-
Cuvint in
Lupta pentruLupta impotrivPresiuReaLegat de ploi......si de
vinturiPermanenta
ExploziaCregterePrimii pagi ai
Primele barDesalinP
22-23
24272B
36-37
3B
4546
52-53
:))56
59
62.64
ibliografieredite fotografice
127128
Apa,,in urmitoarele decenii, nevoile
de apa vor fi in crestere indeosebiin tdrile insuficient
dezvoltate.Trebuie si se producd o adevdratdrevolufie la scar5.
mondiald."
Yves Lacoste
-
mt loace teh n iceProvociri si
primele baraje au fostconstruite pentruirigatii, cum existau,
deexemplu, in Antichitatepe vdile din muntiiYemenului. Dar, pAndnu
demult, se preferadeturnarea apei fluviilorprin canale
pemajoritatea suprafeteloririgate. Cdnd nivelulapelor era in
cregtere,fluviul inunda zonelecultivate: a9ase intAmpla in
EgiptpAnd la inceputulsecolului al XX-lea.Desi se estimeazdla B
milioane de hectaretotalul intinderiloririgate in lume,
suprafatalor a crescut la48 milioane de hectarein 1900, la 100
milioanein 1 950 si la 270 mi-lioane in prezent.
38
II
Pentru alimentarea cu in continud e nstune,
trebuie sd se realizeze lucreri hidraulice Qs 7rnploale_
cg19
sd. valorifice resurse hidrologice aflate la relativd
distan[d
de locurile unde se concentreazd populatia.
Primele barajeMarile intreprinderi de construclii dispun in
prezent de utilaje carepermit in timp relativ scurt efectuarea unor
lucrdri de terasament consideratede nerealizat in prima jumdtatea
secolului al XX-lea. in trecut, Tonkin, 1922. RoaU elevatoare
pentru
irigatii la frontiera chinezd, in actualulVietnam.
D_ lr,-r-u! baraj de la Assuan, prin 1902. Construclia a fost
suprainillati intre 1912 5i 1934pina la inSltimea de 44 m.
5e apreciazd ca40% din aceste suprafele sunt irigate de apa
stocatiin lacurile de baraj, doud treimi fiind udate de apa
fluviilor dirijatd prin canale.Daci facem abstraclie de marile
suprafete agricole ale ciror culturicresc in urma precipitatiilor,
se poate avansa ideea cd, in lume, agriculturii i se alocd70% din
apa supusd operatiilor hidraulice (stocarea apei in lacurile de
acumularesau transportul acesteia pe distante destul de mari prin
canale). 22Y" din apd,face obiectul unor operalii hidraulice
destinate industriei si producerii de energiesi doar 87o servesc
uzului casnic (apd de bdut, igiend, spdlat, funclionareasistemelor
de canalizare).
Producerea electricititii in hidrocentraleLa sfArsitul secolului
al XIX-lea construcfia barajelor pentru producerea electricitdtii
?nhidrocentrale a inceput intAi la munte, in vdi relativ inguste:
sunt baraje de marepresiune unde apa ajunge cu vitezd mare prin
conducte de forfd, punAnd in miscare
Provociri si mijloace tehnice EEI
-
turbinele. O asemenea lucrare,barajul Ataturk din Turcia,are o
indltime de 450 m.Barajele de joasd presiune au fostconstruite pe
fluviile mari,in cAmpii si vdi foarte largi.Nu sunt prea inalte,
dar auo lungime de trei sau patrukilometri, cum este barajul dela
Assuan, pe Nil, care se intindepe 3,6 km avAnd o iniltimede '1 11
m. Valea Nilului a fostinundatd in amonte pe o lungime de peste 200
km 9i formeazd laculNasser cu o suprafafd de 50 000 km2.
FI as ooo de baraje
Conform datelor Comisiei mondiale a barajelor,in lume existl 45
000 de baraje de peste 15 m indllime:22 000 in China (deci 45%),6
575 in Statele Unite(14%), 4 291 in Uniunea lndiand (99.), 2 675
in)aponia(6%),1 196 in Spania (3%),765inCoreea de Sud (2%), 739 in
Canada (2%), 625 inlurcia, 569 in Franla (1%), 594 in Brazilia
(1%).O parte din aceste baraje. in special cele mai mari,au fost
construite pentru producerea energiei electriceprin
hidrocentrale.
Din productia mondiald deelectricitate furnizatd
dehidrocentrale, care este de2 607 TWh, Canada se situeazSpe primul
loc cu 33'l TWh(mai ales prin marele complexhidroelectric din
golful James,la sud de Colful Hudson);al doilea producitor
esteBrazilia cu 268 TWh (in specialcu sistemul de baraje de
pevaleaParanii ; al treileaproducetor este Chinacu 241 f\Nh.
Urmeazd apoiStatele Unite, 205 TWh(in principal cu barajele
dinnord-vest, in statele Oregonsi Washington), Rusia 166fwh(cu
marlle baraje din Siberia),Norvegia 102 TWh, Japonia97 TWh, lndia
B0 TWh, Suedia79 TWh si Franta 78 TWh.
Uniunea Sovietici, 1930.Acest baraj-rezervor de peNipru, in faza
de construcfie,este una din numeroaselelucriri de acest tip
ridicatepe cei 2 300 km ai fluviului.
40Provocdri si mijloace tehnice ![
Valea fluviului Tennessee, Statele-Unite. Barajul de la
Chickamauga este una din celenoui lucriri ridicate in cadrul
programului Tennessee Valley Authority lansat in 1933.
