apar-romania.ro · Web view2020/07/28  · . Reuniunea a vizat realizarea unui schimb de informații, prin împărtășirea de experiențe și inițiative cu privire la demersurile

Stiri 28 iulie 2020 , prima parte

Cursul de schimb 28.07.2020 1 EUR 4.8335

1 USD 4.1189

Alertă meteo! Două zile cu temperaturi de peste 38 de grade. Harta cu județele afectate Maria Dima 28 iulie 2020

Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis, marţi, o avertizare Cod galben de caniculă, valabilă miercuri şi joi în 21 de judeţe şi în Municipiul Bucureşti.

Conform prognozei de specialitate, în intervalul 29 – 30 iulie, în cea mai mare parte a Olteniei, Munteniei, Dobrogei şi local în Moldova, va fi caniculă, temperaturile maxime vor depăşi frecvent 35 de grade, iar pe arii restrânse miercuri şi local joi, se vor situa la peste 37 – 38 de grade.

Disconfortul termic va fi accentuat, indicele temperatură-umezeală (ITU) depăşind pragul critic de 80 de unităţi, iar în cursul nopţilor temperatura aerului nu va coborî sub 20 de grade (nopţi tropicale).

Judeţele ce se vor afla sub Cod galben sunt: Argeş, Bacău, Brăila, Buzău, Călăraşi, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj,

1

Gorj, Galaţi, Giurgiu, Ialomiţa, Iaşi, Mehedinţi, Olt, Prahova, Tulcea, Teleorman, Vâlcea, Vrancea, Vaslui şi Municipiul Bucureşti.

Totodată, pentru intervalul 28 iulie, ora 12:00 – 30 iulie, ora 20:00, a fost emisă o informare de disconfort termic în cea mai mare parte a ţării, când vremea va deveni călduroasă, chiar caniculară în regiunile extra-carpatice.

Pe parcursul următoarelor trei zile, se vor înregistra frecvent temperaturi maxime de peste 33 – 35 de grade, iar disconfortul termic va fi ridicat, iar pragul critic de 80 de unităţi al indicelui temperatură-umezeală (ITU), atins în zonele de câmpie şi podiş din sudul şi estul ţării şi local din vest.

APIA si SUBVENTII

S-a aprobat Ghidul solicitantului pentru schema de ajutor de stat care vizează și înființarea de perdele forestiere Revista Fermierului Luni, 27 Iulie 2020

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că s-a publicat Ghidul solicitantului pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, aferentă Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor”, submăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite”, din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, sesiunea 5/2020, ediția I, cod DPD sv-SFEADRv/M8, aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 208/24 iulie 2020.

Alocarea financiară pentru sesiunea 5/2020 a schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, aferentă Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor” este de 10.000.000 euro.

Ghidul Solicitantului este un material de informare tehnică a potenţialilor beneficiari ai Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală

2

(FEADR) şi constituie un suport informativ complex pentru pregătirea, întocmirea şi depunerea Cererii de Sprijin, precum şi modalitatea de selecţie, aprobare şi implementare a angajamentului. De asemenea, conţine lista documentelor, avizelor şi acordurilor, modelul Cererii de sprijin, al angajamentului, precum şi alte informaţii utile implementării schemei de ajutor de stat.

Scopul ajutorului îl reprezintă acordarea unui sprijin financiar deţinătorilor publici şi privaţi de terenuri agricole și neagricole şi formelor asociative ale acestora pentru împădurirea şi crearea de suprafeţe împădurite. Schema vizează înființarea de plantaţii forestiere, respectiv realizarea de: trupuri de pădure pe terenurile agricole și neagricole; perdele forestiere de protecție pe terenurile agricole și neagricole.

Beneficiarii schemei sunt deţinătorii publici şi privaţi de teren agricol şi neagricol şi formele asociative ale acestora.

Sprijinul financiar se acordă ca valoare fixă, reprezentată de costuri standard pe hectar pentru împădurire și compensarea pierderilor de venit agricol, după cum urmează:

Prima de înființare a plantațiilor forestiere, care acoperă și costurile cu elaborarea proiectului tehnic de împădurire și de împrejmuire a plantației, denumită Prima 1;

Prima anuală acordată pe unitatea de suprafață, pentru acoperirea costurilor de întreținere (maximum 6 ani) și îngrijire a plantației forestiere (maximum 2 ani), precum și pentru compensarea pierderilor de venit agricol ca urmare a împăduririi, pentru o perioada de 12 ani, denumită Prima 2.

Documentele aprobate pot fi consultate pe site-ul APIA la adresa: http://www.apia.org.ro/ro/directia-masuri-de-sprijin-i-iasc/masuri-delegate-din-pndr/prima-impadurire-sesiunea-5.

3

4

5

Adrian Oros: “Imi doresc sa dam despagubirile pana la finalul lunii august” 28 iulie 2020

Fermierii afectați de secetă așteaptă cu nerăbdare despăgubirile, pentru a nu-și pierde afacerile, însă plata acestora este condiționată atât de răspunsul Comisiei Europene, cât și de rectificarea bugetară care urmează să aibă loc în luna august. În emisiunea ”Agricultura la Raport”, ministrul agriculturii, Adrian Oros, a precizat că nu știe cu exactitate când va avea loc rectificarea bugetară, însă speră ca despăgubirile pentru fermieri să fie plătite până la finalul lunii august.

”Avem de vreo trei săptămâni situația exactă în ceea ce privește pagubele. Avem 34.647 fermieri afectați, iar suprafața afectată este de 1.168.046 hectare cu culturi înființate în toamna anului 2019. Trebuie spus că în toamna anului trecut s-au înființat culturi pe o suprafață de 2,9 milioane de hectare, 75-80% din această suprafață fiind ocupată de cultura de grâu.

Am scris proiectul de Ordonanță de Urgență, am făcut prenotificare, am primit observații, am refăcut notificarea la Bruxelles, am cerut ca în rectificarea de buget să fie prinsă și suma necesară, care este de aproximativ 1,2 miliarde lei, astfel încât să putem acorda aceste despăgubiri imediat când rectificarea de buget va avea loc. Despăgubirile le vom face prin APIA, pentru că acolo există o bază de date foarte bună”, a precizat Adrian Oros.

Întrebat când va avea loc mai exact rectificarea de buget și când vor fi acordate despăgubirile, șeful MADR a precizat că nu știe exact, însă speră ca plățile să fie făcute până la finalul lunii august.

”Dorința mea este ca până la finele lunii august să dăm aceste despăgubiri. Eu aș dori și mai repede. Noi avem și alte cerințe la această rectificare de buget, pentru că o să încercăm anul acesta să despăgubim și pierderile datorate evoluției COVID, inclusiv în industria agro-alimentară, pentru că au fost înregistrate astfel de pierderi, chiar dacă activitatea în acest domeniu a continuat”, a mai adăugat ministrul agriculturii.

6

Reamintim că valoarea despăgubirilor variază în funcție de cultură, iar cuantumurile sunt următoarele:

grâu și la secară 925 RON/ha triticale 805 RON/ha orz 912 RON/ha orzoaică 951 RON/ha ovăz 772 RON/ha rapiță 1002 RON/ha

Subventii in functie de prioritati. Cum ar trebui sa fie impartiti banii? 28 iulie 2020

https://agro-tv.ro/video-subventii-in-functie-de-prioritati/

De peste zece ani, agricultura românească se dezvoltă cu ajutorul subvențiilor europene. 70% din valoarea totală a fondurilor alocate României pentru sectorul agricol sunt gestionate de APIA. Cu toate acestea sunt fermieri care spun că banii ar trebui împărțiți după o analiza a terenului și a spațiului unde se desfășoară procesul de producție. De această părere este și un femier din județul Teleorman, care vrea ca instituțiile abilitate să găsească o soluție.

MINISTRUL OROS: AJUTORUL DE 7.000 DE EURO ACORDAT FERMIERILOR CARE PREZINTĂ DOVEZI PALPABILE! Agroinfo 28 iulie 2020 DECLARAȚIE. Comisia Europeană a aprobat un ajutor de 7.000 de euro/fermier și 50.000 de euro/procesator pentru cei care au avut pierderi din pricina crizei sanitare generată de epidemia de coronavirus. Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a declarat luni seara că acest ajutor va fi acordat până la maxim 7.000 de euro pentru un fermier, unii dintre fermieri vor primi sub această sumă, și că pentru obținerea lui, fermierii vor trebui să prezinte dovezi palpabile că au avut pierderi.

Din banii PNDR, bani care au rămas neutilizați pe măsurile pe care le-am lansat și pe care o să le mai lansăm și-n luna august, până-ntr-un procent de 1%, apoi a venit a doua comunicare (a Comisiei Europene n.r.) care a spus 2%, pot oferi sprijin, compensări pentru fermieri până la 7.000 de euro și

7

pentru procesatori până la 50.000 de euro. Tocmai asta fac cei de la PNDR, cum anume putem cuantifica aceste pierderi, pentru că acolo spun că trebuie să avem criterii foarte obiective și dovezi palpabile de pierderi de venit în această perioadă în așa fel încât să putem oferi aceste despăgubiri.

Noi avem o sumă, am spus și atunci când a venit prima comunicare a Comisiei, o sumă de vreo 80 de milioane de euro neutilizate, deci, ne încadrăm, ca să zic așa, în prima comunicare care se referea la 1% din total fonduri pentru dezvoltare rurală pe care o să o utilizăm. Cu siguranță că această sumă nu este suficientă și de aceea la rectificarea de buget tocmai ca să compensăm toate domeniile care au fost afectate, într-un mod cât mai obiectiv și cât mai echitabil, avem nevoie la rectificarea de buget de sume suplimentare de la buget ca atunci când facem aceste despăgubiri, aceste compensații să o facem pentru toți. Probabil, vor fi unii care vor avea 7.000 de euro, pentru că spune până la 7.000, în funcție de dimensiunea fermei, de dimensiunea pierderilor, a declarat ministrul agriculturii, Adrian Oros, luni seara la Agro TV.

Șeful MADR a mai spus luni seara că au fost pierderi înregistrate pe timpul crizei la carnea de vită, de pasăre, în industria alimentară prin închiderea lanțului HoReCa. Pe 3 iulie 2020, ministrul agriculturii, Adrian Oros declara că acest ajutor  de criză le va fi plătit fermierilor și procesatorilor până la sfârșitul lunii octombrie 2020.

Toate domeniile din agricultură și zootehnie care au fost impactate în mod negativ de evoluția pandemiei, în toate domeniile vor fi scheme de sprijin. Pentru o parte avem bani europeni, și aici mă refer la bani europeni pe care i-am avut necheltuiți, fiind sfârșit de exercițiu bugetar, necheltuiți, din măsuri care nu au fost accesate. Și aici, discutăm de 80 de milioane de euro. În completare vom veni cu bani de la bugetul de stat.

Este vorba de măsuri pentru ovine și caprine, pentru porcine și păsări, pentru bovine de lapte și carne, pentru sectorul apicol, dar și pentru procesare. Unele scheme le facem noi, Ministerul Agriculturii, iar pentru procesare lucrăm în colaborare cu Ministerul Economiei, unde se lucrează la o schemă de sprijin pentru tot ceea ce înseamnă industrie, inclusiv industrie alimentară. Și toate aceste sume vor fi distribuite până la finele lunii octombrie, la schemele de sprijin, declara pe 3 iulie 2020, ministrul agriculturii la Radio Someș.

