de schimb de 4,8725 lei pentru un euro, curs de
schimb folosit de APIA pentru achitarea plăților directe aferente
anului 2020.
CUANTUM VALABIL PENTRU 2020: Sprijin cuplat pentru speciile
ovine/caprine - 17,9060 euro/ha = 87,2469 lei/cap de animal.
Așadar, crescătorii de ovine și/sau caprine au primit un avans
de 12,53 euro/cap de ovină sau caprină, adică suma de 61,0524
lei pe cap de ovină și/sau caprină.
Din data de 2 decembrie 2020, APIA a început plata finală, adică
achitarea diferenței de 30% din cuantumul sprijinului cuplat la
ovine și caprine, cca 5,37 euro/cap de ovină/caprină, 26,19
lei/cap de animal.
APIA a comunicat pe data de 13 ianuarie 2021 că suma
transferată în conturile crescătorilor de ovine și/sau caprine,
până la acest moment, este de 62,92 milioane de euro și
reprezintă plata sprijinului cuplat pentru cererile depuse de
crescători în anul 2020.
Vă reamintim că sprijinul cuplat la ovine se acordă pentru un
efectiv cuprins între 150 de ovine și 500 de ovine, pe
beneficiar, în exploataţii cu cod ANSVSA. Animalele eligibile la
plată au vârsta de minimum un an la data de 31 martie a anului de
solicitare a SCZ. Excepție fac oierii din zona montană care obțin
acest sprijin pentru minim 60 de ovine. Berbecii pentru care se
solicită SCZ trebuie să fie înscriși în registrul genealogic al
rasei, secțiunea principală. Efectivul de femele ovine
înscrise/înregistrate în registrul genealogic al rasei, secțiunea
principală sau suplimentară, pentru care se acordă SCZ, respectă
raportul de sexe de minimum un berbec înscris în registrul
genealogic al aceleiași rase, secțiunea principală, la 35 de femele
ovine. Pentru efectivul de femele ovine neînscrise și
neînregistrate într-un registru genealogic pentru care se acordă
SCZ, se respectă raportul de sexe de minimum un berbec cu
certificat de origine la 35 femele ovine.
Sprijinul cuplat pentru caprine se acordă crescătorilor pentru
un efectiv de minimum 50 şi maximum 500 de capete de femele caprine
şi/sau ţapi, inclusiv, pe beneficiar, în exploataţii cu cod ANSVSA,
care au vârsta de minimum un an la data de 31 martie a anului de
solicitare a SCZ. Țapii pentru care se solicită SCZ trebuie să fie
înscriși în registrul genealogic al rasei, secțiunea
principală. Efectivul de femele caprine înscrise/înregistrate
în registrul genealogic al rasei, secțiunea principală sau
suplimentară, pentru care se acordă SCZ, respectă raportul de sexe
de minimum un țap înscris în registrul genealogic al aceleiași
rase, secțiunea principală, la 35 de femele caprine. Efectivul de
femele caprine neînscrise și neînregistrate într-un registru
genealogic, pentru care se acordă SCZ, respectă raportul de sexe de
minimum un țap cu certificat de origine la 35 de femele
caprine.
NOI SUBVENȚII PENTRU CRESCĂTORII DE ANIMALE!
Agroinfo 15 ianuarie 2021 -
SUBVENȚII AGRICULTURĂ. Noile subvenții, eco-schemele, vor fi
introduse atât în sectorul vegetal, cât și-n zootehnie. Crescătorii
de animale pot obține bani pentru a reduce emisiile de metan
provenite de la animale, iar fermierii din sectorul vegetal, pentru
a extinde agricultura ecologică, a anunțat joi Comisia
Europeană.
În octombrie, miniştrii Agriculturii din statele membre ale
Uniunii Europene au ajuns la un acord, după lungi negocieri, asupra
unei reforme a noii Politici Agricole Comune (PAC), destinată să
ţină cont mai mult de provocările climatice asupra mediului
înconjurător. În centrul discuţiilor a figurat sistemul
"eco-schemelor", propuse de Comisia Europeană pentru a "înverzi"
agricultura europeană prin remunerarea serviciilor făcute mediului
înconjurător de către fermieri.
Contribuţia sectorului agriculturii la emisiile de gaze cu efect
de seră din UE este de aproximativ 10%, iar obiectivul blocului
comunitar îl reprezintă zero emisii până în 2050.
Politica agricolă va absorbi 387 miliarde de euro din viitorul
buget UE, pentru perioada 2021-2027, cheltuielile în agricultură
fiind împărţite între plăţile directe pentru fermieri şi alte
măsuri de sprijin pentru dezvoltarea rurală.
Negociatorii UE dezbat intens dacă să cheltuiască 20% sau 30%
din plăţile pentru fermieri pe programe de protejare a mediului.
Joi, Comisia Europeană a anunţat ce ar putea include
"eco-schemele".
Printre sugestiile Executivului comunitar se află agricultura
ecologică, folosirea aditivilor pentru furaje pentru a reduce
nivelul de metan - un gaz de seră puternic - emanat de animale şi
stocarea carbonului în sol.
Asociaţia fermierilor europeni Copa Cogeca a salutat sugestiile,
dar a avertizat că "trebuie menţinut caracterul voluntar pentru
fermieri al acestor potenţiale practici, propuse de Comisia
Europeană".
Sugestia Executivului comunitar de a-i plăti pe fermieri pentru
îmbunătăţirea "condiţiilor în care trăiesc animalele va ajunge să
fie percepută ca o subvenţie ascunsă pentru sectorul creşterii
animalelor, intens poluator", a afirmat Celia Nyssens, de la Biroul
European de Mediu. Sursa: Agerpres
Cum se obține sprijin financiar în noua PAC prin intermediul
eco-schemelor ianuarie 15, 2021 AgrimaSat
Comisia Europeană a publicat lista cu practici agricole care vor
putea fi sprijinite în cadrul eco-schemelor din viitoarea Politică
Agricolă Comună (PAC).
Aceste practici agricole ce vor putea fi susținute cu sprijin
financiar în noua PAC prin intermediul eco-schemelor trebuie să
îndeplinească următoarele condiții:
· să acopere activități legate de climă, mediu, bunăstarea
animalelor și rezistență antimicrobiană;
· să fie definite pe baza nevoilor și priorităților identificate
la nivel național/regional;
· nivelul lor de implementare trebuie să depășească cerințele și
obligațiile stabilite în baza liniei de bază (inclusiv
condiționalitatea);
· să contribuie contribuie la atingerea obiectivelor Acordului
Verde al UE.
Agricultură de precizie:
· Planul de gestionare a nutrienților, utilizarea abordărilor
inovatoare pentru a minimiza eliberarea de nutrienți, pH optim
pentru absorbția nutrienților, agricultură circulară;
· Tehnologii agricole de precizie pentru un consum redus de
inputuri (fertilizanți, apă, produse de protecția plantelor);
· Creșterea eficienței irigațiilor.
Îmbunătățirea managementului fertilizanților:
· Implementarea măsurilor de control a nitraților dincolo de
obligațiile condiționalităților;
· Măsuri pentru a reduce și preveni poluarea apei și a solului
din cauza fertilizării excesive, cum ar fi analiza de sol (dacă nu
e deja obligatorie) sau neutralizarea unro substanțe din
fertilizanți.
Agricultură ecologică:
· Conversia la agricultură ecologică;
· Menținerea agriculturii ecologice.
Practici integrate de gestionare a dăunătorilor:
· Benzi tampon pentru controlul dăunătorilor fără utilizarea
pesticidelor;
· Control mecanic al buruienilor;
· Utilizarea sporită a soiurilor și speciilor de culturi
rezistente sau cu rezistență la dăunători;
· Teren cu amestec de specii pentru biodiversitate.
Ecologie agricolă:
· Rotația culturilor;
· Diversificarea culturilor;
· Culturile verzi în interiorul culturilor permanente (livezi,
vii);
· Covor verde pe timpul iernii;
· Sistem de pășunat extensiv;
· Utilizarea varietăților de plante cu toleranță la schimbările
climatice;
· Amestecurile de specii pentru biodiversitate (polenizatori,
păsări, vânat);
· Tehnologie modernă de cultivare a orezului pentru reducerea
emisiilor de metan;
· Implementarea practicilor de agricultură organică.
Creșterea și bunăstarea animalelor:
· Planuri de furajare care să aibă în vedere sustenabilitatea
surselor de apă și de hrană cu analiză a apei;
· Strategii optimizate de furajare;
· Adăposturi care să asigure un confort sporit animalelor
(precum așternut de paie schimbat zilnic), stropitori, ventilație
pentru pe timp de vară;
· Implementarea practicilor de agricultură organică;
· Practici menite să crească animalelor robustețea,
fertilitatea, longevitatea și adaptabilitatea (creșterea animalelor
care au mai puține emisii, promovarea diversității genetice și a
rezilienței);
· Planuri de prevenție și control pentru sănătatea animalelor
(loc de acces pentru furajare, vaccinare și tratamente,
biosecuritate sporită, folosirea aditivilor);
· Acces la pășune și creșterea perioadei de pășunat pentru
animale;
· Planificarea accesului regulat la spații în aer liber.
Practici agro-forestiere:
· Stabilirea și întreținerea caracteristicilor peisajului peste
condiționalitate;
· Stabilirea unui plan de management și tăieri;
· Înființarea și întreținerea sistemelor silvo-pastorale cu
biodiversitate ridicată.Agricultură cu valoarea adăugată pentru
mediu, incluzând:
· Teren cu amestec de specii pentru biodiversitate
(polenizatori, păsări, animale săbatice);
· Pășunat în spații deschise și între culturi permanente,
transhumanță și pășunat la comun;
· Crearea și îmbunătățirea habitatului semi-natural;
· Reducerea utilizării îngrășămintelor, gestionarea unor
cantități reduse în culturile arabile.
Agricultură cu amprentă redusă de carbon:
· Agricultură conservativă;
· Refacerea zonelor umede, turbăriilor;
· Nivelul minim al pânzei freatice pe timpul iernii;
· Gestionarea adecvată a reziduurilor, precum îngroparea
reziduurilor agricole, însămânțarea pe reziduuri;
· Înființarea și întreținerea pajiștilor permanente;
· Utilizarea pe scară largă a pajiștilor permanente.
Protejarea surselor de apă:
· Gestionarea necesarului de apă pentru culturile irigate
(trecerea la culturi agricole mai puțin consumatoare de apă,
schimbarea datelor de semănat și planuri optimizate de
irigații.
