Stiri 12 august 2020 Cursul de schimb 12.08.2020
1 EUR
4.8357
1 USD
4.1087
Prognoza meteo până pe 7 septembrie! Cum va fi vremea în
următoarele patru săptămâni! Angelica Lefter - 12 august 2020
Prognoza meteo pe patru săptămâni, mai exact până pe 7 septembrie,
a fost făcută publică de către specialiștii Administrației
Naționale de Meteorologie. În următoarea perioadă, conform
estimărilor de la acest moment, în România va fi caniculă, chiar
dacă vor exista și câteva zile când ploaia își va face apariția în
unele zone ale țării.Meteorologii anunță pentru următoarele patru
săptămâni temperaturi mai mari decât cele normale în intervalul 10
august – 7 septembrie, cu excepția unei singure săptămâni, când
potrivit Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), în vestul
țării se anunță ploi, în timp ce în sud precipitațiile vor
lipsi.Prognoza meteo pentru săptămâna 10 – 17 august valorile
termice vor fi ușor mai ridicate decât cele specifice acestui
interval, local în regiunile sudice, vestice și nord-vestice, iar
în rest se vor situa în jurul celor normale pentru această
perioadă.Regimul pluviometric va fi deficitar în cea mai mare parte
a țării, dar mai ales în regiunile nord-vestice și centralePrognoza
meteo pentru săptămâna 17 – 24 august anunță temperaturile medii
ale aerului se vor situa în jurul celor normale pentru această
săptămână, în toate regiunile.Cantitățile de precipitații estimate
pentru acest interval vor fi excedentare în extremitatea de vest a
țării, dar și deficitare, local, în regiunile sudice, centrale și
nord-estice, iar în rest vor fi apropiate de cele normale pentru
această perioadă.Prognoza meteo pentru săptămâna 24 – 31 august,
temperatura medie a aerului va avea valori ușor mai ridicate decât
cele normale pentru această săptămână, local în regiunile sudice și
estice, iar în rest valorile termice vor fi apropiate de cele
specifice pentru acest interval.Regimul pluviometric va fi
excedentar în regiunile nordice, dar și în general deficitar în
cele sudice, iar în rest se va situa în jurul celui normal pentru
această perioadă.Prognoza meteo pentru săptămâna 31 august – 7
septembrie, valorile termice vor fi ușor mai ridicate decât cele
normale pentru acest interval, în regiunile sudice, iar în rest vor
fi apropiate de cele specifice acestei săptămâni.Cantitățile de
precipitații estimate pentru această perioadă vor fi ușor
deficitare în regiunile centrale și sud-vestice, iar în rest vor fi
apropiate de cele normale pentru acest interval.APIA si
SUBVENTIIEURODEPUTAT BUDA: PLĂȚILE DE CARE BENEFICIAZĂ FERMIERII
CARE FAC AGRICULTURĂ ECOLOGICĂ! Agroinfo 12 august 2020 -
UE SPRIJINĂ AGRICULTURA ECOLOGICĂ. Fermierii în agricultura
ecologică pot solicita și alte forme de sprijin pentru venit în
cadrul politicii agricole comune (PAC). Acestea includ plățile
directe și plățile pentru tinerii fermieri. În plus, ei sunt
automat eligibili pentru plățile pentru înverzire, a anunțat
europarlamentarul român Daniel Buda (PPE), vicepreședinte
Comisia AGRI, Parlament European, pe pagina sa Facebook.
Eurodeputatul le explică fermierilor ce înseamnă trecerea spre
agricultură ecologică.
Practicarea agriculturii ecologice înseamnă a respecta anumite
principii, reguli, cerințe. Toți producătorii, prelucrătorii sau
comercianții care doresc să își comercializeze alimentele ca
produse ecologice trebuie să se înregistreze la o agenție sau un
organism de control. Agenția sau organismul de control are
responsabilitatea de a verifica dacă operatorul acționează în
conformitate cu normele privind producția ecologică.
CertificareaDacă doriți să deveniți fermier în agricultura
ecologică, trebuie să fiți certificat de un organism de control.
Aceasta presupune câte o inspecție pe an și un set de controale
prin care organismul se va asigura că respectați normele privind
producția ecologică.
ConversiaOrice fermă care dorește să devină ecologică trebuie să
treacă printr-un proces cunoscut sub numele de „conversie”. În
această perioadă, trebuie să utilizeze metode de producție
ecologică, dar produsul rezultat nu poate fi comercializat ca
produs ecologic. Durata perioadei de conversie depinde de tipul de
produs organic obținut:
▶️ 3 ani pentru livezile perene care produc fructe de tip bacă
și fructe pomicole▶️ 12 luni pentru pășunile destinate porcinelor
și păsărilor de curte,▶️ 2 ani pentru culturile anuale și zonele de
pășunat pentru animale rumegătoare.
Perioada de conversie poate fi dificilă pentru fermele
ecologice. Acest lucru se întâmplă pentru că metodele ecologice duc
adesea la randamente mai scăzute, iar produsele obținute nu pot fi
vândute la preț de produse ecologice. Din acest motiv, Uniunea
Europeană și țările UE oferă diverse măsuri de sprijin pentru a-i
ajuta pe fermierii care vor să treacă la agricultura ecologică.
Toate plantele care sunt cultivate în perioada de conversie trebuie
să provină din semințe ecologice.
UE îi ajută pe fermierii în agricultura ecologică nu doar
financiar, ci și prin consiliere cu privire la cele mai bune
practici sau la adoptarea unor soluții noi și inovatoare. Acest
lucru poate îmbunătăți eficiența și deci majora marjele de profit.
Parteneriatul european pentru inovare în domeniul agriculturii
(PEI-AGRI) caută să promoveze agricultura și silvicultura
competitive și durabile, care obțin rezultate mai multe și mai bune
utilizând mai puține resurse.
De asemenea, UE îi ajută pe fermieri să înființeze organizații
de producători care să-i protejeze împotriva practicilor comerciale
neloiale și să le ofere sprijin în timpul fluctuațiilor pieței.
Fermierii în agricultura ecologică pot solicita și alte forme de
sprijin pentru venit în cadrul politicii agricole comune (PAC).
Acestea includ plățile directe și plățile pentru tinerii fermieri.
În plus, ei sunt automat eligibili pentru plățile pentru înverzire.
Plățile pentru înverzire au fost concepute pentru a-i încuraja pe
fermieri să ia decizii ecologice, iar plata automată pentru
fermierii în agricultură ecologică reflectă numeroasele beneficii
pe care acest tip de agricultură le aduce mediului, a explicat
europarlamentarul Daniel Buda, pe pagina sa Facebook.
Cuantumul plăților pe hectar pentru agricultură ecologică,
pentru anul de cerere 2020, conform informațiilor obținute de la
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA):
Măsura 11 Agricultură ecologică PNDR 2014-2020
Submăsura 11.1 Sprijin pentru conversia la metodele de
agricultură ecologicăP1 - Culturi agricole pe terenuri arabile
(inclusiv plante de nutreţ) aflate în conversia la agricultura
ecologică = 293 €/ha P2 - Legume aflate în conversia la agricultura
ecologică = 500 €/haP3 - Livezi aflate în conversia la agricultura
ecologică = 620 €/haP4 - Vii aflate în conversia la agricultura
ecologică = 530 €/haP5 - Plante medicinale şi aromatice aflate în
conversia la agricultura ecologică = 365 €/haP6 – Pajişti
permanenteSub-pachetul 6.1 = 143 €/haSub-pachetul 6.2 = 39
€/ha
Submăsura 11.2 - Sprijin pentru menţinerea practicilor de
agricultură ecologicăP1 - Culturi agricole pe terenuri arabile
(inclusiv plante de nutreţ) certificate în agricultura ecologică =
218 €/haP2 - Legume certificate în agricultura ecologică = 431
€/haP3 - Livezi certificate în agricultura ecologică = 442 €/haP4 -
Vii certificate în agricultura ecologică = 479 €/haP5 - Plante
medicinale şi aromatice certificate în agricultura ecologică = 350
€/haP6 - Pajişti permanenteSub-pachetul 6.1 = 129 €/haSub-pachetul
6.2 = 73 €/ha
La aceste plăți compensatorii se adaugă plățile directe pe
hectar.
MADR ASTĂZI: CRESCĂTORII DE PĂSĂRI, AJUTOR DE 100 EURO/UVM!
Agroinfo 12 august 2020 AJUTOR DE CRIZĂ. Crescătorii de păsări din
România beneficiază de un ajutor de criză în cuantum de 100 de
euro/UVM, anunță un proiect de ordonanță de urgență, publicat
astăzi, 12 august 2020, pe site-ul oficial al Ministerului
Agriculturii.
Proiectul de ordonanță de urgență instituie o schemă de ajutor
de stat cu caracter temporar pentru susținerea activității
crescătorilor din sectorul avicol în contextual crizei economice
generate de pandemia COVID - 19, având ca scop compensarea
pierderilor cauzate de pandemia COVID-19, în perioada cuprinsă
între 01 martie – 01 iulie 2020.
Potrivit proiectului de ordonanță de urgență, ajutorul se acordă
crescătorilor de păsări, întreprinderilor individuale şi familiale,
persoanelor fizice autorizate, după caz, precum şi persoanelor
juridice care desfăşoară activitate de creștere și/sau reproducție
a păsărilor pentru carne sau ouă.
Pentru a fi eligibili la acordarea ajutorului de stat
beneficiarii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele
criterii de eligibilitate:
a) să dețină exploatație autorizată sanitar veterinar;b) să
desfășoare activitate de creștere și/sau reproducție a păsărilor în
semestrul I al anului 2020;c) nu au solicitat alte tipuri de ajutor
de stat pentru aceleaşi costuri eligibile și respectă prevederile
de la punctele 20 și 23 din Comunicarea CE - Cadru temporar pentru
măsuri de ajutor de stat de sprijin a economiei în contextul
actualei epidemii de COVID-19 (2020/C91I/01);d) nu se află în
dificultate (respectiv reorganizare, lichidare, faliment) în baza
evidentelor Oficiului Național al Registrului Comerțului la data de
31.12.2019.
Ajutorul de stat se acordă pe capacitatea de producție deținută
de beneficiar, echivalent UVM, funcție de speciile și categoriile
de păsări, respectiv, pui de carne, pui de curcă, găini ouătoare și
găini rase grele.
Valoarea totală ce poate fi acordată pentru fiecare
întreprindere care își desfășoară activitatea în domeniul
producției primare de produse agricole nu depășește echivalentul în
lei a 100.000 euro.
Cuantumul ajutorului este de 100 euro/UVM, echivalent în lei,
ratele de conversie fiind 0,03 UVM pentru pui de carne și pui de
curcă, respectiv 0,014 UVM pentru găini ouătoare și găini rase
grele.
Valoarea totală maximă a schemei de ajutor de stat este de
109.800 mii lei, și se asigură de la bugetul de stat, în limita
prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi
Dezvoltării Rurale pentru anul 2020.
Cursul de schimb euro/leu pentru calcularea valorii totale
maxime/cuantumului este cursul Băncii Naţionale a României valabil
la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.