AFIR si FINANTARI

Fermierii vor putea sa-si cumpere solarii cu bani europeni Cultiva Profitabil 27 iulie 2020

8

Dezinfectarea solului in solar

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a anuntat recent, in cadrul unei deplasari la Timisoara, ca se doreste construirea unei masuri de sine statatoare, in cadrul Pilonului II, prin care fermierii sa isi poate achizitiona solarii sau sere pentru a cultiva legume.

Aceasta propunere a venit din partea ministrului dupa ce acesta a constatat ca masura dedicata tomatelor nu a avut efectul scontat. Astfel, doreste sa sprijine fermierii in a cultiva mai multe tipuri de legume, nu doar tomate, insa de aceasta data nu cu bani de la stat, ci cu fonduri europene.

“Pentru legumicultura în spaţii protejate vom face măsură în Pilonul II, astfel încât cei care doresc să facă în continuare legumicultură în spaţii protejate să poată accesa acea măsură, să-şi facă sere sau solarii (…) în care să poată cultiva orice legumă, nu doar tomata (…), să utilizăm bani europeni, nu să alocăm în fiecare an bani de la buget, pentru că, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, impactul economic asupra agriculturii nu a fost cel aşteptat”, a explicat ministrul, conform Agerpres.

Adrian Oros a mai precizat ca cea mai frecventa problema a fermierilor ete capacitatea redusa de a negocia preturi competitive, de aceea nu reusesc sa-si vanda corect marfa, la un pret acceptabil.

Cooperativa ramane din punctul de vedere al ministrului Oros singurul mod prin care agricultorii vor putea sa se dezvolte.

Mai mult decat atat, seful MADR a precizat ca in ultima perioada au fost facute mai multe controale asupra beneficiarilor programului Tomata, deoarece “au existat sute de dosare fictive”, a spus ministrul.

9

ALTELE

MADR: Colaborare România-Israel pentru combaterea secetei! Angelica Lefter Angelica Lefter - 28 iulie 2020

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, a avut o întâlnire, la sediul ministerului, cu David Saranga, ambasadorul Statului Israel, ieri, luni – 27 iulie 2020.

Alături de ministrul Oros au participat la întâlnire și secretarul de stat George Scarlat, precum și experți din cadrul Direcției Generale de Relații Internaționale și Afaceri Europene, potrivit unui comunicat remis Agrointeligența – AGROINTEL.RO.

Discuțiile au vizat colaborarea dintre România și Israel în principal în domeniul identificării de soluții tehnologice pentru combaterea secetei (ex. irigații), având în vedere fenomenele meteorologice care au afectat țara noastră.

Astfel, ambasadorul David Saranga și-a arătat interesul pentru a oferi României din experiența și tehnologia deținute de Israel, cunoscut fiind faptul că acestea sunt printre cele mai performante din lume.

Ministrul Adrian Oros a explicat că la nivelul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) se lucrează la o Strategie de Gestionarea Apei, care se referă la investiții în infrastructura principală și secundară de irigații, la infrastructura de desecare-drenaj și la combaterea eroziunii solului.

La rândul său, secretarul de stat George Scarlat a afirmat că sunt necesare lucrări de modernizare a atât la nivelul infrastructurii de îmbunătățiri funciare existente, cât și la identificarea de soluții pentru introducerea de noi suprafețe care vor trebui irigate. De asemenea, este nevoie de o analiză în diferite zone în care nu se regăsesc amenajări de îmbunătățiri funciare, astfel încât să se identifice soluții pentru preluarea apelor din amonte, cu costuri energetice cât mai reduse.

10

Totodată, secretarul de stat a menționat că ținta la care România își dorește să ajungă în viitorul exercițiu financiar este de 3,2 milioane de hectare irigate la nivelul întregii țări, ținând cont de fondurile substanțiale care vor fi alocate.

Având în vedere cele expuse de oficialii MADR, ambasadorul Statului Israel a propus să se organizeze întâlniri în viitorul apropiat (seminarii) on-line cu specialiștii din Israel, astfel încât oficialilor și experților români să le fie prezentate soluții viabile care există pe piața din Israel, adaptate specificului țării noastre.

Ministrul Adrian Oros a afirmat, legat de această propunere, că în următoarea lună și jumătate vor fi finalizate o serie studii ale specialiștilor romani din domeniul irigațiilor și apoi se vor putea organiza întâlnirile (ex. seminar tehnic romano-israelian), astfel încât împreună cu experții din Israel să se înceapă concret colaborarea în acest sector deosebit de important pentru România.

MADR: Ministrul Oros a avut discuții prin videoconferință cu omologii săi din Belarus și Republica Moldova Marți, 28 Iulie 2020

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a purtat în data de 28 iulie 2020 discuții, prin videoconferință, cu miniștrii agriculturii din Belarus și Republica Moldova, în contextul efectelor pandemiei COVID-19 asupra producției agricole și a comerțului agroalimentar din regiune, dublate de secetă și lipsa precipitațiilor în primul trimestru al anului 2020. Reuniunea a vizat realizarea unui schimb de informații, prin împărtășirea de experiențe și inițiative cu privire la demersurile întreprinse pentru sprijinirea producătorilor agricoli și menținerea aprovizionării cu alimente în atenuarea efectelor pandemiei COVID-19 în agricultură, precum și identificarea de măsuri comune, necesare menținerii producției agricole în țările din regiune, cu accent pe furnizarea de contribuții agricole și protejarea sănătății fermierilor. Ministrul Oros a salutat inițiativa FAO privind organizarea acestei dezbateri și a subliniat însemnătatea relației de cooperare bilaterală cu Belarus și Republica Moldova. Adrian Oros a susținut necesitatea unei pregătiri foarte bune din partea autorităților pentru a diminua și contracara efectele  negative ale crizei sanitare. În intervenția sa, ministrul Oros a prezentat situația sectorului agricol din România în contextul pandemiei, precum și măsurile întreprinse pe termen scurt: monitorizarea stocurilor și a prețurilor alimentelor.

De asemenea, oficialul a informat că Ministerul a efectuat demersuri pentru despăgubirea fermierilor afectați de secetă, cât și pentru sprijinirea tuturor

11

sectoarelor din agricultură, care au suferit pierderi. Ministrul Oros a făcut referire la discuțiile recente purtate cu Asociațiile Băncilor pentru susținerea fermierilor în privința amânării ratelor la credite.

Totodată, Adrian Oros a transmis că Ministerul Agriculturii din România încurajează fermierii, îndemnându-i să conștientizeze importanța asigurării culturilor agricole împotriva fenomenelor climatice nefavorabile.   În egală măsură, ministrul Oros a descris demersurile administrative realizate de Minister, prin mecanismele legislative specifice, în vederea susținerii consumului de produse autohtone, astfel încât să fie asigurate valorificarea producției agricole locale, redresarea și normalizarea activității în domeniul agroalimentar.   Schimbul de idei și bune practici au contribuit la crearea unui cadru regional de colaborare și consultare pentru ministerele agriculturii din regiune, ce ar putea facilita cooperarea eficientă și în timp util pentru măsurile de diminuare a impactului COVID 19 asupra producției și a comerțului agroalimentar.

MINISTERUL AGRICULTURII: ''România şi-a propus să ajungă la 3,2 milioane de hectare irigate'' G.U. Macroeconomie / 28 iulie

România îşi doreşte să ajungă în viitorul exerciţiu financiar 2021-2027 la 3,2 milioane de hectare irigate la nivelul întregii ţări, ţinând cont de fondurile substanţiale care vor fi alocate, potrivit unui comunicat al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, remis, astăzi, Agerpres.

Luni, 27 iulie 2020, Adrian Oros, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, l-a primit la sediul instituţiei pe David Saranga, ambasadorul

12

Statului Israel. La întâlnire au mai participat secretarul de stat George Scarlat, precum şi experţi din cadrul Direcţiei Generale de Relaţii Internaţionale şi Afaceri Europene.

Discuţiile au vizat colaborarea dintre România şi Israel în principal în domeniul identificării de soluţii tehnologice pentru combaterea secetei (de exemplu irigaţii), având în vedere fenomenele meteorologice care au afectat ţara noastră. Astfel, ambasadorul David Saranga şi-a arătat interesul pentru a oferi României din experienţa şi tehnologia deţinute de Israel, cunoscut fiind faptul că acestea sunt printre cele mai performante din lume.

Ministrul Adrian Oros a explicat că la nivelul MADR se lucrează la o Strategie de Gestionarea Apei, care se referă la investiţii în infrastructura principală şi secundară de irigaţii, la infrastructura de desecare-drenaj şi la combaterea eroziunii solului.

La rândul său, secretarul de stat George Scarlat a afirmat că sunt necesare lucrări de modernizare a atât la nivelul infrastructurii de îmbunătăţiri funciare existente, cât şi la identificarea de soluţii pentru introducerea de noi suprafeţe care vor trebui irigate, a adăugat sursa.

De asemenea, este nevoie de o analiză în diferite zone în care nu se regăsesc amenajări de îmbunătăţiri funciare, astfel încât să se identifice soluţii pentru preluarea apelor din amonte, cu costuri energetice cât mai reduse.

Totodată, secretarul de stat a spus că ţinta la care România îşi doreşte să ajungă în viitorul exerciţiu financiar este de 3,2 milioane de hectare irigate la nivelul întregii ţări, ţinând cont de fondurile substanţiale care vor fi alocate.

La rândul său, ambasadorul Statului Israel a propus să se organizeze întâlniri în viitorul apropiat (seminarii) on-line cu specialiştii din Israel, astfel încât oficialilor şi experţilor români să le fie prezentate soluţii viabile care există pe piaţa din Israel, adaptate specificului ţării noastre.

Legat de această propunere, ministrul Adrian Oros a afirmat că în următoarea lună şi jumătate vor fi finalizate o serie studii ale specialiştilor romani din domeniul irigaţiilor şi apoi se vor putea organiza întalnirile (de exemplu seminar tehnic romano-israelian), astfel încât împreună cu experţii din Israel să se înceapă concret colaborarea în acest sector deosebit de important pentru România.

MINISTRUL OROS ORDONĂ VERIFICAREA CHELTUIRII SUMELOR URIAȘE PLĂTITE REGISTRELOR GENEALOGICE! Agroinfo 28 iulie 2020

13

ȘEFUL MADR PRIMEȘTE ZECI DE MESAJE CU CERTIFICATE DE ORIGINE la OVINE FALSIFICATE și DESPRE CROTALII VÂNDUTE CU PUNGA! SUSPECT! Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a dezvăluit, luni seara, la Agro TV, că primește zeci de mesaje, nu doar de la crescătorii de animale, și de la instituții, cu copii ale unor certificate de origine la berbeci care se vede clar că sunt falsificate și cu crotalii pentru ovine, eliberate acum doi ani, dar vândute la pungă anul acesta. Șeful MADR a dispus să se verifice cum sunt cheltuite sumele uriașe plătite anual de la bugetul național asociațiilor care dețin registrele genealogice ale raselor.

Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a fost întrebat luni seara, la Agro TV, ce spune despre protestul unor asociații din oierit care se opun ordinului emis de Agenția Națională pentru Zootehnie (ANZ) prin care se dispune genotiparea ovinelor și efectuarea testelor de paternitate la berbeci. Decizia de a fi obligatorii aceste teste pentru berbecii vânduți anul acesta vine după ani de scandal în oieritul din România generat de suspiciunea că ar fi fost vânduți berbeci care nu aparțin rasei, dar care, cu toate acestea, au certificate de origine. Vânzarea berbecilor cu certificate de origine a explodat în momentul în care crescătorii de ovine au știut că o condiție esențială pentru obținerea celei mai mari subvenții pe cap de ovină, sprijinul cuplat zootehnic, 17,71 euro/cap de ovină la nivelul anului 2019, este deținerea unui berbec cu certificat de origine, înscris în registrul genealogic al rasei.