Alte practici benefice pentru sol:
· Perdelele de protecție a eroziunii și capcane de vânt;
· Stabilirea și menținerea culturilor pe terase și fâșii.
Alte practici legate de emisiile de gaze cu efect de seră:
· Aditivi alimentari pentru scăderea emisiilor din fermentația
digestivă;
· Management și depozitare îmbunătățită a gunoiului de
grajd.
Documentul publicat de Comisia Europeana:
Lista cu practici agricole care vor putea fi sprijinite în
cadrul eco-schemelor;
APIA: Se pot depune cererile pentru Măsura 14 –„Bunăstarea
animalelor”, PNDR 2014 – 2020 meatmilk 15 ianuarie
2021
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA)
informează beneficiarii care și-au asumat angajamente pentru Măsura
14 –„Bunăstarea animalelor” – pachetul:
a) – plăți în favoarea bunăstării porcinelor și pachetul
b) – plăți în favoarea bunăstării păsărilor, din cadrul
Programului Național de Dezvoltare Rurală PNDR 2014-2020.
Cererile se depun în perioada 04 – 29.01.2021, la Centrele
județene APIA unde au depus cererea de plată, pot depune
deconturile/documentele justificative aferente trim. IV, respectiv
pe cele anuale.
Deconturile/documentele justificative aferente trim. IV sunt
pentru categoriile porci grași/pui carne/pui curcă, iar cele anuale
sunt pentru categoriile animale de reproducție/găini ouătoare/găini
reproducție rase grele.
Deconturile justificative/documentele justificative pot fi
transmise de către fermieri și prin mijloace electronice ( poștă
electronică, fax etc), servicii poștale ,etc.
Deconturile justificative sunt însoțite în funcție de pachetul
solicitat, de documentele prevăzute în Ghidul solicitantului pentru
Măsura 14 – Bunăstarea animalelor – pachet
a) plăți în favoarea bunăstării porcinelor, ediția a III a și în
Ghidul solicitantului pentru Măsura 14 – Bunăstarea animalelor –
pachet
b) plăți în favoarea bunăstării porcinelor, ediția a III a,
aprobate prin OMADR nr.15/14.01.2020 și postate pe site-ul oficial
al APIA, accesibil pe adresa www.apia.org.ro.
Documentele depuse/transmise vor sta la baza
operării/verificării datelor în aplicațiile electronice de
gestionare a Măsurii 14 și efectuării verificărilor administrative
ulterioare.
Epopeea legii primelor comerciale pentru agricultorii români (
236/2020 ) sau realismul guvernamental vs. populismul parlamentar
BY LANTULALIMENTAR 2021-01-15 O bombă
legislativăÎn 2019, deputatul PNL Ion Ștefan a depus la Camera
Deputaților un proiect legislativ PL-x 447/2019 intitulat Lege
pentru stimularea producătorilor agricoli care comercializează
produsele agricole primare. Proiectul său a fost semnat de 66 de
deputați și senatori PNL, printre care și Adrian Oros, pe atunci
vicepreședinte al Comisiei pentru Agricultură din Camera
Deputaților, numit apoi ministru al Agriculturii în guvernul Orban,
format după căderea guvernului Dăncilă.
În esență legea prevede că valoarea primei de comercializare
reprezintă contravaloarea în lei a 200 euro/tonă/10.000 ouă pentru
produsele agricole primare ( legume, fructe, struguri, cereale,
animale vii, păsări, lapte, ouă, miere de albine, ciuperci de
cultură și hamei ), produsele pescărești și de acvacultură,
comercializate către unități de procesare și nu poate depăși 20.000
de euro anual/beneficiar, respectiv contravaloarea în lei a 100
euro/tonă/10.000 ouă pentru produsele agricole primare, produsele
pescărești și de acvacultură, comercializate direct pentru consum,
care nu poate depăși 10.000 de euro anual/beneficiar.
Expunerea de motive a deputatului Ion Ștefan începe cu un
neadevăr și anticipează o fractură logică: ”una dintre cele mai
importante probleme pe care le înregistrează economia României în
prezent este reprezentată de accesul extrem de redus al producției
agricole autohtone, prin comercializare, în piața locală,
națională”. Neadevăr: producția agricolă românească ajunge pe piața
internă, către procesatori și către consumatorul final. Vom vedea
că legea nu premiază însă în mod expres pe cei care vând pe piața
internă: nu face diferența între intern și extern, deci premiază și
pe cei care vând în afară, iar aici nu putem să ne plângem că nu
vindem produse primare: cereale, animale vii, miere. Fractura
logică anticipată: dacă fermierii vând foarte puțin, cum poate fi
încurajată vânzarea premiindu-i tot pe ei? Nu ar trebui premiați
cumpărătorii?
Guvernul Dăncilă a spus pas!Să trecem însă mai departe.
Consiliul Economic și Social a avizat favorabil proiectul de lege.
Consiliul legislativ, de asemenea, a dat aviz favorabil, dar a
făcut câteva observații importante: să fie consultat și Guvernul,
întrucât ”aplicarea legii va avea implicații asupra bugetului de
stat”; totodată, a semnalat ”obligativitatea întocmirii unei fișe
financiare”; mai mult, a cerut legiuitorului ”să detalieze și să
coreleze unitățile de măsură cu tipul de produse agricole primare”
și i-a propus ”să analizeze și dacă cuantumul primei de
comercializare este același pentru fiecare categorie de produse
primare sau dacă, în funcție de natura acestora, ar trebui
diferențiat eventual și prin raportare la valoarea de piață a
acestora”. Cu alte cuvinte, să nu pună pe același cântar grâul,
mierea, laptele, peștele, strugurii, carnea de pui.
Bun, legiuitorul a consultat și guvernul, condus atunci de
Viorica Dăncilă, iar guvernul a răspuns că ”nu susține adoptarea
acestei inițiative legislative”. Experții din Palatul Victoria au
semnalat, printre altele, că ”finanțarea primei de comercializare
reprezintă o măsură de natura ajutorului de stat, care poate fi
acordată numai după elaborarea unei scheme de ajutor de stat și
numai după parcurgerea procedurilor în domeniul ajutorului de
stat”. Mai mult, Pl-x 447/2019 nu indica ”temeiul legal european în
baza căruia se instituie schema de finanțare”.
În campania electorală, bomba legislativă trecută dintr-o mână
în altaProiectul legislativ a mers mai departe, a fost adoptat în
mod tacit de Senat, în 2 octombrie 2019, apoi a ajuns la Camera
Deputaților, fiind prezentat în 8 octombrie 2019 în Biroul
Permanent. În 17 decembrie, a primit aviz favorabil de la Comisia
Juridică, a cărei șefie era deținută de PSD. Apoi, timp de aproape
un an, a zăcut prin sertarele Camerei Deputaților. În 21 august
2020 a primit aviz favorabil de la Comisia pentru Agricultură,
condusă atunci de Alexandru Stănescu, PSD. Între timp, Adrian Oros
se mutase cu bagajele în biroul ministerial de la Ministerul
Agriculturii. În 9 octombrie 2020, legea a fost înaintată pe
ordinea de zi a plenului C.D., fiind adoptată în 13 octombrie 2020:
pentru=249, contra=1, abtineri=1. A doua zi a fost depusă la
Secretarul general pentru exercitarea dreptului de sesizare asupra
constitutionalitatii legii, în 19 octombrie a fost trimisă
președintelui României pentru promulgare, iar acesta a promulgat-o
în 5 noiembrie, când a și fost publicată în Monitorul Oficial,
drept Legea 236/2020.
Pentru a fi aplicabilă, legea avea nevoie de norme de aplicare
care trebuiau elaborate și aprobate de Ministerul Agriculturii,
condus deja de Adrian Oros, care se numărase printre semnatarii
proiectului de lege când era încă deputat în Comisia pentru
Agricultură. Numai că, supriză, ceea ce semnase ca deputat, Oros nu
a mai promovat ca ministru! La audierile din Comisa pentru
Agricultură a fost chestionat de președintele Adrian Chesnoiu fix
despre legea respectivă, iar Oros a răspuns că nu va elabora
normele de aplicare până la 31 decembrie 2020. Și s-a ținut de
cuvânt, nu le-a elaborat și aprobat, fiindcă primele de
comercializare ar fi trebuit să le plătească din bugetul
ministerului Agriculturii. De unde atâția bani?
Premierul Cîțu dezamorsează bomba pentru un anLegea ar fi
trebuit să fie aplicată de la 1 ianuarie 2021, dar guvernul Cîțu a
prorogat prin OUG termenul pentru un an, adică pentru 1 ianuarie
2022. Guvernul a motivat că acordarea acestui ajutor financiar,
achitat prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ar fi
avut implicații majore asupra bugetului de stat, pentru fiecare
exercițiu financiar de aplicare a legii. Menționăm că acest tip de
sprijin financiar urma să fie acordat în perioada 2021 – 2023.
Totodată, guvernul a precizat că acordarea acestui tip de sprijin
din partea statului ar fi necesitat notificarea Comisiei Europene,
în caz contrar România fiind expusă riscului unor posibile
sancțiuni din partea forului european.
Ce implicații ar fi avut asupra bugetului de stat acordarea
primelor de comercializare? Lantulalimentar.ro a făcut câteva
calcule și rezultă că ar fi fost nevoie de un efort bugetar uriaș,
de peste 2 miliarde de euro anual, pentru acordarea acestor prime
de comercializare. Există, oricum, o presiune enormă pe bugetul de
stat, din cauza pandemiei Covid-19. Aplicarea legii ar putea avea
și efecte nedorite în formarea prețurilor: orice subvenție publică
duce la creșterea prețurilor pe lanțul de aprovizionare, iar cel
mai păgubit este consumatorul final, care plătește mai mult.
Totodată, producătorii agricoli sunt subvenționați deja, există
subvenții pentru teren, pentru animale, sprijin cuplat pentru
anumite culturi și specii de animale. Adunând toate aceste
argumente și speriat probabil de suma uriașă pe care ar fi trebuit
să o scoată de la buget în acest an, premierul Cîțu a decis
amânarea termenului de aplicare a legii.
Bomba e temporar dezamorsată, la îndemână sunt, deocamdată,
petardeleLa început de an și de mandat, noul președinte al Comisiei
pentru Agricultură a scos din sertar subiectul primelor pentru
comercializare și a lansat pe pagina sa de facebook o serie de
acuzații la adresa coaliției de guvernare și a lui Oros ( să
reamintim că acesta l-a destituit de la șefia AFIR în decembrie
2019, Chesnoiu a câștigat procesul cu ministerul, dar nu s-a mai
întors la AFIR, a candidat la parlamentare și a câștigat ).
