Stiri 17 septembrie 2020 Cursul de schimb 17.09.2020
1 EUR
4.8595
1 USD
4.1198
PROGNOZA AGROMETEOROLOGICĂ 17 - 23 SEPTEMBRIE 2020! Agroinfo 17
septembrie 2020
Caracteristici meteorologice. În primele zile va predomina un
regim termic al aerului mai ridicat decât în mod normal, după care,
spre sfârșitul perioadei se va produce o răcire treptată a vremii,
la nivelul întregii țări.
Temperatura medie diurnă a aerului va fi cuprinsă între
17...26°C la începutul intervalului, abaterile termice pozitive
fiind de 1...7°C și 12...22°C în restul zilelor, limite apropiate
de mediile climatologice, în toate regiunile agricole. Temperatura
maximă a aerului se va situa între 17...32°C, în cea mai mare parte
a țării. Temperatura minimă a aerului va oscila între 5...20°C, în
majoritatea zonelor de cultură, valorile cele mai scăzute fiind
posibile în zonele depresionare.
Regimul termic mediu diurn al solului la adâncimea de 5 cm, se
va încadra între 15...26°C, optim pentru pregătirea patului
germinativ în vederea însămânțării culturilor de rapiță și orz de
toamnă, precum și parcurgerii primelor faze de vegetație la cele
semănate până în prezent.
Sunt posibile precipitații în general nesemnificative din punct
de vedere agricol, însoţite de intensificări de scurtă durată ale
vântului.
Caracteristici agrometeorologice Conținutul de umiditate în
stratul de sol 0-20 cm ogor, va prezenta valori scăzute (secetă
pedologică moderată) și deosebit de scăzute (secetă pedologică
puternică și extremă), în cea mai mare parte a țării. Rezerva de
umiditate din sol se va situa în limitesatisfăcătoare până la
apropiate de optim, local în nordul, sudul și estul Munteniei,
centrul și vestul Moldovei, izolat în sud-estul Transilvaniei.
Starea de vegetaţie a culturilor agricole Pe fondul stresului
termic şi hidric din aer şi sol din perioada cu cerinţe maxime faţă
de apă ale plantelor, procesele vegetative la culturile prăşitoare
neirigate (porumb, floarea-soarelui) vor fi accelerate şi chiar
forţate, cu repercusiuni asupra cantităţii şi calităţii
recoltelor.
La floarea-soarelui în regim neirigat se va înregistra
maturitatea deplină (50-100%) și recoltarea, pe aproape întreg
teritoriul agricol.
În funcţie de data semănatului şi precocitatea hibridului,
porumbul se va afla la maturitate ceară (70-100%) şi maturitate
deplină (50-100%), extinzându-se suprafeţele în curs de
recoltare.
Sfecla de zahăr din principalele bazine de cultură îşi va
continua îngroşarea axei hipocotile, concomitent cu acumularea
zahărului în rădăcină, iar cartoful va parcurge veştejirea
vrejilor, maturitatea tehnologică şi recoltarea.
La pomii fructiferi şi viţa-de-vie vor predomina coacerea
fructelor/boabelor, a lemnului şi acumularea zahărului, iar
soiurile aflate la maturitatea de consum se vor recolta în
continuare.
La culturile de rapiţă şi orz de toamnă se vor extinde
suprafeţele însămânţate, iar la cele înfiinţate până în prezent se
vor înregistra fazele incipiente de vegetaţie (germinare şi
răsărire), precum şi apariţia primelor frunze, îndeosebi pe
terenurile cu o bună aprovizionare cu apă a solului.
În condiţiile agrometeorologice menţionate, lucrările agricole
în câmp (recoltare, transport, depozitarea produselor, eliberarea
terenurilor de resturile vegetale, fertilizări în vii și livezi,
etc.) se vor efectua pe ansamblu în bune condiţii. De asemenea, pe
arealele agricole unde se menţin deficite accentuate de umiditate
în sol, lucrările de arat şi de pregătire a patului germinativ în
vederea înfiinţării culturilor de toamnă, se vor desfăşura cu
dificultate.
Recomandări de specialitate: • Eliberarea suprafeţelor agricole
de resturile vegetale;• Efectuarea arăturilor şi pregătirea patului
germinativ în vederea însămânţării culturilor de toamnă în epoca
optimă, pe terenurile agricole cu o aprovizionare satisfăcătoare cu
apă a solului în stratul 0-20 cm (ogor);• Lucrări superficiale de
pregătire a terenului pentru conservarea apei în sol pe terenurile
cu deficite de umiditate;• Continuarea lucrărilor de recoltare,
transport şi depozitare a produselor agricole de sezon;• Lucrări de
întreţinere la pomii fructiferi şi viţa-de-vie.
*Evoluția stării de vegetație pentru perioada estimată
utilizează prognoza meteorologică pe scurtă/medie durată asociată
cu informațiile fenologice colectate săptămânal prin monitorizarea
principalelor culturi agricole din România situate în apropierea
stațiilor meteorologice cu program agrometeorologic din rețeaua
Administrației Naționale de Meteorologie.
APIA si SUBVENTIISUBVENȚII APIA ZOOTEHNIE! CAZURI DE FORȚĂ
MAJORĂ pentru FERMELE DE ANIMALE! Agroinfo 16 septembrie 2020
ANUNȚAȚI APIA DE URGENȚĂ! Nu sunteți excluși de la plata
subvențiilor APIA, aferente acestui an, dacă aveți dovada cu care
să demonstrați că ați avut un caz de forță majoră în ferma de
animale sau o circumstanță naturală. Care sunt actele de care aveți
nevoie și-n cât timp trebuie să anunțați Agenția de Plăți și
Intervenție pentru Agricultură (APIA)?
Documentele care atestă cazurile de forță majoră sunt:
a. pentru decesul beneficiaruluicertificatul de
deces,certificatul care atestă calitatea de moştenitor / certificat
de moştenitor/eliberat de notarul public,declaraţia de
împuternicire pentru un singur moştenitor în cazul existenţei mai
multor moştenitori;
b. certificatul medical de constatare a incapacităţii de muncă
pentru incapacitatea profesională de lungă durată a
beneficiarului/adeverinţa medicală din care să reiasă incapacitatea
profesională de lungă durată a beneficiarului, după caz;
c. procesul verbal de constatare a calamității, eliberat de
Primărie/ procesul verbal de constatare emis de către Inspectoratul
General pentru Situaţii de Urgenţă pentru catastrofele naturale şi
distrugeri accidentale a clădirilor exploataţiei şi formularul F3
de declarare eveniment emis de medicul veterinar de liberă practică
împuternicit;
d. documente eliberate de autoritatea competentă pentru epizotii
care afectează parţial sau integral şeptelul fermierului şi
formularul F3 de declarare eveniment / certificatul de sănătate
animală pentru animalele vii transportate de la exploataţie la
abator şi buletin de analiză / formularul F2 de mişcare emis de
medicul veterinar de liberă practică împuternicit, după caz..
Documentele care dovedesc cazul de circumstanță naturală:
a. pentru moartea unui animal ca urmare a unei boli: document
emis de ANSVSA/ DSVSA din care să reiasă boala care a cauzat
moartea și formularul declarare eveniment (F3);b. pentru moartea
unui animal ca urmare a unui accident pentru care solicitantul nu
poate fi responsabil: procesul verbal de constatare emis de
instituţia abilitată să constate accidentul (de exemplu poliţia
rutieră, poliţia feroviară), din care să reiasă că solicitantul nu
este vinovat de accident;c. pentru sacrificarea de necesitate a
unui animal din cauze pentru care solicitantul nu poate fi
considerat responsabil:ca urmare a depistării de către medicul
veterinar, a unei afecțiuni ce nu a putut fi remediată prin
tratament: documentul sanitar-veterinar care să certifice boala;ca
urmare a unui accident sau a unei afecţiuni (de exemplu meteorism):
documentul sanitar – veterinar care sa certifice afecţiunea sau
motivul sacrificării;pentru moartea animalului solicitat în cerere,
datorită imposibilităţii de a făta: documentul sanitar-veterinar,
formularul de mișcare F2 și formularul de declarare eveniment
F3;
TERMENE PENTRU NOTIFICAREA APIA!
Cazurile de forţă majoră şi circumstanţele excepţionale se
notifică în scris APIA, în termen de 15 zile lucrătoare de la data
la care beneficiarul sau succesorul său în drepturi este în măsură
să trimită respectiva notificare. Dacă există o diferenţă mai mare
de 15 zile lucrătoare, moştenitorul legal desemnat completează o
Scrisoare justificativă pentru întârziere.
Cazurile de circumstanțe naturale se aduc la cunoştința APIA
printr-o Înştiințare depusă în termen de 10 zile lucrătoare de la
producerea evenimentului.
IMPORTANT! NU se acceptă documentele doveditoare ale
circumstanței naturale emise între data înştiințării controlului şi
data efectuării controlului la fața locului.NU se
acceptă drept circumstanţe naturale:vânzarea
bovineisacrificarea pentru consumul propriusacrificarea din cauze
pentru care se face vinovat beneficiarul.
De vineri începe plata ajutorului acordat producătorilor
agricoli afectaţi de secetă. 17 sep, 2020 | Agerpres Ministrul
Agriculturii, Adrian Oros, a declarat joi, la Zalău, că de vineri
începe plata schemei de ajutor de stat acordat producătorilor
agricoli care au fost afectaţi de seceta pedologică, scrie
Agerpres.
"Anul acesta, dacă nu ar fi fost această pandemie, care a creat
probleme şi agriculturii şi industriei alimentare, deşi în acest
domeniu activitatea a fost neîntreruptă (...) totuşi au apărut
unele probleme, au apărut unele pierderi de venit, fie pentru că
s-a modificat foarte mult comportamentul cumpărătorului, fie pentru
că s-au închis domenii importante care aveau legătură cu
agricultura şi industria alimentară - dacă ne referim doar la
HoReCa. (...) În ultimele luni ale crizei sanitare au apărut
problemele economice ale celor care activează în agricultură şi
industria alimentară. De aceea, în această perioadă noi desfăşurăm
o activitate privind acordarea de compensări privind aceste
pierderi. De mâine, din 18 septembrie, practic, începe plata
schemei de ajutor de stat acordat producătorilor agricoli care au
înfiinţat culturi de toamnă în 2019 şi care au fost afectaţi de
seceta pedologică", a precizat Adrian Oros. Ministrul Agriculturii
a adăugat faptul că în săptămânile viitoare să vor derula şi
schemele de sprijin şi compensaţiile pentru crescătorii de bovine
de lapte şi carne, crescătorii de ovine şi caprine, apicultori şi
crescătorii de păsări şi porci. De asemenea, Adrian Oros a precizat
că în 16 octombrie va începe plata avansului la subvenţii,
Ministerul Agriculturii alocând în acest sens 1,78 miliarde de
euro, bani care urmează să ajungă în cel mai scurt timp în contul
fermierilor.
AFIR si FINANTARI
Granturi pentru investiții în Industria alimentară,meatmilk, 17
septembrie 2020
Reiden Business Consulting informează că în cursul lunii
Septembrie 2020 – se va lansa Programul de Finantare
Nerambursabila “Granturi Pentru Investitii”, destinat
IMM-urilor care au nevoie de sustinere economica si care fac parte
din domeniile de activitate afectate de instituirea starii de
urgenta si/sau a starii de alerta.
