Ce este "apa virtuală"?Apă există pretutindeni - nu numai sub formă lichidă ci şi ascunsă în corpul uman, în alimente dar şi în produsele pe care le folosim zi de zi. Cercetătorii i -au spus "apă virtuală"Cât de multă apă consumăm zilnic? "În timpul producţiei de alimente, la însămânţarea produselor agricole sau în timp ce hrănim animalele - în toate aceste cazuri se consumă apă. Aceasta este apa virtuală, ex istentă în fiecare ceaşcă de cafea, în fiecare felie de pâine şi în fiecare tricou", explică Roland Gramling, expert al organizaţiei internaţionale "World Wide Fund for Nature" (WWF). Gramling a calculat că, dacă la consumul de apă proaspătă se adaugă şi apa virtuală, fiecare german foloseşte zilnic în medie 5.300 de litri de apă. Jumătate din această cantitate este importată sub formă de alimente, îmbrăcăminte sau furaje.Cercetătorul britanic John Anthony Allen, premiat la S tockholm pentru studiul privind consumul internaţional de apă virtuală, consideră că circulaţia globală a acesteia prin intermediul comerţului nu reprezintă încă o probmelă însă în unele părţi ale lumii se simte deja o acută lipsă a apei proaspete, ca urmare a exportului de apă virtuală.
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
8/13/2019 Apa Virtuala
http://slidepdf.com/reader/full/apa-virtuala 1/6
Ce este "apa virtuală"?
Apă există pretutindeni - nu numai sub formă lichidă ci şi ascunsă în corpul uman, în alimente
dar şi în produsele pe care le folosim zi de zi. Cercetătorii i-au spus "apă virtuală"
Cât de multă apă consumăm zilnic?
"În timpul producţiei de alimente, la însămânţarea produselor agricole sau în timp ce hrănim
animalele - în toate aceste cazuri se consumă apă. Aceasta este apa virtuală, existentă în fiecare
ceaşcă de cafea, în fiecare felie de pâine şi în fiecare tricou", explică Roland Gramling, expert al
organizaţiei internaţionale "World Wide Fund for Nature" (WWF). Gramling a calculat că, dacă la consumul de apă proaspătă se adaugă şi apa virtuală, fiecare
german foloseşte zilnic în medie 5.300 de litri de apă. Jumătate din această cantitate este
importată sub formă de alimente, îmbrăcăminte sau furaje.
Cercetătorul britanic John Anthony Allen, premiat la Stockholm pentru studiul privind consumul
internaţional de apă virtuală, consideră că circulaţia globală a acesteia prin intermediul
comerţului nu reprezintă încă o probmelă însă în unele părţi ale lumii se simte deja o acută lipsă
a apei proaspete, ca urmare a exportului de apă virtuală.
La nivel mondial, peste un miliard de oameni suferă de lipsa apei potabile
" Apa virtuală a apărut odată cu comerţul. Ca urmare, ea există deja de mai multe mii de ani.
Imperiul roman de pildă, a importat apă virtuală în alimentele pe care le aducea din Egipt" , a punctat Allen.
Cercetătorul a demonstrat că pentru o singură ceaşcă de cafea este nevoie de aproximativ 140 de
litri de apă - calculată fiind şi apa consumată în timpul producţiei, ambalării şi transportului
cafelei. Pentru cei peste un miliard de oameni de pe planetă care suferă de pe urma lipsei acute a
apei proaspete, cei 140 de litri de apă virtuală din ceaşca noastră de cafea sunt un lux
inimaginabil.
John Anthony Allen consideră că soluţia nu este încetarea tranzacţiilor internaţionale, ci
conştientizarea consumului ridicat de apă. Trebuie să învăţăm să facem economii la consum şi să protejăm resursele doar aparent inepuizabile de apă potabilă.
Cercetătorul japonez Taikan Oki, de la universitatea din Tokyo, se alătură opiniei expertului
britanic:"Să luăm Japonia ca exemplu. Importăm multe grâne din Statele Unite. În America
există uneori perioade lungi de secetă, în decursul cărora fermierii folosesc apă potabilă din
rezervoare naturale pentru irigaţii - rezervoare de apă care nu au fost folosite niciodată până
acum. Ceea poate duce în viitor la o lipsă a apei potabile."
Scris de Valentina Manoiu pe 27/12/2011 in Apa · 0 Comentarii De foarte multe ori, in discutiile despre protectia mediului se face referire la ”amprentaecologica” si la ”amprenta de carbon”, doi importanti indicatori ai presiunii exercitate de oameniasupra naturii. Arjen Y. Hoekstra, profesor la Universitatea din Twente (Olanda), a introdus in
anul 2002 un nou concept numit ”amprenta de apa”, el fiind complementar indicatorilormentionati anterior. Mai mult, in urma unui proiect finantat de Uniunea Europeana prin
intermediul celui de-al 7-lea Program Cadru pentru Cercetare si Dezvoltare (FP7), acesti treiindicatori (amprenta ecologica, amprenta de carbon si amprenta de apa) au fost inclusi intr-o
”familie a amprentelor”, complementaritatea lor conducand la o mai buna analiza a impactului
asupra mediului inconjurator.
