Stiri 22 decembrie 2020, prima parte Cursul de schimb
22.12.2020
1 EUR
4.8649
1 USD
3.9774
Agrometeo: temperaturi mai mari decat media perioadei si
aprovizionare buna cu apa la culturile de toamna, in aproape toata
tara decembrie 22, 2020
In urmatoarele zile, temperaturile inregistrate la nivelul
aerului vor fi mai ridicate decat normalul acestei perioade, iar
rezerva de umiditate in majoritatea culturilor de toamna se va
incadra in limite normale, apropiate de optim, se arata in prognoza
agrometeorologica ANM, valabila in intervalul 22-28 decembrie.
Caracteristici meteorologice
In acest interval va predomina un regim termic al aerului mai
ridicat decat in mod obisnuit, in majoritatea zonelor de cultura.
Temperatura medie diurna a aerului va fi cuprinsa intre -2…11°C,
abaterile termice pozitive fiind de 1…8°C, in aproape toata
tara.
Temperatura maxima a aerului va oscila intre 0…15°C, in cea mai
mare parte a teritoriului agricol. Temperatura minima a aerului se
va situa intre -3…8°C, in majoritatea regiunilor. Se intrevad ploi
locale, dar si mixte (ploaie, lapovita si ninsoare), insotite de
intensificari de scurta durata ale vantului. In zonele joase si de
lunca se va semnala ceata, asociata cu burnita, iar izolat vor fi
conditii de producere a poleiului.
Caracteristici agrometeorologice
Rezerva de umiditate in cultura graului de toamna, pe adancimea
de sol 0-100 cm, se va incadra in limite satisfacatoare, apropiate
de optim si optime, pe aproape intreg teritoriul agricol al tarii.
Local in estul, sud-estul si centrul Dobrogei, continutul de apa
din sol va prezenta valori scazute si deosebit de scazute, seceta
pedologica fiind moderata si puternica.
Starea de vegetatie a culturilor agricole
Conditiile agrometeorologice vor fi in general favorabile
parcurgerii in bune conditii a proceselor vegetative la culturile
de camp, in majoritatea regiunilor. Totodata, in zonele
depresionare, ritmurile de crestere si dezvoltare ale plantelor vor
evolua in continuare mai lent.
Sub aspect fenologic, cerealierele de toamna (orz si grau) se
vor afla la rasarire, aparitia frunzei a treia si infratire
(30-100%), pe aproape intreg teritoriul, cu o stare de vegetatie a
culturilor in general medie si buna, respectiv medie si slaba in
semanaturile tardive si pe suprafetele agricole cu deficite de
umiditate in sol.
La rapita se va semnala dezvoltarea aparatului foliar, plantele
avand in medie 9-13 frunze, in cea mai mare parte a tarii. Speciile
pomicole si viticole isi vor continua stadiul de repaus vegetativ,
in majoritatea plantatiilor.
Lucrarile agricole specifice (eliberarea terenurilor de
resturile vegetale ,araturi, fertilizari, etc.) se vor putea
efectua doar in zilele fara precipitatii.
Recomandari de specialitate
· Verificarea sistematica a viabilitatii plantelor la culturile
de toamna si a elementelor de rod la pomii fructiferi si
vita-de-vie;
· Administrarea ingrasǎmintelor minerale pe baza de fosfor si
potasiu la speciile de toamnǎ semanate in epoca optima;
· Lucrǎri de intretinere in plantatiile pomicole si
viticole.
Liber la neonicotinoide în mai multe state europene! Urmează
România? 22 decembrie 2020 Substanțele neonicotinoide au
reprezentat un subiect de controverse și dezbateri aprinse în
ultimii ani. Dacă fermierii din sectorul vegetal susțin că acestea
sunt indispensabile pentru a-i ajuta să combată dăunătorii cu care
se confruntă, apicultorii spun că aceste tratamente afectează
populațiile de albine. În acest sens, politicile europene din
ultimii ani au dus la o diminuare a utilizării neonicotinoidelor în
toate țările din blocul comunitar, însă se pare că unele state
revin asupra deciziei.
Atât Belgia, cât și Franța, au decis să reintroducă unele
pesticide din această categorie și implementează legi în acest
sens. Subiectul a fost discutat în cadrul emisiunii ”Agricultura la
Raport” de către Ovidiu Ghinea împreună cu invitații săi. Unul
dintre aceștia a fost chiar Daniel Botănoiu, fost secretar de stat
în Ministerul Agriculturii, responsabil de problema
neonicotinoidelor timp de 7 ani.
”Sunt 7 ani de zile în care eu am semnat tot ce a fost cu
neonicotinoidele și mă înjurau toți apicultorii. Anul acesta n-au
mai folosit, pentru că nu s-a mai dat derogare. Totuși, n-a fost
nicio revoluție, n-au crescut populațiile de albine, ceea ce
înseamnă că a fost doar o chestiune bine controlată, bine
dirijată.
După 7 ani de muncă, au venit cei care au venit după mine și au
interzis neonicotinoidele la floarea soarelui și rapiță fără să
aibă un document foarte clar. Ce fac acum statele europene
dezvoltate, cu capul pe umeri? Dau legi care spun că timp de 3 ani
de zile de aici încolo, vor folosi aceste substanțe pentru
tratamente la sămânță. De exemplu Franța, Germania, Belgia. Deci am
avut dreptate când am dat acele derogări, pentru că asta fac acum
și statele importante. Iar noi renunțăm, fără să avem argumente
solide și fără să avem o alternativă. Care e alternativa? Preț de
cost mai mare, producții mai mici, costuri mai mari”, a precizat
Daniel Botănoiu pentru AGRO TV.
APIA si SUBVENTIIBanii vor intra direct pe card de azi, 22
decembrie! Vești bune pentru zeci de mii de români Corina Chiriac
22 decembrie 2020
Vești bune pentru mii de români chiar în prag de sărbători.
Autoritățile au anunțat că banii vor intra pe card începând de
marți, 22 decembrie. Trebuie menționat că acești bani fac parte din
a două tranșă de plăți.
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale informează că
începând de astăzi, 22 decembrie 2020, Agenția
de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA),
prin Centrele Județene, efectuează tranșa a
doua de plăți către beneficiarii ajutorului de
stat acordat producătorilor agricoli care au înființat culturi în
toamna anului 2019, afectate de seceta pedologică.
Suma totală autorizată la plată
este de 79.999.988,31lei, pentru un număr
de 27.826 beneficiari.
În conformitate cu prevederile art.11 – (1) din
Ordonanța de urgență nr.48/27.08. 2020 resursele
financiare necesare implementării schemei de ajutor de stat se
asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare
aprobate pe anul 2020 Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării
Rurale cu această destinaţie, la capitolul 83.01 „Agricultură,
silvicultură, piscicultură şi vânătoare“, titlul 59 „ Alte
cheltuieli“, articolul 59.09 „Despăgubiri acordate producătorilor
agricoli în caz de calamităţi naturale în agricultură“.
APIA a demarat plătile finale pentru anul 2020
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA)
a informat că, începând cu data de 02 decembrie 2020, a demarat
autorizarea plăţilor finale, ca diferenţă între cuantumul calculat
şi cuantumul acordat în avans pentru anul de cerere 2020.
Astfel, până la acest moment s-au autorizat
la plată un număr de 113.390 fermieri cu suma totală de
94.402.342,72 euro, din care:– 16.707.808,75 euro din Fondul
European de Garantare Agricolă (FEGA);– 2.265.712,46 euro din
Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR);–
450.889,46 euro cofinanţare de la Bugetul Naţional (BN1).
Ministerul Agriculturii a anunțat că va
suplimenta bugetul alocat inițial pentru ajutorul de stat
la motorina utilizată în agricultură în acest an. Pe site-ul
instituției a fost publicat un act normativ în acest sens. ”Suma
alocată pentru plata ajutorului de stat în anul 2020 este de
806.651,00 lei şi se asigură de la bugetul de stat, în limita
prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi
Dezvoltării Rurale pe anul 2020”, sursa citată. Știrea despre
subvenția la motorină.
BUGETUL PENTRU MĂSURA 21, AJUTOARE MICI FERMIERI, SUPLIMENTAT CU
32,5 DE MILIOANE DE EURO! Agroinfo : 22 decembrie 2020
OFICIAL! Bugetul pentru plata ajutoarelor pe fermă acordate în
cadrul Măsurii 21 Sprijin temporar cu caracter excepțional,
destinat mai ales fermelor mici, a fost suplimentat de la 150
milioane de euro la 182,5 milioane de euro. A crescut cu 32,5
milioane de euro. anunță Agenția de Plăți și Intervenție pentru
Agricultură (APIA), într-un comunicat transmis astăzi, 22 decembrie
2020, pentru AGROINFO.
În conformitate cu Nota Autorității de Management pentru PNDR
nr. 224935/22.12.2020 privind suplimentarea bugetului alocat de la
150 milioane de euro la 182,5 milioane de euro, anunță
APIA astăzi, 22 decembrie 2020.
În cadrul Măsurii 21 din Programul Național de Dezvoltare Rurală
PNDR 2014-2020 - Sprijin temporar cu caracter excepțional acordat
fermierilor și IMM-urilor care au fost afectați în mod deosebit de
criza COVID au depus cereri de plată un număr de 122.986 de
fermieri.
APIA a anunțat că a început ASTĂZI plata acestor ajutoare.
APIA a autorizat astăzi la plată suma totală de 101,58
milioane de euro pentru un număr de 65.531 fermieri, din
care 23.375 sunt fermieri care au depus cereri
pentru sectorul legume – fructe și cartofi; 24.826 sunt
crescători de bovine care au depus cereri pentru ajutorul acordat
între 5 capete de bovine femele adulte și 90 de capete
bovine femele adulte și 21.616 sunt crescători de
ovine și/sau caprine care au depus cereri pentru ajutorul acordat
acestor ferme.
Cuantumul maxim al ajutorului pentru fermele de legume-fructe,
cartofi este de 5.000 euro/fermă; pentru fermele de creștere a
bovinelor este maxim 7.000 de euro/fermă, iar pentru fermele de
ovine este maxim 2.500 euro/fermă.
PLATA APIA MINIMĂ și MAXIMĂ PENTRU VACI DE LAPTE PENTRU ACEST
AN! Agroinfo 22 decembrie 2020
SUBVENȚII ZOOTEHNIE 2020. Subvenția europeană care rămâne cu un
cuantum mare este sprijinul cuplat zootehnic (SCZ) pentru vaci de
lapte. Valoarea pe cap de animal pentru această subvenție, pentru
acest an, este de 379,5340 de euro/cap de animal, adică 1.849,2794
lei/cap de animal. Care este suma minimă și suma maximă pe care o
poate încasa anul acesta un crescător de vaci de lapte de la
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA)?
Minim 10 vaci de lapte eligibile pentru sprijinul cuplat
zootehnic trebuie să dețină un crescător pentru a primi această
subvenție europeană. Dacă are 9 vaci de lapte eligibile și a 10 a
nu îndeplinește toate condițiile APIA, este exclus de la plata
sprijinului cuplat zootehnic. Condiția de bază pentru SCZ este
înregistrarea/înscrierea animalelor în registrul genealogic al
rasei respective. Excepție în ce privește numărul minim de
vaci pentru această subvenție îl face zona montană, unde
crescătorii trebuie să aibă minim 5 vaci eligibile pentru a încasa
sprijinul cuplat zootehnic.
Care este suma minimă și care este suma maximă pe care o
încasează anul acesta crescătorii de vaci de lapte de la APIA?