Chesnoiu acuză că legea a avut încă de la lansare caracter
electoral. O fi avut, dar să reamintim că a fost votată inculsiv de
deputații PSD, adică de colegii săi de partid. Cu toate că o
consideră o lege electorală marca PNL, Chesnoiu promite tot pe
pagina sa de facebook că:”voi formula o solicitare către Avocatul
Poporului pentru a ataca OUG 225/2020 la Curtea Constituțională!Iar
în momentul în care proiectul de lege pentru aprobarea acestei
ordonanțe va veni în Comisia pentru Agricultură din Camera
Deputaților, vă asigur că în calitatea mea de Președinte voi face
tot posibilul ca ea să fie respinsă și Legea 236/2020 să se
aplice!”
Ce poate mai poate face efectiv Adrian Chesnoiu? În comisia pe
care o conduce sunt numai 7 deputați PSD. Ceilalți 13 sunt de la
PNL, USRPLUS, UDMR și Minorități. Nu are, politic vorbind,
majoritate. Îi rămâne pagina de facebook, unde își poate acuza
adversarii politici. În plan real, ar putea însă concepe o nouă
lege pentru stimularea producătorilor agricoli, dar una favorabilă
celor mici și neajutorați, celor care respectă bunele practici. Nu
o lege care să premieze cu toptanul, aducând bani mulți tot celor
mari și cu succes pe piață. Până atunci, Legea 236/2020 este unul
din multele exemple de populism parlamentar, uneori transpartinic,
căruia i se opune realismul guvernului: responsabilitatea
cheltuirii banilor publici revine guvernului, în timp de
parlamentul votează potrivit unui îndemn auzit pe la petreceri:
”fără număr!”.
Ajutor pentru crescătorii de bivoli, care vor putea beneficia de
sprijin cuplat și alte beneficii 15 ianuarie 2021
Asociația Crescătorilor de Bivoli din Transilvania a emis
un comunicat de interes pentru crescătorii de bubaline, pe care îl
redăm integral:
ÎN ATENŢIA CRESCĂTORILOR DE BUBALINE DIN ROMÂNIA,
Asociația noastră a fost recunoscută ca Societate de amliorare
prin RECUNOAŞTEREA NR. 18/11.11.2020, aprobată de Conducerea ANZ
prin Decizia nr. 704/127.11.2020, pentru întocmirea și menținerea
Registrului Genealogic la rasa Bivol Romanesc, și, este acreditată
din anul 2015 prin ACREDITAREA nr. 66, pentru determinarea
calității genetice la bubaline, testarea performantelor si evaluare
genetică, prin controlul performantelor producției de lapte. Prin
aceste documente a fost aprobat Programul de ameliorare al rasei
Bivol romanesc, Regulamentul de organizare și funcționare a
Registrului Genealogic și Metodologia de lucru pentru testarea
performanțelor. Ne adresăm tuturor crescătorilor de bubaline,
care doresc să se înscrie în asociație, să înscrie bubalinele în
Programul de ameliorare a rasei, în vederea efectuării testării
performanțelor și înscrierii în Registrul genealogic a bubalinelor
pe care le au în exploataţie, bivolite care au cel puțin o fătare
înregistrată în RNE, juninci și tineret bubalin peste 2 ani, în
vederea accesării sprijinului cuplat în zootehnie, sprijin ce
se acordă de la 1 la 100 capete înscrise intr-o exploatație, și a
ajutorului de stat pentru animale locale în pericol de abandon și
pe cale de dispariție și a altor facilități: certificate
zootehnice, participarea la lucrări de ameliorare, încadrarea
bubalinelor în piramida ameliorarii. Rugăm pe cei care
doresc, să ne contacteze la nr. de telefon 0748168985 – Pop
Alexandru și 0740589396 – Chereches loan, sau la adresa de e-mail :
[email protected], pentru a le pune la dispoziție actele
necesare înscrierii.
PREŞEDINTE ACBT DEJ, CĂLIN ANDREI ZANC
Decidenții europeni vor să-i plătească pe fermieri pentru a
reduce emisiile de gaze cu efect de seră provenite de la animale 15
ianuarie 2021
Emisiile de gaze cu efect de seră, pe masa Executivului
european. Joi, 14 ianuarie 2021, Comisia Europeană (CE) a publicat
o listă cu potențialele practici agricole finanțabile
prin intermediul viitoarelor ecoscheme, parte a noii Politici
Agricole Comune (PAC).
Printre altele, decidenții de la Bruxelles propun ca fermierii
să poată obține finanțare europeană în vederea reducerii emisiilor
de gaze cu efect de seră provenite de la efectivele de animale sau
să extindă agricultura ecologică. În cadrul reformei PAC, aflată în
prezent în curs de negociere între Parlamentul European și
Consiliul European, programele ecologice reprezintă un nou
instrument menit să-i recompenseze pe acei fermieri care aleg să
meargă mai departe în ceea ce privește protecția mediului și
acțiunile în domeniul climei.
Această listă urmărește să contribuie la dezbaterea privind
reforma PAC și rolul acesteia în atingerea obiectivelor Pactului
verde european.
Totodată, documentul CE sporește transparența procesului de
elaborare a planurilor strategice PAC și le oferă fermierilor,
administrațiilor, oamenilor de știință, precum și părților
interesate o bază pentru discuțiile ulterioare cu privire la
utilizarea optimă a acestui nou instrument.
„Viitoarea PAC va juca un rol vital în gestionarea tranziției
către un sistem alimentar durabil și în sprijinirea fermierilor
europeni pe tot parcursul acesteia. Programele ecologice vor
contribui în mod semnificativ la această tranziție și la
îndeplinirea obiectivelor Pactului verde. Comisia a publicat
Strategia «De la fermă la consumator» și «Strategia în domeniul
biodiversității» în mai 2020”, se precizează într-un comunicat
remis la redacție de Comisie.
Zero emisii de gaze cu efect de seră până în 2050
Contribuția sectorului agriculturii la emisiile de gaze cu efect
de seră din UE este de aproximativ 10%, iar obiectivul blocului
comunitar îl reprezintă zero emisii până în 2050.
Pentru noul exercițiu bugetar, PAC va absorbi 387 miliarde de
euro din viitorul buget UE, cheltuielile în agricultură fiind
împărțite între plățile directe pentru fermieri și alte măsuri de
sprijin pentru dezvoltarea rurală.
Negociatorii UE dezbat intens dacă să cheltuiască 20% sau 30%
din plățile pentru fermieri pe programe de protejare a mediului.
Joi, Comisia Europeană a anunțat ce ar putea include
„ecoschemele”. gaze cu efect de seră gaze cu efect de seră
gaze cu efect de seră
Printre sugestiile Executivului comunitar se află agricultura
ecologică, folosirea aditivilor pentru furaje pentru a reduce
nivelul de metan – un gaz de seră puternic – emanat de animale și
stocarea carbonului în sol.
Potrivit Reuters, asociația fermierilor europeni Copa Cogeca a
salutat sugestiile, dar a avertizat că „trebuie menținut caracterul
voluntar pentru fermieri al acestor potențiale practici, propuse de
Comisia Europeană”.
Sugestia Executivului comunitar de a-i plăti pe fermieri pentru
îmbunătățirea „condițiilor în care trăiesc animalele va ajunge să
fie percepută ca o subvenţie ascunsă pentru sectorul creșterii
animalelor, intens poluator”, a afirmat la rândul său Celia
Nyssens, de la Biroul European de Mediu.
„O abordare mai flexibilă”
Executivul european și-a prezentat propunerile de reformă a PAC
în 2018 și a introdus cu această ocazie o abordare mai flexibilă,
mai bazată pe performanță și pe rezultate, care ține seama de
condițiile și de nevoile locale, sporind în același timp ambițiile
la nivelul UE în ceea ce privește durabilitatea. Parlamentul
European și Consiliul au convenit asupra pozițiilor lor de
negociere privind reforma PAC la 23, respectiv 21 octombrie 2020,
ceea ce a permis începerea trialogurilor la 10 noiembrie 2020.
„CE este hotărâtă să își joace pe deplin rolul la negocierile
din cadrul trialogului privind PAC, în calitate de intermediar
onest între colegiuitori și de forță motrice către o mai mare
sustenabilitate în vederea îndeplinirii obiectivelor Pactului verde
european”, se mai menționează în documentul de presă.
”Despăgubirile pentru culturile de primăvară sunt o iluzie. Nu
vom primi niciun ban” 15 ianuarie 2021 Fermierii afectați de seceta
de anul trecut își pun din ce în ce mai puține speranțe în
despăgubirile din partea statului. După ce nu au primit sumele
integrale promise pentru culturile de toamnă, unii dintre ei se
așteaptă să nu mai vadă niciun ban pentru culturile de primăvară,
situație în care nu știu cum își vor duce mai departe afacerile. În
emisiunea ”Agricultura la Raport”, Ovidiu Ghinea a stat de vorbă cu
fermieri aflați în astfel de situații.
”Faptul că s-ar putea să se dea despăgubiri pentru culturile de
primăvară este o iluzie. Veți vedea că noi, fermierii, nu vom primi
niciun ban pentru culturile de primăvară. Gândiți-vă ce probleme
apasă pe bugetul României în momentul de față. De unde se vor găsi
bani pentru noi, fermierii? Domnul ministru a spus-o așa, dar banii
nu sunt la Ministerul Agriculturii, ci la Ministerul Finanțelor. Eu
nu-mi fac nicio speranță legată de despăgubirile pentru culturile
de primăvară”, a spus Vasile Paraschiv în direct la ”Agricultura la
Raport”.
Pe lângă despăgubiri, fermierul din Ialomița a vorbit și despre
noul program promis de Guvern pentru sprijinul fermierilor: Agro
Invest. În opinia acestuia, un astfel de instrument ar reprezenta
un colac de salvare pentru fermierii care sunt acum în prag să fie
executați, însă declarațiile ministrului agriculturii pe acest
subiect nu l-au convins.