Astfel, prin intermediul programului Granturi pentru
Investitii, Microintreprinderile, Intreprinderile Mici si
Mijlocii, au posibilitatea de a accesa finantarea
nerambursabila cuprinsa intre 50.000 Euro si pana la 200 000
de Euro.
Procentul de cofinatare fiind de minim 30% din valoarea totala a
proiectului de investitii solicitat pentru finantare – din
partea societatilor care isi desfasoara activitatea in
regiunile mai putin dezvoltate, iar pentru regiunea Bucuresti –
Ilfov, procentul este de minim 35% din valoarea proiectului
solicitat la finantare.
Prin intermediul acestui program de Finantare Nerambursabila,
IMM-urile care au fost afectate de ordonantele militare din
perioada starii de urgenta sau de alerta, pot obtine pana la
200.000 Euro Finantare Nerambursabila, pentru:
1. Extinderea capacitatilor de productie existente;
2. Extinderea capacitatilor de prestarii de servicii;
3. Realizarea de unitati noi ale capacitatilor de productie
existente;
4. Realizarea unor unitati noi de prestare de servicii;
5. Reabilitarea/modernizarea unitatilor de productie
existente;
6. Pentru reabilitarea/modernizarea unor unitati noi de prestare
de servicii.
Cheltuieli Eligibile prin intermediul programului de Finantare
Nerambursabila “Grant de Investitii 2020”:
1. Realizarea/achizitia constructiilor;
2. Achizitia de echipamente inclusiv echipamente IT;
3. Achizitia de utilaje, tehnologii;
4. Achizitia de mobilier de birou si mobilier specific;
5. Achizitia de terenuri in limita a 10% din valoarea eligibila
a proiectului;
6. Cheltuieli legate de consultanta si proiectarea
arhitecturala, management de proiect, asistenta tehnica, dirigentia
de santier;
7. Cheltuieli de sistematizare si amenajare teritoriala a
terenurilor;
8. Cheltuieli de mediu;
9. Cheltuieli cu racordul la utilitati, cheltuieli privind
accesibilitatea;
10. Cheltuieli de promovare;
11. Participare la targuri, evenimente, conferinte;
12. Cheltuieli privind studiile;
13. Cheltuieli privind drepturile de proprietate intelectuala,
precum si orice alte categorii de cheltuieli care sunt in legatura
cu proiectul de investitii care face obiectul contractului de
finantare;
14. Cheltuieli pentru realizarea de depozite de echipamente
medicale, medicamente, materiale sanitare destinate interventiei
pentru situatii de urgenta;
15. Cheltuieli cu echipamente inclusiv echipamente IT,
tehnologii, utilaje, dotari independente, mobilier de birou si
mobilier specific, obiecte de inventar de natura mijloacelor fixe
pentru unitatile de productie/prestari servicii existente
Totodata, in cadrul acestui Program de Finantare Nerambursabila,
sunt eligibile si pot solicita finantarea nerambursabila de pana la
200.000 Euro si societatile care activeaza in domeniul
Serviciilor de Transport , in cazul acestora fiind eligibile si
urmatoarele categorii de cheltuieli:
1. Cheltuieli cu reabilitarea/modernizarea/extinderea si/sau
realizarea unor depouri pentru mijloacele de transport din dotare
sau pentru cele care urmeaza a se achizitiona;
2. Cheltuieli cu achizitia de mijloace de transport pentru
transport persoane si marfuri necesare pentru desfasurarea
activitatilor de transport cu exceptia mijloacelor de transport in
regim de taxi sau a celor care sunt destinate activitatilor
administrative ale operatorului economic ori activitatilor de
transport in interes propriu al acestora;
3. Cheltuieli privind dotarea mijloacelor de transport existente
cu echipamente si tehnologii care conduc la imbunatatirea
confortului/calitatii serviciilor de transport persoane si marfuri
prestate.
Pot obtine Finantarea Nerambursabila „ Grant – Capital de
Investitii”, IMM-urile care:
1. Au avut activitate curenta/operationala desfasurata de minim
un an inaintea depunerii cererii de finantare;
2. Au inregistrat profit operational din activitatea curenta
(activitatea de exploatare) in unul din exercitiile financiare din
ultimii doi ani inainte de depunerea cererii de finantare;
3. Se angajeaza sa asigure sustenabilitatea proiectului,
respectiv sa asigure desfasurarea activitatii operationale/curente
pentru o perioada de minim trei ani dupa expirarea duratei de
implementare a proiectului;
4. Realizeaza minim 50% din valoarea veniturilor planificate in
cadrul planului de afaceri anexa la cererea de finantare in primii
doi ani de durabilitate, iar diferenta pana la sfarsitul perioadei
de durabilitate (anul al treilea);
5. Dispun de cofinantare proprie a proiectului in procent de
minim 15% din valoarea proiectului de investitii solicitat pentru
finantare pentru regiunile mai putin dezvoltate, iar pentru
regiunea Bucuresti – Ilfov, de minim 30% din valoarea proiectului
solicitat la finantare;
6. Se angajeaza sa prezinte dovezi privind rezonabilitatea
preturilor pentru investitiile pentru care se solicita ajutor de
stat – 3 Oferte de Pret, pentru fiecare echipament care se doreste
a fi achiziționat
Documentele necesare pentru depunerea proiectului, sunt:
1. Obtinerea unei semnaturi electronice in numele
administratorului societatii (in cazul in care nu exista), in
vederea semnarii electronice a documentatiei;
2. Copie CUI Societate, semnat si stampilat, cu mentiunea “
Conform cu Originalul”;
3. Copie Act Identitate Asociat /Administrator – semnat si
stampilat, cu mentiunea “ Conform cu Originalul”;
4. CV-ul Asociatului / Administratorului;
5. Certificat constatator informatii extinse;
6. Certificat constatator + Bilant 2019 pentru intreprinderile
legate sau partenere ( daca este cazul);
7. Bilantul contabil pentru anul 2018 plus recipisa de la
depunerea acestuia;
8. Bilantul contabil pentru anul 2019, plus recipisa de la
depunerea acestuia;
9. Balanta pentru luna decembrie 2018;
10. Balanta pentru luna decembrie 2019;
11. Ultima balanta incheiata pentru anul in curs;
12. Registrul mijloacelor fixe;
13. Extras Reges – prin screen;
14. Registru Salariati din Revisal;
15. Organigrama nenominala a societatii;
16. Fluxul tehnologic al societatii – descriere succinta;
17. Contul IBAN al societatii;
18. Lista produse / servicii vandute + preturi;
19. Principalii furnizori de materii prime / materiale
/servicii, cu mentionarea tipului de materie prima achizitionata de
la fiecare, precum si valoarea achizitiilor anuale;
20. Tipul clientilor societatii (individuali, comercianti,
cu ridicata, cu amanuntul, societati comerciale, agricultori etc)
din piata interna / externa;
21. Ofertele de pret pentru echipamentele pe care doriti sa le
achizitionati prin proiect.
22. Descrierea activitatii pentru care se doreste obtinerea
finantarii nerambursabile.
23. In cazul constructiilor – Documentele privind dreptul
solicitantului asupra imobilului (teren si/sau cladiri), dupa caz,
in copie conforma cu originalul: drept de proprietate privata,
drept de concesiune, drept de superficie, drept de uzufruct,
contract de comodat / inchiriere
24. Devizul general pentru proiectele de lucrari – daca este
cazul
Servicile de consultanta constau in parcurgerea a trei etape,
respectiv Elaborarea si Depunerea, Implementarea si
Monitorizarea Proiectului – pentru o perioada de trei ( 3)
ani de zile, astfel:
Etapa I:
A. Constituirea dosarului de finantare
· Elaborarea planului de afaceri;
· Intocmirea cererii de finantare;
· Intocmirea dosarului de participare;
· Depunerea / Inregistrarea proiectului pe site-ul
Autoritatii Contractante.
B. Intocmirea raspunsurilor la solicitarile de clarificari
transmise de reprezentantii Autoritatii Contractante.
C. Asistarea Beneficiarului la momentul efectuarii vizitelor pe
teren de catre reprezentantii Autoritatii Contractante, prin
deplasarea unei echipe de doi consultanti la adresa implementarii
proiectului.
Etapa II:
Implementarea proiectului;
· Stabilirea procedurilor aplicabile in cadrul programului de
finantare
· Intocmirea caietelor de sarcini / Transmiterea cererilor de
oferte furnizorilor de echipamente;
· Intocmirea notelor justificative si a documentatiei de
atribuire pentru cheltuielile eligibile;
· Verificarea ofertelor primite din partea potentialilor
furnizori participanti la procedura de achizitie;
· Desemnarea castigatorului/ilor si intocmirea raportului
privind procedura de achizitie;
· Supervizarea indeplinirii conditiilor stipulate in
contractul/ele de furnizare incheiate;
· Centralizarea datelor obtinute de la Client si organizarea
documentelor justificative in vederea depunerii cererii de
rambursare;
· Verificarea incadrarii activitatilor in graficul de timp
propus – conform diagramei Gant;
· Verificarea indeplinirii indicatorilor asumati prin contractul
de finantare;
· Depunerea cererii de rambursare;
· Asistarea Clientului in intocmirea eventualelor raspunsuri la
solicitarile de clarificari venite din partea Autoritatii
Contractante;
· Monitorizarea lunara a actiunilor intreprinse de la nivelul
fiecarui departament in implementarea proiectului;
Etapa III:
Monitorizarea/finalizarea proiectului:
· Vizite in teritoriu la momentul deplasarii reprezentantilor
Autoritatii Contractante.
· Verificari suplimentare.
· Asistenta Post-Contractare pentru un interval de 3 ani, dupa
finalizarea etapei de implementare a proiectului.
Tinerii fermieri pot solicita finanțare prin PNDR până în 15
octombrie, meatmilk , 17 septembrie 2020 Agenția pentru Finanțarea
Investițiilor Rurale primește până în data de 15 octombrie 2020
solicitări de finanțare prin submăsura 6.1 „Sprijin pentru
instalarea tinerilor fermieri” din Programul Național de Dezvoltare
Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Pragul de calitate pentru primirea
proiectelor, începând cu 16 septembrie, este de 25 de puncte.
Până în prezent, au fost depuse 116 proiecte în valoare de peste
4,8 milioane de euro. Din totalul de 43 de milioane euro alocate
pentru finanțare în această sesiune, tinerii fermieri mai au la
dispoziție 38,19 milioane euro, din care 19,9 milioane euro sunt
alocați tinerilor din diaspora.
Situația proiectelor depuse la zi, în timp real, precum și a
disponibilului de fonduri poate fi urmărită pe site-ul AFIR, prin
Contor Disponibil.
AFIR încurajează pe toți cei interesați să depună cerere de
finanțare să consulte situația depunerilor la zi, pentru a evalua
corect șansele de a obține finanțare în contextul posibilității
depunerii unui număr mare de proiecte cu punctaj similar.
Reamintim faptul că finanțarea se acordă în urma evaluării
proiectelor în funcție de criteriile de selecție și criteriile de
departajare detaliate în Ghidul Solicitantului.
În cazul proiectelor cu același punctaj, departajarea acestora
se face în funcție de nivelul de calificare în domeniul agricol. De
asemenea, în cazul în care există proiecte cu același punctaj şi
aceleași priorități, departajarea se va face în ordine
descrescătoare a dimensiunii economice a exploatației agricole
exprimate prin standard output (SO).
