-
Anul XI. S i b i i u , 20 Iunie 1909. Nr. 25.
REVISTA ECONOMICĂ. Organ financiar-economic.
Organul oficial al „Solidarităţii", asociaţiune de institute
financiare ca însoţire.
Apare odată pe săptămână.
Membri ai asociaţionii „ S © l i c 3 . a , r i t a t e & "
sunt:
„Agricola", (Ecica), „Agricola", (Hunedoara), „Agricola",
(Lugoj), „Albina", „Ardeleana", ^Arieşana", „Ârina", „Aurăria",
„Aurora", (Baia-mare), „Avrigeana", „Bănăţana", „Banca Poporală"
(Caransebeş), „Banca Poporală" (Dej), „Banca Poporală",
(Arpaşul-inferior), „Beregsana", „Berzoiva", „Bihoreana",
„Bistriţana", „Bocşana", „Brădetul", „Cassa de împrumut ca
însoţire", (Bicaz), „Cassa de păstrare", (Mercurea), „Cassa de
păstrare" (reuniune), (Sălişte), „Câmpiana", „Cârţişoreana",
„Ciarovana", „Chiorana", „Chisete-iana", „Codreana", „Comuna",
„Concordia", (T.-TJzdin), „Cordiana", „Coroana", (Bistriţa),
„Corvineana", „Creditul", „Crişana", „Cu-giereana", „Doina",
„Drăganul", „Dunăreană", „Economia", (Cohalm), „Economul",
„Făgeţana", „Frăţietatea", „furnica", „Geo-geana", „Grăniţerul"
„Haţegana", „Hondoleana", „Hunedoara", „Isvorul^, (Săngeorgiu),
„Isvorul", (Sebeşul-inf.), „Iulia", „Jiana", „Lăpusana".'
„Lipovana", „Luceafărul", „Lugoşana", „Mărgineuna", „Mercur",
„Mielul", „Minerva", „Munteana", (Corniareva), „Mu-răşiana",
„Murăşianul", „Nădlăcana", „Nera", „Noiana", „Olteana",
„Oraviceana", „Orientul'', „Piatra", „Plugarul", (Cacova),
„Poporul", „Porumbăceana", „Progresul", „Racoţana", „Reuniunea de
împrumut şi păstrare", (Ilva-mare), „Rîureana", „Săcana",
„Săt-măreana", „Sebeşana", (Caransebeş), „kebeşana",
(Sebeşul-săsesc), „Selăgeana", „Sentinela", „Şereăiana", „Siloania"
„Someşana", „Speranţa", (Hosman), „Steaua", „Târnăveana",
„Ţibleşana", „Timişana", „Tovărăşia agricolă", (Sebeşul-săsesc),
„Ulpiana", „Unirea",
„Vatra", „Victoria", „Viitorul", „Vlădeasa", „Vulturul",
(Tăşnad), „Zărăndeana", „Zlăgneana".
Preţul de prenuniàiare: pe 1 an K 12—, pe '/s au K 6-
Redactor responzabil: C O N S T A N T I N P O P P .
Taxa pentru inserţiuiii: de apaţiul unui cin* câte 10 rilen.
„jftugurul", însofire economică-comercială în €lisabetopol.
Intre însoţirile economice cu cari, în timpul din urmă, a
început a se face încercări şi la noi, „Mugurul" din Elisabetopol
este una din cele mai de seamă, iar în unele privinţe o putem pune
în locul pi im, drept model, ca pe una care, cea dintâi, ne indică,
prin exemplul său, de unde să pornim şi cum să procedăm, pe anumite
cărări, pentru sporirea şi închegarea forţelor noastre culturale şi
economice.
Constatăm deci cu plăcere, din capul locului, că această
însoţire economică-comercială este prima de acest fel, înjghebată
la noi şi că ea şi-a început activitatea în 1 Octomvrie 1908.
Credem că o apreciare mai amănunţită a acestei însoţiri nu poate
fi decât binevenită publicului nostru cetitor, care va trebui, în
fine, să se împrietenească şi cu instituţii de felul „Mugurului"-
şi să o sfârşească cu înfiinţarea de nouă bănci.
* Statutele însoţirei poartă data de 11 Aprilie
1908 şi s'au înregistrat la tribunalul din Elisabetopol în
registrul firmelor societăţilor comerciale la 10 Iulie 1908.
Scopul însoţirei este precizat în §-ul 1 al statutelor
astfel:... promovarea intereselor econo-mice-comerciale, cu
deosebire înfiinţarea de pepi-neni pentru altoirea de viţă de vie,
înlesnirea reînoirii viilor, mai departe alte întreprinderi
economice şi comerciale şi ocupaţiunea cu afaceri
comerciale".
(Jootele (§. 4) sunt nominale şi de câte 10 coroane. Pentru
obligamentele însoţirii fie^tecare membru e responzabil până la
suma cvotelor sale.
Conducerea (§. 5) însoţirii se face prin: a) adunarea generală,
b) direcţiune şi comitetul de supraveghiare.
Din venitul curat (§. 17) înainte de toate, 5°/o a l e
capitalului social se fructifică. Din rest: 40% sunt destinate
fondului de rezervă, iar 60% rămân la dispoziţia adunării
generale.