O fermă cu 10 vaci de lapte eligibile pentru sprijinul cuplat
zootehnic încasează anul acesta de la Agenția de Plăți și
Intervenție pentru Agricultură (APIA) suma de 3.795,34 euro. APIA
le achită fermierilor subvențiile în lei, la un curs de 4,8725 lei
pentru un euro. Astfel, suma în lei pe care trebuie să o primească
un crescător cu 10 vaci de lapte eligibile pentru SCZ este de
18.492,7941 lei.
Ce sumă va primi o fermă cu numărul maxim de capete de vaci de
lapte pentru care se plătește această subvenție?
Numărul maxim de vaci de lapte pentru care APIA achită această
subvenție este 250. Deci, APIA nu achită SCZ vaci de lapte pentru
un număr mai mare de 250 de capete, indiferent că un crescător
deține mai multe vaci de lapte care s-ar califica pentru această
subvenție.
Crescătorul care deține 250 de vaci de lapte eligibile pentru
sprijinul cuplat zootehnic va încasa în acest an de la APIA suma
totală de 94.883,5 euro. El va primi în cont de la APIA această
sumă în lei, la cursul de 4,8725 lei pentru un euro, așadar suma
încasată de crescător este de 462.319,8537 lei.
Cuantumul pe cap de animal a fost comunicat luni, 21 decembrie
2020, de APIA. De asemenea, APIA a comunicat, tot luni, că a
început autorizarea la plată a acestei subvenții așteptată de
crescătorii de bovine. În acest an, este subvenția cu cel mai mare
cuantum pe cap de bovină. La calculele noastre se adaugă și
ajutorul național tranzitoriu plătit pe tona de lapte pentru vaci
de lapte. Este un ajutor achitat crescătorilor de la bugetul de
stat, iar cuantumul pe tona de lapte, aferent anului 2020, nu este
încă stabilit de APIA.
ATENȚIE! Acest articol aparține AGROINFO și este protejat
de dispozițiile Legii 8/1996 privind dreptul de autor și este
interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum
şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate
pe AGROINFO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere
şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de
la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind
dreptul de autor.
APIA continuă plățile în cadrul măsurilor implementate în
contextul pandemiei COVID -19 Marți, 22 Decembrie 2020 Lumea
Satului Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură
informează că astăzi, 22 decembrie 2020, a dat startul plăților
pentru cererile depuse de fermieri în cadrul Măsurii 21 din
Programul Național de Dezvoltare Rurală PNDR 2014-2020 - Sprijin
temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor și IMM-urilor
care au fost afectați în mod deosebit de criza COVID, destinată
următoarelor sectoare: zootehnic (bovine, ovine și caprine),
vegetal (legume-fructe și cartofi), în conformitate cu Nota
Autorității de Management pentru PNDR nr. 224935/22.12.2020 privind
suplimentarea bugetului alocat de la 150 milioane de euro la
182,5 milioane de euro. În cadrul măsurii un număr de 122.986 de
fermieri au depus cereri de plată.
Astazi APIA a demarat plata pentru suma de 101,58 milioane de
euro pentru un număr de 65.531 fermieri, respectiv: 23.375 pentru
sectorul legume – fructe și cartofi , 24.826 pentru sectorul
bovine și 21.616 de fermieri pentru sectorul
ovine/caprine.
Reamintim totodată că, începând cu 14 octombrie 2020 și până în
prezent, APIA a plătit alte 5 scheme noi de sprijin destinate
susținerii fermierilor în contextul pandemiei de COVID-19, având ca
sursă de finanțare atât bugetul național, cât și fondurile
europene.
Buget național:
· Schema de ajutor de stat pentru susținerea activității
crescătorilor din sectorul suin în contextul crizei economice
generate de pandemia COVID -19.
Pentru această schemă s-au depus 299 cereri de plată iar suma
plătită este în valoare de 88.969.456 lei.
· Schema de ajutor de stat pentru susținerea activității
crescătorilor din sectorul avicol în contextul crizei economice
generate de pandemia COVID -19.
Pentru această schemă s-au depus 315 cereri de plată iar suma
plătită este în valoare de 106.378.773 lei.
· Schema de ajutor de stat pentru susținerea activității
crescătorilor din sectorul bovin în contextul crizei economice
generate de pandemia COVID -19.
Pentru această schemă s-au depus 544 cereri de plată iar suma
plătită este în valoare de 35.695.350 lei.
· Schema de ajutor de stat pentru susținerea activității
producătorilor din sectorul vitivinicol în contextul crizei
economice generate de pandemia COVID-19.
Pentru această schemă s-au depus 913 cereri de plată iar suma
plătită este în valoare de 45.892.518 lei.
Fonduri europene (FEGA):
· Sprijinul financiar aferent măsurii de distilare a vinului în
situații de criză Pentru această măsură s-au depus 24 cereri de
plată iar suma plătită este în valoare de 103.212 euro.
Sursa: apia.org.ro
SUBVENȚII APIA ANUL ACESTA DE LA 1.850 EURO LA 46.000 EURO PE
FERMA DE BOVINE CARNE!Agroinfo 22 decembrie 2020
SUBVENȚII APIA 2020. În ordinea valorii pe cap de animal a
sprijinului cuplat zootehnic (SCZ) pentru bovine, după vacile de
lapte, pentru care cuantumul SCZ este cel mai mare în acest an,
urmează sprijinul cuplat pentru taurine din rase de carne și
metișii acestora. Care este suma minimă și suma maximă încasată pe
ferma de taurine de carne anul acesta de la Agenția de Plăți și
Intervenție pentru Agricultură?
Pe baza informațiilor furnizate de APIA pentru AGROINFO, am
calculat suma minimă și maximă pe care o primește o fermă în care
se cresc bovine de carne. Cuantumul sprijinului cuplat zootehnic,
subvenție europeană, pe cap de taurină de carne este stabilit de
APIA în acest an la suma de 185,0103 euro/cap de animal. APIA le
achită crescătorilor subvenția în lei, la cursul de 4,8725 lei
pentru un euro.
Pentru a încasa această subvenție, crescătorii trebuie să dețină
minim 10 capete de bovine eligibile pentru plata sprijinului cuplat
zootehnic. ATENȚIE! Un singur animal, din cele 10, găsit neeligibil
de către APIA la plată exclude ferma de la
plata sprijinului cuplat zootehnic pentru anul 2020. Chiar mai
mult, vă puteți alege și cu sancțiuni de la APIA. În funcție de
numărul de animale cu neconformități se pot aplica și sancțiuni
administrative, informează APIA.
O fermă care are 10 bovine de carne eligibile pentru plata
sprijinului cuplat zootehnic va încasa anul acesta de la APIA suma
totală de 1.850,10 euro. APIA le virează crescătorilor
subvenția în lei, astfel ferma cu 10 bovine carne eligibile la
plată va încasa suma de 9.014,6268 lei.
Numărul maxim de capete bovine carne pentru care APIA le achită
crescătorilor această subvenție este 250. Deci, tot ce trece peste
250 de capete, nu intră la plata sprijinului cuplat zootehnic.
Astfel, o fermă care are 250 de capete bovine carne eligibile
pentru plata sprijinului cuplat zootehnic va încasa anul acesta de
la APIA suma de 46.252,57 euro, adică 225.365,6716 lei pe
fermă.
Vă reamintim că rasa animalelor solicitate la categoria vaci din
rase de carne trebuie să corespundă uneia dintre următoarele
rase:
1 Aberdeen-Angus2 Limousine3 Charolaise4 Galloway5 Highland6
Aubrac7 Wagyu8 Romagnola9 Bălţata Românească - direcţia de
exploatare carne10 Hereford11 Blonde d'Aquitaine12 Salers13 Sura de
Stepă
Rasa cu care s-a efectuat metisarea, pentru animalele solicitate
la categoria vaci metise cu rase de carne, trebuie să corespundă
uneia dintre rasele menționate mai sus. O altă condiție este să nu
fi beneficiat de sprijin cuplat pentru vacile de lapte, în anii
anteriori.
La sumele calculate se adaugă ajutorul național tranzitoriu,
subvenție plătită de la bugetul de stat. Crescătorii bovine de
carne încasează ajutor național tranzitoriu pe cap de animal.
Cuantumul acestei subvenții nu a fost încă stabilit de APIA.
Ajutorul național tranzitoriu se achită din bugetul național al
anului următor anului de cerere.
Start plăți Măsura 21 – sprijin pentru sectoarele zootehnic și
vegetal afectate de pandemia COVID - 19 Mihaela Prevenda Marți, 22
Decembrie 2020 Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură
anunță că astăzi, 22 decembrie 2020, a dat startul plăților pentru
cererile depuse de fermieri în cadrul Măsurii 21 din Programul
Național de Dezvoltare Rurală PNDR 2020 - Sprijin temporar cu
caracter excepțional acordat fermierilor și IMM-urilor care au fost
afectați în mod deosebit de criza COVID-19, măsură destinată
zootehniei (bovine, ovine și caprine) și sectorului vegetal
(legume-fructe și cartofi), în conformitate cu Nota Autorității de
Management pentru PNDR nr. 224935/22.12.2020 privind suplimentarea
bugetului alocat de la 150 milioane de euro la 182,5 milioane de
euro.
122.986 de fermieri au depus cereri de plată, iar astăzi APIA a
demarat plata pentru suma de 101,58 milioane de euro pentru un
număr de 65.531 fermieri, respectiv: 23.375 pentru sectorul legume
– fructe și cartofi, 24.826 pentru sectorul bovine și 21.616 de
fermieri pentru sectorul ovine/caprine.
APIA reamintește că, începând cu 14 octombrie 2020 și până în
prezent, a plătit alte cinci scheme noi de sprijin destinate
susținerii fermierilor în contextul pandemiei de COVID-19, având ca
sursă de finanțare atât bugetul național, cât și fondurile
europene:
Buget național:
· Schema de ajutor de stat pentru susținerea activității
crescătorilor din sectorul suin în contextul crizei economice
generate de pandemia COVID -19. Pentru această schemă s-au depus
299 cereri de plată, iar suma plătită este în valoare de 88.969.456
lei.
· Schema de ajutor de stat pentru susținerea activității
crescătorilor din sectorul avicol în contextul crizei economice
generate de pandemia COVID -19. Pentru această schemă s-au depus
315 cereri de plată, iar suma plătită este în valoare de
106.378.773 lei.
· Schema de ajutor de stat pentru susținerea activității
crescătorilor din sectorul bovin în contextul crizei economice
generate de pandemia COVID -19. Pentru această schemă s-au depus
544 cereri de plată, iar suma plătită este în valoare de 35.695.350
lei.
· Schema de ajutor de stat pentru susținerea activității
producătorilor din sectorul vitivinicol în contextul crizei
economice generate de pandemia COVID-19. Pentru această schemă s-au
depus 913 cereri de plată, iar suma plătită este în valoare de
45.892.518 lei.
Fonduri europene (FEGA): Sprijin financiar aferent măsurii de
distilare a vinului în situații de criză. Pentru această măsură
s-au depus 24 cereri de plată, iar suma plătită este în valoare de
19.103.212 euro.
APIA: a doua tranșă de bani pentru culturile afectate de seceta
pedologică 22 decembrie 2020Ministerul Agriculturii și Dezvoltării
Rurale informează că începând de
astăzi, 22 decembrie 2020, Agenția de Plăți şi
Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin Centrele
Județene, efectuează tranșa a
doua de plăți către beneficiarii ajutorului de
stat acordat producătorilor agricoli care au înființat culturi în
toamna anului 2019, afectate de seceta pedologică.