Sprijinul public acordat prin PNDR 2020 pentru instalarea
tinerilor fermieri este 100% nerambursabil, în valoare de 40.000 de
euro sau de 50.000 de euro în funcție de dimensiunea exploatației
agricole (dimensiunea exploatației agricole se poate calcula și
prin noua aplicație pusă la dispoziția publicului pe pagina de
internet a AFIR – http://so.afir.info/).
Finanțarea se acordă tinerilor fermieri sub formă de sumă
forfetară în două tranșe: 75% din cuantumul sprijinului la semnarea
Contractului de finanțare și 25% din cuantumul sprijinului în
funcție de implementarea corectă a Planului de afaceri, fără a
depăși trei ani (cinci ani pentru exploatațiile pomicole) de la
semnarea Contractului de finanțare.
Depunerea cererilor de finanțare se poate opri înainte de
termenul limită (15octombrie 2020, ora 16:00), dacă valoarea
publică totală a proiectelor depuse (care au un punctaj estimat mai
mare sau egal cu pragul de calitate) atinge plafonul de 150% din
alocarea sesiunii.
Trei noi OUG-uri pentru fermieri: scheme de ajutor pentru toti!
Agroromania.ro 16 Sep. 2020 Guvernul Orban pregateste trei noi
OUG-uri pentru fermieri prin care se introduc scheme de ajutor de
care ati putea beneficia.
Prima data, OUG privind schema de ajutor de stat pentru
sustinerea activitatii crescatorilor din sectorul bovin. Ajutorul
de stat se acorda beneficiarilor care detin minimum 100 capete
femele adulte din specia bovina inregistrate in RNE in exploatatii
cu cod ANSVSA la data de 1 iulie 2020.
Beneficiarii ajutorului sunt crescatorii din sectorul
bovinelor, respectiv intreprinderi individuale si familiale,
persoane fizice autorizate, persoane fizice, dupa caz, precum si
persoane juridice care desfasoara activitate de crestere a
bovinelor.
Cuantumul ajutorului este echivalentul in lei a 100 euro/UVM,
iar plafonul maxim al schemei de ajutor de stat este de 35.700 mii
lei si se asigura de la bugetul de stat, in limita prevederilor
bugetare aprobate Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale
pentru anul 2020.
Cea mai profitabila cultura pe terenuri mici LAVANDA
Planta este nepretentioasa se vinde excelent atat in Romania cat si
la export si iti aduce un profit de peste 8 000 de euro ha Cele 7
mari avantaje ale cultivarii lavandei 1 Lavanda este o planta
perfecta pentru solurile din Romania; 2 Nu este pretentioasa –
suporta foarte bine...
A doua oara, OUG privind schema de ajutor de stat pentru
sustinerea activitatii crescatorilor din sectorul suin. Ajutorul de
stat se acorda pe capacitatea de productie detinuta de beneficiar,
respectiv locurile de cazare, echivalent UVM, functie de
categoriile de porcine.
Beneficiarii ajutorului sunt intreprinderile individuale
si familiale, persoanele fizice autorizate, dupa caz, precum si
persoanele juridice care desfasoara activitate de ingrasare si/sau
reproductie a suinelor.
Pentru fiecare beneficiar valoarea ajutorului nu depaseste
echivalentul in lei a 100.000 euro, iar cuantumul ajutorului este
de 100 euro/UVM, echivalent in lei.
Valoarea totala maxima a schemei de ajutor de stat este de
119.560 mii lei si se asigura de la bugetul de stat, in limita
prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii si
Dezvoltarii Rurale pentru anul 2020.
Finalmente, OUG privind schema de ajutor de stat pentru
sustinerea activitatii crescatorilor din sectorul cresterii
pasarilor. Ajutorul de stat se acorda pe capacitatea de productie
detinuta de beneficiar, echivalent UVM, functie de speciile si
categoriile de pasari.
Beneficiarii ajutorului sunt intreprinderile individuale
si familiale, persoanele fizice autorizate, dupa caz, precum si
persoanele juridice care desfasoara activitate de reproductie
si/sau incubatie si/sau crestere a pasarilor pentru carne sau
oua.
Pentru fiecare beneficiar valoarea ajutorului nu depaseste
echivalentul in lei a 100.000 euro, iar cuantumul ajutorului este
de 100 euro/UVM, echivalent in lei.
Valoarea maxima a schemei de ajutor de stat este de
109.800 mii lei, si se asigura de la bugetul de stat, in limita
prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii si
Dezvoltarii Rurale pentru anul 2020.
In cazul in care valoarea totala a ajutorului calculat
depaseste plafonul maxim, ajutorul cuvenit se reduce proportional
pentru toti beneficiarii.
ALTELEAdrian Oros, zi de zi, în sprijinul fermierilor români?
septembrie 17, 2020 agrimanet sursa foto: Adrian Oros
Jurnal de ministru
In fiecare zi ministrul Agriculturii este in mijlocul
fermierilor romani! Felicitari! Chiar ati crezut? Haideti sa vedem
cum? Tritenii de Jos, Cluj – Ce o discuta impreuna cu candidatul
partidului la primaria localitatii? Ca si-n agricultura, nici aici
nu este apa si canalizare. Se rezolva, va promit eu, ministrul
Agriculturii!
Alta vizita, in Floresti, Cluj unde iar sustine un tanar la
primarie… Colg de-al dansului, doctor in medicina veterinara!
Orasul Ludus, Mures. Infiintarea asociatiei “Alianta Campia
Muresana”. Alaturi de candidatul la presedentia Consiliului local
si, bineinteles, de candidatul la fotoliul de primar. Comuna Raciu,
Mures. S-a bucurat de intalnirea cu fermierii alaturi de alt
candidat. Comuna Batos, Mures. Cu un senator al partidului la
functia de Presedinte al Consiliului judetean . Campia Turzii,
alaturi de primar o intalnire benefica cu fermierii. La Turda, a
tinut putin locul ministrului Educatiei si s-a asezat in banci. A,
pardon, a discutat si despre restructurarea sistemului de
invatamant agricol. Toate aceste intalniri au avut loc in aceasta
saptamana. Mai este o zi si maine, plus weekend-ul. Va rog,
nu deranjati! Ceva bun tot a preluat de la predecesorul sau:
vizitele in teritoriu! Daniel Ion
Ministrul Oros, despre planurile de refacere a infrastructurii
de irigatii si despre strategia de gestionare a apei septembrie 17,
2020
Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat ca, pe viitor,
este necesara investirea unor sume consistente in strategia de
gestionare a apei dar si pentru reparatia sistemelor de irigatii,
precum si prevenirea desertificarii, astfel incat sa nu mai avem
nicio agricultura dependenta de conditiile meteo.
Seful MADR a vorbit si despre grupurile de actiune locala
(GAL-urile), care urmeaza sa primeasca sume suplimentare de bani,
cu toate ca, dupa spusele sale, in cazul unora „treaba nu prea a
functionat”.
„Prin GAL-uri se finantau acele activitati specifice unei
anumite zone si nu se mai intra in competitie cu alte zone. In
unele GAL-uri treaba functiona bine, in altele nu prea a functionat
si au fost favorizate anumite categorii de persoane. Sigur ca
trebuie sa continuam cu finantarea si prin GAL-uri. In 2024-2020 au
fost 640 milioane euro doar pentru GAL-uri, tot din cele 20
miliarde cat a fost anvelopa totala. Si acum ne propunem sa alocam
GAL-urilor o suma consistenta. Sigur ca in aceste grupuri de
actiune locala intra si administratiile publice locale si tentatia
fiecarui primar este de a-si rezolva si probleme de infrastructura
din acesti bani, desi peste 1,1 miliarde euro au fost bani doar
pentru infrastructura rurala, stradala, scolara. Acum cand scriem
ghidurile, va trebui sa corectam acest lucru”, a explicat Oros.
Conditiile puse de UE in ceea ce priveste cheltuirea fondurilor
din Programul National Strategic
Ministrul a mai vorbit si despre conditiile impuse de UE in ceea
ce priveste cheltuirea fondurilor disponibile, explicand ca
oficialii de la Bruxelles pretind ca 30% din suma sa fie folosita
pentru masuri de clima si mediu.
„Sigur ca asteptam inca semnale de la Bruxelles care sunt foarte
importante. Ei pretind ca 30% din toata anvelopa (de circa 20
miliarde euro – n.r.) sa o folosim pentru masuri de clima si mediu.
Or daca ne referim numai la ce s-a intamplat anul acesta, trebuie
sa investim in aceste masuri care ne influenteaza si viata, dar si
productia”, a mai afirmat ministrul Agriculturii.
Acestia au solicitat schimbarea modalitatii de comercializare a
legumelor in piete, pentru ca nu rezista la temperaturi de 50 de
grade. De asemenea, au cerut construirea unui depozit si amenajarea
unui spatiu de 300 metri patrati cu climatizare, gen hipermarket,
unde oamenii sa vina, sa poata degusta produsele si apoi sa
cumpere.
„In felul acesta s-ar putea controla si calitate si nu ar mai fi
trafic aglomerat in zona pietelor din Craiova, unul dintre motivele
pentru care oamenii nu vin la piata, in conditiile in care parcarea
din Craiova este una dintre cele mai scumpe din tara: 3 lei/o
jumatate de ora”, a spus unul dintre legumicultori.
MINISTRUL AGRICULTURII, DISCUȚII ASTĂZI CU OIERII ȘI VĂCARII!
Agroinfo17 septembrie 2020 -
AGENDA ȘEFULUI MADR! Ministrul agriculturii, Adrian Oros, se
află, în acest moment, la discuții cu crescătorii de oi și de vaci
din localitatea Hida, județul Sălaj. Șeful MADR își publică zilnic
agenda pe pagina sa oficială Facebook.
Mă aflu astăzi, 17.09.2020, într-o vizită de lucru în județul
Sălaj:
09.30 – Întâlnire cu crescătorii de ovine și bovine în
localitatea Hida;11.15 – Întâlnire de lucru cu reprezentanții
instituțiilor subordonate MADR în teritoriu;12.30 – Conferință de
presă susținută la sediul Prefecturii Zalău;15.00 – Întâlnire cu
viticultorii, pomicultorii și legumicultorii din localitatea Șimleu
Silvaniei;17.00 – Întâlnire cu crescătorii de suine și apicultorii
din localitatea Cehu Silvaniei;19.15 – Întâlnire cu fermierii de pe
Valea Someșului în localitatea Gâlgău, a anunțat ministrul Adrian
Oros, pe pagina sa Facebook.
Valeriu Tabără: ”Mă îngrozesc pentru anul viitor! Nu avem
apă, nu avem agricultură” 17 septembrie 2020
Din nou vorbim despre secetă, pentru că acest fenomen este
practic cel mai distrugător șicare afectează direct sau indirect
viața orășeanului și a țăranului. Ca urmare a deficitului accentuat
al apei din sol, răsărirea plantelor a fost neuniformă și diferită
de la o zonă la alta. Mulți dintre cultivatori au fost nevoiți să
reînsămânțeze anumite sole. Valeriu Tabără președintele Academiei
de Științe Agricole și Silvice ”Gheorghe Ionescu-Șișești”,
consideră că fără un pachet de măsuri privind gestionarea apei în
sol, agricultura românească devine ineficientă.
https://youtu.be/Uc4NIXN3o8w
MADR cere ajutorul MAI. Situatia din agricultura, in atentia
fortelor de ordine Agroromania.ro , 16 Sep. 2020 MADR cere oficial
ajutorul MAI pentru a pune sub control situatia din agricultura.