Trebuie spus aici că ministerul plătește 16 milioane de euro acestor societăți de ameliorare pentru a conduce registrele (genealogice n.r.) pe an și că multă vreme, sunt convins, și majoritatea dintre fermieri o fac cu bună credință. Dar în ultimii ani de zile de când a apărut acea condiționare ca să primești sprijin cuplat zootehnic dacă cumperi un reproducător care aparține unui registru, au apărut foarte multe probleme și contestări în cadrul acestor asociații. De ani de zile se întâmplă acest lucru și când am venit la minister, acest lucru a continuat.

Sunt foarte mulți fermieri care spun că sunt obligați să cumpere berbeci care ar aparține acestor registre doar ca să fie beneficiarii acelui sprijin cuplat zootehnic și că ei nu sunt convinși că acești berbeci aparțin cu adevărat registrelor, pentru că nu există decât o evidență pe hârtie, fără genotipare, deși tehnica din ziua de astăzi permite acest lucru și că acei berbeci sunt rezistenți la screpie.

Pentru că ei (fermierii n.r.) doresc să cumpere berbeci aparținând unui registru care să aibă putere de ameliorare, dar, în același timp, să nu transmită sensibilitatea la screpie în efectivele lor și că, de multe ori, aceste

14

certificate de origine nu întotdeauna corespund realității. Eu primesc, de la începutul mandatului, zeci de mailuri și poze pe whatsapp cu certificate de ameliorare care se vede clar că sunt falsificate sau se vând crotalii și certificate, eliberate acum doi ani, se vând anul acesta. Aceste crotalii ar trebui să fie pe animale, iar animalul respectiv, proprietarul să demonstreze că animalul acela aparține acelui registru.

Singura modalitate prin care se poate demonstra și a clarifica aceste suspiciuni, pentru că sunt convins că aceste fapte nu sunt într-o proporție foarte mare, cel puțin așa-mi place să cred, și noi am venit în aceste zile, în aceste săptămâni cu un ordin, sigur, ordin pe care eu l-am semnat, dar prin care ANZ-ul (Agenția Națională pentru Zootehnie n.r.) ca și instituție publică care se ocupă cu ameliorarea în România și care gestionează acest lucru, am cerut ANZ-ului să vadă cum sunt cheltuiți acei 16 milioane de euro, dacă sunt corect conduse aceste registre și să clarificăm, să terminăm cu aceste discuții din piață.

Pentru că eu mă duc săptămânal în două-trei județe și, de fiecare dată, mulți dintre fermieri îmi reproșează acest lucru: domnule ministru, când lămuriți odată problema aceasta a berbecilor? Și vreau să o lămuresc. Am spus că 3% dintre berbecii reproducători care vor fi vânduți anul acesta o să-i verificăm, o să le verificăm paternitatea, a declarat ministrul agriculturii, Adrian Oros, luni seara, la Agro TV.

Șeful MADR a mai spus că, în ciuda presiunilor făcute de o parte dintre asociațiile oierilor care dețin registre genealogice ale raselor, de a-l demite pe directorul general ANZ, Vaida Bela, nu va face acest lucru. Dimpotrivă. Ministrul agriculturii i-a prelungit chiar luni, 27 iulie 2020, mandatul directorului ANZ.

Dacă acest lucru deranjează și pentru acest lucru i se cere demisia directorului ANZ, îmi pare foarte rău. Eu, tocmai astăzi, i-am prelungit mandatul acestui director ANZ. Dacă este să demit pe cineva în urma acestor, dacă se confirmă toate aceste hârtii pe care le primesc, și le primesc și de la instituții, nu numai de la persoane fizice, atunci, cu siguranță, voi demite, dar pe ceilalți directori care au adus situația în această formă în care o discutăm astăzi.

Ăsta este punctul meu de vedere, l-am susținut în noiembrie la prima întâlnire cu fermierii. Și acum am fost în Banat, m-am întâlnit cu crescătorii de ovine unde am discutat problemele reale ale crescătorilor, legate de pășuni, de valorificarea mieilor, a produselor și foarte puțini dintre ei erau deranjați de activitatea ANZ-ului. Îmi place să cred că doar câțiva (oieri n.r.) sunt deranjați de această activitate care, cu siguranță, în momentul în care

15

facem verificarea celor 3% din efectiv, lucrurile se vor clarifica. Asta este poziția mea, poziție pe care am comunicat-o de fiecare dată când m-am întâlnit cu crescătorii, atât cu crescătorii simpli, membrii asociațiilor, cât și cu liderii asociațiilor de ameliorare. Și poziția nu mi-o voi schimba pentru că este una corectă, în opinia mea. Vrem doar să verificăm unele suspiciuni și modul cum se cheltuie niște bani, a declarat ministrul agriculturii, Adrian Oros, luni seara, la Agro TV.

Adrian Oros, raspuns pentru oieri: ”Astazi i-am prelungit mandatul directorului ANZ” 27 iulie 2020

După cum ați aflat deja de pe site-ul AGRO TV, oierii continuă presiunile la adresa ministrului Agriculturii, pentru demiterea șefului Agenției Naționale pentru Zootehnie (ANZ), Bela Vaida. Într-o adresă trimisă Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale,  crescători de animale amenință cu sistarea oricărui dialog cu instituția până la rezolvarea problemei și spun că se vor adresa direct Comisiei Europene.

Invitat în emisiunea ”Agricultura la Raport”, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Adrian Oros, și-a exprimat punctul de vedere cu privire la cererea oierilor.

”Cei care conduc aceste societăți de ameliorare îmi cunosc poziția, pentru că le-am spus-o de câte ori ne-am întâlnit, și ne-am întâlnit de foarte multe ori. Sincer, nu înțeleg acest demers, dar fiecare are dreptul să facă și să spună ce dorește. Trebuie spus că Ministerul plătește 16 milioane de euro pe an acestor societăți de ameliorare pentru a conduce registrele, iar majoritatea dintre fermieri o fac cu bună credință.

În ultimii 3 ani de zile, de când a apărut acea condiționare să primești sprijin cuplat zootehnic dacă cumperi un reproducător care aparține unui registru, au apărut foarte multe probleme și contestări în cadrul acestor asociații. De ani de zile se întâmplă acest lucru. Sunt foarte mulți fermieri care spun că sunt obligați să cumpere berbeci care ar aparține acestor registre, doar ca să fie beneficiarii acelui sprijin cuplat zootehnic, dar ei nu sunt convinși că

16

acești berbeci aparțin cu adevărat registrelor, pentru că nu există decât o evidență pe hârtie. De multe ori, aceste certificate de origine nu corespund realității. Eu primesc zeci email-uri și poze cu certificate care se vede clar că sunt falsificate, sau cu crotalii și certificate eliberate acum doi ani care se vând anul acesta”, a declarat ministrul Agriculturii, în exclusivitate pentru AGRO TV.

În ceea ce privește demiterea directorului ANZ, Adrian Oros a precizat că nu se impune o astfel de măsură, însă dacă vor fi confirmate suspiciunile și documentele falsificate, vor fi demiși ceilalți directori, care au adus situația în acest stadiu.

”Noi am venit în aceste săptămâni cu un ordin, pe care eu l-am semnat, dar prin care ANZ, ca și instituție publică care se ocupă cu ameliorarea în România, va verifica cum sunt cheltuiți acei 16 milioane de euro și dacă sunt corect conduse aceste registre, ca să clarificăm și să terminăm cu aceste discuții din piață. Eu mă duc săptămânal în 2-3 județe și de fiecare dată, fermierii îmi reproșează acest lucru și mă întreabă când lămurim această problemă a berbecilor. Eu vreau să o lămuresc și am spus că o să verificăm paternitatea la 3% dintre berbecii reproducători care vor fi vânduți anul acesta. Dacă acest lucru deranjează și pentru acest lucru i se cere demisia directorului ANZ, îmi pare foarte rău. Eu tocmai astăzi i-am prelungit mandatul acestui director ANZ.

Dacă se confirmă toate aceste hârtii pe care le primesc și este să demit pe cineva, atunci cu siguranță îi voi demite pe ceilalți directori care au adus situația în forma în care este astăzi”, a subliniat Adrian Oros.

Ministrul Oros: Romania este afectata de propunerile UE legate de reducerea pesticidelor iulie 28, 2020

In data de 8 iunie 2020, ministrul Adrian Oros a avut o interventie in cadrul videoconferintei informale a consiliului AgriFish organizata de presedintia croata a Consiliului UE.

Ministrul Oros a multumit pentru organizarea acestei dezbateri pe un subiect foarte important care vizeaza legaturile dintre noua reforma PAC si Pactul

17

ecologic European si, in speta, Strategia „Farm to Fork” si Strategia UE pentru biodiversitate pentru 2030, „Aducerea naturii inapoi in viata noastra.

Obiectivele specifice stabilite in cele doua strategii sunt adecvate in conditiile in care se asigura resursele financiare pentru ca agricultorii sa atinga tintele propuse cu asigurarea securitatii alimentare, a subliniat Adrian Oros. Romania este afectata de ”principalele provocari reprezentate de reducerea pesticidelor (cu 50%), reducerea fertilizantilor (cu 20%), cresterea suprafetei agricole cultivate ecologic (cu 25%) care presupune costuri si preturi mai mari si reducerea cu cel putin 10% a suprafetei agricole prin acoperire cu  caracteristici de peisaj de inalta diversitate, toate acestea avand ca efect reducerea productiei europene de produse agro-alimentare, cu riscul de a fi compensate de importuri care nu respecta nici pe departe aceleasi standarde si cerinte. Promovarea acestor tinte ar trebui sa fie facuta numai dupa analize aprofundate de impact si solutii alternative pentru fermieri”, a afirmat ministrul.

Ministrul Oros a transmis ca Documentul de lucru al Comisiei sintetizeaza legaturile dintre noua reforma a PAC si Pactul Ecologic European si subliniaza in mod corect capacitatea viitoarei PAC de a raspunde, teoretic, ambitiilor acordului ecologic.

„Apreciem angajamentul Comisiei, dar care trebuie dublat si de un cadru flexibil, adaptat nevoilor si realitatilor specifice din fiecare stat membru, astfel incat fondurile alocate prin PAC sa isi dovedeasca eficacitatea”, a adaugat ministrul Adrian Oros.

In privinta noii propuneri a Comisiei referitoare la Cadrul Financiar Multianual, ministrul a subliniat ca aceasta aduce o serie de elemente de noutate ca raspuns la noile provocari de la nivelul UE ca urmare a crizei determinate de pandemia COVID-19, dar si la noile strategii publicate de catre Comisie in ultimele luni: ”Din acest punct de vedere, apreciem cresterea bugetului propus pentru PAC si, in special, pentru dezvoltare rurala prin alocarea suplimentara a 16,5 mld. euro din pachetul privind „Next Generation EU”, a evidentiat ministrul, in interventia sa.

Facem precizarea ca Romania sustine finalizarea discutiilor in ceea de priveste Cadrul Financiar Multianual pentru perioada urmatoare, in vederea asigurarii resurselor financiare necesare punerii in aplicare a noii PAC.

18

Ministerul celor duși cu capul Vlad Macovei Vlad Macovei - 27 iulie 2020

Nivelul de haos și iresponsabilitate care s-a instalat la vârful Ministerului Agriculturii devine realmente periculos pentru bunul mers al agriculturii în România și pentru viața fermierilor noștri. Modul acesta bezmetic de a conduce destinele sectorului agroalimentar începe să semene a teatru al absurdului, care se joacă pe nervii și banii fermierilor. Ultima ispravă este deja celebrul ordin al obligării agricultorilor să angajeze firme de urgență private și să își stingă singuri incendiile din fermă. Mai multe detalii, AICI.