Suma totală autorizată la plată
este de 79.999.988,31lei, pentru un număr
de 27.826 beneficiari.
În conformitate cu prevederile art.11 – (1) din
Ordonanța de urgență nr.48/27.08. 2020 resursele
financiare necesare implementării schemei de ajutor de stat se
asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare
aprobate pe anul 2020 Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării
Rurale cu această destinaţie, la capitolul 83.01 „Agricultură,
silvicultură, piscicultură şi vânătoare“, titlul 59 „ Alte
cheltuieli“, articolul 59.09 „Despăgubiri acordate producătorilor
agricoli în caz de calamităţi naturale în agricultură“.
Anunțul APIA pentru fermieri: 5 subvenții noi – la plată pe
final de an! Roxana Dobre - 22 decembrie 2020 Cinci scheme noi de
sprijin, achitate de APIA fermierilor. Agenția de Plăți și
Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță printr-un comunicat
remis marți 22 decembrie către Agrointeligența-AGROINTEL.RO că
începând cu 14 octombrie și până în prezent, a plătit 5 scheme noi
de sprijin destinate susținerii fermierilor în contextul pandemiei
de COVID-19, având ca sursă de finanțare atât bugetul național, cât
și fondurile europene.Iată care sunt sumele transferate
fermierilor:Buget național: Schema de ajutor de stat pentru
susținerea activității crescătorilor din sectorul suin în contextul
crizei economice generate de pandemia COVID -19. Pentru această
schemă s-au depus 299 cereri de plată iar suma plătită este în
valoare de 88.969.456 lei. Schema de ajutor de stat pentru
susținerea activității crescătorilor din sectorul avicol în
contextul crizei economice generate de pandemia COVID -19. Pentru
această schemă s-au depus 315 cereri de plată iar suma plătită este
în valoare de 106.378.773 lei. Schema de ajutor de stat pentru
susținerea activității crescătorilor din sectorul bovin în
contextul crizei economice generate de pandemia COVID -19. Pentru
această schemă s-au depus 544 cereri de plată iar suma plătită este
în valoare de 35.695.350 lei. Schema de ajutor de stat pentru
susținerea activității producătorilor din sectorul vitivinicol în
contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19. Pentru
această schemă s-au depus 913 cereri de plată iar suma plătită este
în valoare de 45.892.518 lei. Fonduri europene (Fondul European de
Garantare Agricolă (FEGA): Sprijinul financiar aferent măsurii de
distilare a vinului în situații de criză Pentru această măsură s-au
depus 24 cereri de plată iar suma plătită este în valoare de
19.103.212 euro.Măsura 21, la plată de astăziÎn plus APIA a
deblocat de marți 22 decembrie o altă plată așteptată de fermieri:
Măsura 21 pentru care au depus cerere 122.986 de beneficiari.
”Astăzi APIA a demarat plata pentru suma de 101,58 milioane de euro
pentru un număr de 65.531 fermieri, respectiv: 23.375 pentru
sectorul legume – fructe și cartofi , 24.826 pentru sectorul bovine
și 21.616 de fermieri pentru sectorul ovine/caprine”, transmite
agenția.Conform sursei citate, Măsura 21 – sprijin temporar cu
caracter excepțional acordat fermierilor și IMM-urilor care au fost
afectați în mod deosebit de criza COVID, destinată următoarelor
sectoare: zootehnic (bovine, ovine și caprine), vegetal
(legume-fructe și cartofi) a fost majorat, în conformitate cu Nota
Autorității de Management pentru PNDR nr. 224935/22.12.2020, de la
150 milioane de euro la 182,5 milioane de euro.
AFIR si FINANTARIFNGCIMM vrea sa susțină IMM-urile până în 2026
La dec. 22, 2020 Dumitru Nancu, Fondul de Garantare pentru IMM-uri:
Valoarea creditelor aprobate de noi prin programul IMM Invest este
de 17 miliarde de lei, iar banii creditaţi prin bănci au ajuns la
10 miliarde de lei.
Dumitru Nancu, directorul general al FNGCIMM: Încercăm să găsim
sursă de finanţare din planul de rezilienţă astfel încât
comisioanele de garantare, comisionul de risc şi dobânzile să fie
subvenţionate, să fie din fonduri ale UE pe toată perioada de
derulare a IMM Invest, adică până în 2026. Noi spunem că putem
realiza acest lucru până la sfârşitul primului trimestru al anului
viitor.
Dumitru Nancu afirmă că numărul garanţiilor acordate IMM-urilor
prin programul IMM Invest a ajuns la 23.000, iar sumele plătite de
bănci au ajuns la valoarea de 10 mld. lei.
„Pe IMM Invest, programul care a demarat în data de 1 iunie,
s-au acordat 23.000 de garanţii, iar din sistemul financiar-bancar
s-au plătit 17 miliarde de lei. În acest moment, banii cheltuiţi,
adică sumele la care FNGCIMM plăteşte dobânzile, comisionul de
risc, comisionul de garantare, au ajuns la valoarea de 10 miliarde
de lei, bani din sistemul financiar-bancar, nu de la bugetul de
stat. Valoarea creditelor aprobate este de 17 mld. lei, iar pe
circuitul de aprobare al băncilor sperăm să ajungem la 25.000 de
IMM până la sfârşitul acestui an“, a declarat Dumitru Nancu în
cadrul conferinţei de lansare a Cartei Albe a IMM-urilor,
organizată de CNIPMMR. Sursă articol ZF.ro Editat de Cristian
Florin Popescu
AFIR: Fondurile nerambursabile pentru gestionarea și prevenirea
riscurilor în agricultură decembrie 22, 2020 agrimanet
Fondurile nerambursabile acordate prin Agenția pentru Finanțarea
Investițiilor Rurale (AFIR) pentru gestionarea și prevenirea
riscurilor la nivelul exploatațiilor se ridică la o valoare totală
de aproximativ 5,7 milioane de euro, beneficiari fiind 2.574
fermieri.
Acest sprijin financiar acordat fermierilor activi este de 70%
din valoarea primei de asigurare eligibile și plătită efectiv de
fermier și este acordat în cadrul submăsurii 17.1 „Prime de
asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor”, din Programul
Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Alocarea
totală pentru această submăsură este de 23,6 milioane de euro.
Față de anul 2019, numărul de solicitări și în speță suma care
va reveni beneficiarilor este de aproape patru ori mai mare.
Până în prezent, au fost deschise două sesiuni de primire a
cererilor de finanțare, depunându-se în total 7.809 de cereri de
finanțare, cu o valoare de 15,8 milioane euro. Dintre acestea,
5.720 de cereri, cu o valoare de 11,2 milioane euro, au fost admise
pentru finanțare.
În prima sesiune, deschisă în anul 2019 pentru asigurarea
culturilor de primăvară din 2019, fermierii au depus 1.572 de
cereri de finanțare, însumând 3,4 milioane euro, din care au fost
admise pentru finanțare 1.073 cereri, cu o valoare de 1,8 milioane
euro. În cea de a doua sesiune, deschisă în anul 2020, au fost
depuse 6.237 de cereri de finanțare prin care s-au solicitat 12,3
milioane euro. Dintre acestea, până în prezent, 4.647 au fost
admise pentru finanțare, valoarea acestora fiind de 9,4 milioane
euro. Sesiunea din 2020 a avut ca scop asigurarea culturilor de
toamnă din anul 2019 și a culturilor de primăvară din anul
2020.
Riscurile eligibile în cadrul submăsurii 17.1 sunt fenomenele
climatice nefavorabile, respectiv: seceta, arșița, inundațiile,
grindina, înghețul (timpuriu de toamnă, de iarnă sau târziu de
primăvară), ploile torențiale sau ploile excesive și de lungă
durată, furtuna, vijelia, uraganul sau tornada. De asemenea,
printre riscurile eligibile pentru finanțare se numără și
infestările cu organisme de carantină dăunătoare plantelor
prevăzute în HG nr. 563/2007, cu modificările și completările
ulterioare.
Informatii suplimentare
Creșterea spectaculoasă a numărului de solicitări și a sumelor
angajate se datorează în primul rând măsurilor pe care AFIR le-a
implementat în anul 2020 pentru simplificarea procesului de
depunere a cererilor de finanțare, de implementare și de obținere a
plăților de către beneficiari.
O astfel de măsură este lansarea unei sesiuni anuale pentru
contractele de asigurare atât pentru sectorului vegetal, cât și
pentru cel zootehnic. În plus, în sesiunea din 2020, sprijinul a
fost majorat la 70% din valoarea primei de asigurare eligibile și
plătite efectiv de către fermier, pentru toate categoriile de
solicitanți, indiferent de dimensiunea economică a exploatației
agricole.
O altă măsură a fost eliminarea obligativității de a prezenta
extrasul din Registrul Agricol. Mai mult, a fost limitat la patru
numărul documentelor obligatorii necesare la depunerea Cererii de
finanțarea, și anume, contractul de asigurare și anexele la acesta,
documentul/ documentele care atestă plata a cel puțin 50% din
valoarea integrală a primei de asigurare, actul de identitate al
persoanei fizice/ reprezentantului legal și documentul privind
codul IBAN al solicitantului. De asemenea, a fost acceptată
prezentarea inclusiv a documentelor pentru plățile prin POS, pentru
justificarea plății a cel puțin 50% din valoarea integrală a primei
de asigurare.
Retrospectiva 2020: Anul “robinetului” cu bani Ferma 22
decembrie 2020 un articol de STELIAN RĂDESCU
Dacă nu a plouat din cer, mai ales în sudul şi sud-estul ţării,
a plouat anul acesta cu bani de la buget. Un inventar al acestor
măsuri financiare, la final de an, cred că este oportun.
Confruntat cu o criză sanitară fără precedent în ultimii zeci de
ani, cu o secetă extremă cum nu-şi amintesc nici străbunicii să mai
fi văzut, dar şi motivat electoral, fiind în acelaşi timp
monitorizat de opoziţie, Guvernul Orban a răspuns în plan agricol
cu prioritate prin măsuri de ordin financiar. Nu a avut încotro: a
dat bani fermierilor. Cum va fi de aici înainte?
Împărţirea fondurilor
Măsurile financiare din anul acesta se împart în două mari
categorii:
1. cele oferite în contextul pandemiei Covid -19 şi
2. cele alocate pentru despăgubirea fermierilor ale căror
culturi au fost afectate de secetă începând cu toamna anului 2019
şi până în primăvara anului 2020. Prima categorie suportă la rândul
ei o împărţire în ajutoare financiare acordate de la bugetul de
stat şi ajutoare acordate din fonduri europene, prin Măsura 21.
Ajutorul pentru marii fermieri
Banii de la bugetul de stat acordaţi drept ajutor în
contextul crizei sanitare au fost alocaţi pentru sectorul creşterii
bovinelor (de la 91 exemplare eligibile în sus), cel al creşterii
suinelor şi sectorului avicol. Potrivit unei informări a APIA, au
aplicat pentru această schemă de ajutor 543 de crescători de
bovine, 315 fermieri din sectorul avicol şi 297 ferme de creştere a
suinelor. Valoarea maximă a sprijinului financiar a fost de 100.000
de euro/exploataţie. Cei mai mulţi aplicanţi din sectorul creşterii
bovinelor au fost din judeţul Mureş (48), din sectorul avicol au
fost în judeţul Bihor (37), iar din sectorul creşterii suinelor cei
mai numeroşi au fost din judeţul Hunedoara (26).