Iata ce urmeaza a se intampla.
Un oficial MADR a afirmat ca Ministerul poate sprijini fermierii
sa combata si sa reduca efectele schimbarilor climatice prin
investitiile planificate pe componenta de mediu si schimbari
climatice, precum si in infrastructura de imbunatatiri
funciare.
Intalnirea a fost organizata la initiativa MADR, in urma
intrevederii pe care oficialul MADR a avut-o cu fermierii in 26
august in judetul Constanta si a vizat dezbaterea urmatoarelor
subiecte: necesitatea modernizarii prioritare a sistemului de
irigatii din Dobrogea; posibilitatea amanarii platii ratelor catre
banci si firmele de leasing; ordinul 182/2020 privind normele de
prevenirea si stingerea incendiilor specifice activitatilor
sectoarelor din domeniul agricol; despagubirile pentru seceta.
In acest context, George Scarlat le-a transmis fermierilor
ca MADR, prin APIA, se afla in plin proces de centralizare a
cererilor depuse pentru plata ajutorului de stat de catre fermierii
care au infiintat culturi in toamna anului 2019, afectate de seceta
pedologica si a facut apel catre cei prezenti sa indemne toti
producatorii agricoli din judet, care detin procese-verbale de
constatare si evaluare a pagubelor, sa depuna cererea de solicitare
a ajutorului de stat la centrele judetene APIA pana la data de 15
septembrie inclusiv. Cu privire la Ordinul 182/2020 privind
normele de prevenire si stingere a incendiilor specifice
activitatilor sectoarelor din domeniul agricol, conducerea MADR a
declarat ca acesta a fost abrogat, iar in prezent au loc dezbateri
in cadrul grupurilor de lucru la nivelul MAI si MADR pentru
elaborarea unui nou act normativ imbunatatit. Totodata, secretarul
de stat a sustinut ca in momentul elaborarii unui nou proiect
simplificat, vor fi organizate consultari cu formele
asociative.
In ceea ce priveste prorogarea ratelor bancare si de
leasing, secretarul de stat a afirmat ca acest aspect nu este de
competenta MADR, dar i-a asigurat pe cei prezenti ca Ministerul
este alaturi de fermieri si sustine acest demers, in acest sens
realizandu-se o serie de intalniri cu reprezentanti ai Asociatiei
Romane a Bancilor la sediul MADR, precum si un proiect de Ordonanta
de Urgenta, care a fost inaintat spre analiza catre Ministerul
Finantelor Publice (MFP), iar in perioada urmatoare va avea loc o
intalnire pentru discutarea acesteia cu reprezentantii MFP.
In cadrul discutiilor, secretarul de stat in MADR a
prezentat succint lucrarile incluse in Programul National de
Investitii in infrastructura principala de irigatii si a precizat
ca Ministerul va avea oportunitatea de a include in Programul
national de redresare si rezilienta sume consistente pentru
obiective de investitii majore in agricultura, precum proiecte de
infrastructura pentru adaptarea la schimbari climatice, compensarea
deficitului de umiditate a solului in vederea combaterii riscului
de seceta, reducerea riscului la inundatii si alunecari de
teren.
George Scarlat a precizat ca Ministerul considera
prioritara reabilitarea amenajarilor nefunctionale existente, dar
totodata acorda importanta si identificarii unor noi suprafete
pentru a reusi sa se realizeze noi investitii in amenajari.
…………………….LEGISLATIV
Legislaţie europeană
Regulamentul delegat nr. 1274/2020 de stabilire a unei reduceri
forfetare a taxei la import pentru sorgul importat în Spania din
ţări terţe, Comisia Europeană Va intra în vigoare la 17.09.2020
Regulamentul nr. 1285/2020 de stabilire a încetării
activităţilor de pescuit de peşte-spadă în Oceanul Atlantic la sud
de 5° N pentru navele care arborează pavilionul Portugaliei,
Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 302 din 16.09.2020. Va intra
în vigoare la 17.09.2020
Regulamentul de punere în aplicare nr. 1292/2020 privind
măsurile de prevenire a introducerii în Uniune a organismului
dăunător Agrilus planipennis Fairmaire provenind din Ucraina şi de
modificare a anexei XI la Regul amentul de punere în aplicare (UE)
2019/2072, Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 302 din
16.09.2020. Va intra în vigoare la 06.10.2020
Regulamentul de punere în aplicare nr. 1276/2020 privind
nereînnoirea aprobării substanţei active bromoxinil, în
conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului
European şi al Consiliului privind introducerea pe piaţă a
produselor fitosanitare, şi de modificare a anexei la Regulamentul
de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei (Text cu
relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la
17.09.2020
Rectificare la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1276
al Comisiei din 11 septembrie 2020 privind nereînnoirea aprobării
substanţei active bromoxinil, în conformitate cu Regulamentul (CE)
nr. 1107/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului privind
introducerea pe piaţă a produselor fitosanitare, şi de modificare a
anexei la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 al
Comisiei (Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 300 din 14
septembrie 2020), Jurnalul Oficial Publicat în JO L nr. 302 din
16.09.2020. A intrat în vigoare la 16.09.2020
Regulamentul de punere în aplicare nr. 1280/2020 privind
nereînnoirea aprobării substanţei active benalaxil, în conformitate
cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European şi al
Consiliului privind introducerea pe piaţă a produselor
fitosanitare, şi de modificare a anexei la Regulamentul de punere
în aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei (Text cu relevanţă pentru
SEE), Comisia E uropeană Publicat în JO L nr. 301 din 15.09.2020.
Va intra în vigoare la 05.10.2020
Regulamentul de punere în aplicare nr. 1281/2020 privind
neaprobarea substanţei active etametsulfuron-metil, în conformitate
cu Regulament ul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European şi al
Consiliului privind introducerea pe piaţă a produselor fitosanitare
(Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L
nr. 301 din 15.09.2020. Va intra în vigoare la 05.10.2020
Regulamentul de punere în aplicare nr. 1292/2020 privind
măsurile de prevenire a introducerii în Uniune a organismului
dăunător Agrilus planipennis Fairmaire provenind din Ucraina şi de
modificare a anexei XI la Regulamentul de punere în aplicare (UE)
2019/2072, Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 302 din
16.09.2020. Va intra în vigoare la 06.10.2020
Decizia nr. 1282/2020 de autorizare a Franţei să aplice o
prelungire a anumitor perioade menţionate la articolele 11, 16 şi
17 din Regulamentul (UE) 2020/698 al Parlamentului European şi al
Consiliului [notificată cu numărul C(2020) 6027] (Numai textul în
limba franceză este autentic), Comisia Europeană Publicat în JO L
nr. 301 din 15.09.2020. A intrat în vigoare la 15.09.2020
Decizia de punere în aplicare nr. 1283/2020 de modificare a
anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE privind
măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în
anumite state membre [notificată cu numărul C(2020) 6353] (Text cu
relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 301
din 15.09.2020. A intrat în vigoare la 15.09.2020
………………….INTERNEControale ANZ la crescatorii de bovine, ovine si
caprine! septembrie 17, 2020 agrimanet Crescătorii de animale care
au solicitat ajutorul național tranzitoriu pentru speciile
ovine/caprine și sprijin cuplat pentru speciile ovine/caprine și
bovine vor fi controlati de catre Agenția Națională pentru
Zootehnie (ANZ).OBLIGAȚII ALE SOLICITANȚILOR DE SPRIJIN
1. Verificarea existenței elementelor de identificare (crotalii
auriculare) pentru toate animalele din exploatație și
întreprinderea tuturor acțiunilor necesare aplicării normelor
legislaive cu privire la identificarea și mișcarea animalelor în
vederea actualizării bazei naționale de date SNIIA;
2. Asigurarea condițiilor pentru buna desfășurare a controlului
la fața locului: asigurarea posibilității de identificare a
animalelor prezente la control (existența crotaliilor auriculare),
țarcuri și culoare de afluire a animalelor; prezentarea pentru
verificare a tuturor animalelor solicitate în cerere;
3. Asigurarea realizării controlului la fața locului în locația
de reținere declarată în cererea unică de plată;
4. Deținerea, actualizarea la zi și prezentarea pentru
verificare a Registrul Individual al Exploatației – RIE care
trebuie să conțină următoarele înregistrări:
· date referitoare la exploatație (codul exploatației; adresa
exploatației; numele şi adresa deținătorului; tipul de
producție;
· date referitoare la animalele din exploatație (codul unic de
identificare al animalului; data naşterii; data identificării;
sexul; rasa şi genotipul, dacă se cunosc; ziua, luna şi anul în
care animalul a decedat în exploatație; informații despre orice
înlocuire a crotaliilor auriculare);
· date referitoare la animalele nou-intrate în exploatație
(codul unic de identificare al animalului; codul exploatației de la
care animalele au fost transferate; data intrării; seria şi numărul
formularului/documentului de mişcare);
· date referitoare la animalele care părăsesc exploatația (codul
exploatației sau al abatorului de destinație;data plecării; seria
şi numărul formularului/documentului de mişcare;”
5. Deținerea și prezentarea pentru efectuarea verificărilor a
următoarelor documente:
· Pașaportul bovinei / formularul de identificare F1 – formular
de identificare care cuprinde datele de identificare a exploataţiei
pentru animalele solicitate în cerere şi născute în exploataţie și
pentru animalele care nu sunt solicitate în cerere dar care sunt
născute în exploatație;
· Formularul de mişcare F2, pentru animalele provenite din alte
exploataţii;
· Formularul F3 de declarare eveniment (sacrificare consum
propriu, moarte animal, dispariţie animal, pierdere crotalie,
regăsire animal, pierdere paşaport, forţă majoră, etc);
· Formularul de continuare F4, după caz reprezintă anexa la
formularul de identificare, formularul de mişcare sau la formularul
de declarare eveniment.”
6. Deținerea și prezentarea documentelor care atestă cazurile de
forță majoră, după caz:
a. pentru decesul beneficiarului
· certificatul de deces,
· certificatul care atestă calitatea de moştenitor / certificat
de moştenitor/eliberat de notarul public,
· declaraţia de împuternicire pentru un singur moştenitor în
cazul existenţei mai multor moştenitori;
b. certificatul medical de constatare a incapacităţii de muncă
pentru incapacitatea profesională de lungă durată a
beneficiarului/adeverinţa medicală din care să reiasă incapacitatea
profesională de lungă durată a beneficiarului, după caz;
c. procesulul verbal de constatare a calamității, eliberat de
Primărie/ procesul verbal de constatare emis de către Inspectoratul
General pentru Situaţii de Urgenţă pentru catastrofele naturale şi
distrugeri accidentale a clădirilor exploataţiei şi formularul F3
de declarare eveniment emis de medicul veterinar de liberă practică
împuternicit;
d. documente eliberate de autoritatea competentă pentru epizotii
care afectează parţial sau integral şeptelul fermierului şi
formularul F3 de declarare eveniment / certificatul de sănătate
animală pentru animalele vii transportate de la exploataţie la
abator şi buletin de analiză / formularul F2 de mişcare emis de
medicul veterinar de liberă practică împuternicit, după caz.