În această seară, la Agro TV, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a oferit un recital sinistru de incoerență, atunci când a fost întrebat despre acest ordin. Ministrul Oros a spus că nu știe de un asemenea act, deși pe site-ul ministerului există un facsimil al ordinului cu semnătura sa.

Ordinul cu pricina a fost, de altfel, și publicat în Monitorul Oficial. După care a bălmăjit ceva despre faptul că a citit ceva în presă (nu, domnule Oros, ați citit în Agrointeligența, nu în presă, așa în general) despre existența unui asemenea act legislativ dar că el, ca ministru, se consultă doar cu liderii fermierilor. S-a consultat la ce? Că tocmai liderii fermierilor îi cer să abroge ordinul. Mai multe detalii, AICI.

Ca bătaia de joc de la adresa fermierilor să fie completă, Adrian Oros a încercat să sugereze că ordinul nu aparține Ministerului Agriculturii, ci ar fi fost dat eventual de Ministerul Mediului. Doamne ferește! Că să vedem dacă se mai poate modifica ceva, dacă nu, nu. Dar oricum, că nu știe despre ce e vorba.

Boala aceasta molipsitoare care l-a cuprins pe Adrian Oros de ceva vreme, la începutul mandatului se comporta normal, s-a dus pe cale ierarhică și mai jos, la unii secretari de stat și alți decidenți din minister. Se cheamă dispreț la adresa publicului, se cheamă autosuficiență și aroganță politică. Ca orice drog, pe moment are efecte spectaculoase dar întotdeauna, întotdeauna, călătoria se termină foarte prost. Ostaticii acestui delir iresponsabil sunt însă fermierii, mari sau mici, tineri sau bătrâni, pesediști, peneliști, useriști sau apolitici. Iar mie de fermieri îmi pasă, ei sunt publicul meu și responsabilitatea mea este față de cititori. Într-un an complicat, cu situații la muchie, fermierii mai trebuie să suporte și un asemenea balamuc

19

instituțional. Cu toții sunt băgați cu forța într-un coșmar mai mare decât îl credeau, de către Ministerul celor duși cu capul.

Ordinul 182/2020 este semnat de ministrul Adrian Oros și fiecare pagină poartă ștampila Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale

Ordinul a fost publicat în Monitorul Oficial și figurează la acte normative aprobate pe site-ul MADR.

Ordinul lui OROS: Micile gospodării, OBLIGATE să dețină stingătoare de incendiu! Roxana Dobre Roxana Dobre - 27 iulie 2020

Crescătorii mici de animale și păsări sunt obligați ca începând din 21 august să dețină minim un stingător de incendiu în gospodării. Prevederea este menționată în Ordinul 182 din 30 iunie 2020 privind ”Normele de prevenirea și stingerea incendiilor specifice activităților sectoarelor din domeniul agricol”, act normativ adoptat de Ministerul Agriculturii împreună cu Inspectoratul pentru Situații de Urgență și semnat de ministrul Adrian Oros. Ordinul a fost publicat în Monitorul Oficial, iar prevederile sale intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării.

20

Adăposturile de animale și păsări trebuie să fie prevăzute obligatoriu un un stingător presurizat permanent cu spumă, cu performanță de stingere cel puțin conformă cu focarele 8A și 113B (tip SM).

Atenție! Măsura este obligatorie pentru adăposturi, grajduri cornute mari, saivane care au minim 200 mp, după cum urmează:

21

22

23

IGSU: Ministerul Agriculturii a redactat normele antiincediu pentru fermieri! agrointeligenta.ro agrointeligenta.ro - 28 iulie 2020

Ministerul Agriculturii a cerut elaborarea măsurilor pe care fermierii să fie obligați să le aplice în ferme ca norme antiincendiu. Mai mult, chiar redactarea finală a acestor norme s-a făcut în cadrul instituției conduse de Adrian Oros, o dovedește un document elaborat de Ministerul Afacerilor Interne – Departamentul pentru Situații de Urgență, mai exact chiar de către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.

Avizul dat de structura din cadrul MAI face parte din Ordinul 182/30.06.2020 semnat de ministrul Agriculturii, Adrian Oros, și care îi obligă pe fermieri să contracteze servicii de urgență private și să își stingă incendiile pe cont propriu. Actul normativ precizează clar că măsurile au

24

fost cerute de către MADR, iar cei de la IGSU doar au avizat normele redactate în formă finală chiar de MADR.

”La cererea MINISTERULUI AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE, înregistrată sub numărul nr. 74.014 din 22.05.2020, potrivit atribuțiilor ce îi revin conform prevederilor art. 11 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 1490/2004 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare și a organigramei Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, cu modificările și completările ulterioare și ale art. 18 lit b) din Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență avizează lucrarea: ”Norme de prevenire și stingere a incendiilor specifice activităților sectoarelor din domeniul agricol”, se arată în avizul emis de instituția din cadrul MAI.

Avizul IGSU a fost emis în baza ”redactării finale elaborate de MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE” și a unui proces-verbal redactat într-o ședință în care normele au fost analizate de către specialiștii din cadrul MAI. De precizat că fiecare pagină din setul de norme poartă ștampila MADR (vezi DOCUMENTUL INTEGRAL)

Vă reamintim că pe 30 iunie, în Monitorul Oficial a fost publicat un Ordin al Ministerului Agriculturii prin care se introduc o serie de noi norme antiincendiu, o parte dintre ele care îi obligă pe fermieri la investiții despre care nu au fost consultați. Noile reguli urmează să intre în aplicare din 21 august, dată de la care se pot începe și controale în ferme.

25

SEBASTIAN BURDUJA, SECRETAR DE STAT MFP: ''România, în faţa celei mai mari oportunităţi de dezvoltare din ultimii 30 de ani'' G.U. Macroeconomie / 28 iulie

România este în faţa celei mai mari oportunităţi de dezvoltare din ultimii 30 de ani, iar sumele care vin de la Uniunea Europeană (UE) "sunt realmente copleşitoare", a declarat,

26

astăzi, într-o dezbatere de specialitate, Sebastian Burduja, secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice (MFP), conform Agerpres.

"România este în faţa celei mai mari oportunităţi de dezvoltare din ultimii 30 de ani. Sumele care vin înspre noi sunt realmente copleşitoare. Prin capacitatea administrativă pe care o avem trebuie să ne mişcăm super bine să putem să tragem aceste sume. Avem cadrul financiar multianual european 2021 - 2027, programele operaţionale aferente. Avem Programul Next Generation la nivel european, de relansare, unde vor fi zeci de miliarde pe care România va trebui să le tragă foarte repede. 70% din sumă va trebui angajată în primii doi ani, până în 2022. Avem Green Deal, Pactul Ecologic European pe care România, într-un gest de mare curaj, şi l-a asumat şi după declanşarea pandemiei. Mai avem Just Transition Mechanism, prin care se vor finanţat exact genul de investiţii şi trebuie să avem grijă să nu existe suprapuneri. O parte dintre problemele României din trecut au rezultat din suprapunerea diverselor programe de finanţare", a spus Burduja.

Acesta a adăugat că se aşteaptă la alocarea de fonduri generoase în cadrul Just Transition Mechanism, iar România trebuie să aibă grijă să vină "în complementaritate cu schemele europene şi schemele de la buget".

"(...) trebuie să avem grijă să venim în complementaritate cu schemele europene, schemele de la buget, cum este Schema 807 sau 332, şi să mergem împreună. Sigur, în sine, o serie de domenii nu sunt eligibile pe aceste scheme şi asta e reglat pe nivel european, inclusiv prin prisma criteriilor de mediu. Pentru economia circulară, eu mă aştept să fie fonduri generoase de Just Transition Mechanism. Ceea ce am încercat să facem este să ţinem uşa larg deschisă la Ministerul Finanţelor Publice. Orice investitor are o întrebare sau îşi doreşte să aplice sau este în proces de aplicare şi mai are o nelămurire are uşa larg deschisă. Echipa tehnică condusă de doamna Avram (Irina Avram, director general al Direcţiei Generale Ajutor de Stat, n.r.) şi la mine oricând. Este o abordare diferită şi avem toată deschiderea şi am tot interesul să angajăm aceşti bani despre care am vorbit", a subliniat oficialul MFP.

EY România a organizat, astăzi, webinarul cu tema "Măsuri de sprijin de natura ajutorului de stat pentru relansarea economiei româneşti în contextul crizei COVID-19".

Legislaţie nouă în apicultură, Dumitru Nedelcu, : 28 iulie 2020 Apicultori avem, miere avem, reglementările pare că lipseau sau mai degrabă nu erau complete. Aşa îmi explic de ce, recent, Parlamentul a votat o nouă lege a apiculturii.

27

Legea promulgată recent de preşedintele Klaus Iohannis modifică o lege mai veche, 383/2013.

Originea la control

Noile prevederi sancţionează dur practicile de falsificare a mierii şi impun un moment al adevărului în ceea ce priveşte originea mierii. Producătorii, procesatorii şi comercianţii sunt obligaţi să afişeze vizibil pe etichetă ţara de origine pentru mierea de albine. Pentru amestecurile de miere provenite din Comunitatea Europeană şi/sau ţări terţe, producătorii, procesatorii şi comercianţii sunt obligaţi să afişeze ţara sau ţările de origine, după caz. Este interzisă inscripţionarea pe etichetă a sintagmei «Produs Românesc» dacă nu sunt respectate prevederile art. 2 din Legea nr. 168/2017 privind instituirea datei de 10 octombrie - Ziua naţională a produselor agroalimentare româneşti. Iată ce prevede articolul respectiv: ”...prin produs agroalimentar românesc se înţelege produsul obţinut pe teritoriul naţional din materii prime de bază provenite în proporţie de 100% din fermele din România şi are inscripţionat pe etichetă drapelul României”.

DSVSA în acţiune

Medicii veterinari oficiali de la nivelul direcţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene şi a municipiului Bucureşti au primit, prin noua lege, sarcini importante. Ei sunt obligaţi să efectueze supravegherea şi controlul oficial al modului în care producătorii şi procesatorii realizează procesarea mierii şi să recolteze probe în vederea efectuării analizelor de laborator. Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor va asigura condiţiile şi dotarea cu laboratoare specifice inclusiv la nivel regional sau pentru fiecare direcţie judeţeană.

Amenzi uriaşe

Noua lege a apiculturii este foarte aspră cu producătorii, procesatorii şi comercianţii care comercializează, cu bună ştiinţă, miere de albine cu

28

adaosuri de zaharuri exogene sau alte substanţe interzise. Ei riscă amenzi între 30.000 de lei şi 40.000 de lei şi, după caz, suspendarea pe timp de 12 luni a documentului de autorizare/înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor în conformitate cu legislaţia în vigoare. Apicultorii care amplasează stupine în pastoral sau la iernat sunt obligaţi să comunice în scris autorităţilor administraţiei publice locale în a căror rază teritorială se află locul, perioada, numărul familiilor de albine, precum şi adresa deţinătorului de stupi, asigurând evidenţa acestora, dar şi protecţia familiilor de albine împotriva tratamentelor fitosanitare.

PRIMUL LOC ÎN UE

Apicultura este una dintre activităţile agricole în care România chiar excelează, atât cantitativ, cât şi calitativ. Anul trecut, ţara noastră s-a situat pe primul loc în Uniunea Europeană, cu o producţie totală de 30.900 de tone. Mierea românească este căutată pe piaţa comunitară, cel mai mare partener fiind Germania, o veritabilă placă turnantă a comerţului mondial cu miere şi alte produse ale stupului. un articol de DUMITRU NEDELCU, mai multe pe această temăwww.revista-ferma.ro

……………………….