Amprenta de apa, dupa cum se poate intelege si din denumirea sa, studiaza consumul de apa
dulce (direct si indirect) aferent unui produs sau serviciu. Ea poate fi calculata pentru un grup deconsumatori bine definit (un singur individ, o familie, un sat, un oras, o provincie sau un stat) sau
pentru producatori (organizatii publice, companii private sau chiar sectoare economice). De
asemenea, ea poate fi calculata si pentru un singur produs. Amprenta de apa a unui produs(comoditate, bun sau serviciu) reprezinta volumul de apa dulce utilizat in procesul de productie
si masurat exact acolo unde este produs acesta (amprenta de apa luand in calcul si consumul din
afara frontierelor unui stat).
Conceptul amprentei de apa se afla in stransa legatura cu cel al apei virtuale. Apa virtuala estedefinita ca fiind volumul de apa necesar producerii unui bun sau serviciu. Conceptul a fost
introdus la inceputul anilor ’90 de catre John Anthony Allan, pe cand acesta studia posibilitatea
importului de apa virtuala (cea aflata deja in compozitia produselor alimentare) ca o solutie partiala la framantarile Orientului Mijlociu in legatura cu deficitul de apa.
Amprenta de apa a unui individ sau a unei comunitati este alcatuita din trei componente:
amprenta de apa albastra, verde si gri. Amprenta de apa ”albastra” reprezinta volumul de apa
extras si transportat din acvifere, rauri etc, prin irigatii sau alte metode si folosit la producereaunui bun sau serviciu.Amprenta de apa ”verde” se refera la apa de ploaie folosita acolo unde
ea cade, de exemplu pe o cultura de floarea soarelui. Amprenta de apa ”gri”reprezinta apa
poluata ca urmare a producerii unui bun sau serviciu sau volumul de apa necesar pentru a dilua poluantii rezultati si aducerea concentratiilor la un nivel care sa nu depaseasca nivelul maxim
admis.
Ca si metoda de calcul, putem lua ca exemplu carnea de vita, analizand consumul de apa de la
nivelul intregului flux de productie (de la apa utilizata pentru obtinerea hranei si pana la apa
consumata direct de animal). Intr-un sistem industrial, dureaza aproximativ trei ani pana candanimalul este sacrificat pentru a se obtine 200 kg de carne de vita. Animalul consuma in aceasta
perioada aproape 1300 kg de cereale (grau, ovaz, orz, porumb, mazare uscata, boabe de soia sialte cereale), 7200 kg de furaje (nutret, fan uscat si alte furaje), bea 24 metri cubi de apa iar
pentru menaj sunt folositi 7 metri cubi de apa. Asta inseamna ca pentru a produce un kilogram de
carne de vita sunt necesare aproximativ 6,5 kg de cereale, 36 kg de furaje si 155 litri de apa (doar pentru menaj si baut). De la insamantare si pana in momentul culegerii recoltei cu care va fi
hranit animalul, se folosesc in medie 15300 litri de apa. Prin urmare, pentru 1kg de carne de vita
Apa virtuala – metoda de constientizare a consumului de apa potabila
March 22nd, 2011 admin Nu sunt comentarii
Omul pe langa consumul zilnic de apa de aproximativ 200 litri, necesari uzului casnic, maiconsuma si o cantitate de “apa virtuala” care reprezinta consumul de apa necesar prepararii,
fabricarii, producerii produselor pe care le consuma, foloseste.
Roland Gramling, expert al organizaţiei internaţionale “World Wide Fund for Nature” (WWF). acalculat că, dacă la consumul de apă proaspătă se adaugă şi apa virtuală, un german foloseşte
zilnic în medie 5.300 de litri de apă. O parte din această cantitate este importată sub formă dealimente, îmbrăcăminte sau furaje.
Cercetătorii au demonstrat că pentru o singură ceaşcă de cafea este necesar aproximativ 140 delitri de apă – calculată fiind şi apa consumată în timpul producţiei, ambalării şi transportuluicafelei.
In conditiile in care aproximativ un miliard de oameni de pe planetă suferă de pe urma lipseiacute a apei proaspete, cei 140 de litri de apă virtuală din ceaşca de cafea sunt un lux
inimaginabil.
Alte exemple: un kilogram de porumb pentru a se produce ca apa de irigaţii necesită 1800 delitri de apă. Kilogramul de carne de vită crescuta intensiv necesita de aproximativ 20.000 de ori
mai multa apa este nevoie.
Chestia asta intradevar duce la constientizarea populatiei si sectoarelor industriale de
consumurile de apa pe care le genereaza.
Incercati sa calculati consumul de apa virtuala pe care il aveti functie de consumul