La rând, fermierii mici şi mijlocii
Guvernul a făcut diferenţa între fermierii cu peste 91 de bovine
eligibile şi cei cu mai puţin de 91 de bovine eligibile, aceştia
din urmă fiind ajutaţi financiar prin Măsura 21, la un loc cu
crescătorii de ovine şi caprine, dar şi cu legumicultorii,
pomicultorii şi cultivatorii de cartofi. Banii pentru M21 sunt
alocaţi din bugetul european. Cuantumul ajutorului variază de la
700 de euro la 5000 de euro. Potrivit unei informări APIA, în
sectorul zootehnic - bovine au fost depuse 44.960 cereri pentru un
număr de 594.974 capete; în sectorul zootehnic - ovine şi/sau
caprine, 40.067 cereri pentru un număr de 8.709.852 capete; în
sectorul vegetal - legume-fructe şi cartofi, 46.451 cereri pentru o
suprafaţă de 66.526,85 ha. De precizat că pentru a fi eligibil, un
fermier a trebuit să deţină minimum 5 UVM bovine. În cazul
crescătorilor de ovine/caprine, numărul minim eligibil a fost de 50
de exemplare.
Cea mai mică parcelă eligibilă
În sectorul vegetal, suprafeţele minime eligibile au
coborât până la 0,03 ha în cazul legumelor cultivate în spaţii
protejate. Măsura 21 a fost aplicată, aşadar, pentru fermierii mici
şi mijlocii, fiind făcute şi unele ajustări pentru sectorul
vegetal, astfel încât pragul de eligibilitate să fie cât mai mic,
iată de minimum 300 mp pentru cultivarea legumelor în sere şi
solarii.
1.116.860,11 hectare la plata despăgubirilor
Cea de-a doua categorie de ajutoare financiare i-a inclus
pe fermierii din sectorul vegetal ale căror culturi au fost
afectate de secetă în lunile de toamnă ale anului trecut şi până în
aprilie 2020. E vorba de culturile de păioase şi de rapiţă. La
solicitarea publică a marilor asociaţii ale fermierilor, guvernul a
creat baza legală astfel încât să poată fi evaluate pagubele din
câmp. Procesul de evaluare şi cel de legiferare a durat câteva
luni, abia în septembrie fiind făcute plăţile, în procent de 80%,
din bugetul de stat. Potrivit APIA, suprafaţa totală calamitată a
fost de 1.116.860,11 ha. Au fost declaraţi eligibili 27.861 de
fermieri, iar suma totală alocată a fost de 849.999.807,41 lei. Cum
am spus, guvernul a plătit o tranşă de 80% din suma totală revenită
fiecărui fermier, angajându-se să achite restul după următoarea
rectificare bugetară.
Pierderi încă nedespăgubite
Din păcate, seceta nu s-a oprit în luna aprilie. Culturile
înfiinţate în primăvara acestui an au fost la rândul lor afectate
în mare măsură. Fermierii au cerut din nou ajutor, echipele de
evaluare s-au deplasat în câmp, ministrul a declarat că şi aceste
pagube trebuie în parte acoperite de la bugetul de stat, dar
deocamdată nu a fost întreprinsă o acţiune concretă în acest sens,
o evenutală despăgubire fiind amânată pentru anul viitor.
Măsuri pentru apicultură Și sectorul apicol a
beneficiat anul acesta de ajutor financiar de la bugetul de stat:
25 lei/familia de albine, cu condiţia înregistrării la ANARZ şi la
ANSVSA. Schema de ajutor a totalizat 10.516.359,27 de euro.
Ajutorul de minimis a fost acordat pentru compensarea efectelor
fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada
martie - mai 2020 asupra sectorului apicol.
Minimisul pe tomate şi usturoi Precizez că acestor
ajutoare financiare decise în condiţii de criză sanitară şi de
secetă pedologică extremă li se adaugă ajutoarele de minimis
acordate prin programele ”Tomate româneşti” şi ”Usturoiul
românesc”, cuantumul pentru tomate fiind mai mic de 3000 de euro,
cât a fost în trecut, iar ciclul II a fost eliminat. MADR a impus
însă reguli stricte în ceea ce priveşte aplicarea tratamentelor
fitosanitare.
Click AICI şi află tot ce trebuie să ştii despre banii
fermierilor: subvenţii APIA, noi măsuri de sprijin, bani de la stat
sau fonduri europene, despăgubiri pentru agricultură, condiţii de
acordare sau termene de plată! Informaţii la zi, pe
www.agroinfo.ro!
RĂMÂN FERMIERII ACEIAŞI CLIENŢI AI PUTERII POLITICE?Ar fi fost
mult mai bine să nu existe motive pentru acordarea ajutoarelor
financiare enumerate în acest articol. Adică să nu existe nici
pandemie, nici fenomene meteorologice nefavorabile. În pofida
acestor ajutoare, fermierii se confruntă mai departe cu dificultăţi
de ordin financiar, din cauza scăderii preţurilor, a sancţiunilor
aplicate de partenerii contractuali, a creşterii preţurilor la
inputuri, a ruperii unor lanţuri de aprovizionare. Semnul că
lucrurile vor merge bine în agricultură va fi atunci când lumea
agricolă nu va mai solicita ajutorul statului, fiindcă piaţa şi
condiţiile meteorologice sunt favorabile. Dar o astfel de
perspectivă este tot mai îndepărtată, iar femierii, mai ales cei
mici şi cei mijlocii rămân pe mai departe clienţii puterii
politice
Investiții de 12,3 milioane RON finanțate de către MMAP. Cine
sunt beneficiarii? 22 decembrie 2020 12 noi localități beneficiare
ale investițiilor finanțate de către Ministerul Mediului, Apelor și
Pădurilor ( MMAP).
7 noi contracte au fost semnate, săptămâna trecută, pentru
lucrările de construcție a 11 platforme de depozitare a gunoiului
de grajd și o primă stație de compostare, ca urmare a licitației
demarate în septembrie de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor
(MMAP), prin Proiectul „Controlul Integrat al Poluării cu
Nutrienți” (CIPN). Aceste investiții se alătură celor 117
investiții finalizate în perioada 2002 – 2020 și celor 27 aflate în
construcție.
Cele 12 localități beneficiare sunt: Parva – județul Bistrița
Năsăud, Unguraș – județul Cluj, Colibași – județul Giurgiu, Șotânga
– județul Dâmbovița, Valea Mărului – județul Galați, Vetrișoaia –
județul Vaslui, Saraiu – județul Constanța, Tîrgușor – județul
Constanța, Dobrosloveni – județul Olt, Vadu Pașii – județul Buzău,
Gogoșari – județul Giurgiu, pentru platforme și Prisăcani – județul
Iași, pentru stația de compostare.
Valoarea totală a investiției suportate de MMAP, prin CIPN, este
de peste 12,3 milioane lei, la care se adaugă contribuția locală de
aprox 5% pentru fiecare investiție. După finalizare, de gestionarea
platformelor se vor ocupa UAT-urile localităților beneficiare,
urmând să fie monitorizate de către MMAP. Investițiile finanțate de
MMAP oferă autorităților locale beneficiare, pe lângă platforma
propriu-zisă, și un set de utilaje destinat colectării, manevrării,
compostării și împrăștierii gunoiului de grajd: un tractor, două
remorci, un încărcător frontal, o mașină de împrăștiat compostul și
o cisternă vidanjă. Practic, UAT-urile sunt în măsură să
implementeze un serviciu public pentru managementul dejecțiilor
provenite de la animalele din gospodării și fermele mici.
Gospodărirea gunoiului de grajd la nivel de comună s-a dovedit
cea mai eficientă soluție pentru combaterea poluării cu nitrați,
având în vedere specificul României. Țara noastră are peste 3
milioane de ferme mici sau gospodării de subzistență, care nu au
posibilitățile necesare tratării corespunzătoare a bălegarului,
fapt care generează o poluare difuză la nivelul comunelor. Pe lângă
beneficiile de mediu, fermierii și gospodarii care au încheiate
contracte cu platforma comunală și fac dovada predării gunoiului de
grajd sunt considerați, de către APIA și AFIR, conformi din punctul
de vedere a capacităților de stocare. Fapt care îi scutește pe
aceștia de investiții proprii în platforme individuale.
Investițiile care continuă dezvoltarea infrastructurii de
gospodărire a gunoiului de grajd sunt finanțate de Guvernul
României, dintr-un împrumut acordat de Banca Mondială. Bugetul de
investiții alocat de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor
prin proiect, pentru perioada 2017-2022, este de 36,32 milioane
Euro.
Proiectul ”Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți” este
parte a demersurilor Guvernului României de asigurare a
implementării Directivei Nitrați, prin care se urmărește reducerea
poluării cu nutrienți din surse agricole. Managementul gunoiului de
grajd la nivel de comună este o preocupare principală a
Proiectului, având în vedere că, la ora actuală, în România sunt
peste 3 milioane de ferme mici, de subzistență, care nu au
capacitatea de a implementa individual măsurile necesare prevenirii
poluării solului și a apei freatice.
Conform multiplelor studii de specialitate, poluarea apelor cu
nitrați este cauzată de o gestionare improprie a fertilizanților
(naturali sau chimici) și poate conduce la probleme grave de mediu
(eutrofizare – fenomen care afectează grav echilibrul ecosistemele
acvatice), dar mai ales la consecințe asupra sănătății populației.
Afecțiunea ceai mai gravă, methemoglobinemia reprezintă o reducere
a capacității sângelui de a transporta oxigenul, care se manifestă
prin cianoza pielii, anxietatea și confuzie pe măsură ce boala se
agravează. Din păcate, în România încă se înregistrează cazuri de
methemoglobinemie, iar cei mai vulnerabili în fața acestei
afecțiuni sunt bebelușii care sunt hrăniți cu lapte preparat cu apă
din surse poluate cu nutrienți. Afecțiunea se mai numește și boala
albastră a sugarului, sau cianoza infantilă.
Proiectul CIPN, finanțat de Guvernul României, dintr-un împrumut
de la Banca Mondială, este în a doua fază, cea de finanțare
adițională. Proiectul inițial a demarat în 2008 și s-a încheiat în
2017 și a finanțat un număr de 86 de platforme de management de
gunoi de grajd. Finanțarea adițională a proiectului a fost alocată
pentru cinci ani, până în martie 2022. În această fază a
proiectului vor fi finanțate peste 90 de comunități locale.
ALTELEEXCLUSIV! Cine rămâne și cine pleacă de la Ministerul
Agriculturii 22 decembrie 2020Odată cu încheierea alegerilor
parlamentare din 6 decembrie, au început negocierile pentru
formarea unei noi coaliții de guvernare și, implicit, pentru
împărțirea ministerelor între cele trei partide care vor forma noul
executiv. Noua coaliție de guvernare a ajuns la un consens în ceea
ce privește împărțirea ministerelor, iar acum se alcătuiesc noile
echipe de conducere. În ceea ce privește Ministerul Agriculturii,
actualul ministru, Adrian Oros, este favorit să-și păstreze
funcția. Echipa din jurul său, însă, va suferi unele
modificări.
În primul rând, din actuala echipă vor pleca Emil Dumitru și
George Scarlat, aleși în Parlamentul României în funcțiile de
deputat, respectiv senator. AGRO TV a luat legătura cu George
Scarlat în cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport”, pentru mai
multe detalii legate de cine rămâne și cine pleacă din echipa
MADR.
”Parte din actuala echipă va rămâne la Ministerul Agriculturii.