LEGISLATIV

Legislaţie românească

Hotărârea nr. 1174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, Guvernul României Modificat de HG 581/2020 la 24.07.2020

Decretul nr. 331/2020 privind promulgarea Legii pentru ratificarea Protocolului privind agricultura durabilă şi dezvoltarea rurală, încheiat la Lillafured la 12 octombrie 2017 şi semnat de România la aceeaşi dată, la Convenţia-cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor, adoptată la Kiev la 22 mai 2003, Preşedintele României Publicat în Mof I nr. 663 din 27.07.2020. A intrat în vigoare la 27.07.2020

Hotărârea nr. 581/2020 pentru modificarea art. 10 din Hotărârea Guvernului nr. 1.174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, Guvernul României Publicat în Mof I nr. 658 din 24.07.2020. A intrat în vigoare la 24.07.2020

Hotărârea nr. 63/2020 referitoare la propunerea de Decizie a Parlamentului

29

European şi a Consiliului de modificare a Deciziei 2003/17/CE a Consiliului în ceea ce priveşte echivalenţa inspectiilor în câmp efectuate în Ucraina asupra cerealelor de cultură producătoare de seminţe şi privind echivalenţa seminţelor de cereale produse în Ucraina - COM (2020) 137 final, Senatul României Publicat în Mof I nr. 659 din 24.07.2020. A intrat în vigoare la 24.07.2020

Legea nr. 94/2020 pentru ratificarea Protocolului privind agricultura durabilă şi dezvoltarea rurală, încheiat la Lillafured la 12 octombrie 2017 şi semnat de România la aceeaşi dată, la Convenţia-cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor, adoptată la Kiev la 22 mai 2003, Parlamentul României Publicat în Mof I nr. 663 din 27.07.2020. Va intra în vigoare la 30.07.2020

Normele de prevenire şi stingere a incendiilor specifice activităţilor sectoarelor din domeniul agricol, din 30.06.2020, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Publicat în Mof I nr. 645 din 22.07.2020. Va intra în vigoare la 21.08.2020

Protocolul privind agricultura durabilă şi dezvoltarea rurală la Convenţia-cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor*), din 12.10.2017, Guvernul României Publicat în Mof I nr. 663 din 27.07.2020. A intrat în vigoare la 27.07.2020

Decretul nr. 412/2020 pentru promulgarea Legii privind protecţia animalelor destinate exportului în ţări terţe, Preşedintele României Publicat în Mof I nr. 658 din 24.07.2020. A intrat în vigoare la 24.07.2020

Hotărârea nr. 76/2020 referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - O Strategie "De la fermă la consumator" pentru un sistem alimentar echitabil, sănătos şi ecologic - COM (2020) 381 final, Senatul României Publicat în Mof I nr. 662 din 27.07.2020. A intrat în vigoare la 27.07.2020

Legea nr. 150/2020 privind protecţia animalelor destinate exportului în ţări terţe, Parlamentul României Publicat în Mof I nr. 658 din 24.07.2020. A intrat în vigoare la 27.07.2020

Hotărârea nr. 89/2020 referitoare la propunerea modificată de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a programului-cadru pentru cercetare şi inovare Orizont Europa şi de stabilire a normelor sale de participare şi de diseminare, de Decizie a Parlamentului European şi a Consiliului de instituire a programului specific de punere în aplicare a programului-cadru pentru cercetare şi inovare Orizont Europa, de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a

30

Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare şi cooperare internaţională, de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a normelor privind sprijinul pentru planurile strategice care urmează a fi elaborate de statele membre în cadrul politicii agricole comune (planurile strategice PAC) şi finanţate de Fondul european de garantare agricolă (FEGA) şi de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) şi de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1.305/2013 şi (UE) nr. 1.307/2013 ale Parlamentului European şi ale Consiliului - COM (2020) 459 final, Senatul României Publicat în Mof I nr. 664 din 27.07.2020. A intrat în vigoare la 27.07.2020

Hotărârea nr. 62/2020 referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European în conformitate cu articolul 294 alineatul (6) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene pentru poziţia Consiliului referitoare la a doptarea unui Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind cerinţele minime pentru reutilizarea apei - COM (2020) 125 final, Senatul României Publicat în Mof I nr. 659 din 24.07.2020. A intrat în vigoare la 24.07.2020

Hotărârea nr. 73/2020 referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2016/1.628 în ceea ce priveşte dispoziţiile sale tranzitorii pentru a aborda impactul crizei provocate de COVID-19 - COM (2020) 233 final, Senatul României Publicat în Mof I nr. 662 din 27.07.2020. A intrat în vigoare la 27.07.2020

Hotărârea nr. 75/2020 referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030 - Readucerea naturii în vieţile noastre - COM (2020) 380 final, Senatul României Publicat în Mof I nr. 662 din 27.07.2020. A intrat în vigoare la 27.07.2020

Hotărârea nr. 65/2020 referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu - Comunicare interpretativă a Comisiei privind aplicarea cadrelor contabile şi prudenţiale pentru facilitarea creditării bancare în UE - Sprijinirea întreprinderilor şi a gospodăriilor în contextul COVID-19 - COM (2020) 169 final, Senatul României Publicat în Mof I nr. 659 din 24.07.2020. A intrat în vigoare la 24.07.2020

Ordinul nr. 4.659.206/2020 privind instituirea carantinei zonale în oraşul Făget şi satele aparţinătoare Bichigi, Temereşti şi Colonia Mică din judeţul Timiş, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă Publicat în Mof I

31

nr. 660 din 26.07.2020. A intrat în vigoare la 26.07.2020

Legislaţie europeană

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1090/2020 privind autorizarea monoclorhidratului monohidrat de L-histidină ca aditiv pentru hrana tuturor speciilor de animale (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 241 din 27.07.2020. Va intra în vigoare la 16.08.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1091/2020 privind autorizarea L-treoninei ca aditiv furajer pentru toate speciile de animale (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 241 din 27.07.2020. Va intra în vigoare la 16.08.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1092/2020 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 1263/2011 în ceea ce priveşte autorizarea Lactococcus lactis (NCIMB 30160) ca aditiv alimentar pentru toate speciile de animale (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 241 din 27.07.2020. Va intra în vigoare la 16.08.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1093/2020 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 686/2012 de alocare către statele membre, în sensul procedurii de reînnoire, a evaluării substanţelor active a căror aprobare expiră în perioada 31 martie 2025-27 decembrie 2028 (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 241 din 27.07.2020. Va intra în vigoare la 30.07.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1094/2020 privind reînn oirea autorizării pentru Saccharomyces cerevisiae MUCL 39885 ca aditiv furajer pentru scroafe şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 896/2009 (titularul autorizaţiei: Prosol S.p.A.) (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 241 din 27.07.2020. Va intra în vigoare la 16.08.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1095/2020 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/502, privind autorizarea preparatului de Saccharomyces cerevisiae NCYC R404 ca aditiv pentru hrana vacilor de lapte (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 241 din 27.07.2020. Va intra în vigoare la 16.08.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1096/2020 privind reînnoirea autorizării pentru Saccharomyces cerevisiae MUCL 39885 ca aditiv

32

furajer pentru vacile de lapte şi pentru cai şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1119/2010 (titularul autorizaţiei: Prosol S.p.A.) (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 241 din 27.07.2020. Va intra în vigoare la 16.08.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1097/2020 privind autorizarea extractului bogat în luteină şi a extractului de luteină/zeaxantină din Tagetes erecta ca aditivi pentru hrana păsărilor de curte (cu excepţia curcanilor) pentru îngrăşare şi ouat şi a speciilor minore de păsări de curte pentru îngrăşare şi ouat (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 241 din 27.07.2020. Va intra în vigoare la 16.08.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1098/2020 privind autorizarea uleiului esenţial de cardamom din Elettaria cardamomum (L.) Maton ca aditiv destinat hranei tuturor speciilor de animale (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Euro peană Publicat în JO L nr. 241 din 27.07.2020. Va intra în vigoare la 16.08.2020

Decizia nr. 1101/2020 de modificare a Deciziei (UE) 2020/491 privind scutirea de taxe la import şi exonerarea de TVA la importuri, acordate pentru mărfurile necesare pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19 în cursul anului 2020 [notificată cu numărul C(2020) 4936], Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 241 din 27.07.2020. A intrat în vigoare la 27.07.2020

Regulamentul nr. 1085/2020 de modificare a anexelor II şi V la Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentul ui European şi al Consiliului în ceea ce priveşte limitele maxime pentru reziduurile de clorpirifos şi clorpirifos-metil din sau de pe anumite produse (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 239 din 24.07.2020. Va intra în vigoare la 13.08.2020

………………….

INTERNE

Prețul cartofilor: 20-30 de bani/kg! Fermierii renunță la producția din câmp: ”E prea scump să recoltăm!” Ramona Dascălu Ramona Dascălu - 27 iulie 2020 Preț derizoriu la cartofii noi! În comuna dâmbovițeană Lungulețu, celebră pentru numărul mare de producători de legume în câmp, un kilogram de cartofi noi a ajuns să se vândă cu un preț de 20-30 de bani pe kilogram, fermierii nereușind să-și scoată nici măcar investiția pe

33

care au făcut-o în cultură. În piețe însă prețul cartofilor este de 2 lei pe kilogram, de zece ori mai mare decât prețul cu care legumicultorii își vând produsul și asta din cauza samsarilor, susțin fermierii.

O zi de muncă îi costă pe producători 150 de lei de om. Tradus în marfă asta înseamnă 500 de kg de cartofi. În aceste condiţii, oamenii spun că vor distruge cartofii pe câmp, pentru că nu mai este rentabilă recoltarea lor.

„Am investit foarte mult în cultura de cartofi, de la irigat, la gunoi de pasăre şi toate cele. Toate sunt foarte scumpe. Nu ne mai permitem să plătim oameni. Sunt agricultori care au vândut şi pe 15 bani. Nici chiria pământului nu ne-o mai permitem. În supermarketuri găsim numai marfă din afară. Dacă am fi dat cu 70-80 de bani, tot era ceva. Nici nu îi mai scoatem din pământ, îi vom distruge. Toată munca e în zadar, iar statul ce să ne dea? Nu ne-a dat niciodată”, a declarat doamna Nela, o legumicultoare din Lungulețu, pentru adevarul.ro.

Producție de cartofi este bună, prețul – nu!

Primarul comunei Lungulețu, Vlad Ion, spune că producţia de cartofi din acest an este foarte bună anul, dar preţul este foarte mic pentru anul de referinţă 2020.

”Să vinzi cu 25-30 de bani este foarte puţin, pentru că producerea costă 60 de bani. S-a şi irigat în primăvară. Sunt mai mulţi factori care au scăzut preţul atât de mult: producţia foarte bună, suprafaţa mare însămânţată în toată ţara, dar şi pandemia. Restaurantele au fost închise multe luni şi s-a simţit. Cartoful poate fi o soluţie pentru o eventuală criză alimentară în toamnă – iarnă”, a declarat edilul.

Samsarii profită de lipsa de organizare a cultivatorilor de cartofi

Primarul din Lungulețu suține că producătorii au ajuns în această situație de a-și vinde recoltă cu preț atât de mic și din cauza lipsei de organizare. „S-a ajuns aici din cauza dezorganizării. Dacă oamenii erau organizaţi era altceva. Vă daţi seama că de la 30 de bani la 2 lei este o diferenţă mare, iar

34

câştigul se duce în altă parte, nu în buzunarul ţăranului. Dacă pierdem un an, doi, nu mai are cine să producă. Pierderile le acoperim cu bani din credite. Samsarii profită de lipsa noastră de organizare”, a declarat primarul comunei Lunguleţu, Vlad Ion.