Multe din aceste baraje mari au fost construite in zone slab
populate.De aceea, o parte din electricitateafurnizatd, de turbine
este utilizatd pe planlocal la producerea aluminiului sau a
ingrdsimintelor; cea mai mare parte estetransportatd la mari
distanfe prin linil de inaltd tensiune spre regiunile
puternicpopulate gi spre aglomerdrile urbane. Este cazul marelui
baraj ltaipu, construitpe fluviul Paran6, la frontieraintre
Paraguay si Brazilia. Electricitatea obtinutd ar trebuiimpd(iti
intre cele doud state, dar, cum consumul de electricitate din
Paraguayeste incd redus, acesta revinde cea mai mare parte din cota
sa Braziliei.
Barajul celor ,,Trei Chei"
Barajul despre care se vorbegte cel mai mult in prezent, pentru
cd va ficel mai mare din lume, este cel ce se construiegte in China
pe fluviulYangzi )iang, barajul celor ,,Trei Chei". Aceastd
denumire este dati deun sector celebru al cursului fluviului Yangzi
)iang, intre Bazinul Rogu in amonte(provincia Sichuan cu marele
oras Chongqing) ti cursul mijlociu caretraverseazi marele orag
Wuhan, in provincia Hubei. Aceste trei cheisunt celebre in China de
secole din cauza ingustimii lor si a violentei curentului.Proiectul
prevede construirea unui baraj de 2,3 km lungime si 185 m
indltimecu 5 m deasupra nivelului lacului de acumulare; un asemenea
rezervor,a cdrui capacitate este de 39 miliarde m3, poate reline
cele mai mari cregteride nivel ale fluviului si proteja populalia
de pe cursul mijlociu al fluviuluiYangzi )iang impotriva
inundatiilor a cdror violenli sporeste de la an la an.Barajul va
permite o productie considerabile de energie electricd
-
'""'L,rto **r*d" r - ff Hoover Dam- ( * Hoover Dam, numit 5i
Boulderji i'--'r, ,i . ' Dam intre anli 1939 qi 1947, se, i,t , ,.'
')i"i i '-\ ....- ,.!,-"-.",..- ,,' .. afli pe fluviul Colorado, la
fron
rE
"t : I t' j' I j tieraintre Nevada si Arizona. Bara- l- fin el
ouidanbtiera intre Nevada si Arizona. Bara- Finjul, cu o in5ltime
de 221 m, tL I { formeazd un lac de acumulare - ,: ',..'j.'- ;Mead
- de 42 miliarde metri cubi. i"' , r'
i ' ' "'. !".) "' -r'.".'
El a regularlzat cursul fluviului si a il ,.i, 1. -_, i :-"_r._
r a rcsu a,,/aL * ." :,1",^"1,,1 -, permis irigarea a 80 000 ha.
Asigu-' rJ aprovizionarea cu electricitate a
l'....- r ; unei pirfi din sud-vestul Statelor ':-', .. l' ' ,;
.i " -t Unite si a oragului Los Angeles. i,,. ii .r, -,i.
, ,' ', i 't. '..,.i iJJi]-.".--i'.";;r'i.lrl- i!::i:.,] ii
I:\
ffi ttaipoConitruit, in colaborare, de ' 'i' " r jr -j
^ trML0flslrurl, r[ Lurduurdrer ue .i i t w**
Paraguay gi Brazilia, in ,,., ,r I ) ffi AkOSOmbOamonte de
Puerto Stroess- ..i \ i a-. ; ^..ner, barajulde ta rtaip(, cu o -
.t - ,,,' :li1l f ""iiil .Y""]}:'linillime de 180 m, a impus -'.
,-. I 'r i ,-'I '- -. 'r i i ! creat un lac de acumulare -oevterea
cursutut Ttuvlulut;;;^;;- p.
""+r"-]rrii" -. ' ,, ,, 1 '
Volta - a cdrui suprafati2 km. Electricitatea produsi '., r. .-i
.-.-r' ...
(- , , {:pa9e9te 8 km2 .o partearcr aprovrzroneazd cu rt din
enerpia frlrnizat5 de.n.,si. ird-.rtrraiuriri"i. ) ,o*, JrL",
lXj::ffi[,r.j1,, +l[::,""
ir ' i :
'
,i.ri,.,,,....'",-..,\ !-,rirt. ii'i'r i*l ,t .-.1I-rt 'r1l:l I
_.,,
.rl. ir u..._,.,,L.=r.-
j:'-r r+.-l.!,.}...- :9 r'
ffi
E Bratsk* a;;;i;;;.. barajului de la Bratsk,de 127 mindltime, a
permis creareaunui lac de acumulare pe Angara,numit Marea Bratsk,
punind astfelin valoare potenfialul hidroelectrical fluviului. in
paralel cu realizareabarajului si a centralei - aproxi-mativ 4 500
MWh - s-a construitun nou oras.
i\ir ,j
l::r'ii,
ili ":""r1
:a
I
,]il
I
.--.': i i":r
i,_-": :.
Cabora Bassa\\xX\2ana*i \
€s*offi Kariba*
Construit in defileul fluviuluiZambezi, la nord-vest de
Harare,la graniLa intre Zimbabwe siZambia, barajul de la Kariba
apermis crearea unui vast lac deacumulare - Kariba - cu olungime de
280 km si o litimede treizeci de kilometri. Acest lacalimenteazd o
hidrocentraldce poate produce aproximativ8TWh.
{