7. Deținerea și prezentarea documentelor care dovedesc cazul de
circumstanță naturală, după caz:
a. pentru moartea unui animal ca urmare a unei boli: document
emis de ANSVSA/ DSVSA din care să reiasă boala care a cauzat
moartea și formularul declarare eveniment (F3);
b. pentru moartea unui animal ca urmare a unui accident pentru
care solicitantul nu poate fi responsabil: procesul verbal de
constatare emis de instituţia abilitată să constate accidentul (de
exemplu poliţia rutieră, poliţia feroviară), din care să reiasă că
solicitantul nu este vinovat de accident;
c. pentru sacrificarea de necesitate a unui animal din cauze
pentru care solicitantul nu poate fi considerat responsabil:
· ca urmare a depistării de către medicul veterinar, a unei
afecțiuni ce nu a putut fi remediată prin tratament: documentul
sanitar-veterinar care să certifice boala;
· ca urmare a unui accident sau a unei afecţiuni (de exemplu
meteorism): documentul sanitar – veterinar care sa certifice
afecţiunea sau motivul sacrificării;
· pentru moartea animalului solicitat în cerere, datorită
imposibilităţii de a făta: documentul sanitar-veterinar, formularul
de mișcare F2 și formularul de declarare eveniment F3;
ATENȚIONĂRI! Cazurile de forţă majoră şi circumstanţele
excepţionale se notifică în scris APIA, în termen de 15 zile
(cincisprezece zile) lucrătoare de la data la care beneficiarul sau
succesorul său în drepturi este în măsură să trimită respectiva
notificare. Dacă există o diferenţă mai mare de 15 zile lucrătoare,
moştenitorul legal desemnat completează o Scrisoare justificativă
pentru întârziere.Cazurile de circumstanțe naturale, se aduc la
cunoştiința APIA, printr-o Înştiințare depusă în termen de 10
(zece) zile lucrătoare de la producerea evenimentului;
Înştiințarea circumstanței naturale produsă după data de
23.09.2020 (termenul limită de reținere la
ovine/caprine)/16.12.2020 (termenul limită de reținere la bovine)
nu este obligatorie.
NU se acceptă documentele doveditoare ale circumstanței naturale
emise între data înştiințării controlului şi data efectuării
controlului la fața locului.
NU se acceptă ca şi circumstanţe naturale:
· vânzarea bovinei
· sacrificarea pentru consumul propriu
· sacrificarea din cauze pentru care se face vinovat
beneficiarul.
PERIOADA DE REȚINERE Pentru specia ovine/caprine este de 100 de
zile de la data limită de depunere fără penalizări a cererilor
unice de plată: 16.06.2020 – 23.09.2020 . Pentru specia bovine este
de 6 luni de la data limită de depunere fără penalizări a cererilor
unice de plată: 16.06.2020 – 16.12.2020Lipsa fortei de munca a
crescut salariile in agricultura 17 septembrie 2020 Salariile in
agricultura au crescut in contextul in care tot mai greu se gasesc
muncitori pentru acest domeniu! Antreprenorii romani „sunt de vina”
pentru plecarea lucratorilor din Romania in strainatate, salariile
fiind prea mici. Este parerea cunoscutului fermier din judetul
Arad, Dimitrie Musca. Acesta isi ingrijeste cu mare atentie, ceea
ce crede el ca face toti banii din lume: capitalul uman. Fermierul
este de parere ca daca nu ai grija de oameni, nu ii integrezi
si nu ai reguli clare, atunci afacerea ta „nu ajunge nicaieri”.
Click pe video: https://www.youtube.com/watch?v=MoLpzet-Qc4
Potrivit datelor statistice ale Insitutului National de
Statistica, in luna iulie 2020 castigul salarial mediu nominal brut
a fost de 5468 de lei, cu 99 de lei mai mare decat in luna iunie
2020. Asadar, castigul salarial mediu nominal net a fost 3372 de
lei, in crestere cu 74 de lei fata de luna precedenta (+2,2%). Cele
mai mari salarii sunt in domeniul IT, iar cele mai mici au fost
inregistrate in sectorul HoReCa, hoteluri si restaurante.
Realizator: Ovidiu Ghinea
Ionel Arion, fermier: „Trebuie sa gandim mecanisme, sa nu mai
stam cu mana intinsa la bugetul statului” 17 septembrie 2020
Agricultura romaneasca are nevoie de mecanisme de gestionare a
efectelor negative produse de schimbarea climatica si lipsa
precipitatiilor! Printre acestea s-ar putea enumera o utilzare
strategica a resurselor de apa, identificarea rezervelor de apa,
realizarea unor fonduri speciale, dar si cercetari stiintifice si
tehnologice in acest domeniu care ar putea contribui la realizarea
unor inovatii ce vor asigura necesarul de umiditate.
Seceta din ultima perioadă a afectat puternic culturile de grau,
porumb si floarea soarelui. S-a ajuns aici pentru ca in Romania
statiile si instalatiile de pompare a apei au fost distruse dupa
revolutie. Fermierii trag acum speranta ca statul ii va despagubi,
macar în parte, pentru pagubele suferite.
Ionel Arion, presedintele Pro Agro, sustine ca in viitor trebuie
sa avem in vedere mecanisme functionale care să vina in sprijinul
agricultorilor, din ce in ce mai incercati de schimbarile climatice
si de indecizia statului.
In caz contrar, deficitul pluviometric va avea consecinte grave
atat asupra fermierilor, cat si asupra intregii populatii. Aceasta
se explica prin faptul ca vor creste preturilor la produsele
alimentare, va creste numarul de someri din cauza culturilor
afectate de seceta care nu mai pot fi lucrate si altele.
„Cu siguranta seceta va mai fi in anii care vin. Trebuie sa
gandim masuri de gestionare a riscurilor, si aici ma refer strict
la seceta, astfel incat sa nu mai stam cu mana intinsa la bugetul
statului si asa destul de vaduvit anul acesta. Va trebui sa gandim
mecanisme de gestionare a riscurilor, fie fonduri mutuale, fie un
alt tip de asigurari”, a spus fermierul Ionel Arion. Mai multe
detalii aflati in materiul video Agro TV de mai jos. Click pe
video: https://youtu.be/xnqLx7XlpUo Reporter: Marius Milea
Cele mai mici productii la grau 17 septembrie 2020
Cele mai mici productii la grau sunt inregistrate in multe zone
afectate de lipsa precipitatiilor! Inca o confirmare, daca mai era
nevoie, confirmare legata de dezastrul produs de seceta, in
agricultura noastra. Si venim cu acest exemplu, pentru a atrage din
nou atentia ca fermierii au nevoie urgenta de sustinere… de
sustinere extrem de serioasa.
În judetul Iasi, sunt zone unde productia la grau este de 3 tone
pe hectar. Lipsa apei a distrus suprafete imense de culturi,
iar dezastrul se poate vedea cel mai bine la vremea recoltatului. O
radiografie a situatiei actuale o aflati din materialul urmator.
Click pe video: https://youtu.be/f2qVQoc_quw Corespondent Agro TV
Iasi: Raluca Daria Diaconiuc
Crescatorii de ovine plang cu un ochi si rad cu celalalt 17
septembrie 2020
Pentru crescătorii de ovine, situația în momentul de față este
bună și…nu prea. Dacă prețul pentru carnea de oaie este unul cât de
cât satisfăcător, când vine vorba despre lână, fermierii nici nu
vor să mai deschidă discuția. Suma este jignitoare spun aceștia.
Mai mult îi costa să tundă mioarele… Mai multe detalii aflați chiar
de la un crescător, în materialul video realizat de echipa AGRO TV.
https://youtu.be/NYKWlPc00CM
Salariile oferite intr-o mare ferma din Romania! “Daca apreciezi
muncitorul, el te asculta dumnezeieste” 17 septembrie 2020
Antreprenorii români „sunt de vină” pentru plecarea lucrătorilor
din România în străinătate, salariile fiind prea mici. Este părerea
cunoscutului fermier din județul Arad, Dimitrie Muscă. Acesta își
îngrijește cu mare atenție ceea ce crede el că face toți banii din
lume: capitalul uman. Fermierul este de părere că dacă nu ai grijă
de oameni, nu îi integrezi și nu ai reguli clare, atunci afacerea
ta ”nu ajunge nicăieri”. De aceea oferă salarii pe măsură
muncitorilor din ferma sa, iar aceștia îi sunt, la rândul lor,
loiali. https://youtu.be/MoLpzet-Qc4 ȚĂRANUL ROMÂN E CĂUTAT ȘI-I
SUNT ASCULTATE NECAZURILE DOAR ÎN CAMPANIE ELECTORALĂ! Liliana Sime
17 septembrie 2020 -
OPINIE. Vin domnii de la oraș să-l caute pe țăranul român și
să-i asculte necazurile, să-i vadă truda doar în campanie
electorală. Atunci vor toți să-i arate țăranului cât de tare îl
sprijină și cât de tare le pasă de soarta lui. Toți vor să se
fotografieze și să se filmeze alături de țăranul român de parcă ar
fi un exponat într-un muzeu. Pentru că asta va ajunge dacă i se vor
da doar vorbe, nu și fapte.
De ce nu-i bateți oare la poartă și-n alte zile? De ce nu-i
strângeți și-n alte zile, și-n alți ani, mâna neagră, brăzdată de
tăieturi, plină de bătături de cât scormonește pământul și de cât
rânește în grajd sub animale? De ce vă folosiți acum de imaginea
lui?
Țăranul român are necazuri și-n alți ani, nu doar în cel
electoral. Și-n alți ani, țăranii se trudesc cu o vacă, două, trei
și când să scoată și ei un ban pe lapte, li se aruncă mărunțiș, 60
de bani, 70 de bani pe litru. Tac și înghit umilința. Dacă
îndrăznesc să spună ceva, nu li se mai dă nici mărunțișul ăla,
pentru că ne-am obișnuit să importăm lapte de pe la vecini,
Ungaria, Polonia. Laptele de la vacile noastre, crescute în fermele
din România, nu mai e bun, poate nu o fi așa alb ca ăla adus din
import, cine știe.
Când vrea țăranul să mai scoată și el un ban pe o bucată de
slănină, pe o bucată de carne sau de brânză de vacă, de oaie, se
lovește de zidul birocrației, i se cer maldăre de avize, aprobări
și alte hârtii cu care unii își justifică locul de muncă de prin
instituțiile statului. Când vrea să-și crească un porc în bătătura
lui, îi puneți țșpe condiții ca să-l forțați să renunțe.
Sunt sate, dragi miniștri, europarlamentari și candidați în
căutare de țărani cu care să vă faceți fotografii și filmulețe,
unde nu e palmă de pășune pentru animale, iar țăranii sunt forțați
să meargă distanțe lungi alături de cireadă până dau de un loc
verde. Sunt sate în care nu este apă și țăranii cară în spinare apa
din satele vecine ca să nu le moară animalele de sete.
Sunt sate de munte din care fug tinerii prin țări străine și nu
se mai întorc, iar satele îmbătrânesc și se sting odată cu ultimii
țărani care le-au locuit. Sunt țărani, mici fermieri, mici
crescători de animale, care nu apucă un sfanț din subvențiile
europene pentru că e atât de încâlcită legislația noastra de parcă
ar fi intenționat făcută așa ca să pună piedică țăranului.