Fermierilor din Lungulețu nu le rămâne altceva de făcut decât să distrugă recolta

Un alt cultivator de cartofi din Lungulețu susține că va fi nevoit să bage discul în cultură și să distrugă tot pentru că trebuie să pună varză.

„E foarte rău anul acesta, preţul e mic rău. Nu ieşim la rezultat nici cu ce am băgat în culturi. Nu sunt cumpărători deloc. Dacă nu se vinde marfa băgăm discul şi distrugem tot. Trebuie să punem varză. Banii trebuie să circule, nu e uşor. Ca anul ăsta nu am mai avut o situaţie asemănătoare”, este de părere Vasile, producător de cartofi din comuna Lungulețu.

Un hectar cultivat cu cartofi costă de la însămânţat şi până la recoltat, peste 12.000 de lei, incluzând şi aratul. Un culegător este plătit cu 150 de lei pe zi.

În Lunguleţu, judeţul Dâmboviţa, sunt cultivate cu cartofi peste 3.000 de hectare, iar producţia anuală sare de 750.000 de tone.

România ar putea exporta roșii în Spania! O spune o cultivatoare de tomate care a analizat ciclurile de producție și a constatat că în perioada în care producția românească este pe vârf, în Spania se schimbă culturile.

35

Roșiile spaniole sunt însă mai ieftin de produs în sezonul rece, când la noi temperaturile nu permit ca producția de tomate să fie una rentabilă.

”Nu vreau eu să fac roşii în luna ianuarie pentru că roşia mea în luna ianuarie este de 10 ori mai scumpă decât roşia din Spania unde temperaturile sunt care sunt. Dar eu pot să fac roşie în luna august, şi în Spania să fie perioada de schimbare de ciclu şi să nu existe roşie şi atunci am putea să şi exportăm”, a declarat pentru Ziarul Financiar Roxana Roşculeţ, legumicultoare în județul Ialomița și lider al Cooperativei Agricole Ialomiţeana.

Roxana Roşculeţ cultivă roşii, salată şi varză într-un spaţiu protejat de de 6.000 de metri pătraţi. De când a început afacerea, a făcut investiţii de peste 200.000 de euro şi are un profit anual de aproximativ 11.000 de euro. Ea colaborează cu o reţea de retail, care îi vinde produsele proaspete.

Ca mulţi alţi producători, Roxana nu colaboarează cu un procesator.

Lipsa capacităţii de procesare din România a generat şi discrepanţa între import şi export, care a dus la un deficit de 4,3 miliarde de euro la finalul anului trecut, dublu în ultimii 5 ani.

„Noi am rămas, ca tehnologie, la nivelul anului 2010. Şi atunci va trebui să ajutăm sectorul în aşa fel încât la export să plece produse procesate cu plus valoare. Roşii şi legume şi fructe producem o singură dată, dar nu avem capacităţi cu atmosferă controlată de păstrare. Guvernul are în vedere construcţia a 8 depozite mari logistice naţionale, iar sub ele vom veni noi, Ministerul Agriculturii, cu centre de colectare şi prelucrare primară”, a declarat pentru ZF Aurel Simion, secretar de stat la Ministerul Agriculturii.

Ministerul Agriculturii estimează producția de grâu la 5,4 milioane de tone în acest an De Food Biz iul. 26, 2020

Producția de grâu a României estimată pentru 2020 de către Direcţiile Agricole Judeţene, înainte de recoltare, era de 5,4 milioane de tone. Departamentul de Agricultură al Statelor Unite (USDA) estima pe data de 10 iulie o recoltă de 7,42 milioane

36

de tone, potrivit datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, conform AGERPRES.

Până la data de 13 iulie, a fost recoltat 43,36% din totalul suprafeţei însămânţate în acest an, iar producţia obţinută de pe suprafaţă recoltată totaliza 2.7 milioane de tone, notează Forbes.

Ministerului Agriculturii precizează că datele cu privire la modul de raportate a producţiilor vegetale obţinute în România sunt obținute prin poştă, internet, telefon, interviuri faţă în faţă, prin intermediul operatorilor statistici special acreditaţi în acest scop, dar şi prin alte mijloace de comunicare directă între furnizorii de date şi producătorii de statistici oficiale.

Productie medie de 4,2 tone de grau la hectar, in Olt Agrostandard | 28 July, 2020 |

Fermierii din judetul Olt au recoltat graul de pe o suprafata de 125.000 de hectare, obtinand o productie medie de 4,2 tone pe hectar si o productie totala de 525.000 de tone, potrivit directorului Directiei Agricole Judetene (DAJ) Olt, Gabriela Andronie. “Pana miercuri se va incheia recoltarea graului, productia medie obtinuta este de aproximativ 4.200 kilograme pe hectar. S-a incheiat recoltarea si la triticale si orz si fermierii au inceput sa pregateasca terenurile pentru toamna. La triticale, de pe suprafata de 4.500 s-a obtinut o productie de 20.250 de tone, iar la orz s-a obtinut o productie 66.880 de tone de pe o suprafata de 15.200 de hectare”, a declarat pentru Agerpres Gabriela Andronie.

A fost recoltata si rapita pentru ulei (4.550 hectare, 6.825 tone – productie totala), inul pentru ulei (40 de hectare, 88 de tone productie totala) si mazarea boabe (6.305 hectare, 10.088 tone productie totala).

Romania Actualitati: Pretul graului este mai mare cu 10% si va continua să crească Agrostandard | 27 July, 2020 Pretul graului a crescut cu 10% fata de anul trecut, deoarece productia este cu 50% mai mica decat in anii precedenti! Fermierii romani spun ca

37

in toamna am putea asista la o majorare cu pana la 20% a pretului la grau, ceea ce ar putea conduce si la o crestere a pretului produselor de panificatie, potrivit Radio Romania Actualitati. Dupa seceta care a lovit sud-estul tarii si a afectat grav productia de cereale, pretul graului romanesc a crescut deja, spun fermierii.

„Este o mare cerere in Romania, in momentul de fata, la grau. Pretul la Bursa nu a crescut foarte mult fata de anii precedenti, dar, tinand cont de conditiile meteo care au avut loc in sud-estul Romaniei, unde culturile de toamna, vorbim de rapita si grau a fost de la 50% la 100% calamitate, cantitatea produsa in Romania de grau este cred ca la jumatate fata de anul trecut”, declara fermeirul Cornel Stroescu din Mehedinti.

Dar pretul graului s-ar putea majora si mai mult din toamna, ceea ce nu e exclus sa conduca si la cresterea pretului painii, cred marii cultivator de cereale.

„Ceea ce preconizam ca, cel putin fata de anul trecut, vor fi niste preturi cam cu 20% mai mari, adica daca anul trecut pretul cel mai mare al graului de panificatie a fost 0,8 lei in luna ianuarie-februarie, acum este 0,75 lei/kg si credem ca va ajunge pe la un leu in ianuarie”, afirma Felix Odina.

Evolutia pretului la grau va tine foarte mult de pretul de pe bursa internationala, dar mai ales daca vom reusi sa asiguram necesarul de consum din productie proprie. Daca acum pretul a crescut cu 10%, cel mai probabil in toamna vom asista la modificari inportante.

Sectorul vitivinicol merită să stea pe picioarele lui, nu cu mâna întinsă Mihaela Prevenda

În județul Tulcea, satul Baia, la marginea Deltei Dunării se află Crama Hamangia, între ape, la câteva rânduri de stuf distanță de lacul Golovița și celelalte lagune. O zonă de poveste, în care timpul pare că nu se grăbește. Din păcate, nici autoritățile nu se grăbesc să vină cu măsuri reale

38

de sprijinire a producătorilor din sectorul vitivinicol, care pe lângă secetă sunt afectați acum și de pandemia generată de COVID-19.

Crama Hamangia are 45 de hectare cu viță-de-vie și produce anual până la 300.000 de litri de vin. Investiția îi aparține omului de afaceri tulcean Ion Bălan, cel care exploatează și vreo 2.000 de hectare de teren agricol.

Pandemia a afectat în mod serios întregul segment HoReCa şi implicit pe producătorii de vin din România. Chiar dacă vânzările în online au crescut, întreg sistemul a fost afectat, Ion Bălan fiind unul dintre cei care încă are de suferit. „Pandemia ne-a afectat în acest sector chiar mai tare decât în cultura mare, activitatea de bază. Aveam un sistem, o reţea bine pusă la punct, cu distribuitori în diverse zone ale ţării, cu angajaţi şi cu colaboratori care să sprijine aceste vânzări, listări în diverse locuri. Am întrerupt activitatea sau colaborarea cu entităţile acestea şi vânzările au scăzut mult, rămânând doar cele din magazinele proprii şi din magazinul online. Și dacă se reia activitatea așa cum a fost înainte de apariția noului coronavirus, tot nu vom putea ajunge la volumul de vânzări din anii precedenţi”, se teme investitorul tulcean.

E nevoie de susținere și de la organizațiile de profil

România, crede Ion Bălan, trebuie să ia exemplul altor state, precum Franţa sau Italia, care solicită de la UE compensaţii pentru producătorii vitivinicoli, ca să proceseze sau să distileze cantităţile mari de vin. Mai mult, la viţa-de-vie, în afară de asigurarea care este subvenţionată, alt sprijin nu există. „Am cheltuit bani cu plantația, am investiti mult în modernizarea cramei, am ajuns într-o situaţie lăudabilă sau lăudată şi la nivel naţional şi internaţional, că toată lumea a văzut că România a început să facă vinuri de calitate, şi este mare păcat să se ducă totul pe apa sâmbetei. S-a investit şi în tehnologie foarte mult. În momentul de faţă, vinurile româneşti pot să concureze cu alte vinuri din Uniunea Europeană, din întreaga lume, de fapt. Dar e timpul să

39

existe un sprijin mai consistent, poate nu numai din partea statului”, afirmă proprietarul Cramei Hamangia.

Organizațiile din domeniul vitivinicol trebuie să se implice mai activ și mai coerent. „Avem tot felul de organizații în sector, avem ONIV-ul (Organizația Națională Interprofesională Vitivinicolă), avem PNVV-ul (Patronatul Național al Viei și Vinului), avem ONVPV-ul (Oficiul Național al Viei și Produselor Vitivinicole). Noi contribuim cu bani la fiecare clasificare a vinurilor, cu clasificarea plantaţiei viticole. Banii ăştia care se strâng sunt folosiţi în alte scopuri decât în promovarea vinului românesc. Este cunoscut şi nici nu trebuie să spun eu cum ne prezentăm la târgurile internaţionale, cu câtă bătaie de joc avem de-a face, ne ducem şi ne facem de ruşine peste tot când avem bani şi putem să facem o promovare a vinului românesc în aşa fel încât sectorul vitivinicol să stea pe picioarele lui, nu cu mâna întinsă la banii statului”, susține Ion Bălan, dându-i exemplu pe producătorii de vin de peste Prut, din Republica Moldova.

40

41

Cornel Stroescu: ”Mulțumesc Agrointeligența pentru implicarea în adoptarea Legii Camerelor Agricole!” agrointeligenta.ro agrointeligenta.ro - 27 iulie 2020

Legea Camerelor Agricole – o reușită a fermierilor, susținută de Agrointeligența! Actul normativ care crează cadrul legal pentru funcționarea acestor structuri esențiale într-o agricultură modernă a trecut astăzi, luni – 27 iulie, de votul Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților. Pasul următor: votul final din plen!