În procentul cel mai mare, domnul Adrian Oros este favorit să
rămână în fruntea Ministerului. Indiferent cine rămâne, important
este să se ducă mai departe proiectele pe care le-am început,
pentru că nu este timp fizic pentru a relua. Mă gândesc aici în
primul rând la Planul Național de Redresare și Reziliență.
Este posibil să fie trei secretari de stat de la PNL, unul de la
USRPLUS și unul de la UDMR, pentru că aceasta este conjunctura. Îmi
este greu să vă spun nume, pentru că sunt dezbateri în cadrul
grupului, în cadrul filialelor. Domnul George Șerban își dorește și
are șansele cele mai mari să rămână secretar de stat, pentru că
filiala sa a obținut și un rezultat bun la alegeri. Și domnul
Simion își dorește să continue politicile pe care le-a început cu
privire la industria alimentară”, a precizat senatorul George
Scarlat pentru AGRO TV.
În ceea ce îi privește pe Avram Fițiu și Claudiu Sorin Roșu
Mareș, este puțin probabil ca aceștia să se mai regăsească în
viitoarea echipă de conducere de la MADR, întrucât partidele în
care sunt înscriși nu fac parte din coaliția de guvernare.
STUDIU DELOITTE: Patru din zece consumatori vor cheltui mai
puţin de Crăciun decât anul trecut în contextul pandemiei de
COVID-19 J.P. Miscellanea / 22 decembrie
Aproximativ patru din zece consumatori (38%) plănuiesc să
cheltuiască mai puţin de Crăciun decât anul trecut în contextul
pandemiei de COVID-19, potrivit studiului Deloitte 2020 Holiday
Retail Survey. Studiul subliniază că anxietatea legată de
problemele financiare a schimbat atitudinea consumatorilor faţă de
cumpărăturile de sărbători, principalele motive pentru precauţia
lor fiind instabilitatea economică (50%) şi planurile de a
economisi (40%). Studiul a fost realizat în rândul a peste 4.000 de
consumatori din SUA şi oferă informaţii despre modul în care
pandemia influenţează perioada sărbătorilor, se arată într-un
comunicat trimis redacţiei.
Călătoriile şi experienţele sunt elementele la care vor renunţa
cei mai mulţi dintre consumatori de sărbători, 34% dintre aceştia
investind mai puţin decât anul trecut în activităţi de socializare
în afara locuinţei. Cardurile cadou sunt preferatele consumatorilor
în acest an (48%), urmate de articolele vestimentare (43%) şi de
jocuri şi jucării (40%). La polul opus, bijuteriile, jucăriile
pentru animalele de companie, obiectele de decor şi accesoriile
(24%) sunt ultimele pe lista opţiunilor în materie de cadouri
pentru sărbătorile din acest an. Pe măsură ce restricţiile
instituite în contextul crizei globale de sănătate devin mai
stricte în timpul sărbătorilor de iarnă, consumatorii intenţionează
să petreacă această perioadă aproape de casă şi să se delecteze cu
băuturi (33%) şi alimente (30%), acestea fiind primele cumpărături
pe care respondenţii le-ar face pentru ei de sărbători.
Fie că fac cumpărături pentru alţii sau pentru ei înşişi,
consumatorii preferă mediul on-line, deoarece pot evita aglomeraţia
(65%), le este mai uşor să comande de acasă (64%) şi pot beneficia
de transport gratuit (60%). Jumătate dintre aceştia (51%) sunt
anxioşi atunci când vine vorba de efectuarea cumpărăturilor în
magazinele fizice în timpul sărbătorilor din cauza pandemiei de
COVID-19 şi 49% dintre ei au declarat că îşi vor relua
comportamentul de cumpărături de dinaintea pandemiei numai atunci
când va fi disponibil un vaccin. Pe lângă mediul on-line,
consumatorii preferă variantele comode de a face cumpărături, 69%
dintre respondenţi menţionând că aleg magazinele care se află în
proximitatea reşedinţei lor.
Oana Buhăescu, Director Audit, Deloitte România, şi lider al
industriei de retail: "La nivel global, în ultimele luni
consumatorii au resimţit un nivel ridicat de anxietate şi sunt
preocupaţi de situaţia lor financiară. Pe măsură ce ne apropiem de
sfârşitul de an, ei înclină spre un comportament prudent legat de
cheltuielile de Crăciun. Această atitudine este valabilă şi în
România, deşi consumul a crescut cu mai mult de 4% în luna
octombrie, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, în
principal datorită produselor nealimentare, potrivit datelor
Institutului Naţional de Statistică. De asemenea, este de menţionat
că noile obiceiuri de consum pot deveni o sursă de creştere pentru
comercianţi anul acesta, deoarece unele bugete rezervate cândva
pentru călătorii pot fi redirecţionate acum către aceştia."
În baza analizei comportamentului din timpul sezonului de
sărbători, au fost identificate patru profiluri diferite de
cumpărători, concluzionează studiul. Cumpărătorii festivi (27%),
dornici să ia cadouri pentru alţii şi mai puţin pentru ei înşişi,
şi cumpărătorii eficienţi (24%), care văd cumpărăturile ca pe o
îndatorire şi iau în considerare cel mult patru magazine, sunt
profilurile predominante. Următoarele două profiluri identificate
sunt cel al cumpărătorului responsabil (18%), care este dispus să
plătească mai mult pentru produse durabile şi preferă să cumpere de
la comercianţii locali decât de la lanţurile naţionale de retail,
şi vânătorul de oferte (16%), care intenţionează să aloce mai mult
de o lună pentru cumpărăturile de sărbători şi aşteaptă reducerile
din această perioadă pentru a cumpăra articole costisitoare pentru
el sau pentru casă.
Viitorul Guvern va aplica impozit zero pe salariul minim din
2022 și doar în agricultură Ovidiu Bărbulescu scris astăzi, 12:30
–
Programul de guvernare al viitoarei coaliții PNL-USR-PLUS-UDMR
va include scutirea de taxe și impozite pentru plafonul reprezentat
de salariul minim din veniturile persoanelor din agricultură,
începând cu 2022, au declarat pentru Profit.ro surse autorizate din
coaliție
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată pe
Profit Insider De ce este important: În programul de guvernare din
campania electorală, USR-PLUS a promis zero taxe pe salariul minim,
dar prin scutirea de taxe și impozite a 2.230 de lei din salariul
brut (echivalentul salariului minim pe economie). Aplicarea taxelor
și impozitelor urma să se facă doar pe suma care depășește salariul
minim pe economie.
Surse politice au precizat pentru Profit.ro că, în urma
negocierilor din coaliție, în programul de guvernare a fost
convenită aplicarea reducerii de impozit pentru cota de salariu
minim din 2022 și doar în agricultură.
Potrivit acelorași surse, liberalii au arătat că nu poate fi
încă susținută scutirea de impozit și taxe pentru cota de salariu
minim în cazul tuturor veniturilor.
Fostul premierul Ludovic Orban afirma luna trecută că trebuie
începute discuțiile cu privire la salariul minim valabil pentru
anul 2021, iar în acest scop trebuie convocat Consiliul Național
Tripartit.
Sindicatele susțin că intenția viitorului Guvern ar fi de a
îngheța salariul minim pe economie la valoarea din acest an, dar
acest lucru nu a fost confirmat de ministrul Finanțelor, Florin
Cîțu, propus de coaliție pentru funcția de prim-ministru. Afla mai
multe despre
……………………….LEGISLATIV
………………….INTERNEPrețul cărnii de porc înainte de Crăciun: 5,2
lei/kg la poarta fermei, 14 lei/kg la micii crescători Angelica
Lefter - 22 decembrie 2020 Prețul cărnii la poarta fermei, mai mic
în acest an cu 30% față de finalul anului trecut. Preşedintele
Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR),
Ioan Ladoşi, a anunțat că la acest moment, crescătorii români vând
în pierdere la acest nivel de preț.Carnea de porc în viu se vinde
la poarta fermei cu 5,2 lei/ kilogram, sub preţul de cost al
producătorului român, în timp ce preţul în micile gospodării ajunge
şi la 14 lei pe kilogram, mai mult decât dublu.”Se observă că piaţa
românească este una paralelă, avem o piaţă oficială, cea a fermelor
comerciale înregistrate sanitar – veterinar şi avem piaţa porcilor
din gospodăriile populaţiei. Dintotdeauna a existat o diferenţă
majoră de preţ între cele două pieţe. Noi efectiv ne zbatem la
limita profitabilităţii, având în vedere că vindem porcii în viu la
poarta fermei cu 5,2 lei/kg. Preţul este cu 30% mai mic decât anul
trecut în aceeaşi perioadă şi cam tot cu 30% sub costul de
producţie. În acest moment mergem în pierdere”, a declarat Ioan
Ladoşi pentru agerpres.ro.Totodată, specialistul a arătat că piaţa
micului gospodar este una extrem de activă şi total necontrolată.
În acest caz, porcul în viu se vinde în aceste locuri la preţuri de
2-3 ori mai mari decât cele pe care le pot primi producătorii din
industria cărnii de porc.”Spre deosebire de noi, piaţa aceasta
paralelă a micului gospodar este una extrem de activă şi total
necontrolată. În contextul actual, preţul la poarta micii
gospodarii este undeva între 12 -14 lei pe kilogram în viu, mai
mult decât dublu. Această chestiune este foarte uşor explicabilă
pentru că micul gospodar intră direct în negociere cu consumatorul
final. Eu pot să înţeleg şi creşterea preţurilor la gospodăriile
populaţiei, având în vedere scumpirea cerealelor din acest an, dar
trebuie să avem mare grija şi să cumpărăm porc sau carne de porc de
acolo unde avem certitudinea că există o certificare
sanitar-veterinară şi nu ne punem viaţa în pericol”, a mai declarat
reprezentatul APCPR. Ioan Ladoși a mai subliniat că sectorul
comercial livrează către piaţa locală, în mod normal, în jur de
80.000 – 90.000 de porci pe săptămână. Această cifră este posibil
să crească şi chiar să se dubleze în această săptămână
premergătoare sărbătorilor de Crăciun.”Este foarte greu să spunem
exact cât livrăm acum pe piaţă, dar nu vedem un declin al cererii
de carne de porc în România, poate marginal datorat închiderii
HoReCa, dar şi în acest context românii tot consumă carne de porc,
dar nu mai merg la restaurant ci o consuma acasă”, a mai spus
Ladoşi.Președintele APCPR a explicat că producătorii români de
carne de porc nu controlează sub nicio formă preţul cărnii din
magazine, pentru că nu există un contact direct cu cumpărătorul
final. Totodată a recunoscut că puterea de negociere a
crescătorilor de suine români este limitată faţă de retailer.”Noi
vindem porcii către abatoare şi procesare şi ele mai departe. Noi
nu avem contact direct cu cumpărătorul final, cu clientul. Din
păcate nu noi facem preţul de la raft, nu îl controlăm sub nicio
formă, iar puterea noastră de negociere este extrem de limitată
faţă de retailer, pentru că trăim nişte vremuri în care Europa şi
mai ales Germania are supraproducţie şi în momentul în care vrem să
cerem ceva mai mult să ajungem la limita supravieţuirii ni se spune
foarte clar şi verde în faţă: Nu-ţi convine preţul meu aduc din
Germania. Noi nu putem asigura la ora actuală decât 30% din
consumul intern de carne proaspătă. Din datele pe care le avem, la
31 august, referitoare la importuri, ne situăm oarecum la un nivel
similar cu 2019, poate doar să existe o mică scădere care se
datorează faptului că HORECA a comandat mai puţină carne în această
perioadă”, a spus liderul Asociaţiei Producătorilor de Carne de
Porc din România.Pierderile au depășit un miliard de euroIoan
Ladoși a mai arătat că în ceea ce priveşte pierderile înregistrate
de industria cărnii de porc din România s-a depăşit cifra de un
miliard de euro. Asta din cauza pandemiei, dar şi a pestei porcine
africane, care a ucis mai mult de 600.000 de porci din sistem în
cei trei ani şi jumătate de când a apărut virusul pe teritoriul
României.”Am pierdut din sistemul comercial din cauza pestei mai
bine de 600.000 de animale, iar în privinţa pierderilor din toate
aceste motive s-a depăşit cifra un miliard de euro. La sfârşitul
lunii noiembrie a avut loc un audit în privinţa temelor făcute de
autorităţi pe zona pestei porcine africane şi, cu toate că nu avem
un raport oficial, din ceea ce am auzit, „pe surse” concluzia
Comisiei Europene este acceaşi: autorităţile române au evitat să
implementeze recomandările, ceea ce era oarecum de aşteptat din
perspectiva noastră pentru că problema impunerii unor reguli poate
fi neprietenoasă, ori noi am trecut prin două rânduri de alegeri şi
niciunul dintre partide nu şi-a asumat să ridice acest cartof
fierbinte. Să ne bucurăm că s-a terminat şi cu alegerile, aşteptăm
să se clarifice în cel mai scurt posibil şi noua formulă de
guvernare şi aşteptăm în sfârşit, acum nemaifiind sub presiune
politică, să se ia acele măsuri care sunt absolut normale şi
absolut logice într-o ţară civilizată”, a declarat preşedintele
asociaţiei.Despre anunțata ”Lege a porcului”, Ioan Ladoşi este de
părere că a fost o idee extrem de bună lansată în primăvară de
către autorităţi, dar la acel moment „principala motivaţie a fost
să se tragă de timp, nu să se implementeze ceea ce trebuia
implementat”.„Acum să vedem ce mai pot să inventeze, pentru că în
România este crucial să avem o lege a condiţiilor în care să se
poată creşte porcii, să nu fie pusă în pericol nici siguranţa
alimentară a României şi nici consumul şi producţia locală de carne
de porc”, a conchis preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Carne
de Porc din România (APCPR), Ioan Ladoşi.Conform ultimelor date
anunțate de de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru
Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), România înregistrează 409 de focare
active de pestă porcină africană (PPA) în 32 de judeţe.