Perioada de valabilitate a schemei este cuprinsă între data
intrării în vigoare a prevederilor prezentei ordonanțe de urgență
și data de 31 decembrie 2020.
CERERE. ACTE NECESARE!
Beneficiarii depun cererea de solicitare a ajutorului de stat la
centrele judeţene ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru
Agricultură - APIA, respectiv al municipiului Bucureşti, pe rază
căruia își are sediul social sau la centrul județean al APIA unde a
depus cererea de solicitare pentru măsura 14 - Bunăstarea
animalelor - pachetul b) - Păsări din cadrul PNDR 2014-2020,
însoţită de următoarele documente:
a) copie de pe certificatul de înregistrare la Oficiul Național
al Registrului Comerțului al beneficiarului, împuternicire și o
copie a B.I./C.I. al/a reprezentantului legal/împuternicitului;b)
copie de pe autorizația sanitar-veterinară;c) mișcarea pe o lună
din semestrul I al anului 2020, din care să rezulte că a desfășurat
activitate de creștere a păsărilor, însușită de conducătorul
unității;d) copia schiţei grajdului/halei pentru fiecare
exploataţie cu cod ANSVSA asumată de către beneficiar prin
semnătură, din care să reiasă adresa, suprafaţa utilă a spaţiilor
de creștere pentru beneficiarii care au accesat M 14. Din suprafața
totală se exclude suprafaţa echipamentelor de hrănire şi adăpare
așezate pe podea, stâlpii, aleile, alte spatii nedestinate
creșterii pentru toate categoriile de păsări. Pe copia schitei,
fermierul va menționa instrumentul/aparatul cu care au fost
efectuate măsuratorile înscrise în schițele depuse și toleranța
acestuia în conformitate cu fișa tehnică sau cartea tehnică a
aparatului/instrumentului cu care au fost efectuate măsurătorile;e)
copia schiţei validată de beneficiar aferentă locurilor de cazare,
calculate conform prevederilor Ordinului președintelui Autorităţii
Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr.
136/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind
standardele minime pentru protecţia găinilor ouătoare, cu
modificările ulterioare, ale Ordinului președintelui Autorităţii
Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr.
30/2010 pentru aprobarea Normei sanitare veterinareprivind
stabilirea normelor minime de protecţie a puilor destinaţi
producţiei de carne, cu modificările ulterioare, precum și ale
Ordinului președintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare
şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 63/2012 pentru aprobarea Normei
sanitare veterinare care stabileşte standardele minime privind
protecţia păsărilor în fermă şi în timpul transportului, pentru
spațiile de cazare care nu se află în M14;f) documentele
justificative care atestă instituirea restricțiilor sanitare
veterinare privind popularea cu păsări în semestrul I al anului
2020, dacă este cazul;g) coordonate bancare/trezorerie;h) pentru
beneficiarii care au accesat măsura 14 - Bunăstarea animalelor -
pachetul b) – Plăți în favoarea bunăstării păsărilor, din cadrul
PNDR 2014-2020, copiile documentelor prevăzute la lit.a), b), c),
d) și f) depuse împreună cu cererea de plată/deconturile
justificative pentru anul 2020, precum și documentele prevăzte la
lit.g) depuse împreună cu deconturile justificative aferente
trimestrului I al anului 2020, rămân valabile și pentru această
măsură. A.P.I.A. va prelua datele operate şi verificatedin
aplicaţia electronică de gestionare a măsurii M14 - Bunăstarea
animalelor - pachetul b) - Plăți în favoarea bunăstării păsărilor,
din cadrul PNDR 2014-2020, referitoare la documentele
beneficiarilor pentru exploataţiile cu cod ANSVSA.
Cererea de solicitare a ajutorului de stat și documentele
justificative pot fi transmise la centrele judeţene ale APIA,
respectiv al municipiului Bucureşti, și prin fax, poștă sau în
format scanat prin e-mail, cu condiția asumării prin semnătură de
către reprezentantul legal al beneficiarului pe fiecare pagină a
documentelui transmis.
În situaţia în care beneficiarii deţin mai multe exploatații de
creștere a păsărilor situate pe raza mai multor unităţi
administrativ-teritoriale din judeţe diferite, aceştia depun o
singură cerere la centrul judeţean al APIA pe rază căruia își are
sediul social sau la centrul județean al APIA unde a depus cererea
de solicitare pentru măsura 14 - Bunăstarea animalelor - pachetul
b) - Plăți înfavoarea bunăstării păsărilor, din cadrul PNDR
2014-2020.
Perioada de depunere a cererilor de solicitare a ajutorului şi a
documentelor justificative este de 20 zile lucrătoare de la data
intrării în vigoare prezentei ordonanțe de urgență.
Plata ajutorului de stat se efectuează până la data de 31
decembrie 2020.
Nu se acordă plăți ulterior datei de 31 decembrie 2020, dacă se
constată că acestea nu au putut fi efectuate din cauze imputabile
beneficiarului, respectiv nedeclararea unui cont valid la APIA.
După expirarea termenului de depunere a cererilor de solicitare
a ajutorului de stat, centrele judeţene ale APIA, respectiv al
municipiului Bucureşti verifică, aprobă sumele şi centralizează
cererile şi transmit la APIA central situaţiile centralizatoare cu
beneficiarii și sumele cuvenite.
APIA central întocmeşte şi transmite Ministerului Agriculturii
şi Dezvoltării Rurale centralizatorul cu beneficiarii și sumele
cuvenite.
În baza situaţiei centralizatorului cu beneficiarii și sumele
cuvenite, transmisă de APIA, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării
Rurale transmite Ministerului Finanţelor Publice cererea de
deschidere a creditelor bugetare, însoţită de Situaţia
centralizatoare a ajutorului de stat.
Toate documentele depuse în vederea solicitării ajutoarelor de
stat acordate potrivit prezentei ordonanțe de urgență se păstrează
la centrele judeţene ale APIA, respectiv al municipiului Bucureşti,
pe o perioadă de 10 ani fiscali de la data la care a fost acordat
ajutorul.
Toate documentele care atestă ajutorul cuvenit se păstrează de
către beneficiarii ajutorului pe o perioadă de 10 ani fiscali de la
data încasării sumei cuvenite.
Beneficiarul are obligația să anunțe orice modificare privind
datele din cerere la centrul judeţean al APIA, respectiv al
municipiului Bucureşti unde a depus cererea de solicitare, în
termen de 5 zile lucrătoare de la respectiva modificare.
În cazul nerespectării de către beneficiari a condiţiilor
prevăzute la art.4 din prezenta schemă, aceștia sunt obligaţi la
restituirea contravalorii sprijinului financiar, la care se adaugă
dobânzi şi penalităţi de întârziere de la data încasării acestuia,
conform prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură
fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.
Schema de ajutor de stat se modifică / completează, după caz,
urmare a solicitărilor Comisiei Europene din perioada procesului de
notificare.
După expirarea termenului de depunere a cererilor de solicitare
a ajutorului de stat și primirea deciziei Comisiei Europene privind
aprobarea acordării ajutorului de stat, se efectuează autorizarea
la plată a beneficiarilor şi se poate constitui obligaţia de plată
a acestui ajutor.
OFICIAL MADR! AJUTOR DE 100 DE EURO/UVM pentru CRESCĂTORII DE
PORCI! Agroinfo 12 august 2020 AJUTOR DE CRIZĂ! Crescătorii de
porci din România primesc un ajutor de criză de 100 de euro/UVM,
anunță astăzi, 12 august 2020, un proiect de ordonanță de urgență
publicat pe site-ul oficial al Ministerului Agriculturii.
Potrivit proiectului de act normativ, se instituie o schemă de
ajutor de stat cu caracter temporar pentru susținerea activității
crescătorilor din sectorul suin în contextul crizei economice
generate de pandemia COVID-19, având ca scop compensarea
pierderilor cauzate de pandemia COVID-19, în perioada cuprinsă
între 01 martie – 01 iulie 2020.
Beneficiari, criterii de eligibilitate, durata schemei și
valoarea ajutorului de stat
Ajutorul se acordă crescătorilor care dețin animale din specia
suine, respectiv, întreprinderilor individuale şi familiale,
persoanelor fizice autorizate, după caz, precum şi persoanelor
juridice care desfăşoară activitate de îngrășare și/sau reproducție
a suinelor, denumite în continuare beneficiari.
Pentru a fi eligibili la acordarea ajutorului de stat
beneficiarii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele
criterii de eligibilitate:a) să dețină exploatație cu cod ANSVSA
înregistrată/autorizată sanitar veterinar;b) să desfășoare
activitate de îngrășare și/sau reproducție a suinelor în semestrul
I al anului 2020, cu excepția celor care dețin exploatații aflate
în imposibilitate de populare din cauza măsurilor de restricție
sanitare veterinare generate de evoluția pestei porcine africane;c)
nu au solicitat alte tipuri de ajutor de stat pentru aceleaşi
costuri eligibile în baza Comunicării CE - Cadru temporar pentru
măsuri de ajutor de stat de sprijin a economiei în contextul
actualei epidemii de COVID-19 (2020/C91I/01);d) nu se afla în
dificultate, (respectiv reorganizare, lichidare, faliment) în baza
evidențelor Oficiului Național al Registrului Comerțului la data de
31.12.2019.
Ajutorul de stat se acordă pe capacitatea de producție deținută
de beneficiar, echivalent UVM, funcție de categoriile de suine,
respectiv, suine la îngrășat și animale de reproducție.
Valoarea totală ce poate fi acordată pentru fiecare
întreprindere care își desfășoară activitatea în domeniul
producției primare de produse agricole nu depășește echivalentul în
lei a 100.000 euro.
Cuantumul ajutorului este de 100 euro/UVM, echivalent în lei,
ratele de conversie fiind 0,3 UVM pentru porc gras, 0,5 UVM pentru
animale de reproducție (scroafe și scrofițe);
Valoarea totală maximă a schemei de ajutor de stat este de
131.760 mii lei și se asigură de la bugetul de stat, în limita
prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi
Dezvoltării Rurale pentru anul 2020.
Cursul de schimb euro/leu pentru calcularea valorii totale
maxime/cuantumului este cursul Băncii Naţionale a României valabil
la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțede urgențe.
Perioada de valabilitate a schemei este cuprinsă între data
intrării în vigoare a prevederilor prezentei ordonanțe de urgență
și data de 31 decembrie 2020.
CERERE. ACTE NECESARE!