Fermierul mehedințean Cornel Stroescu, președintele Camerei Agricole Naționale, susține nevoia înființării acestor structuri și în România, pentru sprijinirea producătorilor agricoli. În vestul Europei, camerele agricole sunt o realitate și un instrument cu care fermierii sunt reprezentați indiferent de dimensiunea exploatației lor. În România, cei care au cel mai mult nevoie de sprijin sunt fermierii mici și mijlocii, în special fermele de familie.

”Pe această cale doresc să mulțumesc pentru inițiere și pentru susținerea proiectului, Domnului președinte al comisiei pentru agricultură, Alexandru Stănescu, colegilor din cele 14 camere agricole, (căci împreună în anul 2015 am înființat Camera Agricolă Națională luptând pentru un proiect legislativ viabil), tuturor factorilor decidenți și tuturor fermierilor, producătorilor agricoli. Nu în ultimul rând un sincer și salutar mulțumesc presei de profil, mulțumesc AGROINTELIGENTA pentru susținerea și prezentarea reală și necondiționată a cauzei. Prin voi, noi, fermierii, ducem vocea noastră într-un

42

unison către decidenții și pentru toate astea, MULTUMESC!”, ne-a transmis fermierul Cornel Stroescu după ce deputații din Comisia pentru Agricultură au votat, în unanimitate, Proiectul de Lege privind camerele pentru agricultură, industrie alimentară, piscicultură, silvicultură şi dezvoltare rurală (PL-x 183/2020).

Agrointeligența – AGROINTEL.RO susține în continuare proiectul de lege pentru înființarea camerelor agricole care mai are de parcurs doar câțiva pași pentru a devni lege: votul final din plenul Camerei Deputaților, promulgarea de către Președintele României și publicarea în Monitorul Oficial. Avem încrederea că până la finele anului, fermierii români vor avea o lege care să dea dreptul să se reprezinte cu propriile forțe la masa dialogului social și instituțional.

Apa este gratuita, dar LIPSESTE infrastructura pentru irigare 28 iulie 2020

Fermierii au primit și anul acesta gratuit apă pentru irigat, dar nu au avut cum să o pompeze până la culturile lor, întrucât lipsește infrastructura pentru irigare. În opinia lor, infrastructura pentru udat este ori prea învechita, ori lipsește cu desăvârșire în unele zone ale țării. Emil Turdean fermier cu state vechi în județul Cluj, crede că seceta din acest an nu o sa fie așa ușor uitată de toți cei care lucrează pământul.

https://youtu.be/913PEzlqXzo

43

44

45

Cultura de afin la ghivece, noua provocare. Mihail Ungurenuș: Se dublează densitatea de plante/ha, iar pH-ul se controlează mai ușor! Răzvan Coțianu Răzvan Coțianu - 28 iulie 2020

La începutul lunii iulie, în Livada Bunicului din localitatea Corbi, județul Argeș, este mereu mare agitație. Cunoscutul pomicultor, Mihail Ungurenuș, găzduiește deja în al

46

treilea an evenimentul Bayer dedicat sectorului pomicol. Pentru noi a fost un bun prilej de a afla informații valoroase, referitoare la tehnologia aplicată în plantațiile intensive de pomi și arbuști fructiferi. În privința culturii de afin, pomicultorul argeșean vrea să implementeze cultura la ghivece, volumul ghiveciului variind între 60 și 80 de litri.

Mihail Ungurenuș a studiat Contabilitate la Academia de Studii Economice din București. În 1998 a intrat în antreprenoriat, în industria alimentară. Pasiunea pentru pomicultură s-a transformat într-un business, începând cu

anul 2010. “În acest moment, ferma are o suprafață de 10 hectare”, spune pomicultorul argeșean. “Atunci când am început afacerea, în anul 2010, am accesat fonduri europene și am realizat o livadă pe o suprafață de 4,5 ha, din care 2 ha măr și 1,5 ha afin. Pentru mine a fost o provocare, fiind născut în această localitate (comuna Corbi), să mă întorc și să performez, să realizez o livadă modernă, eficientă din punct de vedere tehnologic și economic. Ne aflăm într-o zonă colinară, în care speciile de măr, păr și prun sunt la ele acasă. Noutatea o reprezintă cultura arbuștilor fructiferi. Am realizat împreună cu Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din București un proiect tehnic. Consultantul a fost profesorul universitar Florin Stănică, un specialist de marcă. Eu sunt economist, dar fără specialiști în domeniul tehnologiilor pomicole nu se poate face performanță. Recomand la toată lumea, la toți pomicultorii, colaborarea cu specialiștii din domeniu”, a subliniat Ungurenuș.

“Pentru înființarea plantației de măr am utilizat două soiuri Goldrush, o clonă Golden Delicious, și Topaz. Densitatea realizată este de 2856 pomi la hectar, distanțele de plantare fiind de 3,5 m între rânduri și un metru între pomi pe rând.”

Soiul Goldrush intră repede pe rod, având o rezistență bună la boli, fiind altoit pe un portaltoi de vigoare slabă. Fructul este mediu spre mare, are forma conică, culoarea de fond verde deschis, iar culoarea acoperitoare este oranj. Pulpa este gălbuie, crocantă, foarte dulce şi uşor acidulată. Perioada

47

de coacere este la începutul lunii octombrie. Soiul Topaz formează fructe mari, în nuanțe de galben cu roșu. Gustul lor este răcoritor. Pulpa este alburie, zemoasă și aromată. Perioada de înflorire este în lunile aprilie și mai. Perioada de coacere a fructelor este în lunile septembrie și octombrie. Topaz este un soi rezistent la boli și la dăunători.

Protecția antigrindină și antiploaie, esențială

Pomicultorul a prezentat toate investițiile pe care le-a făcut în livadă subliniind că protecția antigrindină și antiploaie (în cazul arbuștilor fructiferi de zmeur și mur, specii cultivate în Livada Bunicului, fiecare pe un hectar) este esențială în acest moment.

”Am instalat sistem de susținere a pomilor, am realizat sistem de irigare prin picurare și sistem antigrindină. Tăierile se execută în uscat, dar se realizează și o normare în sezonul de vegetație. Forma de coroană seamănă cu cea a mărului columnar, înalțimea plantelor fiind limitată la 3,5 m, iar ramurile care depășesc 30% din lungimea axului, se îndepărtează. Protecția antigrindină și antiploaie (în cazul arbuștilor fructiferi de zmeur și mur, specii cultivate în Livada Bunicului, fiecare pe un hectar) este esențială în acest moment. Nu se mai poate face producție fără cele două sisteme din cauza schimbărilor climatice. Intervalul dintre rândurile de plante se menține înnierbat; iarba se tunde o dată la 4 saptămâni, iar tocătura rămâne pe teren. Administrarea îngrășămintelor se realizează prin fertirigare și prin aplicare foliară. În funcție de rezultatul analizelor la probele de sol, probe care sunt prelevate în fiecare toamnă, precum și în funcție de potențialul biologic al soiului sau a speciei, se stabilește programul de fertilizare pentru anul agricol următor”, a arătat pomicultorul.

Acesta a mai spus că producția la hectar este de 50-60 tone, aproximativ 20 kg per pom. Peste 90% din fructe sunt livrate către rețelele de hipermarketuri.

48

La afin, viitorul aparține culturii la ghivece

“Recoltarea arbuștilor fructiferi se realizează manual. În aceeași zi recoltăm, ambalăm în caserole fructele și facem și livrarea la depozitul central. La afin am plantat în 2011, 5000 de plante din soiurile Blueray și Coville.”

Blueray este un soi semitimpuriu cu o coacere eșalonată în luna iulie, viguros, cu port erect, foarte productiv. Fructele sunt foarte mari, de culoare albastră deschis, cu pulpa verde, aromată și rezistentă la crăpare. Capacitatea de păstrare este bună.

Soiul Coville prezintă port dezvoltat lateral, fiind productiv. Fructele sunt mari, dispuse în ciorchini răsfirați de culoare albastră, pulpa fructelor este fermă, foarte aromată, având o capacitate bună de păstrare și însușiri gustative deosebite. Producția se eșalonează pe parcursul lunii iulie și la începutul lunii august.

“Densitatea realizată este de 3300 plante la ha (3m/1m). Înălțimea plantelor ajunge la 1,5 m. Am folosit agrotextil, pe biloane, cu eficiență foarte mare în ceea ce privește combaterea buruienilor. Sub agrotextil este amplasat și sistemul de irigare prin picurare. Tăierile la afin se realizează în luna februarie. Producția este de aproape 3 kg per plantă, ceea ce înseamnă 10 tone la ha. În anul 2018 am mai înființat un hectar de afin, soiurile plantate fiind Duke și Aurora. Perioada totală de recoltare este de două luni și jumătate, reușind astfel să fim prezenți pe piață mai mult timp.”

Fructele la soiul Duke, ajung la maturitate în a doua jumătate a lunii iunie. Este un soi foarte productiv și viguros cu fructul mare de 2 cm, de culoare albastru brumat, cu pulpa fermă, rezistentă la manipulare, având un gust dulce și foarte aromat. Aurora este o varietate de afin de sezon târziu. Fructele de culoare închisă, au o dimensiune cu până la 25% mai mare decât Elliott și sunt mult mai rezistente la crăpare si zbârcire. Aurora este o varietate recomandată pentru regiuni cu temperaturi mai scăzute, unde se realizează culesul manual, în vederea extinderii sezonului pieței de consum a

49

fructelor proaspete, perioada de coacere fiind cuprinsă între a doua jumătate a lunii august și începutul lunii septembrie.

La afin pentru obţinerea de producţii ridicate şi fructe mari trebuie aplicate tăieri în mod regulat. Tufele mature trebuie să conţină un procent de 50-70% tulpini multianuale de grosimi diferite, 15-20% tulpini tinere cu diametrul mai mic de 2,5 cm şi 15-20% tulpini mature cu grosimea de 2,5 cm. Începând cu anii 4-5 de viaţă ai plantaţiei, se îndepărtează 1-2 tulpini sau mai multe (în funcţie de vigoarea tufei şi numărul de tulpini slabe) din cele mai bătrâne, slab dezvoltate şi cu puţini muguri de rod. La tufele prea dense se scot tulpini bătrâne din interiorul tufei, astfel ca acesta să fie degajat. La soiurile cu tufe largi şi rare se urmăreşte ca prin tăierea de tulpini, tufele să fie menţinute cât mai compacte şi erecte. La soiurile care emit un număr mare de lăstari anuali de la baza tufei, aceştia se răresc lăsând un număr cel puţin egal cu cel al tulpinilor bătrâne care se scot din tufă.

“Pentru cultura de afin, mă gândesc să implementez cultura la ghivece, volumul ghiveciului variind între 60 și 80 de litri. Beneficiile sunt serioase. Crește densitatea de la 3300 plante la hectar, la aproape 8.000 de plante, iar pH substratului se controlează mai ușor, intervalul optim pentru afin fiind cuprins între 5 și 5,5”, a declarat Mihail Ungurenuș.

ASOCIEREA producatorilor agricoli: Care sunt AVANTAJELE economice, sociale si politice? 28 iulie 2020

Constituirea producătorilor agricoli în forme asociative deschide noi oportunități de dezvoltare economică, prin atragerea unor avantaje locale, zonale sau regionale, și folosește puterea colectivă în scopul creșterii prosperității membrilor, a familiilor lor și a comunităților din care fac parte. Potrivit unui ghid pentru cooperativele agricole, indiferent de forma de organizare de care aparțin (asociații, cooperative sau grupuri de producători), membrii formelor asociative au drepturi stabilite democratic, iar acesta reprezintă unul dintre cele mai mari beneficii.