„FĂRĂ DESPĂGUBIRI ERAM DEJA FALIMENTARI!” Retrospectivă 2020 cu
Raul Mărunţoiu Marian MUŞAT 22 decembrie 2020
Un an extrem de complicat ne dă acum şansa unei retrospective.
Ce-a fost bun, ce-a fost rău în 2020? Ce priorităţi avem în 2021?
Iată ce spune Raul Mărunţoiu, tânăr fermier din Constanţa !
„Totul a fost un dezastru de la A la Z, am înregistrat pierderi
catastrofale! Deşi noi, fermierii, ne-am făcut datoria cu vârf şi
îndesat. Fără despăgubiri eram deja falimentari. Sperăm să continue
sprijinul şi la culturile de primăvară, pentru că la porumb, la
mazăre şi lucernă eu am înregistrat producţie zero! Apoi, fermierii
sunt complet neprotejaţi în faţa traderilor care-i execută în
continuare pentru că nu şi-au putut onora nişte contracte din cauză
de forţă majoră, nu din vina lor”, arată Raul Mărunţoiu. „O măsură
mai puţin fericită o consider întârzierea despăgubirii fermierilor,
deşi plăţile comportau o maximă urgenţă”, a adăugat tânărul.
CONDIŢII MAI ASPRE LA ACORDAREA SUBVENŢIILOR
„Trebuie să se înăsprească şi condiţiile de încasare a
subvenţiilor, în sensul ca cei care cer plată să dovedească cu
facturi de achiziţii de seminţe, de pesticide, de îngrăşăminte, de
prestări servicii. Acum se permite oricărui om care depune o simplă
cerere, pe vorbe, să primească subvenţii. Aceştia sunt doar
încasatori de subvenţii”, a explicat cultivatorul.
„Între măsurile prioritare menţionez reabilitarea în sistem de
urgenţă a irigaţiilor şi extinderea acestora; elaborarea unui cadru
legislativ mai actual şi mai adaptat pentru agricultură, în ceea ce
priveşte contractele de arendare, de muncă. Trebuie găsite soluţii
pentru a proteja salariaţii din agricultură, pentru că după
dezastrul de anul ăsta, mare parte din fermierii din sud-est nu mai
au bani de salarii. Asta se va traduce prin concedieri”, a
concluzionat fermierul constănţean.
Apicultura românească, în cădere! Buzăul pierde apicultori pe
capete Ana Felea Miscellanea / 22 decembrie
Anul agricol atipic a adus mari probleme şi în rândul
apicultorilor. Criza a fost adâncită şi de restricţiile impuse de
pandemia de coronavirus astfel că, la final de an, concluziile aduc
veşti proaste pentru apicultura românească.
În primul rând, criza din 2020 a afectat producţia de miere care
este drastic diminuată faţă de alţi ani, deşi apicultorii vorbesc
despre cantităţi reduse de miere pentru ultimii doi-trei ani. În al
doilea rând, apicultorii buzoieni spun că au fost îngenunchiaţi de
valul de probleme cu care s-au confruntat anul acesta şi că cei mai
tineri dintre crescătorii de albine au renunţat la această
îndeletnicire.
Pe partea cealaltă, apicultorii cu experienţă spun chiar că, în
câţiva ani, se va ajunge ca apicultura să fie practicată doar ca
hobby şi nu la nivel profesional.
Asta pentru că populaţia din coloniile de albine a fost drastic
diminuată din cauza condiţiilor meteo din acest an, iar albinele au
intrat în iarnă slăbite, fiind nevoie de hrană suplimentară care a
însemnat cheltuieli în plus pentru apicultori.
Dragoş Gavrilă, apicultor, a explicat: "Apicultura în zona de
Sud-Est a României a fost în consonanţă cu toată agricultura.
Practic, a fost calamitată. Dacă colonia de albine trebuie să-şi
asigure propria hrană plus un surplus pentru apicultori, anul
acesta nici propria hrană nu au reuşit să şi-o producă. Producţia
de miere a fost foarte mică şi în zone izolate. Pierderea cea mai
importantă o reprezintă puterea coloniilor de albine. Familiile de
albine nu s-au mai putut dezvolta. Anul acesta am avut colonii
subdimensionate. Dacă în trecut, avem colonii cu 30.000-40.000 de
indivizi, anul acesta s-a mers cu 20.000. Scăderea este dramatică,
aproape la jumătate. Albinele nu şi-au produs nici hrană. Acum se
intervine cu turte, o hrană solidă. Practic avem grijă să nu ne
moară. Un kilogram de turte costă între 5 lei şi 8 lei. O colonie
de albine are nevoie între 12 şi 15 kilograme de turte pentru a
ajunge în luna aprilie. Deci efortul apicultorilor este foarte
mare".
Dezamăgirea apicultorilor vine la momentul comercializării. Aici
apicultorii pomenesc despre concurenţa neloială venită din partea
marilor lanţuri de magazine. Producătorii spun că ei nu pot concura
cu marile magazine care au produse apicole la preţuri foarte mici,
fiind aduse din import. Diferenţa de preţuri practicată de
producător şi marile magazine s-a adâncit şi mai mult în perioada
sărbătorilor, când sunt practicate şi tot felul de promoţii.
"Aici e drama apiculturii româneşti. Preţul mierii este făcut de
marile magazine care aduc miere din ţări exotice, din ţări din
Africa, la nişte preţuri cu care noi nu putem concura. Cred că în
câţiva ani apicultura nu va mai fi o apicultură de profesionişti,
va fi o apicultură de weekend. De exemplu, noi dăm un kilogram de
miere polifloră cu 25 de lei, iar cea de salcâm cu 40 de lei.
Marile magazine vând cu 10% mai puţin. Se urmăreşte să fim
distruşi. În ultimele zile au fost campanii care au avut miere la
preţuri aproape de preţul unui kilogram de zahăr. Nu putem concura
cu aşa ceva", a explicat Dragoş Gavrilă.
Situaţia în care a ajuns apicultura românească i-a determinat pe
unii apicultori să renunţe la creşterea albinelor. Este vorba
despre cei mai tineri care nu mai văd un viitor în acest
domeniu.
"Sunt apicultori care renunţă. Sunt oameni la 30 de ani care au
preferat să plece în străinătate. Încet, încet media de vârstă a
apicultorilor va creşte. Se ajunge la 50 plus. Tinerii nu mai vin
pentru că apicultura nu le mai asigură un viitor", a punctat Dragoş
Gavrilă.
Pentru a-i susţine, statul a acordat şi apicultorilor un ajutor
de minimis în valoare de 25 de lei pentru o colonie de albine.
Banii au fost folosiţi, în general, pentru a fi asigurată hrana
albinelor pentru sezonul rece.
ÎNCHIDEREA PIEŢELOR, O MĂSURĂ FATALĂ! Retrospectivă 2020 cu
Nicolae Cioranu Marian MUŞAT 22 decembrie 2020
OAIA A RĂMAS CODAŞĂ spune Nicolae Cioranu, preşedinte ROMOVIS.
Iată retrospectiva lui pentru 2020 şi propunerile pentru 2021!
„Nu prea am ce număra, ce s-a derulat sunt decizii vechi. Însă
închiderea pieţelor în această perioadă este fatală pentru noi la
vânzarea produselor din lapte. În ceea ce priveşte viitorul, toate
măsurile privind sectorul ovin sunt prioritare, căci oaia a rămas
în urmă cu totul. Noroc că a salvat-o piaţa în perioada de
pandemie; dacă nu se întâmpla aşa, eram în pom. Ajutorul de CoVid
este insuficient! De exemplu, dacă la vacă sunt 100 euro/cap femelă
bovină adultă (echivalentul în lei), la oaie avem doar 5 şi -
atenţie! - beneficiază numai o parte din efectiv, până la 500 de
capete”, ne-a declarat Nicolae Cioranu.
OAIA A RĂMAS CODAŞĂ
„Ar trebui să avem programe directe la fermier.
Mecanizarea fermelor de animale - pentru că nu mai găsim personal -
a rămas în urmă. Dar aici este o altă mare durere. Din evidenţele
APIA rezultă că în România sunt 7 milioane de oi înscrise pe CNP,
pe PF şi 1 milion şi ceva de oi le regăsim întregistrate juridic.
Or, persoanele fizice nu au putut depune proiecte pentru accesarea
banilor europeni, oierii fiind mai reticenţi în a se înscrie într-o
formă juridică”, a precizat preşedintele ROMOVIS
CEI MAI BOGAȚI CIOBANI DIN ROMÂNIA NU FAC BANI DIN CREȘTEREA
OILOR! Agroinfo 22 decembrie 2020
EXCLUSIV AGROINFO. Cei mai bogați ciobani din România nu și-au
strâns averile din creșterea oilor, au făcut bani din
vânzarea certificatelor de origine pentru berbeci. Nu avem o
Țurcană care să dea doi litri de lapte și nu avem o carcasă de
Țurcană care să se încadreze la o clasă de calitate. S-au luat bani
de ameliorare de la stat, și-au umplut unii buzunarele și Țurcana a
rămas tot ca pe vremea lui Decebal, a pus degetul pe rană Dumitru
Ardelean, președintele Asociației Crescătorilor de Ovine și Caprine
Sălaj.