Beneficiarii depun cererea de solicitare a ajutorului de stat,
la centrele judeţene ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru
Agricultură – APIA, respectiv al municipiului Bucureşti, pe rază
căruia își are sediul social sau la centrul județean al APIA, unde
a depus cererea de solicitare pentru măsura 14 - Bunăstarea
animalelor - pachetul a) – Plăți în favoarea bunăstării porcinelor
din cadrul PNDR 2014-2020, însoţită de următoarele documente:
a) copie de pe certificatul de înregistrare la Oficiul Național
al Registrului Comerțului al beneficiarului, împuternicire și o
copie a B.I./C.I. al/a reprezentantului legal/împuternicitului;b)
copie de pe documentul de înregistrare
sanitar-veterinară/autorizația sanitar-veterinară, după caz;c)
mișcarea animalelor pe o lună din semestrul I al anului 2020, din
care să rezulte că a desfășurat activitate de creștere a suinelor,
însușită de conducătorul unității;d) copia schiţei grajdului/halei
pentru fiecare exploataţie cu cod ANSVSA asumată de beneficiar prin
semnătură, din care să reiasă adresa, suprafaţa utilă a spaţiilor
de crestere pentru beneficiarii care au accesat M 14.e) copia
schiței validată de beneficiar aferentă locurilor de cazare,
calculate conform prevederilor Ordinului președintelui Autorităţii
Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr.
202/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care
stabileşte standarde minime pentru protecţia porcinelor, cu
modificările și completările ulterioare, pentru spațiile de cazare
care nu se află în M14;f) documentele justificative care atestă
instituirea restricțiilor sanitare veterinare privind popularea cu
suine în semestrul I al anului 2020, dacă este cazul;g) coordonate
bancare/trezorerie;h) pentru beneficiarii care au accesat măsura 14
- Bunăstarea animalelor - pachetul a) – Plăți în favoarea
bunăstării porcinelor, din cadrul Programului Național De
Dezvoltare Rurală –PNDR, 2014- 2020, copiile documentelor prevăzute
la lit.a), b), c), d) și g) depuse împreună cu cererea de
plată/deconturile justificative rămân valabile și pentru această
schemă. A.P.I.A. va prelua dateleoperate şi verificate din
aplicaţia electronică de gestionare a măsurii M14 - Bunăstarea
animalelor - pachetul a) - Plăți în favoarea bunăstării porcinelor,
din cadrul PNDR 2014-2020, referitoare la documentele
beneficiarilor pentru exploataţiile cu cod ANSVSA.
Cererea de solicitare a ajutorului de stat și documentele
justificative pot fi transmise la centrele judeţene ale APIA,
respectiv al municipiului Bucureşti, și prin fax, poștă sau în
format scanat prin e-mail, cu condiția asumării prin semnătură de
către reprezentantul legal al beneficiarului pe fiecare pagină a
documentelui transmis.
În situaţia în care beneficiarii deţin mai multe exploatații de
creștere a suinelor cu coduri ANSVSA situate pe raza mai multor
unităţi administrativ-teritoriale din judeţe diferite, aceştia
depun o singură cerere la centrul judeţean al APIA pe raza căruia
îșiare sediul social sau la centrul județean al APIA unde a depus
cererea de solicitare pentru măsura 14 - Bunăstarea animalelor -
pachetul a) - Plăți în favoarea bunăstării porcinelor, din cadrul
PNDR 2014-2020.
Perioada de depunere a cererilor şi a documentelor justificative
este de 20 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a
prezentei ordonanțe de urgență.
Plata ajutorului de stat se efectuează până la data de 31
decembrie 2020. Nu se acordă plăți ulterior datei de 31 decembrie
2020, dacă se constată că acestea nu au putut fi efectuate din
cauze imputabile beneficiarului, respectiv nedeclararea unui cont
valid la APIA.
După expirarea termenului de depunere a cererilor de solicitare
a ajutorului de stat centrele judeţene ale APIA, respectiv al
municipiului Bucureşti verifică, aprobă sumele şi centralizează
cererile şi transmit la APIA situaţiile centralizatoare cu
beneficiarii și sumele cuvenite.
Toate documentele depuse în vederea solicitării ajutoarelor de
stat acordate potrivit prezentei ordonanțe de urgență se păstrează
la centrele judeţene ale APIA, respectiv al municipiului Bucureşti,
pe o perioadă de 10 ani fiscali de la data la care a fost acordat
ajutorul.
Toate documentele care atestă ajutorul cuvenit se păstrează de
către beneficiarii ajutorului pe o perioadă de 10 ani fiscali de la
data încasării sumei cuvenite.
Beneficiarul are obligația să anunțe orice modificare privind
datele din cerere la centrul judeţean al APIA, respectiv al
municipiului Bucureşti, unde a depus cererea de solicitare, în
termen de 5 zile lucrătoare de la respectiva modificare.
În cazul nerespectării de către beneficiari a condiţiilor,
aceștia sunt obligaţi la restituirea contravalorii sprijinului
financiar, la care se adaugă dobânzi şi penalităţi de întârziere de
la data încasării acestuia, conform prevederilor Legii nr. 207/2015
privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările
ulterioare.
Schema de ajutor de stat se modifică / completează, după caz,
urmare a solicitărilor Comisiei Europene din perioada procesului de
notificare.
După expirarea termenului de depunere a cererilor de solicitare
a ajutorului de stat și primirea Deciziei (Comisiei Europene)
privind aprobarea acordării ajutorului de stat, se efectuează
autorizarea la plată a beneficiarilor şi se poate constitui
obligaţia de plată a acestui ajutor. APIA virează sumele în contul
beneficiarilor.
OFICIAL! AJUTOR DE MINIMIS APICULTORI: 25 DE LEI/FAMILIE DE
ALBINE! Agroinfo : 12 august 2020 - 11:54
OFICIAL! Ministerul Agriculturii anunță astăzi, 12 august 2020,
un ajutor de minimis de 25 de lei/familie de albine acordat
apicultorilor care au suferit pierderi de pe urma fenomenelor
hidrometeorologice. Proiectul de hotărâre de Guvern a fost publicat
astăzi pe site-ul oficial MADR.
Ajutorul de minimis se acordă întreprinderilor care îşi
desfăşoară activitatea în sectorul apicol, în domeniul producţiei
primare, pentru compensarea efectelor fenomenelor
hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie –
mai 2020 asupra sectorului apicol”, astfel încât să se asigure
continuarea ciclului de producţie.
Beneficiarii, criteriile de eligibilitate, cuantumul sprijinului
financiar şi modalitatea de acordare a schemei de ajutor de
minimis
a) apicultorilor, persoane fizice care dețin atestat de
producător emis în baza Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor
măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol, cu
modificările și completările ulterioare, valabil la data depunerii
cererii;b) apicultorilor, persoane fizice autorizate, întreprinderi
individuale şi întreprinderi familiale, constituite potrivit
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea
activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate,
întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, aprobată
cu modificări și completări prin Legea nr.182/2016;c)
apicultorilor, persoane juridice, precum şi oricărei forme
asociative cu sau fără personalitate juridică constituite conform
legii.
Pentru a fi eligibile la acordarea ajutorului de minimis
prevăzut de prezenta hotărâre, întreprinderile/întreprinderile
unice trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele criterii de
eligibilitate:a) să aibă familii de albine înscrise în baza de date
naţională apicolă la data 1 martie 2020, conform Sistemului unitar
de identificare a stupinelor şi stupilor, gestionat de Agenția
Națională pentru Zootehnie „Prof. Dr. G.K. Constantinescu”,
potrivit prevederilor Ordinului ministrului agriculturii și
dezvoltării rurale nr. 251/2017 pentru aprobarea Sistemului unitar
de identificare a stupinelor şi stupilor;b) să aibă familii de
albine înregistrate/autorizate la direcţia sanitar-veterinară şi
pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului
Bucureşti.
Sprijinul financiar reprezentând ajutor de minimis potrivit
prezentei hotărâri se acordă beneficiarilor pentru compensarea
efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate
în perioada martie – mai 2020 asupra sectorului apicol, astfel
încât să se asigure continuarea ciclului de producţie, în cuantum
de 25 lei/familia de albine.
Valoarea totală a ajutorului de minimis care se acordă unei
întreprinderi/întreprinderi unice nu poate depăşi suma de 20.000
euro pe durata a 3 exerciţii financiare, în cursul exerciţiului
financiar actual şi în cele două exerciţii financiare
precedente.
În cazul nerespectării prevederilor, beneficiarii schemei de
minimis sunt obligaţi la restituirea contravalorii sprijinului
financiar, la care se adaugă dobânzi şi penalităţi de întârziere de
la data încasării acestuia, conform prevederilor Legii nr. 207/2015
privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările
ulterioare.
Sumele reprezentând ajutoare de minimis se plătesc
beneficiarilor într-o singură tranşă.
Valoarea totală a schemei de ajutor de minimis este de
49.948.500 lei și se asigură din bugetul de stat, în limitele
prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi
Dezvoltării Rurale pe anul 2020 la capitolul 83.01 „Agricultură,
silvicultură, piscicultură şi vânătoare", titlul 51 "Transferuri
între unităţi ale administraţiei publice", articolul 51.01
"Transferuri curente", alineatul 51.01.01 "Transferuri către
instituţii publice", prin bugetul repartizat direcțiilor pentru
agricultură judeţene şi a municipiului Bucureşti pe anul 2020, care
asigură sumele necesare acordării schemei de la capitolul 83.10
"Agricultură, silvicultură, piscicultură şi vânătoare", titlul 40
"Subvenţii", articolul 40.15 "Sprijinirea producătorilor
agricoli".
Începând cu data intrării în vigoare a prezentei hotărâri și
înainte de depunerea cererii, direcţiile pentru agricultură
judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, în prezenţa
potenţialilor beneficiari, verifică sumele rămase şi potenţial a fi
primite prin prezenta schemă de ajutor de minimis, rezultate după
însumarea ajutoarelor de minimis primite pe durata a trei exerciţii
financiare, respectiv ajutoarele acordate în cele două exerciţii
financiare precedente şi în exerciţiul financiar în cauză, şi până
la concurenţa sumei de 20.000 euro, potrivit art. 3 alin. (2) din
Regulamentul de minimis în sectorul agricol.
Direcțiile pentru agricultură județene sau a municipiului
București solicită Agenției Naționale pentru Zootehnie „Prof. Dr.
G.K. Constantinescu” lista apicultorilor cu efectivele de albine
înscrise în baza de date naţională apicolă la data de 1 martie
2020.
CERERE. ACTE
După efectuarea verificării și informarea beneficiarilor asupra
efectivelor înscrise în listă, beneficiarii depun la direcţiile
pentruagricultură judeţene sau a municipiului Bucureşti cererea
însoţită de următoarele documente:a) copie a BI/CI al/a
solicitantului persoană fizică sau, după caz, împuternicire/procură
notarială şi o copie a BI/CI al/a reprezentantului legal;b) copie a
atestatului de producător în cazul beneficiarilor prevăzuți la art.
5, lit. a)c) copie a certificatului de înregistrare la registrul
comerţului/Registrul naţional al asociaţiilor şi fundaţiilor sau a
actului în baza căruia îşi desfăşoară activitatea, în cazul
persoanelor juridice, precum şi copie a BI/CI al/a împuternicitului
persoană fizică;d) dovadă cont activ bancă/trezorerie;e) copia
documentului de înregistrare/autorizare sanitar-veterinară,
eliberat de către direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa
alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, pe a
cărei rază teritorială se desfăşoară permanent activitatea
stupinei;
Cererea prevăzută la alin. (1), însoţită de documentele poate fi
transmisă la direcţiile pentru agricultură judeţene sau a
municipiului Bucureşti şi prin fax sau poştă sau în format
electronic prin e-mail. Verificarea sumelor rămase sau potenţial a
fi primite prin schema de ajutor de minimis se realizează de către
persoana împuternicită din direcţia pentru agricultură judeţeană
sau a municipiului Bucureşti şi se comunică telefonic/fax sau în
format electronic prin e-mail înainte de înregistrarea cererii.