”Eu, ca fermier, mi-am pus mari speranțe în Agro Invest. Când
l-ați întrebat pe domnul ministru despre acest Agro Invest, am fost
foarte atent la mimica dânsului și m-a surprins total neplăcut să
vă că, după ce înainte de alegeri au ieșit Daniel Constantin și
actualul prim-ministru și au spus că se va pune în practică acest
program, dânsul a spus că a fost o propunere și nu se știe nimic
despre acest Agro Invest. M-am uitat și n-am înțeles nimic. Pentru
noi ar fi un colac de salvare, ar fi un mod în care să putem
discuta cu furnizorii de inputuri. Pentru că mai multă înțelegere
am găsit de la bănci și firmele de leasing decât de la cei care
ne-au furnizat inputuri”, a mai precizat Vasile Paraschiv. Detalii
despre ce facilități ar putea avea fermierii care accesează
programul Agro IMM Invest și cum va funcționa acesta puteți afla cu
un CLICK AICI.
ALTELE
Ministrul Oros, despre strategiile „green” propuse de UE, in
ceea ce priveste agricultura. Cum vor fi fermierii si consumatorii
afectati de acestea Ianuarie 15, 2021
Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat ca toate
ambitiile UE in ceea ce priveste politica „Green Deal” sunt cat se
poate de necesare, intrucat o agricultura durabila si responsabila
este esentiala. Cu toate acestea exigente foarte mari ar putea duce
la cresterea preturilor pentru consumatori, este de parere seful
MADR.
„Toate aceste ambitii ale Uniunii Europene legate de Green Deal
sunt necesare, sunt foarte bune, suntem datori sa facem o
agricultura durabila si responsabila pentru ca folosim resurse
importante, cum ar fi apa sau solul, pe care le-am mostenit de la
generatiile dinaintea noastra si trebuie sa le lasam si celor care
vin dupa noi. Dar, pericolul mare este cel pe care l-am spus de mai
multe ori la intalnirile cu omologii mei din celelalte tari
europene, pericolul mare este ca daca noi ne impunem niste exigente
foarte mari vor creste preturile pentru consumatori. Va scadea si
venitul fermierilor, dar acest lucru am putea sa-l controlam,
pentru ca este normal sa platim mai mult pentru o hrana mai curata,
mai sanatoasa. Pericolul mare este invazia produselor din tari
terte care nu respecta exigentele pe care noi la nivel european le
impunem si daca acest lucru se va intampla si nu va putea fi
controlat, atunci o parte dintre cumparatorii europeni vor prefera
sa cumpere produse mai ieftine care sigur nu respecta exigentele
UE, dar va contribui si la falimentarea fermierilor europeni.
Aceasta este marea provocare”, a declarat Adrian Oros.
Totusi, Oros a apreciat ca strategia UE prin care sa se reduca
utilizarea de substante si ingrasaminte chimice cu 50% nu i-ar
afecta pe fermierii romani, intrucat tara noastra utilizeaza numai
660 de grame la hectar, mult sub media europeana de 2.200
grame/hectar.
„Daca ne referim la reducerea substantelor, a nutrientilor si a
ingrasamintelor si acolo, in aceasta strategie am vazut niste
procente foarte mari 50% la pesticide si peste 20% la nutrienti,
noi ca tara suntem de acord daca aceste procente se refera la media
europeana si nu la ceea ce se intampla in fiecare tara acum. Doar
daca ne referim la substante, media europeana la pesticide este
2.200 grame pe hectar, iar in Romania de 660 de grame pe hectar.
Ori pe noi nu ne-ar deranja ca reducerea aceasta cu 50% sa se
refere la media europeana. Fermierii nostri si nici agricultura
romaneasca nu ar fi afectata”, a mai spus ministrul
Agriculturii.
El a precizat ca anii urmatori sunt decisivi pentru sectorul
agricol intrucat se pun bazele noului Plan National Strategic
(PNS), care va trebui sa beneficieze de o finantare consistenta si
sa raspunda cerintelor fermierilor si tuturor actorilor din
sector.
„O parte din aceste cerinte si strategii ale Uniunii Europene
oarecum se pliaza pe specificul Romaniei si ne avantajeaza pe ceea
ce noi ne dorim. Noi avem creionate in urma analizei SWOT pe care
am facut-o, in urma analizei nevoilor, in urma dezbaterilor pe care
le-am facut la minister in toata aceasta perioada si in teren, in
fiecare judet din tara, atat cu fermierii mari cat si cu cei mici,
atat cu legumicultorii cat si cu cei din zootehnie sau din cultura
mare, avem creionate cateva nevoi si prioritati pe care o sa le
cuprindem in PNS”, a adaugat ministrul.
EUROSTAT:Firmele din România, pe ultimul loc în UE la capitolul
inovare S.B. Companii / 15 ianuarieDoar 14,6% dintre
firmele din România cu cel puţin 10 angajaţi au desfăşurat şi
activităţi de inovare în perioada 2016-2018, ceea ce plasează ţara
pe ultimul loc în Uniunea Europeană, unde peste jumătate (50,3%)
dintre firme au desfăşurat şi activităţi de inovare, arată datele
publicate astăzi de Eurostat, informează Agerpres.
Statele membre cu cel mai mare procent de firme care au
desfăşurat şi activităţi de inovare în perioada 2016-2018 sunt
Estonia (73,1%), Cipru (68,2%), Belgia şi Germania (ambele cu
67,8%), Italia (63,2%), Suedia (63,1%), Austria (62,6%), Finlanda
(61,9%) şi Grecia (60,3%). La polul opus, pe ultimele locuri în UE
la inovare sunt firmele din România (14,6%), Polonia (23,7%),
Ungaria (28,7%) şi Bulgaria (30,1%).
În Uniunea Europeană procentul firmelor care au desfăşurat şi
activităţi de inovare a crescut uşor în perioada 2016-2018 până la
50,3%, de la 49,5% în perioada 2014-2016. O tendinţă similară s-a
înregistrat în România, unde ponderea firmelor care au desfăşurat
şi activităţi de inovare a crescut de la 10% în 2016 până la 14,6%
în 2018.
Totuşi, în ultimele decenii, în România procentul firmelor care
au desfăşurat şi activităţi de inovare a scăzut constant de la
33,3% în 2006-2008, până la 30,8% în 2008-2010 pentru ca în
perioada 2010-2012 să se diminueze semnificativ până la 20,7% iar
în perioada 2014-2016 s-a redus la jumătate, până la 10%.
Datele Eurostat arată că în perioada 2016-2018, 13,2% dintre
toate firmele cu cel puţin 10 angajaţi din Uniunea Europeană au
lansat cel puţin un produs inovator care a fost nou pe piaţă
(acelaşi procent cu cel înregistrat în perioada 2014-2016). În
rândul statelor membre însă ponderea a variat între 24,8% din
firmele din Finlanda şi doar 2,9% din firmele din România, potrivit
Agerpres.
Cartofii, combustibilii şi transportul aerian s-au scumpit cel
mai mult pe final de an. Rata anuală a inflaţiei s-a menţinut la
2,1%, în decembrie
14 ianuarie 2021
Cartofii, combustibilii şi serviciile de transport aerian s-au
scumpit cel mai mult în luna decembrie, faţă de luna noiembrie, în
timp ce scăderi de preţuri mai consistente s-au consemnat la
energia termică, citrice şi alte fructe meridionale precum şi la
serviciile de apă, canal şi salubritate.
Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), date
joi publicităţii, preţul cartofilor a urcat în decembrie cu 2,46%
comparativ cu luna anterioară, dar s-au ieftinit cu 28,49% raportat
la decembrie 2019.
Pe de altă parte, în luna decembrie citricele şi alte fructe
meridionale s-au ieftinit cu 4,88% comparativ cu luna anterioară,
şi cu 4,18% faţă de decembrie 2019.
Conform INS, combustibilii s-au scumpit cu 1,73% în decembrie
faţă de noiembrie, iar faţă de luna decembrie 2019 s-au ieftinit cu
6,81%. Energia termică s-a ieftinit cu 1,04% în decembrie faţă de
luna anterioară, dar s-a scumpit cu 2,76% faţă de ultima lună a
anului 2019.
Datele INS mai arată că preţurile serviciilor de transport
aerian au urcat 26,76% în decembrie 2020 comparativ cu luna
anterioară, şi cu 10,02% faţă de decembrie 2019.
Serviciile de apă, canal şi salubritate s-au ieftinit 0,2% în
decembrie 2020 faţă de noiembrie, dar sunt mai scumpe cu 3,84%
raportat la decembrie 2019.
Rata anuală a inflaţiei s-a menţinut la 2,1% în luna decembrie a
anului trecut în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au
scumpit cu 3,24%, serviciile cu 2,69%, iar mărfurile nealimentare
cu 1,01%, potrivit datelor publicate joi de Institutul Naţional de
Statistică (INS).
"Preţurile de consum în luna decembrie 2020, comparativ cu luna
decembrie 2019, au crescut cu 2,1%. Rata anuală calculată pe baza
indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 1,8%. Rata
medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (ianuarie 2020 -
decembrie 2020) faţă de precedentele 12 luni (ianuarie 2019 -
decembrie 2019), calculată pe baza IPC, este 2,6%. Determinată pe
baza IAPC, rata medie este 2,3%", se arată în comunicatul INS.
Banca Naţională a României (BNR) a estimat o inflaţie de 2,1% la
sfârşitul lui 2020 şi de 2% în trimestrul III din 2022, potrivit
Raportului asupra inflaţiei.
"Ulterior publicării Raportului din luna august 2020 s-au
concretizat unele presiuni dezinflaţioniste mai semnificative
induse preponderent de componente exogene ale coşului de consum, pe
segmentul preţurilor volatile ale alimentelor şi, respectiv, al
celor ale combustibililor. În aceste condiţii, rata anuală a
inflaţiei IPC este de aşteptat să coboare la sfârşitul acestui an
până la 2,1%, o revizuire semnificativă de 0,6 puncte procentuale
faţă de prognoza anterioară. În paralel, sub impulsul deficitului
de cerere agregată din economie şi al slăbirii treptate a
rezilienţei pieţei muncii, corecţii mai pronunţate se vor reflecta
şi în dinamica ratei anuale a inflaţiei de bază, aceasta urmând să
atingă nivelul de 2% la orizontul proiecţiei (trimestrul III 2022).
Pentru finele anului viitor, scenariul de bază actual reconfirmă
valoarea din proiecţia precedentă în cazul ratei anuale a inflaţiei
IPC (2,5%), în timp ce prognoza ratei anuale a inflaţiei de bază a
fost revizuită uşor descendent (cu 0,1 puncte procentuale, până la
2,1%)", se spune în raportul băncii centrale.
Deficitul comercial al României cu alimente și animale vii a
crescut și mai mult meatmilk 14 ianuarie 2021
Potrivit ultimului raport emis de INS, în perioada 1.I-30.XI
2020, exporturile FOB au însumat 57102,6 milioane euro, iar
importurile CIF au însumat 73536,4 milioane euro.