Politica agricolă creată sau făcută până acum de toți miniștrii
care s-au perindat la Ministerul Agriculturii a fost una
dezastruoasă. Bineînțeles că a culminat cu domnul Daea sau
tovarășul Daea, acest om pe care nu l-am înțeles și care nu a avut
nicio filozofie, un comunist penibil.
Am ajuns pe un trend descendent, efectivele de animale se duc în
jos. Nu-ți trebuie studii superioare să observi că, de exemplu, la
vaci s-au dus animalele de la 10 milioane la 1, la ovine, de la 15
milioane la 7 sau la 6 milioane, unii spun la 7 milioane de oi, dar
părerea noastră, a celor de la asociație, este că peste un milion
de oi sunt în pungă ( se referă la crotalii ținute în pungă n.r.).
Deci, efectiv, ne-am dus de la 15 milioane de oi la 6 milioane de
oi. Scăderea efectivului de animale nu s-a făcut pe vremea
ministrului Oros, ca să venim să-i spunem: băi, Oros! Sau pe vremea
directorului Bela Vaida de la Agenția Națională pentru Zootehnie.
Nu se poate să le punem în cârcă domnilor Oros și Vaida acest
declin al efectivelor de animale. Și, paralel, cu scăderea
efectivelor de animale din România, am văzut că avem importuri
extraordinar de mari, pe carne, pe lapte, pe produse agricole.
Odată cu distrugerea zootehniei și a agriculturii s-a procedat
la importuri masive de produse cu mare semn de întrebare. De aceea,
îmi place să cred că ministrul Oros și directorul Vaida sunt primii
demnnitari din agricultură care nu sunt comuniști. Sunt primii care
au acționat și au deranjat multă lume. Pentru că domnul director
Vaida a încercat să stopeze acțiunile cu iz penal cu berbecii cu
origine.
Doamne iartă-mă, cum se face că cei mai bogați ciobani din
România sunt cei care vând certificate de origine, nu ăia care
cresc oi?! Paradoxal! Și atunci toate acțiunile astea, vă spun, cu
iz penal clar trebuie stopate de cineva. A venit domnul Vaida și
le-a stopat. Normal că este incomod. Că a spus: măi, fraților,
haideți să facem niște analize la berbeci. Și atunci, s-a inflamat
multă lume. Dacă ești corect, eu spun că trebuie să te supui și
chiar tu să ceri analize. Uite, domle, sunt corect, vă rog să
faceți analiza ADN sau de paternitate la berbecul meu. Vreau să vă
arăt că am fost corect. Despre genotipare vorbim, a declarat oierul
Dumitru Ardelean, exclusiv pentru AGROINFO.
Se dau zeci de milioane de lei de la bugetul de stat
pentru ameliorarea raselor de ovine, dar România nu are o Țurcană
care să dea doi litri de lapte sau una de carne, cu o carcasă care
să se încadreze la clasele de calitate din Europa, spune oierul.
Acum a venit moda acreditării de către Agenția Națională pentru
Zootehnie a asociațiilor pentru programe de ameliorare. Unii o
să-și umfle conturile pe documente false, acuză președintele
Asociației Crescătorilor de Ovine și Caprine Sălaj.
Suntem atipici. Nicăieri în lume sau în Europa nu s-au făcut
acțiuni de felul ăsta, adică vânzare de certificate de origine. Și
acum vin unii și spun: să-l dăm afară pe domnul Vaida! Păi, dacă
rămâne Vaida se face ordine. Cel puțin îmi place să cred că a
început o acțiune de curățare și de implementare, până la urmă, a
ceea ce scriu manualele, a normalității în zootehnie. I-am văzut pe
unii care cer acreditare de la ANZ și la ovine, și la bovine.
Acum e în trend, e la modă să ceri acreditare pe cărțile de
rasă. Păi, acreditarea asta, în mintea lor, este să pună mâna pe
niște bani. Nicio treabă nu au cu amelioararea animalelor, cu
problema de bază. Se gândesc toți la niște bani frumoși, care se
decontează de la stat și de la fermieri. Asta-i toată treaba!
Eu sunt revoltat, pentru că aș fi vrut să văd performanță. Noi
suntem la coada Europei, pentru că nu am făcut absolut nimic,
vizavi de performanță suntem la zero și acum. Nu avem o oaie
Țurcană decât de pe vremea lui Decebal, nu avem nici de carne, nici
mixtă. Adică, nu are nici carne, nici lapte. Aș fi vrut de atâția
ani să avem o oaie Țurcană care să aibă doi litri de lapte.
Specializată! Aș fi vrut să văd carcasă dintr-o categorie a
carcaselor, dintr-o clasă din cele cinci care sunt în Europa. Nu ne
încadrăm nici acolo. Ce am făcut? A, am luat niște bani. Unii și-au
umflat conturile pe niște documente false.
E cazul să se pună punct. Sper să rămână domnul ministru Oros,
sper să existe înțelepciunea să fie lăsat în continuare la
agricultură, pentru că a luat pulsul agriculturii și mă gândesc că
va face o treabă bună. Ăsta este crezul meu. Deci, are de lucru
foarte serios în zootehnie.
Faceți un exercițiu de imaginație că într-o noapte dispar toate
tractoarele, plugurile, utilajele agricole, tot ce e produs în altă
parte și o să vedeți că nu rămânem cu nimic. O să avem o mare
problemă, mai mare decât pandemia, adică, foamea. S-a distrus toată
industria în România. Nu mai facem pluguri, tractoare, semănători,
nu mai facem nimic. Adică, dacă eu mă duc să cumpăr un tractor pe
un program european nu am decât să-mi dau banii în Italia, Germania
și să susțin economia de acolo. Toți miniștrii agriculturii de până
acum au distrus agricultura în așa fel încât am ajuns în situația
disperată de astăzi, a declarat Dumitru Ardelean.
INDUSTRIE ALIMENTARATransavia – primul raport de sustenabilitate
din industria alimentară La dec. 22, 2020
Transavia, una dintre cele mai cunoscute afaceri de familie și
lider al pieței de carne de pasăre din România, realizează acest
demers important odată cu aniversarea a 30 de ani de activitate și
inovație pe piața românească.
Totodată, Transavia va marca în 2021 un alt obiectiv
important: depășirea cifrei de producție de 100.000 tone de
carne de pasăre anual.Odată cu lansarea obiectivelor de
sustenabilitate pentru anul 2025, dorim să oferim partenerilor,
clienților și angajaților noștri, o viziune de ansamblu și
transparentă, asupra activității grupului. Prin acest raport dorim
să reafirmăm statutul de lider în categoria în care activăm, atât
din punct de vedere al poziției de piață pe care o avem, cât și al
acțiunilor întreprinse de societatea noastră în domeniile
responsabilității sociale și strategiilor de dezvoltare
durabilă.
Raportul reprezintă o premieră pentru piața cărnii din România,
fiind primul elaborat conform standardelor GRI și aliniat la ODD.
Documentul face referire la perioada ianuarie-decembrie 2019,
evidențiind aspecte de business importante pentru toate unitățile
din grup.
“Ne face plăcere să prezentăm primul „Raport de Sustenabilitate“
al companiei, prin care dorim să oferim o viziune de ansamblu
asupra activității noastre zilnice și să arătam încă o dată
colaboratorilor noștri că facem lucrurile exact așa cum trebuie în
toate ariile in care activăm. Responsabilitățile asumate susțin
inițiative care au un impact pozitiv atât pentru produsele pe care
le oferim consumatorilor, cât și pentru angajați, mediu și
comunitățile unde ne desfășurăm activitatea.” afirmă Ioan Popa,
președinte și fondator Transavia.
Eforturile board-ului Transavia au fost întotdeauna orientate
spre a consolida business-ul într-un mod sustenabil. Continuarea
articolului pe RevistaPiața.ro
Editat de Ana Daniela Eftimie
Marii producători de cosmetice, dulciuri şi băuturi ai lumii fac
afaceri de 5 miliarde de lei în România doar din importuri, fără să
investească în producţie: O parte dintre jucători au avut fabrici,
dar le-au închis. Spre exemplu, napolitanele Joe, care se făceau la
Timişoara, se produc în Ucraina sau Polonia Cristina Roşca
22.12.2020,
În timp ce antreprenorii locali dezvoltă fabrici, giganţi precum
Colgate-Palmolive, Mars, L’Oreal sau Nestle doar importă şi
distribuie, fără să investească milioane sau zeci de milioane de
euro într-o unitate de producţie ce asigură sute de locuri de
muncă.
Zece giganţi străini din FMCG, unii dintre cei mai mari
producători ai lumii de cosmetice, dulciuri sau băuturi, fac
afaceri de 5,4 mld. lei în România doar din importuri, fără să
investească în fabrici.
Aceste companii, printre care Colgate-Palmolive, Ferrero sau
Mars, îşi realizează bunurile pe alte pieţe şi doar le importă în
România. O parte dintre cei zece jucători identificaţi de ZF au
avut fabrici local, dar le-au închis, în timp ce alţii au ales
modelul importurilor încă de la început.
„Suntem tot mai puţini producători rămaşi şi ne lovim de anumite
probleme ce ţin de importuri. Vin produse din Ucraina foarte
ieftine, de calitate mai puţin bună, dar care concurează cu noi“,
spunea recent Ioan Stânea, fondator al producătorului de dulciuri
Pan Food din Sibiu.
Producţia în multe sectoare, cum este şi cel al dulciurilor, e
mai ales apanajul antreprenorilor.
Pe piaţa de dulciuri din România mai mulţi dintre marii jucători
internaţionali au închis unităţi de producţie, apelând la fabricile
din alte ţări din motive de costuri, productivitate sau
altceva.
La începutul lui 2019, gigantul elveţian Nestle a anunţat că
închide fabrica pe care o avea la Timişoara, invocând noi tipare de
consum şi deficit de muncă, într-un mediu competitiv. Brandurile
realizate la Timişoara nu au dispărut de pe piaţă, producţia fiind
mutată.
„Napolitanele Joe (marcă românească, preluată de Nestle de la
Florentin Banu - n.red.) se realizează acum în Lvov, Ucraina în
ceea ce priveşte gama de bază, şi în Polonia - gama Joe Dreams“, a
spus Leszek Wacirz, country manager la Nestle România, într-un
interviu acordat ZF recent.
În 2008 Nestle a închis local şi o fabrică de îngheţată. Grupul
cu sediul în Elveţia, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa
bunurilor de larg consum din lume, are 100 de fabrici doar în
Europa, fiind activ în producţie în aproape toate ţările, mai puţin
în România.
Similar, gigantul american Colgate-Palmolive are peste 50 de
fabrici şi centre de cercetare în lume, însă nicio unitate de acest
gen în România după ce a închis în 2008 fabrica pe care o deţinea
la Braşov, unde compania producea pasta de dinţi Super Cristal şi
crema Norvea şi unde lucrau 190 de persoane. Astfel, gigantul
american a păstrat pe piaţa locală doar operaţiunile de import şi
distribuţie şi face afaceri de 270 mil. lei anual.
Operaţiuni locale de producţie nu înseamnă doar valoare adăugată
pentru economie, ci şi locuri de muncă, de regulă câteva sute per
fabrică.