În situaţia în care beneficiarii prevăzuți la art. 5 deţin în
exploataţie mai multe stupine care sunt situate pe raza mai multor
unităţi administrativ-teritoriale din judeţe diferite, aceștia
depun o singură cerere la direcţia pentru agricultură judeţeană pe
teritoriulcăreia beneficiarul deține numărul cel mai mare de
familii de albine.
Termenul final de depunere a cererilor şi documentelor
însoţitoare este data de 31 august 2020.
Ajutorul de minimis acordat în temeiul prezentei hotărâri este
avut în vedere pentru a fi dedus din orice schemă viitoare de
ajutor de minimis.
În cazul nerespectării de către beneficiari a condiţiilor
prevăzute prin prezenta schemă, aceștia sunt obligaţi la
restituirea contravalorii sprijinului financiar, la care se adaugă
dobânzi şi penalităţi de întârziere de la data încasării acestuia,
conform prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură
fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.
AJUTOR DE CRIZĂ pentru CRESCĂTORII DE OVINE/CAPRINE! 5 LEI/CAP
DE OVINĂ/CAPRINĂ! Agroinfo Publicat: 12 august 2020 OFICIAL!
Ministerul Agriculturii anunță astăzi, 12 august 2020, într-un
proiect de ordonanță de urgență, un ajutor de criză acordat
crescătorilor de ovine și/sau caprine din România de 5 lei/cap de
ovină/caprină. Vor beneficia de ajutor crescătorii care au minim 50
de ovine și minim 25 de caprine până la limita de 1.000 de capete
de animale.
Potrivit proiectului de act normativ, este instituită o schemă
de ajutor de stat cu caracter temporar pentru susținerea
activității de creștere a animalelor din sectorul ovin/caprin în
contextul crizei economice generate de pandemia COVID – 19,
având ca scop compensarea pierderilor cauzate de pandemia COVID-19,
în perioada cuprinsă între 1 martie – 1 iulie 2020.
Schema se aplică pe întreg teritoriul României.
Schema nu se cumulează cu alte ajutoare de stat sau ajutoare de
minimis cu aceleași costuri eligibile identificabile.
Beneficiari, criterii de eligibilitate, durata schemei și
valoarea ajutorului de statAjutorul se acordă crescătorilor care
dețin animale din speciile ovine și caprine respectiv,
întreprinderilor individuale şi familiale, persoanelor fizice
autorizate, persoanelor fizice, după caz, precum şi persoanelor
juridice.
Pentru a fi eligibili la acordarea ajutorului de stat,
beneficiarii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele
criterii de eligibilitate:
a) să dețină animale din speciile ovine /caprine identificate și
înregistrate în RNE ;b) nu au solicitat alte tipuri de ajutor de
stat pentru aceleaşi costuri eligibile în baza Comunicării CE -
Cadru temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijin a
economiei în contextul actualei pandemii de COVID-19
(2020/C91I/01);c) nu se afla în dificultate (respectiv
reorganizare, lichidare, faliment) în baza evidențelor Oficiului
Național al Registrului Comerțului la data de 31.12.2019 sau în
cazul persoanei fizice nu a fost emisă o decizie definitivă a
instanțelor judecătorești de constatare a falimentului pănă la data
de 31.12.2019
Ajutorul de stat se acordă pentru un efectiv cuprins între 50 și
1000 de capete de femele ovine, inclusiv, pe beneficiar, cu vârsta
de 1 an la data de 31 martie a anului 2020;
Ajutorul de stat se acordă și pentru un efectiv de minim 25 și
maximum 1000 capete femele caprine, inclusiv, pe beneficiar, care
au vârsta de minimum un an la data de 31 martie a anului 2020;
Ajutorul de stat pentru ovine poate fi cumulat cu ajutorul
de stat pentru caprine pentru același beneficiar.
Cuantumul ajutorului este de 5 lei/cap ovină/caprină.
Valoarea totală ce poate fi acordată pentru fiecare
întreprindere care își desfășoară activitatea în domeniul
producției primare de produse agricole nu depășește echivalentul în
lei a 100.000 euro.
Valoarea totală maximă a schemei de ajutor de stat este de
45.000 mii lei și se asigură de la bugetul de stat, în limita
prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi
Dezvoltării Rurale pe anul 2020.
Perioada de valabilitate a schemei este cuprinsă între data
intrării în vigoare a prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă
şi data de 31 decembrie 2020.
CERERE. ACTE!
Beneficiarii depun la centrele judeţene ale Agenţiei de Plăţi şi
Intervenţie pentru Agricultură -APIA, respectiv al municipiului
Bucureşti, cererea însoţită de următoarele documente:
a) copie de pe B.I./C.I. a beneficiarului, certificatul de
înregistrare la Oficiul Național al Registrului Comerțului al
beneficiarului, împuternicire și o copie a B.I./C.I. al/a
reprezentantului legal;b) registrul exploatației emis de operatorul
Sistemului naţional de identificare și înregistrare a animalelor
din care rezultă efectivul de ovine/caprine deținut la data
depunerii cererii, pentru exploatația cu cod ANSVSA înscrisă în
cerere;c) coordonate bancare/trezorerie.
Cererea de solicitare a ajutorului de stat și documentele
justificative pot fi transmise la centrele judeţene ale Agenţiei de
Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, respectiv al municipiului
Bucureşti, și prin fax sau poștă sau în format electronic scanat
prin e-mail, cu condiția asumării prin semnătură de către
reprezentantul legal al beneficiarului pe fiecare pagină a
documentului transmis.
În situaţia în care beneficiarii deţin mai multe exploatații de
creștere a ovinelor/caprinelor cu coduri ANSVSA situate pe raza mai
multor unităţi administrativ-teritoriale din judeţe diferite,
aceştia depun o singură cerere la centrul judeţean al Agenţiei de
Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură pe raza căruia își au
sediul social.
Perioada de depunere a cererilor de solicitare a ajutorului de
stat şi a documentelor justificative este de 20 zile lucrătoare de
la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.
Plata ajutorului de stat se efectuează până la data de 31
decembrie 2020. Nu se acordă plăți ulterior datei de 31 decembrie
2020, dacă se constată că acestea nu au putut fi efectuate din
cauze imputabile beneficiarului, respectiv nedeclararea unui cont
valid la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură.
După expirarea termenul de depunere a cererilor de solicitare a
ajutorului de stat, centrele judeţene ale APIA, respectiv al
municipiului Bucureşti verifică, aprobă sumele şi centralizează
cererile şi transmit APIA central situaţiile centralizatoare cu
sumele solicitate.
APIA Central întocmeşte şi transmite Ministerului Agriculturii
şi Dezvoltării Rurale situația centralizatoare a cererilor de
solicitare a ajutorului de stat.
În baza situaţiei centralizatoare a cererilor de solicitare a
ajutorului de stat, transmisă de APIA Central, Ministerul
Agriculturii şi Dezvoltării Rurale transmite Ministerului
Finanţelor Publice cererea de deschidere a creditelor bugetare,
însoţită de Situaţia centralizatoare a ajutorului de stat, conform
modelului prevăzut în anexa nr. 4.
După aprobarea de către Ministerul Finanţelor Publice a
deschiderii creditelor bugetare, Ministerul Agriculturii şi
Dezvoltării Rurale deschide şi repartizează credite bugetare APIA,
care la rândul său repartizează credite bugetare centrelor județene
APIA, respectiv al municipiului Bucureşti, cu sumele cuvenite.
Centrele județene APIA, respectiv al municipiului Bucureşti,
virează sumele cuvenite în conturile beneficiarilor, conform
legislaţiei în vigoare.
Toate documentele depuse în vederea solicitării ajutoarelor de
stat acordate potrivit prezentei ordonanțe se păstrează la centrele
judeţene ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură,
respectiv al municipiului Bucureşti, pe o perioadă de 10 ani
fiscali de la data la care a fost acordat ajutorul.
Toate documentele care atestă ajutorul cuvenit se păstrează de
către beneficiarii ajutorului pe o perioadă de 10 ani fiscali de la
data încasării sumei cuvenite.
Beneficiarul are obligația să anunțe orice modificare privind
datele din cerere la centrul judeţean al APIA, respectiv al
municipiului Bucureşti unde a depus cererea de solicitare, în
termen de 5 zile lucrătoare de la respectiva modificare.
În cazul nerespectării de către beneficiari a condiţiilor,
aceștia sunt obligaţi la restituirea contravalorii sprijinului
financiar, la care se adaugă dobânzi şi penalităţi de întârziere de
la data încasării acestuia, conform prevederilor Legii nr. 207/2015
privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările
ulterioare.
Schema de ajutor de stat este notificată la Comisia
Europeană.
AJUTOR DE 300.000 DE EURO pentru FERMIERI! INFORMAȚIILE DE CARE
AVEȚI NEVOIE! Agroinfo 12 august 2020
GHID PE ÎNȚELESUL TUTUROR. Ministerul Agriculturii vă explică
într-un ghid sintetic, pe înțelesul tuturor, cum obțineți ajutorul
de 300.000 de euro pentru construirea unui abator de capacitate
mică în zona montană. Linia de finanțare este deschisă la Agenția
pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) până la data de 31
decembrie 2020.
Alocarea pentru submăsura 4.2 - Sprijin pentru investiții în
procesarea și marketingul produselor, abatoare în zona
montană, pentru anul 2020, este de 12,9 milioane de euro.
Finanțare nerambursabilă 50% pentru IMM-uri și 40% pentru alte
întreprinderi. Valoarea ajutorului este de până la 300.000 de euro
pentru abatoare de capacitate mică în zona montană.
BENEFICIARII
Persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale (II),
întreprinderi familiale (IF), societăți în nume colectiv, societăți
în comandită simplă, societăți pe acțiuni, societăți în comandită
pe acțiuni, societăți cu răspundere limită și cooperative agricole
de procesare a produselor agricole.
Sprijinul financiar se acordă pentru susinerea producătorilor
primari, creșterea valorii adăugate a produselo agricole,
promovarea pe piețele locale a circuitelor scurte de aprovizionare,
pentru facilitarea diversificării, a înființării și a dezvoltării
de întreprinderi mici și a creării de noi locuri de muncă.
CRITERII DE SELECȚIE A PROIECTELOR:- crearea lanțurilor
alimentare integrate respectiv integrarea sistemelor de colectare,
procesare și comercializare - maxim 20 puncte- asocierea în cadrul
cooperativelor sau a grupurilor de producători - maxim 35 puncte-
realizarea de produse de înaltă valoare adăugată (ex. produse
ecologice, tradiționale, certificate de MADR, scheme de calitate la
nivel european) - maxim 15 puncte;- potențial agricol al zonelor
determinat în baza unor studii de specialitate - maxim 30 puncte.