În perioada 1.I-30.XI 2020, exporturile au scăzut cu 11,0%, iar
importurile au scăzut cu 7,7%, comparativ cu perioada 1.I-30.XI
2019.
Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în perioada 1.I-30.XI
2020 a fost de 16433,8 milioane euro, mai mare cu 908,7 milioane
euro decât cel înregistrat în perioada 1.I-30.XI 2019.
În luna noiembrie 2020, exporturile FOB au însumat 6029,8
milioane euro, iar importurile CIF au însumat 7603,4 milioane euro,
rezultând un deficit de 1573,6 milioane euro.
Faţă de luna noiembrie 2019, exporturile din luna noiembrie 2020
au crescut cu 0,6%, iar importurile au crescut cu 1,5%.
În perioada 1.I-30.XI 2020, ponderi importante în structura
exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse:
maşini şi echipamente de transport (48,4% la export şi 37,0% la
import) şi alte produse manufacturate1) (30,4% atât la export cât
şi la import).
După cum arată sinteza datelor, deficitul comercial al României,
cu alimente și animale vii a crescut șimai mult în luna noiembrie.
Detalii în tabelul de mai sus.
……………………….LEGISLATIV
Legislaţie românească
Decizia nr. 874/2020 referitoare la admiterea obiecţiei de
neconstituţionalitate a Legii privind camerele pentru agricultură,
industrie alimentară, piscicultură, silvicultură şi dezvoltare
rurală, Curtea Constituţională - CCR Publicat în Mof I nr.
44 din 14.01.202 1. A intrat în vigoare la 14.01.2021
Ordinul nr. 10/2021 pentru aprobarea transmiterii unor bunuri
din infrastructura secundară de irigaţii aparţinând domeniului
privat al statului, aflată în administrarea Agenţiei Naţionale de
Îmbunătăţiri Funciare şi situată pe teritoriul Organizaţiei
utilizatorilor de apă pentru irigaţii Dobrun - Osica de Jos din
judeţul Olt, în proprietatea acestei organizaţii, Ministerul
Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Publicat în Mof I
nr. 45 din 15.01.2021. A intrat în vigoare la 15.01.2021
Ordinul nr. 8/2021 pentru aprobarea transmiterii unor bunuri din
infrastructura secundară de irigaţii aparţinând domeniului privat
al statului, aflată în administrarea Agenţiei Naţionale de
Îmbunătăţiri Funciare şi situată pe teritoriul Organizaţiei
utilizatorilor de apă pentru irigaţii Sarica Niculiţel din judeţul
Tulcea, în proprietatea acestei organizaţii, Ministerul
Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Publicat în Mof I
nr. 45 din 15.01.2021. A intrat în vigoare la 15.01.2021
Ordinul nr. 9/2021 pentru aprobarea transmiterii unor bunuri din
infrastructura secundară de irigaţii aparţinând domeniului privat
al statului, aflată în administrarea Agenţiei Naţionale de
Îmbunătăţiri Funciare şi situată pe teritoriul Organizaţiei
utilizatorilor de apă pentru irigaţii Slobozia Mândra - SPP19 şi al
Organizaţiei utilizatorilor de apă pentru irigaţii Uda Paciurea -
SPP21 din judeţul Teleorman, în proprietatea acestor organizaţii,
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Publicat
în Mof I nr. 45 din 15.01.2021. A intrat în vigoare la
15.01.2021
Regulamentul de punere în aplicare nr. 2244/2020 de stabilire a
normelor de aplicare a Directivei (UE) 2017/1132 a Parlamentului
European şi a Consiliului în ceea ce priveşte specificaţiile
tehnice şi procedurile aferente sistemului de interconectare a
registrelor şi de abrogare a Regulamentului de punere în aplicare
(UE) 2015/884 al Comisiei (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia
Europeană Va intra în vigoare la 18.01.2021
Regulamentul de punere în aplicare nr. 24/2021 de modificare a
anexei I la Regulamentul (CE) nr. 798/2008 în ceea ce priveşte
rubrica referitoare la Regatul Unit din lista conţinând ţări terţe,
teritorii, zone sau compartimente din care anumite păsări de curte
şi produse obţinute de la acestea pot fi importate în Uniune sau
pot tranzita Uniunea în contextul gripei aviare înalt patogene
(Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în
vigoare la 17.01.2021
Ordinul nr. 472/2008 privind modificarea şi completarea anexei
la Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi
locuinţei nr. 211/2003 pentru aprobarea Reglementărilor privind
omologarea de tip şi eliberarea cărţii de identitate a vehiculelor
rutiere, precum şi omologarea de tip a produselor utilizate la
acestea - RNTR 2, Ministerul Transporturilor - MT
Abrogat de Ordin 2224/2020 la 14.01.2021
Legislaţie europeană
Regulamentul de punere în aplicare nr. 28/2021 de modificare a
Regulamentului (CE) nr. 1362/2000 al Consiliului în ceea ce
priveşte contingentul tarifar al Uniunii pentru bananele originare
din Mexic, Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 12 din
15.01.2021. Va intra în vigoare la 16.01.2021
MADR: Proiecte de acte normative Vineri, 15 Ianuarie 2021
12:00
https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative.html
ORDIN privind modificarea și completarea anexei la Ordinul
ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al ministrului
mediului, apelor și pădurilor nr. 358/763/2016 pentru aprobarea
Normelor metodologice de aplicare a Ordonanței Guvernului nr.
37/2005 privind recunoașterea și funcționarea grupurilor și
organizațiilor de producători, pentru comercializarea produselor
agricole și silviceCetățenii și instituțiile interesate pot
transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data
publicării pe adresa de
e-mail: [email protected] sau organizaţiile
interesate care transmit în scris propuneri, sugestii sau opinii cu
privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor
specifica articolul sau articolele din proiectul de act normativ la
care se referă, menţionând data trimiterii şi datele de contact ale
expeditorului.
Descarcă ataşamente: detalii proiect (pdf)
………………….INTERNE
AGRIBUSINESS. De ce nu putem crește veniturile? De Food
Biz La ian. 15, 2021 La fiecare început de an, oricare
dintre noi, fie om de rând sau administrator de societate
comercială, își face bilanțul anului care tocmai s-a încheiat și
pune la punct bugetul anului care a venit.
Doar că este destul de greu să creionezi un plan de afaceri real
și viabil în condițiile în care domeniul în care îți desfășori tu
activitatea (drept entitate economică), nu are nici un fel de plan
de dezvoltare pe termen mediu și lung.
Iar asta te dă peste cap și mult te mai încurcă; am avut un an
greu, vor urma un 2021 și un 2022 doi ani foarte grei, vom fi
obligați să muncim din greu pentru a începe să ne plătim
împrumuturile, cele care ne-au ajutat să contracarăm efectele
negative produse de secetă și de pandemia de COVID-19.
Mă întreb și vă întreb cum vom putea face față acestor
apăsătoare presiuni economice din moment ce noi nu dispunem de nici
un fel de strategii pe termen lung; toate măsurile luate sau doar
anunțate sunt scrise pe colțul mesei, în funcție de ce vrea să audă
poporul sau mai marii zilei.
Suntem o țară bogată, incontestabil, și la propriu și la
figurat, dar constatăm cu amărăciune că avem o populație care se
chinuie zi de zi în săracie și mă întreb de ce? Nu mi se pare
corect și știu că nu este deloc în regulă. De ce o astfel de țară,
cum e România, pare condamnată să aibă un popor sărac? De ce
trebuie să ne amintim în fiecare zi amarele versuri ale lui
Octavian Goga:” Munții noștri aur poartă/Noi cerșim din poartă-n
poartă./De-am închide-a țării poartă,/Alții ne-ar cerși la
poartă!”.
În mod normal și într-o societate care funcționează corect ar
trebui să aplicăm o simplă relație matematică prin care demonstrăm
că populația țării trebuie să fie la fel de avută ca și țara, una
dintre condițiile de îndeplinit fiind ca MUNCA să fie cea care
contează și să fie cu adevărat răsplătită, și nu minciuna și
trădarea neamului sau a țării care ți-a dat viață și educație.
În cazul în care, așa cum se întâmplă din păcate de cele mai
multe ori, nu respectăm aceste condiții de bun simț, putem aplica
fără îndoială altfel de reguli – Bunăstarea României va fi direct
proporțională cu avuția populației. Iar asta înseamnă fără ezitare
că vom deveni sclavi moderni în țara celor care muncesc, cu mintea
și cu conștiința împăcată că nu au stat degeaba, ci au muncit din
greu și cu folos pentru viitorul lor propriu, dar și al
generațiilor viitoare. Care credeți că este direcția în care ne
îndreptăm acum, sau în care suntem împinși să mergem?
De ce credeți că am ajuns la această concluzie? Am vazut dorința
sindicatelor de majorare a salariului minim pe economie, am văzut
și decizia Guvernului de a mări venitul minim. Din punctul meu de
vedere nu este mult, nu e o creștre care te dă peste cap acum. Și
putem fi de acord cu astfel de cereri sindicale, dar cu o condiție
– să muncim mai mult și mai cu spor, să avem productivitate și o
rată mare de profitabilitate pentru firme și societate; trebuie să
îi ajutăm pe angajați, dar și pe angajatori, să obțină profituri
mai mari. Nu se poate, nu este normal și sănătos ca rata
profitabilității să fie mai mică de 2%, iar rata împrumuturilor
bancare să fie mai mare de 7 – 10%. În acest caz constat că avem o
problemă cu studiile de piață, care de fapt ”coafează” datele,
adică mințim mai mult decât în trecut.
Am analizat temeinic și îndelungat situația actuală a
agriculturii românești, producțiile medii agricole la nivel
național pentru anul 2020 (1,7to/ha media/RO). Asta este cu mult
sub producțiile medii ale anului 1986, cu toată dezvoltarea
tehnologică de care dispune la ora actuală
Agricultura. Această lipsă de productivitate se datorează, și nu
mă sfiesc să o spun, ineficienței angajaților, pe toate palierele
economiei, de la strategi la executanți.