Sunt mici crescători care renunță la animale, le vând pe la
abatoare și pe unde pot, pe bani de nimic, că nu mai au ce să le
dea de mâncare, nu mai au bani ca să le întrețină. Da, sunt acele
ferme pe care voi le numiți de subzistență și care nu dau bine la
imaginea agriculturii, pe care vreți voi să le transformați peste
noapte în ferme de familie profitabile. Sunt țărani, mici fermieri
și mici crescători, pe care nu-i reprezintă nimeni, nu se luptă
nimeni pentru ei. Probabil, sunt profitabili doar ca imagine în
campania electorală.
Acum, în campanie, li se fac promisiuni cu duiumul, cu larghețe,
țăranilor, că o vor duce mai bine, că vor avea unde să-și vândă
produsele din micile lor ferme, că vor avea apă și canalizare, că
li se vor da ajutoare europene și de la stat. Atâta dărnicie greu
înghite țăranul român pe care voi îl credeți prost și
limitat. De ce-i serviți doar promisiuni și nu-i demonstrați
prin fapte? În timp ce voi promiteți că dețineți bagheta magică, pe
țăranii români îi izbește în față realitatea dură în care se zbat
să supraviețuiască.
Cum mai vedeți voi acum sărăcia în care se zbate țăranul român
și cât de orbi deveniți brusc când sunteți aleși, când sunteți în
posturi-cheie, când aveți pâinea și cuțitul și ați putea lua
decizii pentru schimbarea destinului crud al țăranului român!
„O padure cat o tara”, campania prin care se vor planta 17
milioane de puieti. Iata judetele in care se vor face impaduririle
septembrie 17, 2020 In cadrul editiei de toamna a campaniei „O
padure cat o tara”, se doreste plantarea a peste 17 milioane de
puieti, a anuntat ministrul Mediului, Costel Alexe.
„O padure cat o tara este mai mult decat o mare adunare de
oameni care planteaza. Campania are in spate de strategii silvice,
prin care construim paduri puternice. Am anuntat, in prima etapa a
campaniei, plantarea a peste 50 de milioane de puieti. Cu toate ca
am avut perioada de urgenta in mijlocul campaniei, am reusit sa
plantam in primavara 33 de milioane de puieti.
Ne apropiem de partea a doua a campaniei
O padure cat o tara si astfel, in octombrie – noiembrie vom
planta peste 17 milioane de puieti. Daca in primavara ne-am
concentrat pe zonele de munte si deal, in toamna campania va ajunge
in zonele de campie, in mod special in judetele deficitare in
paduri. In cadrul campaniei O padure cat o tara, vor fi realizate
si lucrari de substituire, prin care vom construi paduri mai
puternice decat avem astazi. De exemplu, aici, la Pustnicu, vrem sa
readucem la viata padurile dominate de stejar! Acum avem, in
aceasta zona, in jur de 75% tei, desi candva Codrii Vlasiei erau
dominati de stejar. Urmarim ca prin lucrari de substituire sa
revenim la ce a fost odata, 75% stejar si restul alte specii,
printre care si tei”, a afirmat Alexe.
Judetele in care vor fi plantati cei mai multi puieti
Potrivit ministrului, cei mai multi puieti vor fi plantati in
judetele: Tulcea (peste jumatate de milion), Galati (430.000),
Calarasi (200.000), Dolj (180.000), Braila (150.000) si Vaslui
(110.000).
Dintre acestia, un milion de puieti sunt de stejar, 700.000 de
plop si salcie, iar 150.000 sunt frasin artar si alte specii.
De asemenea, vor fi plantate paduri de la zero pe o suprafata de
1.100 de hectare si vor fi completari pe o suprafata de peste 2.000
de hectare.
In editia de primavara a campaniei „O padure cat o tara” au fost
plantate de la zero peste 2.400 de paduri si completate 7.000 de
paduri tinere din judetele Suceva, Maramures si Sibiu.
INDUSTRIE ALIMENTARA
România are 417 producători de lactate şi brânzeturi, din care
124 fac produse cu certificat „tradiţional“.16.09.2020, Florentina
Niţu
Unde sunt la raft? „Facem produse ca pe vremea bunicilor, din
pasiune, manual, iar în afacere sunt implicaţi doar membri ai
familiei. Am făcut Administraţie Publică şi m-am întors acasă să-mi
ajut familia“
Caş, urdă, unt, caşcaval ori brânză de burduf sunt numai câteva
din cele 480 de produse atestate ca fiind tradiţionale, montane sau
de origine protejată, realizate în familie, pe baza unei reţete
tradiţionale, manual. România are 417 producători de lactate şi
brânzeturi, din care 124 fac produse atestate, arată datele din
Catalogul Produselor Alimentare Certificate, al Agenţiei pentru
Finanţarea Investiţiilor Rurale.
Aceste atestate sunt acordate fie pentru un produs tradiţional,
fie pentru un produs montan, o reţetă consacrată, o denumire de
origine protejată, o indicaţie geografică sau o indicaţie
geografică protejată. Atestarea unui produs tradiţional înseamnă
recunoaşterea tradiţionalităţii sale şi publicarea în Registrul
Naţional al Produselor Tradiţionale (RNPT). El trebuie să fie
fabricat din materii prime locale, să prezinte o reţetă
tradiţională specifică locului de prelucrare şi să fie realizate
manual, potrivit datelor publicate pe site-ul ministerului de
resort.
Domeniile Panciu, singurul spumant românesc premiat la cea mai
importantă competiție internațională de vinuri, Concours Mondial,
16 Septembrie 2020 Domeniile Panciu a fost singurul vin spumant din
România medaliat la cea mai importantă competiție internațională de
vinuri, Concours Mondial de Bruxelles. De altfel, Natura SRL
(Domeniile Panciu) a primit 3 medalii de argint pentru două vinuri
roșii (Fetească Neagră 2017, Cabernet Sauvignon Grand Riserva 2016)
și un vin spumant (Blanc de Blancs 2015).
Tot în acest an, Vinurile Domeniile Panciu au primit două
medalii de aur la International Wine Contest Bucharest – IWCB
2020.
Astfel, vinurile spumant Blanc de Noir 20515 și Fetească Neagră
Gran RISERVA 2017 au fost recompensate cu medalii de aur la IWCB
2020.
Situată pe treptele piemontane ale Subcarpaţilor de Curbură,
localitatea Ţifeşti se găseşte în mijlocul viilor din nordul
judeţului Vrancea care formează podgoria Panciu.
Scăldat de apele Putnei la vest si cele ale Şuşiţei la est, este
un paradis al viţei de vie, unde Șarba, Băbeasca Neagră, Plăvaia,
Feteasca Neagră si Feteasca albă au fost reginele acestei podgorii
de mii de ani.
Calitatea vinurilor din Dealul Sârbilor nu l-au lăsat indiferent
nici pe domnitorul Eustatie Dabija (1661-1665), care şi-a cumpărat
vii în Podgorie şi a construit în apropierea acestora o superbă
reşedinţă domneasca, la Oleşeşti, pe malul Putnei. Renumele
vinurilor din Dealul Sârbilor a cucerit cetatea de scaun a
Moldovei, iar domnitorul Gheorghe Duca (1665-1666,
1668-1672, 1678-1683), nimeni altul decât ginerele lui Dabija, a
cerut cancelariei domneşti sa adauge pe sigiliul domnesc viţa de
vie. Graţie vinurilor din Codrii Sârbilor (veche denumire a
localităţii), viţa de vie a ajuns pe stema Moldovei, iar viile lui
Dabija Vodă au devenit Podgorie Domnească. Tot aici au mai avut vii
domnitorii Mihail Racoviţă (1703-1705, 1707-1709, 1716-1726) si
Alexandru Moruzi (1792-1793, 1802-1806, 1806-1807), familia
prinţului Sturza, şi cronicarul Miron Costin. De peste 2000 de ani,
pe Dealul Sârbilor se produc unele din cele mai bune vinuri albe
din estul Europei.
Particularităţile solului, umiditatea echilibrată şi excelenta
expunere la soare pe care o oferă poziţia geografica fac din
licoarea strugurilor una cu cea mai mare aciditate din țară.
Particularităţile Dealului Sârbilor sunt solul baticalcaric
lutoargilos, dezvoltat pe depozite loessoide mijlociu fine,
umiditatea echilibrată, temperaturile moderate cu o medie anuală de
10,2 ℃ şi expunere la soare cu o înclinare 3° spre ESE. Astfel,
podgoria Panciu devine în 1969 locul în care i-a naştere primul
spumant clasic „de Panciu”, devenit ulterior un brand cunoscut în
toată ţara.
Din 2009 Domeniile Panciu sunt inima şi sufletul vinurilor
provenite din cele peste 120 hectare de viţă de vie situate în
această zonă.
Iar misiunea care de-a lungul anilor a stat la baza
activităților și deciziiilor luate a fost atinsă, anume fabricarea
unui produs natural de calitate românesc prin valorificarea
continuă a potențialului podgoriei Panciu.
Astfel munca dedicată a echipei s-a fructificat prin prezenţa pe
piaţa a unui portofoliu ce cuprinde vinuri liniştite albe, rose şi
roşii, frizzante, şi spumante, toate încadrate în 3 game: Domeniile
Panciu, Panciu Riserva şi Casa Panciu.
Cele 120 ha cuprind numeroase soiuri precum: Fetească Albă,
Fetească Regală, Şarba, Aligote, Galbena de Odobeşti, Muscat
Ottonel, Tămâioasă Românescă, Sauvignon Blanc, Chardonnay, Băbeasca
Neagră, Feteasca Neagră, Pinot Noir şi Cabernet Sauvignon.
Crama este dotată cu utilaj tehnologic de ultimă generaţie care
asigură o capacitate de producere şi stocare de 2 milioane
litri.
Din 2017, vinurile Domeniilor Panciu au o nouă denumire şi o
înfăţişare îmbunătățită, croită pe gusturile consumatorului modern
şi pe măsura calităţii vinurilor, Casa Panciu fiind redefinita ca
„Domeniile Panciu – Podgorie Domneasca”.
Pentru a putea face posibil acest lucru, s-a lucrat intens
alături de echipe de consultanţă de profil pentru a pregăti o nouă
strategie de prezenţă pe piaţa vinului, fiind vizate cele 4 aspecte
de bază: produsul, plasarea, prețul și promovarea. Toate au
fost trecute prin prisma celei mai importante valori de la care a
pornit istoria fermei de la Ţifeşti – pasiunea.
Totul a pronit de la pasiunea domnului Daniel Guzu pentru
pământ, calitatea produsului, precum și faptul că a insuflat
aceasta stare de spirit echipei.
Toate acestea au făcut ca produsele Domeniile Panciu – Podgorie
Domnească să fie foarte bine apreciate pe plan international, fiind
prezenți și premiate la târguri internaționale din toată lumea.
Calitate produselor a fost apreciată de specialiștii din domeniu
atât la nivel internațional, cât și national, fiind premiați la
numeroase târguri, precum cele de Bruxelles, Beijing, Londra,
Verona, Shanghai sau Berlin.