Producătorul de mezeluri Raitar din Suceava, deţinut de
antreprenorul Grigore Florea, şi-a extins reţeaua proprie de
magazine, în lipsa contractelor din HoReCa şi din şcoli. „Mai avem
în derulare investiţii în extinderea şi modernizarea fabricii pe
partea de tranşare şi ambalare. În 2021, vom accesa fonduri
europene pentru dotarea cu utilaje performante“Florentina Niţu
21.12.2020,
În 2020 Raitar a mers cu magazine şi în mediul rural, în satele
situate în apropierea fabricii
Grigore Florea, antreprenorul din spatele producătorului de
mezeluri Raitar din Suceava, un business de aproape 70 de milioane
de lei anul trecut, spune că 2020 a fost un an foarte provocator
pentru compania sa, însă a găsit soluţii pentru a menţine
businessul în linie dreaptă. Astfel, a dezvoltat în 2020 reţeaua
proprie de magazine, după ce HoReCa şi şcolile au fost închise,
acestea fiind canale importante de desfacere a produselor.
„Am pierdut vânzarea din HoReCa, plus vânzările către cantinele
gradiniţelor şi liceelor. În perioada verii vânzările au fost, de
asemenea, timide, mai ales în luna august, când s-a simţit lipsa
diasporei şi lipsa evenimentelor. (...) În 2020 am ales să
dezvoltăm reţeaua proprie de magazine şi ne-am îndreptat către
mediul rural învecinat fabricii noastre, în Cornu Luncii, Baia,
Vama“, spune Grigore Florea.
Producătorul de vinuri organice Vifrana rambursează un credit de
8,2 mil. lei şi vrea să se extindă pe patru pieţe din Europa după
ce a atras 9,5 mil. lei de la investitorii pe bursă Cristina Bellu
22.12.2020, Vifrana, principalul producător local de vin ecologic
după suprafaţa cultivată, vrea să ramburseze un credit de 8,2 mil.
contractat în urmă cu zece ani de la CEC Bank, să investească în
tehnologie, dar şi să se extindă în străinătate şi pe noi segmente
de business, după ce a obţinut recent o finanţare de 9,5 mil. lei
printr-un plasament privat de acţiuni pe Bursa de la Bucureşti.
“Această finanţare ne ajută să închidem integral creditele luate
în urmă cu zece ani într-o perioadă în care agricultura nu era
bancabilă. CEC Bank a avut meritul de a ne acorda încredere pe
termen lung, însă, în acest moment, pentru a reuşi să ne extindem
în plan extern, avem nevoie să închidem acest credit. Restul
fondurilor atrase le vom direcţiona în investiţii şi tehnologizare
pentru a diminua impactul lipsei de forţă de muncă. Aceste
investiţii ne vor ajuta să ne extindem în străinătate, în special
în ţări precum Germania, Marea Britanie, Suedia şi Olanda, dar şi
să dezvoltăm o noua linie de business”, spune Octavian Vucmanovici,
CEO şi cofondator Vifrana.
Potrivit acestuia, compania urmează să testeze piaţa de produse
secundare bio pentru uz cosmetic şi farmaceutic realizate din
tescovină.
“Vorbim de un proiect ambiţios şi de mare viitor, iar abordarea
acestei nişe derivă din creşterea consumului de produse bio în
România”.
La începutul săptămânii trecute, Vifrana a încheiat un plasament
privat de acţiuni la care au participat 83 de investitori, şi care
a fost realizată cu participarea societăţii de brokeraj Goldring.
În urma plasamentului, Vifrana a fost evaluată la 31,4 milioane de
lei.
Compania intenţionează, de asemenea, să se listeze pe piaţa AeRO
a Bursei de Valori Bucureşti, în prima jumătate din 2021.
Podgoria Vifrana (judeţul Constanţa) a fost înfiinţată în 2006,
între timp devenind cel mai mare producător din România de vin
integral certificat ecologic, după suprafaţa cultivată: 130 de
hectare cu viţă de vie bio.
Managementul se aşteaptă pentru acest an la o cifră de afaceri
de 5,5 milioane de lei şi un profit net de două milioane de lei.
Pentru 2021, estimările sunt ca veniturile să ajungă la 6,3
milioane de lei.
Ştefan Chiriţescu, Cramele Cotnari: Am învăţat să fim mai agili,
am reuşit să avem un plan de business structurat pe mai multe
scenarii Miruna Diaconu 21.12.2020, Ştefan Chiriţescu, director
marketing, Cramele Cotnari: Am avut o serie de avantaje pentru că
industria vinului este împărţită în trei zone mari de distribuţie,
comerţul modern, comerţul tradiţional şi HoReCa, iar sectorul de
restaurante este cel mai afectat şi evident o scădere ar putea veni
de acolo, dar ne-a ajutat faptul că avem un portofoliu calibrat mai
mult în zona de retail şi comerţ tradiţional
O companie are nevoie de un brand puternic şi sănătos pentru a
putea face faţă mai uşor crizelor, iar cei care au avut un brand
puternic înainte de criză, au trecut anul acesta mai uşor.
Ştefan Chiriţescu, director marketing al Cramelor Cotnari, spune
că producătorul de vin a reuşit anul acesta să se adapteze noilor
condiţii impuse de pandemie şi a construit un plan de business
bazat pe mai multe scenarii, astfel încât să poată asigura
continuitatea businessului.
„Am învăţat să fim mai agili ceea ce e un mare lucru pentru
orice companie din România, faptul că am reuşit să avem un plan de
business structurat pe mai multe scenarii, cred că am învăţat să ne
dăm seama că trebuie să facem o mare diferenţă între lucrurile
esenţiale şi detalii”, spune Ştefan Chiriţescu, director marketing,
Cramele Cotnari, în cadrul videoconferinţei organizate de Ziarul
Financiar în parteneriat cu BRD Groupe Société Générale- Buget
2021: Cum pregătim viitorul?.
Care este reţeta de creştere a industriei alimentare: investiţii
în infrastructură, exporturi, asocierea producătorilor în
cooperative şi creşterea încrederii consumatorului în produse
româneşti Florentina Niţu 21.12.2020,
Adrian Cocan, director general Agroserv Măriuţa
„Creşterea cea mai solidă a industriei alimentare ar putea să
vină din exporturi, pentru că acolo discutăm şi de volume şi de
valori importante“.
Creşterea volumului şi valorii de produse alimentare exportate,
susţinută de investiţii în îmbunătăţirea performanţelor
companiilor, dar şi de investiţii în infrastructura logistică, ar
putea deveni vectori prin care industria alimentară, evaluată la
peste 50 de miliarde de lei, să se dubleze în câţiva ani, au
susţinut speakerii prezenţi la emisiunea ZF Live dedicată lansării
suplimentului „Industria alimentară“.
„Creşterea cea mai solidă a industriei alimentare ar putea să
vină din exporturi, pentru că acolo discutăm şi de volume şi de
valori importante. Dar industria trebuie să treacă printr-o
transformare în zona de calitate. Partenerii noştri de export, din
Uniunea Europeană, au pretenţii de calitate ridicate. În industria
lactatelor, trebuie să fim conştienţi că ne batem cu jucători ca
Franţa, Olanda, Italia sau, dacă vine vorba de materii prime, ne
batem cu ferme performante din Polonia şi Ungaria“, a spus Adrian
Cocan, director general al Agroserv Măriuţa, compania din spatele
brandului Lăptăria cu Caimac.
DANA TĂNASE (ARC):"Pierderile în cifra de afaceri cauzate de
pandemie şi de restricţiile impuse industriei cărnii vor fi foarte
mari"A.P. Macroeconomie / 22 decembrie
Industria cărnii din România a suferit mult în acest an dificil,
plin de incertitudini, fiind obligată să se adapteze din mers
pentru a putea face faţă tuturor provocărilor, a declarat pentru
AGERPRES directorul executiv al Asociaţiei Române a Cărnii (ARC),
Dana Tănase, citat de Agerpres.
"Pierderile în cifra de afaceri cauzate de pandemie şi de
restricţiile impuse industriei cărnii vor fi foarte mari. Cu toate
acestea, există antreprenori care au mizat pe continuarea tradiţiei
brandurilor româneşti şi care în aceste vremuri tulburi din punct
de vedere socio-economic au depus eforturi substanţiale pentru a fi
prezenţi în casele noastre cu produse de calitate, aşa cum ne-am
obişnuit de-a lungul anilor. Fie ca vorbim de magazine locale de
retail, tip Gourmet, care pot livra şi la domiciliu, fie că vorbim
de expansiunea fără precedent a vânzărilor online, sau de mari
jucători pe piaţa cărnii care şi-au asumat riscul şi au investit în
dezvoltarea business-ului în pofida pandemiei, cuvântul de ordine a
fost şi rămâne "siguranţa". Siguranţa angajaţilor şi siguranţa
produselor comercializate", a precizat Dana Tănase.
În ceea ce priveşte vânzările de carne de porc şi produse din
carne de porc estimate pentru perioada sărbătorilor de iarnă din
acest an, directorul executiv al ARC a subliniat că se aşteaptă la
o creştere, însă a avertizat asupra comerţului cu porci din locuri
neautorizate în contextul evoluţiei pestei porcine africane pe
teritorului României.
"În perioada sărbătorilor de iarnă vânzările de carne de porc şi
produse din carne de porc sperăm să aibă un reviriment. Încurajăm
consumatorii să cumpere carne şi produse din carne din locurile
autorizate, iar autorităţile de control să-şi facă treaba şi să nu
tolereze anunţuri de genul "avem porc de casă" afişate discret pe
geamurile unor comercianţi, sau vânzările mascate de carne de porc
pe internet în condiţiile în care pesta porcină africană continuă
să evolueze la noi", a afirmat reprezentantul ARC.
Ea a precizat că, într-un an atipic cum a fost 2020, preţul
cărnii de porc a fost influenţat de cele două pandemii, pesta
porcină africană şi Sars-Cov-2. Odată cu închiderea HORECA, o
cantitate importantă de carne proaspătă de porc provenită din
producţia internă nu a mai fost preluată de restaurante şi nici nu
a putut fi atrasă în întregime de către retail, unde vânzările au
oscilat foarte mult, observându-se "peak-uri", "când cererea
creştea haotic pentru câteva zile, urmate de scăderi abrupte".
"Apariţia în Germania a cazurilor de pestă porcină africană la
mistreţi în luna septembrie a condus la blocarea exporturilor de
carne proaspătă către ţările asiatice, în special China, ceea ce a
determinat apariţia unor stocuri importante în Uniunea Europeană.
Este cunoscut faptul că Germania este cel mai mare producător
european de carne de porc, asigurând 23% din producţia la nivel UE.
Ultimele date primite de la Comisia Europeană în 9 decembrie a.c
indică în continuare scăderea preţului carcasei de porc cu 7,3%
faţă de luna noiembrie şi cu 30,2% faţă de anul 2019. La nivel
mondial, datele arată că preţul cărnii de porc cel mai scăzut per
100 kg carcasă este în SUA, apoi în Canada şi Uniunea Europeană.
Brazilia are în prezent cea mai scumpă carcasă de porc. La noi,
conform datelor Comisiei de Clasificare a Carcaselor, în săptămâna
30 noiembrie - 6 decembrie, preţul de piaţă al carcaselor de porc a
crescut cu aproximativ 5% faţă de ultima lună, fiind în jur de 720
lei/100 kg", a subliniat Dana Tănase.
În ceea ce priveşte procesarea cărnii, preţul mediu de vânzare
al produselor din carne conform raportului recent publicat de
Consiliul Concurentei a crescut cu 11,8% faţă de ianuarie - iulie
2019. "Trebuie să menţionăm faptul că în condiţiile vitrege în care
ne-am desfăşurat activitatea în acest an, creşterea se datorează în
special măsurilor suplimentare de siguranţă care au fost lua