Știm ce au făcut alții, nu noi, știm exact ce s-a întâmplat – am
fragmentat terenurile cât de mult s-a putut, ba chiar am ajuns
la”atomizarea” proprietăților; am distrus sistemele de irigații, am
distrus centrele de preluare a produselor agricole, iar desfacerea
roadelor muncii noastre o facem acum individual, după cum știe și
se descurcă fiecare. Iar asta duce clar la imposibilitatea de a
negocia prețurile produselor și de asigura un flux constant de
marfă către rețelele de magazine. Și haideți să mai punem pe masa
discuțiilor și analizelor câteva date relevante – din 9,7 milioane
de ha teren arabil (pentru care primim sume de bani de la APIA),
Ministerul Agriculturii, în momentul în care a declarat producția
de cereale la nivel național, a înregistrat oficial producția doar
de pe aproape 5 milioane de ha. Ce se întâmplă cu celelalte mai
mult de 4,5 milioane de hectare? La o simplă evaluare, este aproape
suprafața de teren arabil de care dispune Ungaria. Noi ne permitem
să facem o agricultură de subzistență? Domnilor, hai să îl ajutăm
pe micul fermier să producă cu profit, în condițiile în care nici
fermele medii sau mari, în ultima vreme, nu înregistrează profituri
considerabile. Ba chiar și unele dintre aceste ferme au început să
se decapitalizeze masiv și degrabă.
România nu are creștere economică în mod real; statistic,
înregistrăm la nivel european cea mai mare creștere negativă pe
profitabilitate. Știu, sună ciudat termenul creștere negativă, dar
așa lucrează statisticienii și oficialii. Iar dovadă stau
împrumuturile noastre atât ca PF, SRL, SA sau chiar ca STAT – ne
împrumutăm pentru a trăi de azi pe mâine, ca să amănăm un eventual
faliment. Asta în condițiile în care am vândut tot, chiar și
pământul primit de strămoșii noștri, cei care au luptat pe front
din munții Ural și până în munții Tatra.
Doar că unora nu le pasă, așa că în România e ”domnie”. Într-o
discuție recentă, un amic râde și spune că ”în România, cine
muncește, ori e prost, ori nu gândește”. Pare greu de contrazis. Eu
personal nu sunt de acord cu o asemenea abordare, dar pare o
explicație atunci când ne gândim la împovărarea țării prin
împrumuturile necontenite pe care le facem. Cred ca sloganul ”întâi
munca și apoi pâinea” trebuie sa îl aplicăm degrabă, prin strategii
de dezvoltare a sectoarelor profitabile, celor ce aduc bani și nu
celor ce toacă bani împrumutați.
Din aceste considerente fac apel la unitate națională pentru cei
ce gândesc. Vreau să construim, să lăsăm generațiilor viitoare o
țară și o nație demnă și bogată, care să merite și să primească
respectul tuturor. Un model pentru noi ar trebui să fie chiar
țările scandinave: Danemarca (educație și protecție socială) și
Suedia (industrie). Ba chiar și Olanda (pentru agricultura sa). Da,
Olanda, o țară care nu a avut și nu are pământ suficient, dar l-au
luat din mare. Da, Olanda, care nu dispune de terenuri mănoase
precum Romania, dar are peste 10.000 ha de sere, ceea ce înseamnă
al doilea exportator în lume de produse agro-alimentare (după SUA,
care au 10,4% din suprafața arabilă a planetei).
Și noi unde vrem să ajungem? Noi ca țară, noi ca nație, noi ca
fermieri responsabili. Păcat de munca bătrânilor noștri.
Dar mai avem o șansă și nu trebuie ratată. De aceea LAPAR
militează pentru UNITATEA TUTUROR FERMIERILOR ȘI A SPECIALIȘTILOR
DIN TOATE SECTOARELE DE ACTIVITATE.
Noi, cei din LAPAR, vă așteptăm să veniți alături de noi pentru
A FI MAI BUNI. Și știm că asta e o șansă adevărată și că nu trebuie
ratată. Măcar acum, cât nu e totul pierdut.
Autor: Nicu Vasile – Președinte Liga Asociațiilor
Producătorilor Agricoli din România
Cooperativele agricole, vârf de lance pentru
fermieri Mihaela Prevenda Vineri, 15 Ianuarie 2021 Agricultura
și fermierii din România au mare nevoie de asociere, dar nu doar pe
hârtie, ci în cooperative agricole care să își îndeplinească
menirea, aceea de a genera valoare adăugată din punct de vedere
economic pentru membrii lor și care, în plus, să aibă o activitate
economică relevantă, să reziste pe piață și să se dezvolte.
„România are nevoie de cooperative agricole autentice de
succes!”, susțin reprezentanții Uniunii Naționale a Cooperativelor
din Sectorul Vegetal (UNCSV), organizație care numără 25 de
cooperative agricole active în sectorul vegetal, structuri care au
în componență, în total, 436 de agricultori (între 5 – 45
membri în cooperative).
Din totalul cifrei de afaceri a cooperativelor de cultură mare
din țara noastră, membrii UNCSV dețin 80%. Fermierii vând între
50-100% din producție prin intermediul cooperativei.
Agricultorii afiliați în cooperativele membre
UNCSV exploatează suprafețe de la două hectare la 1960 de
hectare. 6 cooperative au între 600 – 1000 ha; 13 cooperative între
1000 – 10.000 ha și 6 cooperative au în exploatare suprafețe mai
mari de 10.000 ha.
Ieri, 14 ianuarie 2021, o delegație din partea Uniunii Naționale
a Cooperativelor din Sectorul Vegetal s-a întâlnit la sediul
Ministerului Agriculturii cu ministrul Adrian Oros și cu echipa
tehnică din MADR care are responsabilități pe sectorul
cooperativelor. „Am prezentat rezultatele obținute și
prioritățile UNCSV. Am arătat modele de cooperative funcționale, cu
bune rezultate, cooperative care au adus plusvaloare și stabilitate
fermierilor membri cooperatori, care au reușit să depășească,
împreună, asociați, dificultățile generate de anul agricol 2020,
fiind grav afectați de seceta pedologică severă. S-a demonstrat
încă o dată că asocierea în cooperative agricole este singura
soluție pentru toți fermierii (mici, medii și mari), pentru
capitalizarea acestora pe termen lung, adaptarea la cerințele
pieții și asigurarea unei stabilități economico-sociale spațiului
rural. Aceaste realizări și realități mai pot fi continuate doar
dacă, prin politicile agricole promovate în continuare, va fi
facilitat accesul la investiții al cooperativelor agricole
funcționale, ținând cont de experiență și corelarea cu capacitatea
de implementare a acestora. S-a pus accent și pe necesitatea
digitalizării, debirocratizării și simplificării procedurilor de
accesare și implementare a investițiilor. UNCSV își manifestă în
continuare disponibilitatea de a veni cu propuneri constructive și
soluții, menținându-și rolul de partener de dialog
interinstituțional corect, pentru consolidarea cooperativelor
agricole din România, întărirea sectorului agroalimentar autohton
și echilibrarea balanței comerciale agroalimentare a țării
noastre”, ne-a povestit directorul executiv al
UNCSV, Florentin Bercu. El a punctat că, în 2 ani și 10 luni
de activitate, Uniunea Națională a Cooperativelor din Sectorul
Vegetal a transmis către autoritățile statului peste 540 de adrese
oficiale, reprezentând amendamente, solicitări și inițiative
legislative.
Cooperativele agricole sunt vârf de lance pentru fermieri!
ianuarie 15, 2021 agrimanet
O delegație din partea Uniunii Naționale a Cooperativelor din
Sectorul Vegetal (U.N.C.S.V.) a avut ieri, 14 ianuarie, o întâlnire
de lucru cu Ministrul Agriculturii, Adrian OROS și echipa
tehnică cu responsabilități pe sectorul cooperativelor.
Au fost prezentate rezultatele obținute și prioritățile
U.N.C.S.V., desfășurate prin activitatea de reprezentare a
cooperativelor agricole în relațiile cu autoritățile. S-au expus
modele de cooperative funcționale, cu bune rezultate, cooperative
care au adus plusvaloare și stabilitate fermierilor membri
cooperatori, care au reușit să depășească, împreună, asociați,
dificultățile generate de anul agricol 2020, fiind grav afectați de
seceta pedologică severă.
Salutăm deschiderea domnului ministru Adrian Oros și a echipei
tehnice, de a continua promovarea cooperativelor agricole
funcționale, durabile în timp.
S-a demonstrat încă o dată că asocierea în cooperative agricole,
este singura soluție pentru toți fermierii (mici, medii și mari),
pentru capitalizarea acestora pe termen lung, adaptarea la
cerințele pieții și asigurarea unei stabilități economico-sociale
spațiului rural.
Aceaste realizări și realități mai pot fi continuate doar dacă,
prin politicile agricole promovate în continuare, va fi facilitat
accesul la investiții al cooperativelor agricole funcționale,
ținând cont cont de experiență și corelarea cu capacitatea de
implementare a acestora. S-a pus accent și pe necesitatea
digitalizării, debirocratizării și simplificării procedurilor de
accesare și implementare a investițiilor. U.N.C.S.V. își manifestă
în continuare disponibilitatea de a veni cu propuneri constructive
și soluții, menținându-și rolul de partener de dialog
interinstituțional corect, pentru consolidarea cooperativelor
agricole din România, întărirea sectorului agroalimentar autohton
și echilibrarea balanței comerciale agroalimentare a țării
noastre.
UNCSV – sinteză:
· 25 de Cooperative Agricole active în sectorul
vegetal;
· între 5 – 45 membri în Cooperative (436 de
membri);
· Peste 540 de adrese oficiale transmise, reprezentând
amendamente, solicitări și inițiative legislative în 2 ani și 10
luni de activitate;
· Dimensiune ha Cooperative membre U.N.C.S.V.:
· 6 Cooperative între 600 – 1000 ha;
· 13 Cooperative între 1000 – 10.000 ha;
· 6 Cooperative mai mari de 10.000 ha.
· Fermierii afiliați în cooperativele membre UNCSV exploatează
suprafețe de la 2 ha la 1960
· Din totalul cifrei de afaceri a cooperativelor de cultura mare
din România, membrii U.N.C.S.V. dețin 80 %;
· Toate Cooperativele membre U.N.C.S.V., respectă obligațiile
din Legea Cooperației Agricole și membrii vând între 50-100% din
producție prin Cooperativă;
Cooperativele agricole sunt vârf de lance pentru fermieri în
lume, iar U.N.C.S.V. își propune să fie vârf de lance pentru
Cooperativele Agricole din România.
Agricultura și fermierii din România au în continuare mare
nevoie de asociere, dar nu doar pe hârtie, ci în cooperative
agricole care să își îndeplinească menirea – aceea de a genera
valoare adăugată din punct de vedere economic pentru membrii lor
și, care în plus, să aibă o activitate economică relevantă, să
reziste pe piață și să se dezvolte.