Investiţi în România! Laurent Pfeffer, Catleya Wines: Românii au
redescoperit turismul în România în perioada pandemiei 16.09.2020,
Bogdan Alecu
Fondată de un francez în Mehedinţi, crama Catleya are în plan să
mizeze pe turismul viticol din Oltenia şi sunt în plan investiţii
în spaţii de cazare.
https://www.zf.ro/zf-investiti-in-romania/investiti-in-romania-laurent-pfeffer-catleya-wines-romanii-au-19546817
Laurent Pfeffer, oenolog cu studii la Bordeaux, capitala
vinurilor franţuzeşti, a venit în România în 2007 pentru a investi
într-o nouă cramă. 13 ani mai târziu şi 700.000 de euro investiţii,
Pfeffer a repus Corcova pe harta vinurilor.
„În 2007 am plecat să caut un teren în România pentru asta. Am
căutat iniţial la Târgu Bujor lângă Galaţi. Nu a mers. Am căutat la
Dealu Mare, după la Valea Călugărească, dar fiind francez,
nevorbind limba română, fără niciun contact local, preţurile erau
foarte mari. Am fost mai mult plimbat. După, am ajuns la Mehedinţi,
la Corcova, unde aveam un furnizor. Acolo mi s-a recomandat un
român care cunoştea limba franceză, care a plantat o vie şi întâi
am fost acolo drept turist. Nu aveam în plan să plantăm la Corcova.
El căuta atunci un inginer viticol, pentru că era la început de
drum. Am lucrat pentru el ca inginer viticol, iar el ne-a ajutat să
găsim teren pentru a planta. Acum noi avem 14,5 hectare de vie şi o
producţie de circa 80.000 - 100.000 de sticle anual cu toată via pe
rod pe care am replantat-o din 2010 încoace. 85% vindem în
România, iar restul în Franţa. Suntem patru asociaţi, eu aici şi
trei în Franţa, iar ei acolo au noi canale de vânzare“, a spus
Laurent Pfeffer, managerul şi acţionarul Catleya Wines.„ Am
investit până acum 700.000 de euro aici. Am depus pentru proiecte
europene, inclusiv pe partea de reconversie“, a spus francezul.
Piaţa vinurilor din Franţa cere şi soiuri noi, care să
surprindă, motiv pentru care cele româneşti au tot mai mare
căutare.
„Nu este uşor să vinzi un vin românesc în Franţa. Dar România
are un avantaj mare - are multe soiuri autohtone care se
găsesc numai aici, soiuri de mare calitate, iar asta ne ajută în
afară să vindem vin românesc. În afară se caută soiuri noi, vinuri
care reprezintă o surpriză. Noi am intrat pe rod mai recent cu
soiuri româneşti şi de când le exportăm, este mult mai uşor să
vindem pentru că este ceva nou. Noi avem o listă de fetească
neagră, albă şi regală. Eu sunt fan soiuri româneşti şi voiam să
avem doar soiuri româneşti în vie, însă a fost mai complicat la
început. Trebuie să cumperi viţă de calitate şi este complicat
pentru cele româneşti. De aceea am început cu viţă din Franţa, după
care am găsit şi aici viţă de calitate şi am plantat“, a explicat
Laurent Pfeffer.
În ceea ce priveşte pandemia, impactul asupra businessului a
fost unul relativ, însă acesta s-a reorganizat în condiţiile în
care vânzările în restaurante au scăzut pe fondul restricţiilor.
„Noi eram specializaţi pe HoReCa, baruri, crame, restaurante şi
magazine specializate. Când a început pandemia am spus că va fi un
dezastru total, dar ne-am descurcat. A fost greu, este complicat,
dar am vândut inclusiv online, atât de la noi, cât şi pe alte
platforme. Am avut mulţi oameni care au venit în Oltenia în vizită,
la noi la Corcova. Am avut degustări de vin şi vânzări. Mulţi au
plecat în concediu în Oltenia anul acesta. Au venit şi le-a plăcut
aici“, a spus Laurent Pfeffer.
Următorul pas îl reprezintă dezvoltarea componentei turistice,
în condiţiile în care tot mai mulţi turişti vor să viziteze
cramele.
„Noi vrem să rămânem sub 20 de hectare de vie. Vrem o cramă
mică, dar să putem primi oameni aici, să guste vinurile aici unde
sunt produse şi vom dezvolta turismul viticol. Acum la final de
septembrie vom avea un grup de 30 de oameni din Cluj care vor
rămâne la cules, la desciorchinare şi la cina în vie, iar în
octombrie vom avea un grup din Bucureşti. În viitor vrem să depunem
pentru un proiect de finanţare, să avem un proiect de căsuţe eco în
vie unde să fie cazaţi, în 2-3 ani. Sunt foarte mulţi din Cluj sau
Bucureşti care au venit aici şi au fost uimiţi câte locuri frumoase
şi nedescoperite sunt în România, inclusiv Oltenia. Catleya este o
cramă mică deţinută de un francez, din nou, ceva inedit pentru ei“,
a subliniat Laurent Pfeffer.
Ne place carnea, dar nu ne-o permitem! Fruntași într-un nou top
al sărăciei Iulia Moise 16 septembrie 2020 Faptul că majoritatea
românilor o duc greu din punct de vedere financiar nu mai
reprezintă un secret pentru nimeni.
Dacă în urmă cu câteva o statistică a scos la iveală faptul că
1/3 familii trăiesc la limita existenței și nu își pot permite nici
măcar achizționarea bunurilor de strictă necesitate sau plata
facturilor, o nouă statistică ar trebui să le pună semne serioase
de întrebare guvernanților.
Potrivit celor mai recente date oferite de către Institutului de
Statistică, 16% dintre familiile din România susțin că nu își
permit să mănânce carne sau pește atât de des.
În comparație cu alți europeni, românii consumă cu câteva zeci
de kilograme mai puţin. Acest lucru se datorează și faptului că
prețul cărnii a crescut destul de mult în ultimele câteva luni.
Cercetarea efecuată de Institutului de Statistică privind
condiţiile de viaţă, scoate la iveală faptul că 16% dintre români
nu își permit să aibă pe masă cel puţin un fel de mâncare cu carne
sau peşte o dată la două zile. În acest „top”, România ocupă
penultimul loc, iar la acest capitol doar bulgarii stau mai prost
ca noi.
La polul opus se află ciprioţii, irlandezii şi danezii. Pentru
ei asigurarea unei mese care să conțină carne nu reprezintă
problemă.
Aceeași cercetare mai arată că cea mai afectată categorie estea
cea apersoanelor de peste 75 ani, care au venituri destul de
reduse. O treime dintre senori susțin că nu dispun de suficienți
bamo pentru a mânca preparate din carne măcar odată la două
zile.
Pe lângă motivele financiare, un alt factor care stă la baza
consumului redus de carne este și faptul că mulți români consideră
că preparatele din carne sunt nesănătoase. O familie din 3 trăiește
la limita supraviețuirii
În România, o familie din trei trăiește la limita
supraviețuirii, oamenii făcând față cu greu cheltuielilor pentru
produsele care acoperă strictul necesar sau plata facturilor și a
utilităților. Cele mai vulnerabile categorii sociale sunt
vârstnicii sau familiile care au mai mulți copii. La nivelul UE,
România ocupă locul 5 în topul țărilor restante.
Participări de cel mai înalt prestigiu la Meat.Milk 2020,
meatmilk 17 septembrie 2020 Deși întreaga țară traversează o
perioadă deosebit de dificilă, și, desigur, întreaga economie
națională, cea de-a IX-a Expo-Conferință internațională Meat.Milk,
care se va desfășura în zilele de 5 și 6 octombrie la Hotel Alin
din Poiana Brașov, se bucură de participări și de parteneriate de
cel mai înalt prestigiu.
Astfel, potrivit proiectului revistei Meat.Milk, de a da o tot
mai mare importanță retail-ului alimentar și relația
hipermarket-urilor cu furnizorii, evenimentul are deja ca Parteneri
Platinum companiile Kaufland și Carrefour, care vor avea o prezență
deosebit de consistentă, atât ca expunere, cât și ca implicare în
program, prin prezentările din ziua de 5 octombrie, din ședința
generală, și prin implicarea în Forum Retail, în ziua de 6
octombrie. Alături de aceste două mari rețele de hipermarket-uri,
și-au anunțat deja participarea alți retaileri alimentari, ai căror
nume le vom face cunoscute foarte curând. Aceasta, ]n condi’iile ]n
care Asociatia Marilor Retaileri din Romania este Partener
Principal de organizare al acestei editii a Expo-Conferintei
Internationale Meat.Milk 2020.
Din partea celorlalte companii, care vor reprezenta diverse zone
economice de interes pentru sectoarele de carne și lapte ale
României, amintim firma Testo, ca Partener Gold, Agricola
Bacău-Partener Silver, Bioaktiv/Ecoaktiv-Partener silver,
Biotrend-Partener, Mirdatod-Partener etc. Toate aceste firme își
vor prezenta produsele în zona Expo iar reprezentanții partenerilor
Gold și Silver vor susține prezentări în ziua de 5 octombrie.
O mențiune specială, din această categorie, o putem face pentru
compania Five Continents-Botoșani, care, la fel ca restul
partenerilor, își va prezenta cele mai noi produse din categoria
Premium la standul pe care îl va avea organizat în secțiunea Expo,
dar care, prin intermediul domnului George Grecu-Expert în
Industrial Laptelui, se va implica în mai multe secțiuni din
program (prezentare, dezbatere etc.-5 și 6 octombrie)
Vă reamintim că agenția infoGROUP, în calitate de organizator a
primit confirmarea de participare a următorilor reprezentanți ai
autorităților: Robert Chioveanu-Președinte ANSVSA, Eduardt
Cosminschi-Președinte ANPC, Adrian Pintea-Director General APIA și
Paul Anghel-Director General ANPC.
Totodată, vă informăm că dezbaterile din ziua de 5 octombrie
(Fermieri carne/lapte și Procesatori carne/lapte) în va avea ca
speakeri pe domnii George Scarlat și Aurel Simion-Secretari de Stat
în MADR.
Totodată, domnul Ministru al Agriculturii Adrian Oros, și-a dat
acordul de principiu pentru participarea la cel mai important
eveniment de profil al anului, Meat.Milk 2020.
Vă reamintim principalele condiții de organizare:
-În sala de ședințe va avea acces strict numărul de
persoane admis de Comitetul Național pentru Situații de Urgență:
Speaker-i, asistență, moderator, regie și operatori tv (50 de
persoane). Amplasarea acestora va fi efectuată cu respectarea
distanțării sociale. Accesul speaker-ilor în sală va fi
succesiv.
-Restul participanților vor putea urmări desfășurarea
evenimentului pe monitoarele amplasate pe terasele exitinse ale
hotelului sau pot participa la meeting-uri private, de
business.
–Reprezentanții autorităților (MADR, ANSVSA, ANPC, APIA),
care deja au confirmat participarea, își vor susține comunicările,
vor răspunde întrebărilor, iar apoi vor părăsi sala de ședință.
Dezbaterile fiecărei secțiuni vor fi, de asemenea, transmise live,
integral.
-Întrebările vor putea fi puse din sală dar ele pot fi
transmise și on-line, către moderator, în timpul fiecărei
comunicări în parte.
-După fiecare două ore, sala de ședințe va fi dezinfectată și
aerisită, lucrările urmând să fie reluate după o pauză de cca 30 de
minute.
-Secțiunea Expo va fi amenajată, ca de obicei, în spațiul
eliberat al restaurantului de lângă recepția hotelului și nu va
avea decât cel mult 20 de standuri. La fiecare stand nu va fi
admisă decât prezența unei singure persoane pentru fiecare
companie! Vizitarea standurilor va putea fi efectuată numai în
grupuri mici, respectându-se distanțarea socială.