Pragul minim pentru sM 4.2 este de 10 puncte și reprezintă pragul
sub care niciun proiect nu poate beneficia de finanțare
nerambursabilă.În cadrul aceleiași submăsuri, un solicitant poate
depune o singură cerere de finanțare, într-o singură sesiune de
depunere proiecte (cu respectarea condițiilor de
eligibilitate).
CONDIȚII MINIME DE ACCESARE
Solicitantul trebuie să:- demonstreze încadrarea în categoria
beneficiarilor eligibili în baza documentelor de înființare sau a
verificărilor ONRC;- proceseze produse agricole incluse în lista
cuprinsă în Anexa 1 la Tratatul pentru Funcționarea UE în scopul
obținerii de produse Anexa I și non-Anexa I;- demonstreze
capacitatea de cofinanțare a investiției;- demonstreze viabilitatea
economică a investiției în baza documentelor tehnico-economice;- nu
fie în dificultate financiară în conformitate cu legislația în
vigoare;- demonstreze că profitul mediu anual (ca medie a ultimilor
3 ani fiscali) nu depășește de 4 ori valoarea sprijinului
solicitat.
ABATOARELE ELIGIBILE PRIN SM 4.2 MONTAN
Abatorul de capacitate mică este o unitate cu spații și dotări
adecvate pentru recepția, cazarea și tăierea unui număr redus de
animale, precum și pentru livrarea produselor comestibile și
necomestibile rezultate.Număr redus de animale reprezintă numărul
maxim de animale care pot fi sacrificate la nivelul abatoarelor de
capacitate mică incluzînd tăierile de urgență astfel:Pentru
abatoarele de capacitate mică:porcine, ovine sau caprine - 200 de
capete/lună;bovine - 40 capete/lună;orice combinație a acestor
specii, dar care nu depășește 5 UVM/zi.Centrele de
sacrificare:porcine, ovine sau caprine - 100 capete/lună;bovine -
20 capete/lună;orice combinație a acestor specii, dar care nu
depășește 2,5 UVM/zi.
ATENȚIE!
Solicitantul trebuie să respecte următoarele:- să se încadreze
în categoria beneficiarilor eligibili;- să desfășoare activități
economice (ca persoană fizică autorizată/întreprindere
individuală/întreprindere familială/persoană juridică română);- să
acționeze în nume propriu;- să asigure surse financiare stabile și
suficiente pe tot parcursul implementării proiectului;- investiția
trebuie să se încadreze în cel puțin una dintre
acțiunile/operațiunile eligibile prevăzute prin submăsură.
CE SE POATE REALIZA
Înființarea unitățior de sacrificare și procesare a cărnii,
precum și construirea și dotarea spațiilor adecvate în vederea
desfășurării activităților de abatorizare sau întregul flux
tehnologic;Construcții destinate protecției mediului,
infrastructură internă și utilități, precum și branșamente și
racorduri necesare proiectelor și sisteme supraveghere
video;Spațiile destinate personalului de producție cu scop de
igienizare: vestiare tip filtru pentru muncitori, biroul medicului
veterinar, biroul maiștrilor, a șefului de secție, spațiu pentru
servirea mesei:Achiziționarea de instalații, echipamente și
mijloace de transport pentru colectarea materiei prime și/sau
comercializarea produselor în cadrul lanțurilor alimentare
integrate;Mijloacele de transport specializate pentru animalele
destinate sacrificării sau pentru produsele rezultate,
autoizoterme, rulote și remorci;Producerea și utilizarea energiei
din surse regenerabile (solară, eoliană, geotermală), a energiei
produsă cu ajutorul pompelor de căldură în cadrul unității
procesatoare (inclusiv în cadrul unității de sacrificare) exclusiv
pentru consumul propriu și investiții pentru îmbunătățirea
eficienței energetice;Cheltuieli pentru consultanță, marketing,
proiectare, monitorizare și management.
Intensitatea sprijinului nerambursabil se va putea majora
suplimentar cu 20 de puncte procentuale pentru investiții
colective, de exemplu proiecte depuse de cooperative, grupuri de
producători. Surse: AFIR, Ministerul Agriculturii
VERIFICAREA PE TEREN PENTRU CERERILE DE PLATĂ, SUSPENDATĂ DE
AGENȚIA DE PLĂȚI! Agroinfo 12 august 2020 ANUNȚ OFICIAL. Agenția
pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a anunțat marți, 11
august 2020, că vizitele în teren la fermele care au cerut bani
europeni vor fi înlocuite cu documente justificative.
În contextul pandemic actual în care a fost necesară dispunerea
unor măsuri pentru limitarea riscului de răspândire și
infectare cu SARS-COV-2 și în conformitate cu OMADR 181/30.06.2020
și 125/05.05.2020, în condiţiile în care AFIR nu este în
măsură să efectueze vizitele în teren, pentru anul 2020 s-a
stabilit ca efectuarea vizitelor pe teren în etapa de
evaluare-selectare a cererilor de finanţare, precum şi cele pentru
autorizarea cererilor de plată să se realizeze după cum
urmează:
- pentru cererile de finanţare aflate în etapa de evaluare
– selectare, vizita pe teren se va înlocui cu documente
justificative relevante transmise de solicitanți;- pentru
autorizarea cererilor de plată, vizitele pe teren se vor înlocui
cu documente justificative relevante transmise de
beneficiari.
Pentru autorizarea la plată a cererilor de plată aferente
tranșelor finale, efectuarea vizitei pe teren se poate înlocui
cu documente justificative relevante transmise de
beneficiari dacă prin amânarea vizitei pe teren există riscul
depăşirii termenelor procedurale incidente.
În cazul în care vizitele pe teren nu pot fi înlocuite prin
examinarea documentelor justificative în sensul că documentele
justificative finale nu sunt suficiente pentru a permite luarea
unei decizii cu privire la implementarea operațiunilor, se va
autoriza plata iar vizitele pe teren se vor efectua ulterior
autorizării la plată imediat ce condițiile permit.
Decizia de a înlocui vizitele pe teren cu documente
justificative se ia în urma analizei contextului epidemiologic
existent la nivelul fiecărui proiect sau structură
AFIR.
De asemenea, la nivelul AFIR se suspendă activitatea de
lucru cu publicul la sediul central și la sediile structurilor
regionale și județene ale AFIR. Relațiile cu publicul se vor
desfășura temporar doar onine prin intermediul adreselor de e-mail,
prin intermediul telefonului, prin servicii de curierat și prin
pagina oficială de Facebook a Agenției.
Datele de contact sunt disponibile la sectiunea Contacte. Pentru
Centrele regionale si Oficiile județene, contactele sunt
disponibile la secțiunea Structuri Teritoriale.
Audiențele acordate de conducerea AFIR vor fi realizate
exclusiv telefonic, precizează AFIR într-un comunicat transmis
pentru AGROINFO.
ALTELERadiografia economiei în T2/2020 în 10 indicatori cheie:
Datele din iunie oferă un licăr de speranţă că economia a atins
fundul sacului. Cât vor „costa“ aprilie şi mai, luni de contracţie
severă Cristina Roşca 12.08.2020,
Vineri, 14 august, Institutul Naţional de Statistică va publica
cel mai aşteptat indicator din acest an, evoluţia PIB-ului în
trimestrul al doilea din 2020.
Aprilie şi mai au reprezentat pentru economia locală cele mai
negre luni din ultimii 20 de ani, cu scăderi pe care nicio altă
criză indiferent de amploarea sa nu le-a provocat. Astfel, numărul
turiştilor a scăzut cu 98% şi respectiv 97% în aprilie şi mai, cele
două luni marcate de starea de urgenţă în care lumea aproape s-a
oprit. În aceeaşi perioadă antreprenorii locali şi-au pierdut
apetitul pentru business, numărul de companii nou înfiinţate
scăzând drastic. De la o medie de 12.000 – 14.000 de firme noi
lunar, aprilie 2020 a adus doar 2.500 de companii nou create.
Ca nicio altă criză de până acum, pandemia a blocat complet sau
aproape total anumite sectoare ale economiei, impactul fiind chiar
mai dur decât în cazul unui război, spun analiştii.
Consumul privat, cel care a ţinut timp de mulţi ani economia în
priză, fiind principalul motor al PIB-ului românesc, a scăzut cu
aproape 20% în aprilie, o lună marcată de stupoare şi de
incertitudine, în care oamenii au cumpărat doar strictul
necesar.
Totuşi, economia trebuie să meargă mai departe, astfel că iunie
a adus primele semnale pozitive. Cea mai bună veste a venit de la
consumul privat, care a crescut în serie brută cu 2,9% în iunie
2020 versus aceeaşi lună a anului trecut. Astfel, încrederea
românilor în a cumpăra a revenit în luna iunie după două luni
anemice. Şi economia a simţit nevoia de un suflu nou, astfel că
numărul de companii create în iunie 2020 este cu 16% mai mare faţă
de iunie 2019.
Cei zece indicatori cheie analizaţi de ZF pentru a creiona
tabloul economiei în T2 indică faptul că economia a depăşit punctul
critic, astfel că direcţia e doar în sus.
Ce spun datele despre trimestrul al doilea din 2020?
♦ Scăderile din consum, de 19,5% în aprilie şi de 5,3% în mai,
au însemnat primele luni pe minus pentru consumul privat de după
august 2013. În iunie consumul a crescut cu 2,9%
♦ 13% - scăderea exporturilor în iunie, după minus 40% şi minus
47% în aprilie şi mai
♦ -62% - este scăderea capitalului trimis de investitori străini
în firme din România în T2 2020 faţă de T2/2019
♦ -21% - rata de declin a autorizaţiilor de construcţie
eliberate în perioada aprilie-iunie 2020, faţă de acelaşi interval
din 2019, cea mai pregnantă scădere înregistrându-se în aprilie,
când declinul a fost de 37%
♦ 5,2% a fost rata şomajului în iunie, cu 1,2 puncte procentuale
mai mare faţă de iunie 2019. În martie 2020, rata şomajului a fost
de 4,6%.
♦ În primele şase luni din 2020, numărul deceselor a fost cu
5.765 mai mic decât în aceeaşi perioadă din 2019
♦ Numărul total al sosirilor în structurile de cazare a fost cu
88% mai mic în perioada aprilie – iunie 2020, comparativ cu aceeaşi
perioadă a anului trecut
Salariul mediu net a crescut cu 5% în iunie comparativ cu
aceeaşi lună din 2019. Cum pot angajatorii să crească salariile în
plină pandemie? „Angajatorii vor căuta să menţină stabil nivelul
salarial până la echilibrarea conturilor şi reluarea vânzărilor la
un nivel considerat acceptabil.“ Ramona Cornea 12.08.2020,
Salariul mediu net la nivel de economie a ajuns la 3.298 de lei
în luna iunie a acestui an, în creştere cu 5% comparativ cu cel din
aceeaşi lună a anului trecut, conform datelor de la Institutul
Naţional de Statistică (INS).