Avantajele grupurilor de producători:

reducerea costurilor de producție (de exemplu, prin achiziționarea de utilaje care sunt folosite în comun de toți membrii);

exploatarea unor suprafețe de teren care permit aplicarea tehnologiilor moderne, competitive de producție și de gestiune a deșeurilor, în vederea conformării cu normele de protecție a mediului și de conservare a biodiversității de care suntem obligați să ținem cont ca membri ai UE;

50

posibilitatea planificării și modificării producției conform cererii cantitative și calitative de pe piață;

accesul mai ușor la fondurile europene și la contractarea creditelor bancare;

facilitarea comunicării între fermieri, precum și între reprezentanții lor și instituțiile guvernamentale (asociația reprezintă un for de discuții, de schimburi de opinii, de soluționare a unor probleme dintre membri, oferă posibilități de întrajutorare și accesare de informații, iar reprezentanții asociațiilor sunt un partener pertinent de dialog cu MADR, în elaborarea deciziilor care privesc producătorii agricoli și interesele acestora);

creșterea capacității de negociere, în vederea obținerii unor prețuri mai bune atât la cumpărarea în comun a materiilor prime necesare producției, cât și la valorificarea produselor, prin ofertarea unor cantități mai mari, în condiții de calitate ridicată;

promovarea mai eficientă a producției, atât pe piața internă, cât și pe cea externă.În condițiile mediului puternic concurențial, aceste aspecte, cărora le pot fi adăugate și altele, pot duce la creșterea veniturilor producătorilor agricoli și la conștientizarea de către ei a responsabilităților pe care le au ca factori cu drepturi și obligații pe piață.

Avantajele cooperativelor agricole:

caracterul democratic al mecanismelor de funcționare, care au la bază principiile cooperatiste moderne;

posibilitatea înființării lor și de către persoane care dispun de un capital mic;

facilitățile fiscale acordate de stat: scutirea de la plata impozitului agricol pentru primii cinci ani de la constituire, accesul la subvenții, la fondurile publice și la fonduri externe prevăzute în programul de susținere a agriculturii României, scutirea de la plata taxelor vamale pentru importurile de tractoare, mașini și utilaje agricole sau echipamente de irigat, recunoașterea și asimilarea cooperativelor agricole de către MADR ca grupuri de producători, pentru a beneficia de toate drepturile prevăzute de legislația în vigoare, contribuția la dezvoltarea rurală, prin crearea de noi locuri de muncă, și angajarea tinerilor într-o formă de activitate organizată.

Avantajele asociațiilor:

Asocierea producatorilor, AVANTAJE ECONOMICE:

posibilitatea de negociere a unui preț mai bun al produselor;

51

degrevarea producătorului de responsabilitatea vânzării; un branding și un marketing mai bun al produselor; posibilitatea de negociere a unui preț mai mic al inputurilor (costuri

mai reduse); extinderea producției și capitalizarea membrilor; creșterea standardului de viață al membrilor; accesul membrilor la informație, inovație, proiecte de colaborare și

clustere; oferirea de servicii diverse către membri (servicii tehnice, de

informare și consultanță); posibilitatea investițiilor în infrastructuri de depozitare sau procesare; trecerea de la vânzarea produselor agricole neprocesate la cele cu

valoare adăugată; punerea în valoare a resursele locale și crearea de produse locale; apropierea de consumator (pot fi inițiate lanțuri scurte de distribuție); îmbunătățirea accesului produselor locale la consumator; vânzarea prin intermediul marilor retaileri, târguri, magazine

(asociația crește astfel puterea de negociere a membrilor); accesarea mai ușoară a fondurilor europene; o gestiune mai bună a riscurilor în agricultură (de exemplu, prin

crearea unor fonduri mutuale); realizarea parteneriatelor benefice pentru membri (de exemplu,

parteneriate cu institute de învățământ, pentru transferul de inovație); crearea locurilor de muncă permanente și sezoniere.

Asocierea producatorilor, AVANTAJE SOCIALE:

creșterea capitalului social (se reface sentimentul de comunitate); comunicarea și sprijinul între membri.

Asocierea producatorilor, AVANTAJE POLITICE:

formarea liderilor în agricultură (aceștia reprezintă interesele fermierilor);

preluarea unei părți din atribuțiile statutului (de exemplu, control-performanță), reechilibrând balanța de putere dintre stat și fermieri.

ZF AGropower. Agricultura românească, dominată de producţia de cereale. Valoarea producţiei agricole vegetale a fost de 13 mld. euro în 2019, pe când valoarea producţiei animale a fost de doar 5 mld. Euro Florentina Niţu 27.07.2020, Ponderile valorii producţiilor la principalele culturi au înregistrat creşteri, la cartofi fiind de plus 1,9%, la plante de nutreţ de plus 0,3% şi la legume, inclusiv pepeni, de plus 0,3%.

52

Valoarea producţiei agricole, ce cuprinde ramura vegetală, ramura animală şi serviciile agricole, a scăzut cu 3,8% în 2019, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică. Totuşi, în timp ce valoarea producţiei vegetale a scăzut cu 5,6% şi cea a producţei animale a scăzut cu 0,7%, serviciile agricole au crescut cu 29,8%.

„În 2019 a fost supraproducţie în anumite zone, astfel oferta a fost mai mare, dar cererea a rămas la fel, iar preţurile au scăzut sau au stagnat. Preţurile mai mici şi în unele cazuri veniturile mai mici au dus la scăderea valorii producţiei ramurii agricole“, explică Ionel Arion, preşedintele Federaţiei Naţionale PRO Agro, sub umbrela căreia se află fermieri din 17 organizaţii profesionale şi interprofesionale afiliate.

Arabii de la Al Dahra, care controlează Agricost, bat pasul pe loc şi rămân la afaceri de 80 mil. euro în 2019, însă profitul a crescut cu 14%, la 19 mil. euro. Agricost este o companie cumpărată de arabii de la Al Dahra în 2018 cu circa 200 mil. euro de la Constantin Duluţe Florentina Niţu 27.07.2020

Agricost, cea mai mare fermă de cereale şi oleaginoase din România după suprafaţa cultivată, aflată în Insula Mare a Brăilei, a încheiat anul 2019 cu o cifră de afaceri de 381 mil. lei (80 mil. euro), în uşoară creştere faţă de anul trecut, de 1%, dar profitul a crescut cu 14% până la 91,5 mil. lei (19 mil. euro), arată datele Confidas.ro, platformă de analiză financiară a companiilor.

Agricost, companie cumpărată de arabii de la AlDahra în 2018 cu circa 200 mil. euro de la Constantin Duluţe, exploatează în Insula Mare a Brăilei, într-o incintă îndiguită, o suprafaţă de 55.639 hectare de teren arendat de la Agenţia Domeniilor Statului. Compania are 0,6% din suprafaţa arabilă a României şi produce circa 1,2% din producţia agricolă a României, potrivit reprezentanţilor companiei.

INDUSTRIE ALIMENTARA

Atelier de pâine și Ziua Porților deschise la MamaPan Adriana Popescu 28 iulie 2020

Dacă doriți să știți cum să faceți acasă pâine și patiserie cu maia “ca la carte”, mai aveți timp să vă înscrieți la workshop-ul dedicat inițierii în arta brutăritului, care va avea loc pe 8

53

august. Evenimentul este organizat de Moara cu Cereale și MamaPan, la sediul MamaPan- Brutăria cu Maia, din strada Drumețului nr.2.

“Când înțelegem principiul viu de funcționare al fermentului natural, suntem în stare să facem orice fel de pâine sau orice fel de patiserie cu maia, fără a apela la alte sfaturi, ajutoare artificiale și mai ales, fără a consuma exagerat de mult timp. Înțelegem atunci și de ce este această activitate ecologică, sănătoasă, entuziasmantă și de ce ne atrage atât de mult”, spun organizatorii.

Ce veți face în cadrul atelierului

– veți vizita brutăria artizanală – MamaPan–  veți degusta produsele artizanale MamaPan, sănătoase, hrănitoare și gustoase, crescute cu maia, fără drojdie comercială– veți afla mai multe despre:maia (cum se păstrează și cum se folosește), diverse tipuri de făinuri si cum se pot obținemodelarea aluatului cu maia în mod practic, aflând în același timp detalii despre ingredientele instrumentele și principiile de lucru folosite.

Cu ce plecați de la cursul de brutărie

– pe lângă know-how (care este cea mai importantă resursă pentru producerea de pâine)– o portie de maia-mamă– aluatul lucrat la atelier– un suport teoretic de curs– 1 kg de făină integrală specială pentru maia.

Workshop-ul este susținut de Corina Munteanu, managerul de producție de la MamaPan. Numărul maxim de participanți – 10 persoane. Taxa de participare la curs este de 210 RON + TVA. Înscrierile fac la numărul de telefon 0723757572 și e-mail  [email protected].

Cotnari – rebranding după 23 de ani pentru gama-fanion, susținută de Grasa de Cotnari! Și un nou roze! Redacția 27 iulie 2020 Producătorul de vinuri Cotnari a lansat o amplă amplă campanie de rebranding pentru gama-fanion, reprezentată de Grasa de Cotnari, care include și alte soiuri 100% românești: Tămâioasă Românească, Fetească Albă și, în premieră, în această gamă, un roze din Busuioacă de Bohotin, potrivit unui comunicat de presă al unuia dintre cei mai mari producători de vin din România.

54

Procesul de modernizare al gamei, care a durat un an, vine după 23 de ani, din 1997, mai precis, de când nu s-a mai schimbat identitatea vizuală. Acesta s-a bazat pe o serie  de cercetari de piață si consumator care au relevat nevoia unei schimbari profunde în universul mărcii, se arată în comunicat. Noutățile aduse sunt:

o sticlă nouă, elegantă, cu logo în relief o etichetă care combină elementele definitorii ale gamei cu

modernitatea cerută de consumator roze-ul nou din Busuioaca de Bohotin, în  variantele demisec si

demidulce – ca răspuns la tendințele de consum din piață.

Toate acestea vor fi comunicate printr-o nouă platformă de comunicare al cărui nume este “ Viață de Cotnari”. “Vinul este alături de noi de atât de multă vreme încat a ajuns să întrupeze pentru oameni o sumă de caracteristici speciale. Vinul înseamnă prietenie, tradiție, pasiune, poezie, înțelepciune, bogăție, eleganță, și tot așa, multe, multe alte trasaturi profund umane”.

Platforma „Viata de Cotnari” este o colecție de momente memorabile care justifică extraordinarele calități ale soiului fanion (dar odată cu el al întregii game). La Cotnari, acolo unde cresc doar soiuri românești autentice, iar oamenii trăiesc după valorile vinului în fiecare zi, e locul unde spiritul vinului românesc trăiește cu adevarat”, a declarat Constantin Deleanu – președinte Cotnari SA. Campania, care a demarat pe 22 iulie și va rula până pe 30 septembrie, se bazează pe un mix de promovare pe tv, in-store si online.

Program inovativ în Horeca: vouchere cu vin gratis la terasă!  Cotnari a anunțat și un program inedit de susținere a vânzărilor. Orice comandă pe site-ul cramei – www.cramelecotnari.ro – îi aduce clientului un voucher pe care îl poate folosi pentru a primi o sticlă de vin la terasă gratis. Acesta este valabil într-una din sutele de locații partenere ale programului. . ....citeste si partea a doua ...

55