-Pentru a compensa absența vizitatorilor la standuri, în
după-amiezele de 5 și 6 octombrie, fiecare expozant își va prezenta
produsele și serviciile în interviuri televizate live, de câte
10-15 minute. În acest fel, se va asigura o vizibilitate deosebită
fiecărei companii în parte. În plus, fiecare interviu televizat va
fi menținut pe site-urile Meat.Milk, infoFERMA, infoALIMENT.
Ulterior evenimentului, interviurile vor fi distribuite
companiilor, pentru a le utiliza în propriul beneficiu.
-Mesele participanților vor fi asigurate pe terasele
hotelului sau în camere, potrivit normelor în vigoare și conform
posibilităților hotelului.
-Cina festivă VA AVEA LOC, urmând să se organizeze și un
Foc de Tabără, cu berbecuți la proțap. Gala Premiilor Meat.Milk se
va desfășura în formulă restrânsă și va fi televizată în direct, pe
canalele media amintite mai sus.
Normele de siguranță stabilite de Comitetul Național pentru
Situații de Urgență vor fi obligatorii (măști de protecție,
dezinfectanți, mănuși etc), inclusiv la cina festivă din seara
zilei de 5 octombrie.
Participanții la eveniment vor fi ținuți la curent cu
eventualele modficări de program, precum și cu fiecare detaliu de
organizare în parte.
Înscrieri și informații suplimentare
pe [email protected], www.meat-milk.ro/conferinta, www.infoferma.ro, www.infoaliment.ro,
precum și pe paginile de Facebook ale revistelor Meat.Milk,
infoFERMA și infoALIMENT Magazin.
ÎNSCRIEȚI-VĂ, PARTICIPAȚI LA EXPO-CONFERINȚA MEAT.MILK 2020! SĂ
RECONSTRUIM ROMÂNIA ÎMPREUNĂ!
Comunicat de presă – Marea Medalie de Aur pentru Crama Gîrboiu
la Concours Mondial de Bruxelles 2020 septembrie 15, 2020, Adelina
Boboc Vinul Rezerva Familiei Sauvignon Blanc 2009 de la Crama
Gîrboiu a fost singurul din România care a primit Marea Medalie de
Aur la cea mai importantă competiție internațională de vinuri,
Concours Mondial de Bruxelles 2020, informează site-ul oficial al
competiției. Marea Medalie de Aur este cea mai importantă
distincție care se oferă în cadrul competiției mondiale, la care au
fost prezente nu mai puțin de 8.500 de vinuri din 46 de țări
producătoare. Aur pentru Bacanta Sauvignon Blanc Fume 2018 și
Argint pentru Constantin Premium Red Blend 2016
În cadrul evenimentului, Crama Gîrboiu a mai primit o
medalie de aur, cu Bacanta Savignon Blanc Fume 2018, dar și un
argint cu vinul Constantin Premium Red Blend 2016. Rezultatele au
fost publicate vineri pe site-ul oficial al Concours Mondial de
Bruxelles, competiție care a fost înființată în 1994.
Livia Gîrboiu, director executiv al Cramei Gîrboiu (Sursa foto:
Facebook)
”Sunt rare momentele în care munca depusă de o cramă este
evidențiată atât de puternic. Faptul că sunt doar câteva vinuri în
toată lumea care au primit o astfel de medalie, si mai ales ca
Rezerva Familiei Sauvignon Blanc 2009 este singurul din Romania cu
o asemenea distincție, pentru noi reprezintă o onoare și totodată
încununarea eforturilor depuse de familia noastră în ultimii 15 ani
pentru a le oferi clienților noștri vinuri de cea mai bună
calitate.”, a declarat Livia Gîrboiu, directorul executiv al
companiei.
Doar 300 de sticle Rezerva Familiei Sauvignon Blanc 2019 au fost
scoase la vânzare
Crama Gîrboiu a scos la vanzare doar 300 de sticle Rezerva
Familiei Savignon Blanc 2019. “Vinurile de colecție sunt potențate
de timp, ghidate de valori și tradiție, dar nu în ultimul rând sunt
parte din istoria cramei noastre. Crama Gîrboiu împărtășește cu
mândrie o serie limitată de vinuri deosebite, din loturi special
selectate, vinuri nu doar cu potențial de învechire, ci și cu
valoare de familie. Licoarea spune întreaga poveste a terroir-ului
Vrancean de mare exceptie!”, a adăugat Livia Gîrboiu.
Crama Gîrboiu este o afacere de familie înființată în anul 2005
și deține o suprafață de aproximativ 170 de hectare în zona
viticolă Cotești din județul Vrancea. În ultimii ani, compania a
primit numeroase premii internaționale pentru vinurile produse,
printre care amintim Bacanta Chardonnay 2017 și Epicentrum Aligote
& Muscat Ottonel 2017 (aur la Concours Mondial de Bruxelles
2018), Bacanta Chardonnay, care a fost cel mai premiat vin alb din
România în 2017 (aur la Mundus Vini Germania, aur la Berliner Wine
Trophy, argint la Concours Mondial de Bruxelles, bronz la Decanter)
sau Epicentrum Aligote și Muscat, declarat cel mai bun vin alb din
România în 2013 la Mundus Vini Germania.
COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICAÎn România sunt 120.000 de
magazine, dar numărul lor scade. Din total, 90% sunt foarte mici.
Numărul de magazine include toate tipurile de retail, de la
alimente, modă, electro-IT sau bricolaj, la cosmetice, carburanţi
sau farma Cristina Roşca 17.09.2020, Universul comerţului din
România numără 120.000 de magazine, iar peste 90% dintre ele au sub
120 mp, arată datele de la INS. La polul opus, sunt doar 84 de
unităţi de retail de peste 10.000 mp. În această analiză sunt
incluse doar unităţile de retail, nu şi cele de tip angro sau orice
punct de comerţ cu ridicata. „În anul 2018, comparativ cu 2017,
reţeaua comercială a întreprinderilor care au desfăşurat activitate
de comerţ cu amănuntul a scăzut cu 458 de magazine. Se remarcă o
scădere a numărului de magazine cu suprafaţa sub 120 mp, cu 779 mai
puţine faţă de anul anterior, categorie care este preponderentă ca
număr, respectiv 92,4% din total, dar şi o creştere cu 5 magazine a
celor cu suprafaţa de 10.000 mp şi peste“, spun oficialii INS.
Cele mai multe puncte de retail sunt însă, de departe,
magazinele alimentare, cu circa 75.000-80.000 de unităţi moderne şi
tradiţionale. Acestora li se adaugă vreo 8.000 de farmacii,
2.500-3.000 de benzinării şi altele. An de an în România se deschid
unităţi noi, magazine moderne de regulă, în principal sub branduri
străine. Există însă şi afaceri locale, dezvoltate de antreprenori
locali, care se extind. La polul opus însă, constant se închid
magazine noi. Cele mai multe sunt, din nou, cele alimentare,
magazine mici, tradiţionale, care nu fac faţă concurenţei din
partea jucătorilor străini. Similar s-a întâmplat şi în moda
românească, deşi la o scară mai mică.
De altfel, în retail sunt puţine segmente unde afacerile locale
să domine.
Ce impact are pandemia asupra comportamentului de consum.
Cristina Roşca 16.09.2020, Piaţa se polarizează, brandurile ieftine
şi mărcile private din segmentul economic câştigă teren în
detrimentul produselor cu preţuri medii ♦ Cei mai mulţi bani merg
în continuare către brandurile mainstream, care atrag 31% din
bugetul de shopping, însă cota de piaţă a scăzut puternic în
2020
♦ O altă scădere, deşi mai temperată, se remarcă în cazul
brandurilor premium
♦ La polul opus, produsele cu preţuri mici şi mărcile private
(nu şi cele premium) câştigă tot mai mulţi adepţi.
Pandemia de COVID-19 a schimbat comportamentul de consum al
românilor care au devenit tot mai atenţi la modul în care îşi
cheltuie banii şi se reorientează astfel către bunuri cu preţuri
mai mici. Această schimbare vine după mai mulţi ani în care s-a
vorbit de o premiumizare a pieţei, mai exact de o creştere a
vânzărilor de bunuri cu preţuri mai mari.
„Dacă anul trecut remarcam o premiumizare a pieţei de FMCG atât
prin mărcile premium cât şi prin cele private label premium, anul
acesta trendul se estomează, iar cele mai dinamice sunt mărcile
proprii “budget“ (cu preţuri mai mici – n.red.) şi mărcile din
segmentul economic de preţ. Aş zice mai degrabă că asistăm la o
polarizare a pieţei, iar cel mai afectate sunt mărcile ce joacă în
mainstream, trend pe care îl observăm în toate categoriile macro
monitorizate“, spune Diana Scăunaşu, client service manager în
cadrul companiei de cercetare de piaţă GfK.
Urmăriţi LIVE VIDEOCONFERINŢA ZF HEALTH&PHARMA SUMMIT'20,
ZIUA I: Sistemul medical românesc în vremea pandemiei. Ce lecţii am
învăţat? Ce este de făcut în continuare?
https://www.facebook.com/watch/?v=611777259514754&extid=OfzL4lxAX4mayBKG
Cum încearcă grupul Carrefour să îi convingă pe consumatorii
locali să bea vinuri româneşti? Prin programul Deschidem Vinul
Românesc retailerul aduce în magazine etichete exclusive şi vinuri
premium 17 sep 2020 290 afişări
Deoarece vinul românesc merită o conversaţie serioasă astfel
încât să-l cunoaştem mai bine şi să ne reconectăm la gustul
lui şi la oamenii care îl desăvârşesc, Carrefour a creat programul
Deschidem Vinul Românesc.
„Am oferit întotdeauna clienţilor noştri o selecţie generoasă de
vinuri provenite de la producători locali. Însă comportamentul în
schimbare al consumatorului şi gusturile acestuia, din ce în ce mai
rafinate sau orientarea spre produse gastronomice locale de
calitate, la preţuri accesibile, au scos la iveală nevoia de a face
mai mult şi de a duce eforturile de diferenţiere pe piaţă la un nou
nivel“, spun reprezentanţii companiei.
În 2018, Carrefour România începea creionarea programului
Deschidem Vinul Românesc, ce avea să se lanseze oficial un an mai
târziu, ca parte a angajamentului global pentru dezvoltare
durabilă, tradus prin filozofia ACT FOR FOOD. Demersul a pornit din
dorinţa de a construi şi pe acest segment - nu de puţine ori
asociat mai degrabă cunoscătorilor şi industriei HoReCa - un
program pe termen lung, prin care să aducă în paharele
consumatorilor, produse autentice, de calitate, sprijinind,
totodată, afacerile locale de care depind comunităţi întregi şi
contribuind la creşterea lor.
„Industria vinicolă, asemenea celei agricole, are un impact
socio-economic major în multe comunităţi, care sunt - practic -
dependente de producătorii de vinuri din regiunile respective. Iar
Deschidem Vinul Românesc este un program ambiţios, pe termen lung,
de susţinere a cramelor locale, care îşi propune să pună vinul
românesc pe harta internaţională şi să-l transforme în brand de
ţară.“
Prin această iniţiativă, Carrefour oferă producătorilor acces la
raft, încurajează consumul de produse româneşti de calitate la
preţuri de retail şi cont