România are nevoie de cooperative agricole autentice de
succes!
Pentru orice aspecte legate de o mai bună funcționare a
cooperativelor agricole, vă invităm să ne contactați prin
email: [email protected].
Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul
Vegetal
UNCSV: Cooperativele agricole, cea mai bună soluție 15 ianuarie
2021 O delegație din partea Uniunii Naționale a Cooperativelor din
Sectorul Vegetal (UNCSV) a avut azi o întâlnire de lucru cu
Ministrul Agriculturii, Adrian OROS și echipa tehnică cu
responsabilități pe sectorul cooperativelor.
Au fost prezentate rezultatele obținute și prioritățile
U.N.C.S.V., desfășurate prin activitatea de reprezentare a
cooperativelor agricole în relațiile cu autoritățile.
S-au expus modele de cooperative funcționale, cu bune rezultate,
cooperative care au adus plusvaloare și stabilitate fermierilor
membri cooperatori, care au reușit să depășească, împreună,
asociați, dificultățile generate de anul agricol 2020, fiind grav
afectați de seceta pedologică severă.
Salutăm deschiderea domnului ministru Adrian Oros și a echipei
tehnice, de a continua promovarea cooperativelor agricole
funcționale, durabile în timp.
S-a demonstrat încă o dată că asocierea în cooperative agricole,
este singura soluție pentru toți fermierii (mici, medii și mari),
pentru capitalizarea acestora pe termen lung, adaptarea la
cerințele pieții și asigurarea unei stabilități economico-sociale
spațiului rural.
Aceaste realizări și realități mai pot fi continuate doar dacă,
prin politicile agricole promovate în continuare, va fi facilitat
accesul la investiții al cooperativelor agricole funcționale,
ținând cont cont de experiență și corelarea cu capacitatea de
implementare a acestora.
S-a pus accent și pe necesitatea digitalizării, debirocratizării
și simplificării procedurilor de accesare și implementare a
investițiilor.
UNCSV își manifestă în continuare disponibilitatea de a veni cu
propuneri constructive și soluții, menținându-și rolul de partener
de dialog interinstituțional corect, pentru consolidarea
cooperativelor agricole din România, întărirea sectorului
agroalimentar autohton și echilibrarea balanței comerciale
agroalimentare a țării noastre.
UNCSV – sinteză: 25 de Cooperative Agricole active în sectorul
vegetal; între 5 – 45 membri în Cooperative (436 de membri); Peste
540 de adrese oficiale transmise, reprezentând amendamente,
solicitări șiinițiative legislative în 2 ani și 10 luni de
activitate; Dimensiune ha Cooperative membre U.N.C.S.V.: 6
Cooperative între 600 – 1000 ha; 13 Cooperative între 1000 – 10.000
ha; 6 Cooperative mai mari de 10.000 ha. Fermierii afiliați în
cooperativele membre UNCSV exploatează suprafețe de la 2 ha la 1960
ha. Din totalul cifrei de afaceri a cooperativelor de cultura mare
din România, membrii U.N.C.S.V. dețin 80 %; Toate Cooperativele
membre U.N.C.S.V., respectă obligațiile din Legea Cooperației
Agricole și membrii vând între 50-100% din producție prin
Cooperativă;
Cooperativele agricole sunt vârf de lance pentru fermieri în
lume, iar U.N.C.S.V. își propunesă fie vârf de lance pentru
Cooperativele Agricole din România.
Agricultura și fermierii din România au în continuare mare
nevoie de asociere, dar nu doar pe hârtie, ci în cooperative
agricole care să își îndeplinească menirea – aceea de a genera
valoare adăugată din punct de vedere economic pentru membrii lor
și, care în plus, să aibă o activitate economică relevantă, să
reziste pe piață și să se dezvolte.România are nevoie de
cooperative agricole autentice de succes!
„Fermieri pentru Fermieri”, Congresul APPR -
online Revista Fermierului Vineri, 15 Ianuarie 2021
15:42
Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR) anunță că
cea de-a VI-a ediție a Congresului „Fermieri pentru Fermieri”
va avea loc pe 11 februarie 2021. Însă, din cauza situației
generată de pandemia COVID-19, evenimentul se va desfășura online,
prin zoom, începând cu ora 10:00.
Tradiția decernării Trofeelor „Porumbul de Aur” continuă chiar
și în acest caz al organizării evenimentului în mediul virtual.
Speranțe pentru fermierii afectați de secetă! ”Avem precipitații
cum n-am mai avut de ani de zile” 15 ianuarie 2021
Nu mai este un secret pentru nimeni faptul că seceta a provocat
multe probleme în ultimul an, iar fermierii din sectorul vegetal au
resimțit-o din plin. Mulți dintre aceștia au fost puși chiar în
situația de nu-și mai putea continua afacerile, pentru că nu și-au
mai putut plăti datoriile. Cei afectați așteaptă și acum o parte
din despăgubirile promise de Ministerul Agriculturii.
Între timp, se pare că noul an agricol este mai prietenos cu
fermierii, iar precipitațiile și-au făcut simțită prezența pe
întreg teritoriul României.
Realizatorul Ovidiu Ghinea a stat de vorbă cu fermieri din mai
multe zone puternic afectate de seceta de anul trecut, aceștia
spunând că actualele culturi se prezintă foarte bine.
”În județul Mehedinți avem precipitații cum nu am mai avut de 7
ani de zile. Avem peste 300 litri de apă de la 1 noiembrie până
acum, avem și zăpadă. Sperăm că nu va veni acel ger care se anunță.
Stratul nu este foarte gros, în jur de 10 cm la momentul de față.
Culturile de toamnă – grâu, rapiță și orz – arată foarte bine în
sudul județului Mehedinți, acolo unde este agricultură intensivă.
Deocamdată este bine, culturile arată foarte bine, dar mai este
până la recoltare”, a precizat fermierul Cornel Stroescu în cadrul
emisiunii ”Agricultura la Raport”.
Situația se prezintă destul de bine și în județul Brăila, unde
precipitațiile din ultimele luni sunt peste media lunară obișnuită,
deși deficitul de apă din sol provocat de seceta de anul trecut se
simte în continuare.
”De la 1 octombrie până în prezent avem aproape 200 litri/metru
pătrat, ceva mai bine decât era în mod normal media lunară, mai
ales pe luna decembrie, unde avem un excedent față de medie. Să fie
primit! Față de ce criză de apă în sol avem, suntem încă departe de
potențial. Sperăm, cu ce ne va mai ajuta Dumnezeu, poate vom ieși
în primăvară în condiții cât mai apropiate de normal. Rămâne de
văzut ce va fi în lunile următoare, dar deocamdată, pentru această
perioadă, precipitațiile au fost bune”, a precizat fermierul Ștefan
Gheorghiță.
Potrivit datelor furnizate de Administrația Națională de
Meteorologie (ANM), aprovizionarea de apă din sol prezintă valori
satisfăcătoare și optime în aproape toată țara, cu excepțiaunor
suprafețe agricole din centrul Dobrogei și nord-vestul
Banatului.
Avem alături peste 10.000 de fermieri! Asociația Forța
Fermierilor intră în luptă, pentru viitorul sectorului
agroalimentar național! Vlad Macovei - 15 ianuarie 2021 Dragi
fermieri,Asociația Forța Fermierilor, în doar o lună de activitate,
are în spate peste 10.000 de fermieri (direct sau indirect, prin
structurile care au aderat) care cumulează peste 120.000 de hectare
cultură mare + horticultură, peste 140.000 de bovine și peste
150.000 de ovine. Avem deja membri în 16 județe, 3 asociații au
venit alături de noi (cu membri în 30 de județe) și, de asemenea, 3
cooperative importante. Le mulțumesc celor care au încredere în
proiectul Forța Fermierilor. Împreună punem agricultura în
ofensivă! În săptămânile următoare vom organiza prima AGA iar
prioritățile pe termen scurt sunt:-realizarea unui cadru real de
consultări cu privire la PNS, dezbateri transmise în direct pe
pagina de Facebook a Ministerului Agriculturii,-demersuri pentru a
aduce argumente decidentului politic să adopte OUG cu privire la
despăgubirile de secetă pentru culturile de primăvară
2020,-stabilirea unui sistem rapid și eficient de interacțiune cu
membrii și de colectare a propunerilor și sesizărilor,-organizarea
de departamente de lucru, pe specific de activitate, și implicarea
membrilor în coordonarea acestora.Cotizația pentru primul an este
zero, cheltuielile pentru susținerea activităților Asociației Forța
Fermierilor fiind suportate de către membrii fondatori. De
asemenea, noi nu condiționăm în nici un fel calitatea de membru, de
apartența la o singură organizație. Prin statut, chiar încurajăm
membrii să facă parte din cât mai multe asociații.Cei interesați să
vină alături de noi, pentru a pune agricultura în ofensivă, îmi pot
trimite un mail pe adresa [email protected] uitați, 2021
este un an decisiv pentru sectorul agroalimentar! Doamne ajută!PS:
Au trecut 100 de zile de când patru organizații din sectorul
agroalimentar au devenit membre COPA-COGECA. Cotizația de membru a
fost plătită din bani publici, din taxele și impozitele
dumneavoastră, ale tuturor. Îi rog pe fermierii care sunt membri
într-una din structurile asociative membre cu drepturi depline
COPA-COGECA să ne spună dacă, în aceste 100 se zile, au primit vreo
informare despre ce activitate au avut asociațiile cu pricina la
Bruxelles. Dacă au obținut ceva pentru fermieri, dacă au
îmbunătățit cu ceva perspectivele agriculturii românești, acum, în
momentul în care se stabilește Politica Agricolă Comună 2021-2027.
Mulțumesc!
Rezumatul saptamanii 11.01 – 15.01.2021 Publicat
de Redactia Sanatatea Plantelor pe ian. 15, 2021
Sanatatea Plantelor iti aduce rezumatul saptamanii… 1. Dupa
retragerea neonicotinoidelor, nu au aparut alte insecticide la fel
de eficiente, Romania fiind nevoita in fiecare an sa faca demersuri
la UE pentru derogare. Si in acest an, MADR a aprobat tratarea
semintelor de porumb cu NUPRID AL 600 FS (600 g/l
imidacloprid) in zonele si pe suprafetele puternic afectate de
atacul daunatorilor Tanymecus
dilaticollis si Agriotes. Ce facem cu floarea soarelui?
Raspunsul, aici.