Dintre cele 20 de diviziuni CAEN, sectoare de activitate ale
economiei, prezentate în statisticile INS, 17 au înregistrat
creşteri ale salariului mediu net în luna iunie 2020 comparativ cu
luna trecută. Comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, situaţia
este la fel – 17 dintre cele 20 de diviziuni CAEN au înregistrat
creşteri salariale. Astfel, cum pot angajatorii să crească
salariile în condiţiile în care economia locală este într-o criză
profundă din cauza pandemiei de COVID-19?
INS: Exporturile României au scăzut cu 18,1%, iar importurile au
scăzut cu 12,6%, în prima jumătate a anului Financial Intelligence
10 august 2020,
Deficitul comercial al României a ajuns, în primele şase luni
ale anului, la 8,665 miliarde de euro, în creştere cu 935,7
milioane de euro faţă de cel înregistrat în perioada 1 ianuarie –
30 iunie 2019, arată datele publicate luni de Institutul Naţional
de Statistică (INS).
Potrivit sursei citate, în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2020,
exporturile FOB au însumat 28,590 miliarde de euro, iar importurile
CIF au însumat 37,255 miliarde de euro.
În perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2020, exporturile au scăzut cu
18,1%, iar importurile au scăzut cu 12,6%, comparativ cu perioada
similară din 2019.
Conform INS, în luna iunie 2020, exporturile FOB au însumat
4,843 miliarde de euro, iar importurile CIF au însumat 6,164
miliarde de euro, rezultând un deficit de 1,321 miliarde de euro.
Faţă de luna iunie 2019, exporturile din luna iunie 2020 au scăzut
cu 12,9%, iar importurile au scăzut cu 7,9%.
În perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2020, ponderi importante în
structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de
produse: maşini şi echipamente de transport (46,6% la export şi
35,6% la import) şi alte produse manufacturate (31% la export şi
respectiv 30% la import).
Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri în primele şase luni
ale acestui an a fost de 20,827 miliarde de euro la expedieri şi de
27,195 miliarde de euro la introduceri, reprezentând 72,8% din
total exporturi şi 73,0% din total importuri.
Valoarea schimburilor extra-UE27 de bunuri în perioada 1
ianuarie – 30 iunie 2020 a fost de 7,762 miliarde de euro la
exporturi şi de 10,059 miliarde de euro la importuri, reprezentând
27,2% din total exporturi şi 27% din total importuri.
INS menţionează că soldul balanţei comerciale FOB/CIF se
calculează pe baza valorii exportului FOB şi a importului CIF, ca
diferenţă între acestea. Soldul negativ al balanţei comerciale se
numeşte deficit, iar cel pozitiv se numeşte excedent, potrivit
Agerpres.
Preţul FOB (Free on Board/Liber la bord) reprezintă preţul la
frontiera ţării exportatoare, care include valoarea bunului, toate
cheltuielile de transport până la punctul de îmbarcare, precum şi
toate taxele pe care bunul trebuie să le suporte pentru a fi
încărcat la bord.
Preţul CIF (Cost, Insurance, Freight/Cost, Asigurare, Navlu)
reprezintă preţul la frontiera ţării importatoare, care cuprinde
atât elementele componente ale preţului FOB, cât şi costul
asigurării şi transportului internaţional.
Rata anuală a inflaţiei a urcat la 2,8% în iulie. Alimentele și
biletele de avion s-au scumpit cel mai mult : InCont.ro, 12 august
2020 09:21
Rata anuală a inflaţiei a urcat la 2,8% în luna iulie a acestui
an, de la 2,6% în iunie, în condiţiile în care mărfurile alimentare
s-au scumpit cu 5,57%, serviciile cu 3% iar mărfurile nealimentare
cu 0,88%, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul
Naţional de Statistică (INS).
"Preţurile de consum în luna iulie 2020, comparativ cu luna
iulie 2019, au crescut cu 2,8%. Rata anuală calculată pe baza
indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 2,5%. Rata
medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (august 2019 -
iulie 2020) faţă de precedentele 12 luni (august 2018 - iulie
2019), calculată pe baza IPC, este 3,2%. Determinată pe baza IAPC,
rata medie este 3,1%", se arată în comunicatul INS.
Rata anuală a inflaţiei IPC pentru sfârşitul anului curent şi al
anului viitor este prognozată la 2,7% şi, respectiv, la 2,5%,
potrivit Raportului asupra inflaţiei publicat de Banca Naţională a
României.
"Contribuţia estimată a modificării impozitelor indirecte este
de 0,2 puncte procentuale la sfârşitul anului curent şi de 0,4
puncte procentuale la finele celui viitor. Rata medie anuală a
inflaţiei IPC îşi va continua parcursul descendent din prima
jumătate a anului curent, dar într-un ritm mai atenuat, fiind
anticipată să atingă 2,5% la orizontul proiecţiei, trimestrul II
2022", se menţionează în raport.
Biletele de avion, țigările și conservele din fructe, cele mai
mari spumpiri
Serviciile de transport aerian, ţigările şi conservele din
fructe s-au scumpit cel mai mult în iulie, faţă de iunie, iar alte
legume şi conserve de legume, energia electrică, precum şi
serviciile de telefonie s-au ieftinit în perioada menţionată.
Potrivit INS, preţurile la serviciile de transport aerian au
crescut cu 13,83% în luna iulie a acestui an faţă de iunie 2020,
respectiv cu 17% în comparaţie cu luna decembrie a anului trecut.
Serviciile de telefonie s-au ieftinit în iulie cu 0,02% faţă de
iunie, dar au crescut cu 0,61% faţă de luna decembrie.
Tutunul şi ţigările s-au scumpit cu 2% în luna iulie comparativ
cu luna anterioară şi cu 6,43% faţă de luna decembrie a anului
trecut. Energia electrică s-a ieftinit cu 2,24% în iulie faţă de
iunie, iar faţă de luna decembrie preţul acesteia este mai mic cu
1,54%.
În ceea ce priveşte mărfurile alimentare, conservele din fructe
s-au scumpit în iulie cu 0,42% faţă de iunie şi cu 2,72% faţă de
luna decembrie. Comparativ cu luna decembrie, în luna iulie a
acestui an cel mai mult s-au scumpit fructele proaspete, cu
24,75%.
În schimb, în luna iulie s-au ieftinit alte legume şi conserve
de legume, cu 5,03% faţă de iunie. Comparativ cu finalul anului
trecut acestea s-au scumpit cu 1,99%.
Potrivit BNR, comparativ cu Raportul anterior, revizuirile
pentru rata anuală a inflaţiei IPC sunt minore. Valoarea anticipată
pentru finele anului curent este mai redusă cu 0,1 puncte
procentuale, în condiţiile reevaluării descendente a contribuţiei
componentelor exogene ale coşului de consum, care contrabalansează
proiectarea la acest orizont a unor valori uşor mai ridicate în
cazul inflaţiei de bază. Pentru finele anului viitor, prognoza este
similară celei precedente.
……………………….LEGISLATIVProiecte de acte normative, Miercuri, 12
August 2020 https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative.html
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ privind instituirea unei scheme de ajutor
de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul
ovin/caprin în contextul crizei economice generate de pandemia
COVID-19.Cetățenii și instituțiile interesate pot transmite
opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data
publicării, la adresa de
e-mail: [email protected] .Persoanele sau
organizaţiile interesate care transmit în scris propuneri, sugestii
sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii
publice vor specifica articolul sau articolele din proiectul de
hotărâre la care se referă, menţionând data trimiterii şi datele de
contact ale expeditorului.
Descarcă ataşamente: detalii proiect (pdf) Miercuri, 12 August
2020 11:05
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ privind aprobarea Schemei de ajutor de stat
pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul avicol în
contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19.
Cetățenii și instituțiile interesate pot transmite
opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data
publicării, la adresa de
e-mail: [email protected] .Persoanele sau
organizaţiile interesate care transmit în scris propuneri, sugestii
sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii
publice vor specifica articolul sau articolele din proiectul de
hotărâre la care se referă, menţionând data trimiterii şi datele de
contact ale expeditorului.
Descarcă ataşamente: detalii proiect (pdf)
Miercuri, 12 August 2020 10:57
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ privind aprobarea Schemei de ajutor de
stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul suin
în contextul crizei economice generate de pandemia
COVID-19. Cetățenii și instituțiile interesate pot transmite
opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data
publicării, la adresa de
e-mail: [email protected] .Persoanele sau
organizaţiile interesate care transmit în scris propuneri, sugestii
sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii
publice vor specifica articolul sau articolele din proiectul de
hotărâre la care se referă, menţionând data trimiterii şi datele de
contact ale expeditorului.
Descarcă ataşamente: detalii proiect (pdf)
Miercuri, 12 August 2020 10:41
Cetățenii și instituțiile interesate pot transmite
opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data
publicării pe adresele de e-mail: [email protected]
sau [email protected] HOTĂRÂRE privind aprobarea schemei
„Ajutor de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor
hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie –
mai 2020 asupra sectorului apicol”.
Persoanele sau organizaţiile interesate care transmit în scris
propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act
normativ supus dezbaterii publice vor specifica articolul sau
articolele din proiectul de act normativ la care se referă,
menţionând data trimiterii şi datele de contact ale
expeditorului.
Descarcă ataşamente: detalii proiect (pdf)
………………….INTERNEFermieri din Romania – Baza de date
actualizata
Client Promotions SRL 12 Aug 2020
A aparut baza de date actualizata cuprinzand fermierii si
firmele din domeniul agriculturii din Romania realizata de Client
Solutions Group
Aceasta baza de date este deosebit de utila atat furnizorilor de
utilaje si echipamente destinate domeniului agriculturii cat si
celor care doresc sa contacteze firmele ce activeaza in acest
domeniu in scopul unor colaborari de afaceri.
In functie de targetul/obiectivele dvs., puteti opta pentru una
dintre cele 2 tipuri, respectiv o baza de date tip:
1) Fermieri
2) Firme de agricultura
1) Baza de date de FERMIERI
cuprinde fermierii care activeaza ca persoane juridice
infiintate sub forma de PFA (persoane fizice autorizate), II
(intreprinderi individuale) sau alte entitati non SRL, si include
12 coloane cu informatii (capul de tabel), vedeti detalii pe site.
In aceasta baza de date sunt inclusi peste 110.000 fermieri – numar
existent la data redactarii prezentului articol.
2) Baza de date FIRME DE AGRICULTURA
se refera la firmele de tip SRL sau SA si include 14 coloane cu
informatii (capul de tabel), vedeti detalii pe site, unde puteti
descarca si o mostra gratuita. In aceasta baza de date sunt incluse
peste 52.000 de firme din toata tara – numar existent la data
redactarii prezentului articol.
In cadrul ambelor baze de date pot fi furnizate la cerere si
informatii privind subventiile agricole acordate prin programul
APIA.
Daca doriti o alta baza de date de firme selectata dupa
criteriile dvs. personalizate, contactati-ne si va vom trimite
gratuit un inventar si o oferta de pret.
Avantajele dvs:
1) Oferim cel mai mare grad de completare al bazei de date
dintre toti furnizorii, cu cele mai multe date de contact (cifre la
data de 1 iunie 2020 pentru intreaga baza de date cu firme din
Romania – pentru date actualizate la zi vizitati site-ul):
– 663.749 firme cu ultimul bilant anual depus, dintr-un total de
1.019.835 firme active si in functiune– 710.005 firme cu cel putin
un telefon mobil de contact– 354.690 firme cu cel putin un telefon
fix de contact– 259.934 firme cu cel putin o adresa de email– peste
2.156.000 persoane de decizie, administratori si alte functii (HR,
Logistic, IT, Economic, C-level, etc)
2) Update trimestrial sau mai des;
3) Cel mai redus pret/firma;
4) Suntem furnizor de incredere, vedeti referinte.
Aveti alte cerinte ? va transmitem gratuit un inventar
personalizat si oferta de pret – contactati-ne la telefon
0748-750.621 sau scrieti-ne la [email protected]
Galati, primul judeţ din România care ar putea fi declarat zonă
calamitată! Seceta a ”ars” 183.000 ha, aproape tot terenul arabil!
Angelica Lefter Angelica Lefter - 12 august 2020 Un prim judeţ din
România ar putea fi declarat calamitat 100% din punct de vedere
agricol. Asta după ce lipsa de apă din sol și soarele din această
vară au pârjolit culturile, iar fermierii nu s-au ales cu nimic.
Autoritățile locale fac demersuri pentru declararea județului
Galați drept zonă calamitată, în conditiile în care toată suprafaţa
agricolă este grav afectată de lipsa precipitaţiilor şi de
temperaturile ridicate din această vară, potrivit
monitoruldegalati.ro.Conform situaţiilor prezentate Prefecturii
Galaţi de către Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Galaţi, toată
suprafaţa agricolă a judeţului este afectată de secetă în proporţie
de 90% până la 100%.Așa cum s-a întâmplat în majoritatea zonelor
din țară afectate, lipsa de precipitaţii s-a făcut simţită încă din
iarnă, dar seceta a continuat, iar luna iulie a fost de-a dreptul
dezastruoasă în condiţiile în care s-au înregistrat numai
17,16/litri/metru pătrat.În primul semestru al anului 2020, media
înregistrată pe judeţul Galați a fost de 135,36 l/mp faţă de o
medie multianuală de 242 l/mp, rezultând un deficit de 106,64
l/mp.Luna iunie, deşi este considerată cea mai bogată în
precipitaţii, anul acesta s-a dovedit a fi mai săracă în ploi mai
mult ca niciodată.Luna iulie a agravat şi mai mult situaţia
rezervei de apă în sol, cantităţile de precipitaţii fiind extrem de
reduse, media/judeţ însumând doar 17,16 litri/metru pătrat.Un
raport al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană (DAJ) Galaţi arată
că: ”La parametrul rezervă de apă în sol, orizonul 0 – 100 cm,
încadrarea ANM pentru judeţul nostru conduce la un deficit de apă
în sol de aproximativ 2.000 mc/ha, respectiv peste 200 l/mp,
imposibil de remediat cu mijloacele pe care le au agricultorii la
dispoziţie”. De asemenea, dacă la culturile de toamnă s-a stabilit
o suprafaţă de 59.628 de hectare afectate de secetă, la culturile
de primăvară, situaţia este dezastruoasă. Datele centralizate din
rapoartele operative cu pagubele la culturile principale, în
primăvara anului 2020 (porumb, floarea soarelui, lucernă, legume de
câmp) judeţul Galaţi prezintă o suprafaţă agricolă calamitată de
aproximativ 183.000 de hectare, alcătuită din 80.572 de parcele, cu
un grad estimat de afectare între 90 şi 100 la sută, cu precizarea
că gradul de calamitare este în creştere, deoarece procedura de
verificare şi constatare este în desfăşurare, termenul de
finalizare fiind stabilit pentru jumătatea lunii septembrie.Doar
terenurile irigate se prezintă mai bineExistă și foarte puține
excepții, câteva sute de hectare irigate din totalul de aproximativ
288.000 de hectare de teren agricol, atât cât totalizează suprafaţa
agricolă a judeţului Galaţi. Până la această oră, au fost
verificate şi întocmite procese verbale pentru culturile de
primăvară de grâu, orzoaică, ovăz, mazăre, fasole, muştar, etc,
însumând o suprafaţă de 11.000 ha. Pentru restul suprafeţei,
verificarea şi întocmirea documentelor ar fi imposibil de realizat
de cei 3-4 angajaţi ai Direcţiei Agricole Galaţi şi ai APIA, care
ar avea de verificat circa 80.000 de parcele şi un număr de 2.681
de fermieri.La rândul său, prefectul judeţului Galaţi, Gabriel
Avrămescu a menționat că a mers alături de fermieri în câmp și a
constat dezastrul. ”Astăzi (n.r. – 08 august 2020) am avut o
întâlnire cu fermierii, dar am fost şi eu personal în judeţ, iar
situaţia este dezastruoasă. Am solicitat Ministerului Agriculturii
şi Dezvoltării Rurale ca judeţul Galaţi să fie declarat judeţ
calamitat”, a declarat prefectul de Galați.Veștile bune se lasă,
însă, așteptate, pentru că meteorologii estimează că în următoarele
patru săptămâni un regim pluviometric deficitar în cea mai mare
parte a ţării.Rolul medicilor veterinari privind apărarea sănătății
publice Miercuri, 12 August 2020 Zootehnie-Medicina veterinara
Măsurile restrictive, obligatorii pentru limitarea efectelor
cauzate de pandemia COVID-19, aflată în plină evoluție, generează
un efect negativ asupra întregii economii, dar mai ales asupra
sănătății și securității alimentare a populației globului.
Corpul medical veterinar din România este conștient de rolul și
responsabilitatea sa profesională având ca țintă asigurarea
sănătății și bunăstării animalelor, cu prioritate în prevenirea și
gestionarea bolilor la animale, inclusiv a celor transmisibile de
la animale la om și de asemenea în asigurarea siguranței alimentare
a concetățenilor. În această perioadă, este mai evident ca oricând
rolul esențial al medicilor veterinari de liberă practică care prin
activitatea zilnică asigură indemnitatea teritoriului țării noastre
de anumite boli cu morbiditate și mortalitate mare în efectivele de
animale, cu pagube economice însemnate. În același timp activitatea
medicilor veterinari este esențială în asigurarea siguranței
alimentare a populației, fiind veriga de bază a lanțului alimentar.
Nu se poate vorbi de siguranță alimentară în lipsa activității
medicilor veterinari întrucât ei sunt cei care trebuie să certifice
că produsele consumate de populație nu provin de la animale bolnave
și să supravegheze calitatea şi salubritatea produselor alimentare
destinate consumului uman.
Medicii veterinari sunt cei care au intervenit și intervin,
punându-și în pericol sănătatea în monitorizarea, supravegherea,
prevenirea și combaterea bolilor transmisibile la animale și de la
animale la oameni (zoonoze)
De reținut că zoonozele sunt boli produse de numeroși agenți
patogeni ai animalelor, ce se pot transmite de la animale la om,
dar și invers, fiind clasificate, în funcție de agentul patogen
care le produce, în următoarele categorii:
· zoonoze virale - (gripa, rabia, variola) ;
· zoonoze bacteriene - (antrax, tuberculoză, salmoneloze,
stafilococi, clostridii, infecții colibacilare, bruceloză,
campilobacterioză, rujetul, leptospiroza, pasteureloza, morva);
· zoonoze produse de prioni - (encefalopatiile spongiforme
transmisibile);
· zoonoze produse de ricketsii şi clamidii - (febra butonoasă,
febra Q);
· zoonoze micotice - (dermatofitoze);
· zoonoze parazitare - (giardioza, ascaridioza, teniaza,
trichineloza, cisticercoza, hidatidoza, toxoplasma, toxocaroza,
fascioloza, sarcocistoza, cenurozele).
Medicii veterinari membrii ai Colegiul Medicilor Veterinari din
România, organizați în baza Legii 160 / 1998 cu modificările și
completările ulterioare, care profesează în sectorul de stat,
medicii veterinari cu liberă practică titulari la unități medicale
veterinare private de asistență (cabinete, spitale, clinici,
farmacii) precum și un număr însemnat care sunt angajați în
unități economice sau în învățământ și cercetare, în baza
responsabilităților ce le revin și pentru a asigura un sprijin
concret și eficient, oferă crescătorilor de animale și operatorilor
din domeniul alimentar, o serie de servicii de specialitate la
solicitarea acestora, sau acțiuni obligatorii prevăzute în
Programul strategic național de supraveghere, prevenire și
combatere a bolilor la animale, a celor transmisibile la om,
protecția animalelor și a mediului, siguranța alimentelor destinate
consumului uman, stabilit la nivel național și local, cu referire
la :
· acordarea de sprijin în gestionarea efectivelor de animale și
pentru modernizarea creșterii acestora în exploatații comerciale
(ferme) care să asigure cerințele actuale de tehnologie,
biosecuritate, protecție și bunăstare;
· evaluarea și înregistrarea exploatațiilor nonprofesionale și
comerciale, identificarea și înregistrarea în baza națională de
date a animalelor existente, asigurând facilități pentru obținerea
de subvenții sau alte ajutoare guvernamentale;
· asigurarea asistenței de specialitate pentru prevenirea şi
combaterea bolilor transmisibile la animale şi de la animale la om
prin efectuarea acțiunilor de supraveghere, operațiuni de vaccinare
preventivă, tratamente antiparazitare, tratamente curente,
prelevarea și afluirea de probe pentru examene de laborator;
· sprijin acordat proprietarilor de animale pentru implementarea
dispozițiilor stabilite de autoritățile veterinare privind izolarea
şi eliminarea din efectiv a animalelor diagnosticate cu boli
transmisibile;
· monitorizarea respectării legislației privind gestionarea
câinilor, a pisicilor și a altor animale de companie, animale care
constituie un real pericol prin transmiterea unor boli grave la
alte animale și la oameni,
· implementarea măsurilor de reducere a riscului de contaminare
a omului care este posibil prin:
· contactul direct cu animalele bolnave sau purtătoare de
germeni,
· manipularea inadecvată a produselor sau subproduselor
provenite de la animale bolnave (carcasele, sângele, pieile,
cadavrele, lâna, etc);
· contactul cu obiecte contaminate de animalele bolnave;
· alimentele provenite de la animale bolnave;
· consumul alimentelor de origine animală, neexaminate de
medicul veterinar, sau incorect preparate termic;
· nerespectarea normelor generale de igienă și profilactice;
· monitorizarea circulației animalelor, a produselor, a
subproduselor de origine animală, a medicamentelor (prioritar
antibiotice și antiparazitare) și a produselor biologice;
· Întocmirea documentelor specifice pentru despăgubirea
proprietarilor de animale în vederea lichidării rapide a unor
focare de boli transmisibile la animale;
· garantarea calității și salubrității produselor alimentare
destinate consumului uman, prin efectuarea, în laboratoarele de
diagnostic acreditate, de examene și analize privind încărcătura
microbiană, a parametrilor fizici chimici, prezența reziduurilor
din materii prime și din produsele finite, prin tehnici avansate de
analiză, executate de specialiști bine pregătiți profesional și cu
experiență în domeniu;
· dezvoltarea permanentă a colaborării cu operatorii economici,
cu asociațiile profesionale, acordând consultanță de specialitate,
prin analize și dezbateri organizate, prin participarea la
acțiunile stabilite în programele comune pentru prevenirea și
combaterea unor situații speciale, care îi pot afecta economic,
social, sau direct.