2. Schimbarile climatice a caror martori am fost in ultimii
ani favorizeaza aparitia gandacului ghebos (Zabrus
tenebrioides). Detalii despre acest daunator
gasiti aici.
3. Pentru un start bun al pomilor fructiferi la pornirea in
vegetatie, efectuati tratamente in perioada de repaus
vegetativ! Cititi aici ce fungicid pe baza de cupru
recomanda specialistii in protectia plantelor in pomicultura.
Nimic nu este mai important decat sa fii informat la timp. Ramai
conectat la noutatile din agricultura
pe www.sanatateaplantelor.ro!
Derogare la neonicotinoide pentru porumb, dar nu si la floarea
soarelui! Publicat de Redactia Sanatatea
Plantelor pe ian. 15, 2021
Dupa cum se stie, neonicotinoidele sunt o grupa de insecticide
foarte eficiente pentru protectia semintelor de porumb si floarea
soarelui, de la semanat si pana cand tinerele plantute isi fac
aparitia din sol, impotriva unor daunatori foarte periculosi,
asa cum sunt ratisoara porumbului (Tanymecus dilaticollis) sau
viermii sarma (Agriotes spp.). Daca pentru viermii sarma mai
avem solutii, pentru ratisoara porumbului situatia este mai
complicata. Atacul cel mai periculos al daunatorului este imediat
dupa rasarirea culturii, in fenofaza cotiledoane 2-3 frunze,
culturile putand fi compromise daca nu se intervine, deci
tratamentul semintei este vital.
Din pacate, dupa retragerea acestei grupe de insecticide, nu au
aparut inca alte insecticide la fel de eficiente, Romania fiind
nevoita in fiecare an sa faca demersuri la UE pentru derogare.
La fel ca si in sezonul trecut, si in acest an MADR a
aprobat tratarea semintelor de porumb cu NUPRID AL 600 FS (600
g/l imidacloprid) in zonele si pe suprafetele puternic afectate de
atacul daunatorilor Tanymecus
dilaticollis si Agriotes spp..
Dar ce facem cu floarea soarelui?
Daca la porumb situatia este sub control, la floarea soarelui a
trebuit sa gasim alte solutii, asa cum sunt piretoizii, poate nu
chiar la fel de eficiente ca si neoicotinoidele, dar sunt singura
„arma” cu care putem proteja atat samanta in sol, cat si plantele
in primele stadii de dezvoltare!
Pentru tratamentul semintei de floarea soarelui va
recomandam LANGIS, un piretroid pe baza de cipermetrin,
omologat pentru combaterea viermilor sarma (Agriotes spp.), in
doza de 2,0 l/t samanta. LANGIS creeaza o zona de
protectie in jurul semintelor tratate, distrugand sau indepartand
daunatorul, fara a afecta germinatia semintelor. Actioneaza prin
ingestie si contact, dar are si o actiune repelenta fata de viermii
sarma si alti daunatori din sol.
Imediat dupa rasarire, va recomandam sa interveniti
cu FASTER DELTA, un alt piretroid, pe baza de deltametrin,
omologat ca tratament pentru combaterea ratisoarei porumbului
(Tanymecus dilaticollis) in doza de 0,3 l/ha. FASTER
DELTA actioneaza prin contact si ingestie, avand si efect
repelent si de soc, actionand ca inhibitor de nutritie asupra
insectelor. Actiunea de protectie este de 7-10 zile. Acoperirea
completa si uniforma a tinerelor plantute este esentiala pentru o
buna protectie impotriva atacului daunatorilor.
Pentru mai multe detalii despre oferta noastra va rugam sa
apelati la reprezentantii ALCEDO din zona dumneavoastra. Informatii
gasiti si in aplicatia ALCEDO, disponibila in AppStore sau Google
Play: https://aplicatia.alcedo.ro/ Echipa ALCEDO
https://youtu.be/hXa6G9mvVl8
Erbicidarea la porumb in contextul schimbarilor climatice
Redactia Sanatatea Plantelor pe ian. 15, 2021
De la un an la altul, asistam la inmultirea fenomenelor extreme,
cum ar fi: seceta, inundatii, amplitudini mari de temperatura intre
zi si noapte. Cu siguranta si in aceasta primavara vom avea
situatii similare cu seceta timpurie sau cu precipitatii abundente
– in ambele situatii fiind recomandata erbicidarea in
postemergenta. Avand in vedere aceste schimbari climatice, ne punem
intrebarea: ce fel de erbicidare sa efectuam? Aplicam erbicide
preemergente sau asteptam rasarirea culturii si a buruienilor
pentru a putea adapta tratamentele pe vegetatie?
In contextul ultimilor ani, cu primaveri secetoase, va prezentam
avantajele aplicarii postemergente fata de erbicidarea
preemergenta.
Erbicidarea in postemergenta nu necesita umiditate dupa
aplicare, pe cand erbicidarea preemergenta depinde foarte mult de
umiditate in prima parte a perioadei de dupa aplicare.
De asemenea, erbicidarea in postemergenta nu are nevoie de o
pregatire foarte buna a terenului, ceea ce este un lucru foarte
greu de realizat in primaverile secetoase, pe cand erbicidarea
preemergenta trebuie sa se faca pe un teren foarte bine pregatit,
care sa nu aiba bulgari sau resturi vegetale.
Aplicarea erbicidelor in postemergenta se preteaza pentru toate
tipurile de lucrari ale solului (sistem minim de lucrari, aratura,
etc.), comparativ cu erbicidarea in preemergenta care nu este
potrivita pentru sistemul fara lucrari sau lucrari minime.
Un alt mare avantaj al erbicidarii in postemergenta este
aplicarea personalizata, „la vedere”, in functie de problemele care
apar pe fiecare parcela, incepand cu postememergenta timpurie
(Arigo®), postemergenta normala 4-6 frunze (Arigo®, Principal®
Plus, Principal®) sau postemergenta tarzie 6-8 frunze
(Arigo®, Principal®), comparativ cu aplicarea preemergenta,
„pe teren negru”, care nu poate garanta ca buruienile care urmeaza
sa rasara sunt din spectrul de combatere al produsului.
Erbicide precum Arigo®, Principal® Plus au un
spectru complet de combatere a buruienilor monocotiledonate si
dicotiledonate, inclusiv a buruienilor problema: palamida,
volbura, costrei, samulastra de floarea soarelui. Aplicarea in
preemergenta intotdeauna necesita corectii in conditii normale,
pentru urmatoarele buruieni: palamida, volbura, costrei din
rizomi. In conditiile unor primaveri secetoase, aplicarea in
preemergenta va avea nevoie de corectii si pentru buruieni
precum: cornuti, mohor, iarba barboasa.
Aplicarea in postemergenta cu erbicidele Corteva
(Arigo®, Principal®, Principal® Plus) reprezinta
solutia completa pentru combaterea buruienilor graminee problema
(costrei, mohor, pir) prin complementaritatea celor 2
substante active: nicosulfuron si rimsulfuron.
Prin aplicarea erbicidelor companiei Corteva in postemergenta,
nu avem probleme pentru culturile care urmeaza dupa cultura de
porumb tratata.
Erbicidele cu aplicare in postemergenta se preteaza foarte bine
in contextul agriculturii digitale, prin aplicarea localizata si
particularizata a produselor doar acolo unde buruienile sunt
prezente.
Compania Corteva detine un portofoliu complet in combaterea
buruienilor in postemergenta, cand plantele de porumb si
buruienile sunt rasarite:
· erbicide care controleaza buruienile moncocotiledonate anuale
si perene si dicotiledonate anuale: Principal® (42.9%
nicosulfuron + 10.7% rimsulfuron);
· erbicide complete care controleaza buruienile
moncocotiledonate anuale si perene si dicotiledonate anuale si
perene: Arigo® (12% nicosulfuron + 3% rimsulfuron + 36%
mezotrione), Principal® Plus (2% nicosulfuron + 55%
dicamba + 2.3% rimsulfuron)
· erbicide care controleaza buruienile dicotiledonate anuale si
perene: Mustang™ (25 g/l florasulam + 300 g/l acid 2,4-D
EHE)
De asemenea, erbicidele companiei Corteva, cu aplicare in
postemergenta se preteaza foarte bine si in contextul noilor
restrictii din punct de vedere regulatori, de exemplu in situatia
potentialei reduceri a cantitatii de nicosulfuron/ha, asa cum s-a
intamplat in cazul unor tari din Europa de Vest.
Maria Cirja , Marketing Manager Romania & Moldova , Corteva
Agriscience
Florin Platon, Forța Fermierilor: Felicitări celor care nu îi
execută pe fermieri, nu le bagă biletele la ordin. Am un exemplu:
Pe Vasile Balcan! Vlad Macovei - 15 ianuarie 2021 Fermierul
vasluian Florin Platon, coordonatorul Departamentului de Fermieri
Mici și Mijlocii și pentru Dezvoltarea Fermieri de Familie din
cadrul Asociației Forța Fermierilor, se plânge de atitudinea multor
distribuitori și traderi care, deși știu că fermierii au avut un an
greu, au început deja să îi execute silit, să le introducă în bancă
biletele la ordin, să le emită facturi cu penalități deși nu au
plătit măcar marfa deja livrată. Cu toate acestea, Florin
Platon (foto stânga), a ținut să transmită un mesaj cititorilor
Agrointeligența-AGROINTEL.RO și să facă public un mesaj pe care l-a
primit din partea unui alt membru al Asociației Forța Fermierilor,
Vasile Balcan (foto dreapta), fondatorul societății MARSAT
Roman.
Mesajul primit de Florin Platon sună astfel: “Bună ziua! La
Mulți Ani! Vreau să vă informez că MARSAT va continua să
finanțeze cu tot ce este necesar în cadrul fermelor agricole:
motorina, îngrășăminte, semințe, pesticide, piese de schimb și
utilaje agricole. Toate, cu plata la recoltare, în produse agricole
. Acordăm și avansuri în bani, pentru precontracte cu produse
agricole. Activitatea societății, cu tot personalul, începe
pe 18.01.2021 dar puteți trimite comenzile la magazinul de piese
sau la secretariat. Cu stimă! V.Balcan”Din punctul de vedere
al lui Florin Platon, este mare lucru când cineva îi ajută pe
fermierii români, chiar cu riscul de a pierde bani acum, însă în
mod sigur prin, acest lucru, va atrage noi parteneri în viitor.
“Există, iată, și firme aplecate spre problemele pe care le au
fermierii din România. Firme care chiar dacă au pierderi imense, nu
au trecut la executarea agricultorilor, ba chiar au eșalonat