Atunci când își desfășoară activitatea, în situația evoluării
unei pandemii, medicii veterinari au responsabilitatea de a-și
proteja sănătatea, a sănătății celor cu care lucrează și sănătatea
agențiilor economici cărora le acordă servicii de specialitate. În
context, medicii veterinari trebuie să se asigure că sunt
implementate niveluri adecvate de biosecuritate, că personalul este
protejat cu echipamentul necesar și că proprietarii de animale sunt
informați despre măsurile de precauție în vigoare.
Este responsabilitatea fiecărui
individ să se asigure că sunt respectate comportamente adecvate în
cadrul acestor activități, pentru a evita extinderea suplimentară a
COVID-19.
Medicii veterinari în colaborare cu autoritățile locale, cu
crescătorii de animale, cu operatorii din domeniul alimentar, au
acționat și vor acționa și în viitor cu competență, profesionalism
și fermitate pentru a impune respectarea legii, intervenind prin
mijloace profilactice sau de combatere, în toate cazurile de
apariție a unor boli transmisibile, pentru apărarea sănătății
animalelor, să prevină transmiterea de boli de la animale la om,
contribuind astfel la apărarea sănătății publice, în protejarea
mediului. precum și în alte priorități economice și sociale.
Dr. Penţea Ioan Viorel - Secretar al Colegiului Medicilor
Veterinari Filiala Sibiu
Costel Vînătoru: Importăm foarte mult material genetic, iar
odată cu el boli și dăunători , Viorela Pitulice ,aug. 11,
Cercetătorul Costel Vînătoru de la Stațiunea de Cercetare –
Dezvoltare Legumicolă de la Buzău susține că România importă foarte
mult material genetic și odată cu el boli și dăunători ce nu pot fi
combătuți cu nimic și care produc pagube însemnate legumicultorilor
noștri.
La legumele cultivate în spații protejate, de exemplu, semințele
provin aproape în totalitate din import, în timp ce la culturile
realizate în câmp procentul este de circa 60%. Grav si păgubos
pentru producătorii români!
Vorbim de un fenomen care a luat amploare nu doar la noi, ci și
în întreaga lume și despre care mulți se feresc să vorbească:
bioterorism. Un război nevăzut, dar cu urmări
devastatoare.https://youtu.be/xiM1gmcNW1c
Plantații de kiwi și banane în Oltenia De Food Biz aug. 11, 2020
, Sursă: Stirile ProTV Articol editat de Teodora Stancea Lipsa
totală a sistemelor de irigații, împreună cu schimbările climatice,
au făcut ca solurile din sudul țării să se asemene tot mai tare cu
o zonă exotică. Nisipul din ”Sahara Olteniei” cuprinde o suprafaţă
de peste 100 de hectare și apare pe hartă ca un triunghi intre
Craiova, Calafat şi Corabia. Acesta acoperă 6% din suprafața
Doljului, dar se întinde și în județul Olt.
Inginerii de la Staţiunea de Cercetare Dăbuleni testează terenul
pentru a îi informa corect pe fermieri cu privire la ce se poate
cultiva în aceste condiții. În același timp cercetătorii plantează
soiuri atipice unor producții românești, precum kiwi, măslin,
fistic și curmal chinezesc. Se estimează că in următorii 80-100 de
ani câmpurile din sudul țării vor fi complet acoperite de nisip din
cauza încălzirii globale, astfel că în loc de pepeni, ne vom lăuda
cu kiwi si fistic de Dăbuleni.
INDUSTRIE ALIMENTARA
Producție/procesare
Noi soiuri de viță și noi vinuri de calitate la Pietroasa –
Istrița Food Biz aug. 12, 2020
În Stațiunea Didactică de Cercetare-Dezvoltare pentru
Viticultură şi Pomicultură Pietroasa – Istrița
(www.pietroasaveche.ro ) studenții desfășoară activități specifice
unei ferme viti-vinicole și unei ferme pomicole. În ceea ce
privește activitatea virti-vinicola, îi implicăm pe studenți în
modelul de fermă prin care să vadă și să înțeleagă care este rolul
cercetării și importanța cunoștințelor tehnice și tehnologice
pentru o afacere sustenabilă pe piața vinului.
Implicați în activitatea stațiunii înteleg cum se dezvoltă game
de vinuri, care este viața unui produs și de ce o pregătire
permanentă este esențială pentru o afacere de succes.
Prin proiectul ”De la Pietroasa veche la Pietroasa Research and
Innovation”, care a reprezentat pentru Universitate
retehnologizarea întregului proces de vinificație, ne-am dorit să
demonstrăm că ideea de a avea noi game de vin, bazându-ne pe
proiecte de cercetare, este posibilă. Am reușit, în calitatea
noastră de universitate publică, ca prin Stațiunea noastră să
aducem în fața clienților unor importante lanțuri de magazine o
nouă gamă de vinuri, care s-au dovedit a fi deosebit de apreciate
de consumatori. Vorbim despre vinuri din producția 2019, care și-au
confirmat calitatea, prin rezultatele obținute la concursul
internațional de vinuri IWCB de anul acesta. Gama de vinuri
Pietroasa Veche Gama Pietroasa Research and Innovation
Dacă ne îndreptăm atenția spre producerea de material
săditor, atunci Istrița (www.pepinieraistrita.ro) este un exemplu
demn de amintit, fiind cea mai veche pepinieră din țară. La
Istrița, modelul de fermă pe care îl prezentăm studenților pornește
de la producerea materialului săditor pomicol, până la
comercializarea lui, dar și administrarea unor plantații de cireș,
prun şi comercializarea producţiilor obținute. Stațiunea
administrează o suprafață de 230 ha, împărțită astfel: 10 ha măr,
48 ha de prun și 7 ha de cireș, 15 ha pepinieră, precum și 150 ha
de cultură mare . Un alt proiect dezvoltat la Istriţa este
lotul demonstrativ de arbuşti fructiferi, care oferă soluţii de
cultură celor care sunt împătimiţi de horticultură, oferindu-le
posibilitatea să se familiarizeze cu lucrările și tehnologiile
specifice fiecărei specii în parte. Lot demonstrativ pentru
arbuști
Articol scris de Prof. Univ. Dr. Razvan Ionut Teodorescu –
Prorector, USAMV Bucuresti
Ce reţetă folosesc microberăriile pentru a se diferenţia pe
piaţa de peste 1 mld. euro a berii? 11 aug 2020 Cristina Roşca
Berea, ca şi oamenii, o alegem iniţial după cum arată sticla,
eticheta şi logoul sau după cum îi sună numele. Asta bineînţeles la
prima întâlnire pentru că apoi, ca în viaţă, se creează legături ce
transcend superficialitatea exteriorului. Însă, fiecare nouă
încercare trebuie să treacă testul ambalajului, motiv pentru care
am luat la întrebări ilustratori, retaileri şi berari pentru a afla
secretul din spatele unei beri reuşite vizual. Fie că s-au lăsat
inspiraţi de folclorul popular, de businessurile internaţionale, de
istoria locală sau chiar de numele propriului brand, berăriile
artizanale din România au reuşit să creioneze în jurul produsului
lor o ima-gine (şi o poveste) demnă de o expoziţie de artă modernă.
Totul pentru a-i face cu ochiul consumatorului şi pentru a-l
convinge să deschidă sticla sau doza şi să vadă, pardon, să guste
ce e înăuntru.
„Cei mai mulţi dintre cei care ne trec pragul pentru prima dată
sunt foarte surprinşi de grafica spectaculoasă şi ne întreabă dacă
berile chiar sunt produse local, pentru că arată total diferit faţă
de cele industriale, care se găsesc în supermarket sau în HoReCa“,
povesteşte Adina Mugescu, cofondatoare a The Beer Institute,
retailer specializat în comercializarea de beri locale artizanale.
Compania colaborează în prezent cu peste 50 de microberării din
România şi aproape toate acordă o mare atenţie designului
etichetei, adaugă ea. Retailerul are la vânzare în cele două
magazine din Bucureşti peste 200 de etichete diferite de bere
artizanală românească, precum şi două branduri de cidru
artizanal.
Sunt însă 3-4 jucători care excelează, crede Adina, atât prin
de-senele de pe etichetă, cât şi prin numele pe care l-au dat
berilor. Kutuma este un mic producător din Cluj care are în
portofoliu mai multe stiluri de bere artizanală cu etichete şi nume
interesante - Dambla (India Pale Ale), Jargon (Amber Ale), Zarvă
(American Wheat), Zăbavă (Lager) sau Ortuí Popii (Imperial Stout cu
11% ABV). „Hop Hooligans, o microberărie din Jilava, Ilfov,
colaborează cu o tânără artistă - Diana Barbu - care creează
grafica pentru aproape toate berile pe care le au ei în portofoliu.
De asemenea, Oriel Beer, un alt mic producător din Bucureşti,
specializat în brasarea de beri artizanale în stil belgian, are
etichete atrăgătoare, de inspiraţie gotică.“
Ioana Coca, cofondatoarea Oriel Beer, o mică fabrică artizanală
deschisă la final de 2017, spune că berile pe care le produce
compania sunt de inspiraţie belgiană, aşa că în spiritul tradiţiei
au ales să folosească sticlele Steinie. Sunt sticle pitice, maro,
de 330 ml, cu o greutate de 254 grame, extrem de rezistente la
presiune.
„Noi facem refermentarea în sticlă şi este foarte importantă
sticla pe care o alegem. Se găsesc mai greu şi sunt mai scumpe,
comenzile la furnizorul din Germania le dăm cu rezervare în
prealabil, dar încă de la început am fost extrem de atenţi la
ambalaj pentru a defini produsul pe care îl facem.“
Desenarea etichetelor a pornit de la numele brandului, Oriel.
Fondatorii au vrut să păstreze direcţia uşor clasică pentru
sortimentele de bază. În funcţie de tipul berii, adesea a fost
adaptat designul şi artizanii au lucrat cu diferiţi artişti, care
au reuşit să surprindă în grafică esenţa berii
respective.
„Oriel este unul dintre cei şapte arhangheli, protectorul
artelor, ştiinţei şi arhanghelul luminii. În majoritatea
etichetelor noastre îl regăsim în prim-plan, alături de elementele
specifice berii (spice de orz, hamei). Iar pentru berile
experimentale, mergem spre o direcţie minimalistă, uşor
eclectică.“
Pe