Ceialalţi paragrafî ai statutelor precizează normele referitoare
la firma, sediul şi durata
însoţirii, apoi drepturile, datorinţele şi modul re-
păşirii din însoţire a membrilor, mai departe se
ocupă amănunţit de modul de plátire a cvotelor,
de adunarea generală, de direcţiune, de comitetul
de supraveghiare şi de directoría executiv, se con
tinuă cu modul cum este a se face signarea firmei, publicările
oficiale şi socotelile, sfârşind cu preci
zarea modului de distribuire a venitului curat,
cu fondul de rezervă, cu ridicarea dividendei şi
eventuala desfiinţare a însoţirii. Intr'un număr viitor vom da,
în întregime,
statutele acestei însoţiri, pentru a se putea face uz de ele în
cercuri cât mai largi.
* Trecem acum la precizarea programului de
activitate al însoţirei, dat în baza statutelor, în Octomvrie
1908, când direcţiunea însoţirii şi-a croit, în amănunte, căile şi
potecile pe care are să meargă pentru ajungerea scopului său.
-
Primul punct al programului este alcătuirea unei scoale de
altoi, în care să se producă altoi de viţă de vie, de cea mai bună
calitate, care prosperează în regiunea Târnavelor. Altoii se vor
distribui membrilor însoţirii, pe lângă garanţie, cu preţuri
moderate.
Afară de valorizarea altoilor proprii însoţirea se va ocupă, pe
cât e posibil, şi cu mijlocirea vânzării altoilor produşi de cătră
membrii însoţirii.
In legătură cu şcoala de altoi de viţă se vor cultivă şi altoi
de pomi.
Conducâtor-director al însoţirii a fost ales dl Fabian Toma,
absolvent al Acad. agron. din Maqyar-Ovâr. Prin urmare firul
lucrărilor s'a pornit de unde trebue, adecă nu pe dibuite, ci cu
concursul unui specialist, cum e bine, ba chiar indispensabil să se
facă în asemenea împrejurări. Peste tot de persoana d-lui Toma se
leagă mari speranţe şi s'a şi putut începe, din capul locului,
realizarea punctului prim din programul de activitate,
alcătuindu-se şcoala de altoi model, în care se cultivă deja la
300,000 viţe şi în care muncesc zilnic 60 — 80 de români;
totdeodată, deja în toamna anului trecut, s'a început şi cu
mijlocirea vinderii viţei de vie, pe seama membrilor, cari au avut
trebuinţă neapărată de aceasta.
A l doilea punct al programului este comerciul cu sămânţuri. Şi
acesta s'a început deja în primăvara anului curent. El se face aşa
că însoţirea dă ocazie acelora, cari au orice fel de sămânţuri de
vânzare să şi vânză marfa lor, conform preţurilor curente, fără de
a fi expuşi la neajunsul de a umblă cu productele lor din târg în
târg, suferind demulteori pagube simţitoare prin necu-noştinţa
preţurilor şi conjuncturilor şi prin cheltu-elile ce le au, luând
târgurile dearândul. De altă parte însoţirea dă ocazie membrilor de
a se aproviziona cu sămânţuri bune şi ieftine, ferind ţăranul de
pungaşii, cari cumpără productele bune şi curate cu preţuri
bagatele, iar mărfurile lor, adesea falsificate, le vând cu
câştiguri înzecite.
Al treilea punct din program este înfiinţarea unui magazin de
unelte agricole, trebuincioase în agricultură şi industria de casă
etc. In chipul acesta se va stărui a da ţăranului nostru o marfă
bună cu preţurile cele mai moderate.
A l patrulea punct din program este îmbrăţişarea industriei de
casă, în locul prim propagând cultivarea sălciei de Ural pe
teritoare ce nu se pot folosi spre alte scopuri. Salca aceasta se
va folosi la împletirea de tot felul de corfe pentru nutreţ şi
rufe, corfe de struguri şi poame, coşuri de căruţe, mobile de
grădină ş. a. Imple-titul acestor obiecte dă posibilitatea de a
ocupă băeţi, flăcăi şi bărbaţi în timpul iernii, cu un lucru, care
răsplăteşte din belşug puţina trudă ce el cere. însoţirea va primi
spre vânzare
obiectele confecţionate din răchită, iar cu preţul lor, câştigat
cu înlesnire, în loc de a petrece în nelucrare prin şezători şi
cârcime, plugarul îşi va putea acoperi multe lipse mărunte. In
chipul acesta însoţirea va primi, pentru valorizare, şi lucruri de
mână femeeşti: ţeseturi, cusături şi brodării.
A l cincilea punct al programului însoţirii este înfiinţarea de
lăptarii în comunele mai depărtate de oraşe. Prin înfiinţarea
lăptăriilor se urmăresc două scopuri şi anume a) îmbunătăţirea
culturii vitelor; b) a da plugarilor, ce locuiesc în comunele mai
depărtate de oraş, posibilitatea de a-şi valoriza laptele, care
azi, în lipsa instalaţiu-nilor de lăptărie, nu aţe aproape nici o
valoare.
A l şaselea punct al programului de activitate este aranjarea de
prelegeri şi cursuri practice pentru popor. Aceste se vor ţinea de
cătră oamenii de specialitate şi de membrii de încredere ai
însoţirii. Se va stărui prin ele ca ţăranii să-şi câştige
cunoştinţele trebuincioase la cultivarea viilor altoite, la
cultivarea sălciei de Ural, la industria de casă ş. a.
întrucât îi vor permite puterile şi împreju-rările^ însoţirea se
va ocupă şi cu alţi rami de economie şi comerciu, cum sunt:
plantarea de vii, înfiinţarea de magazine de lemne, măcelării,
exploatare de păduri, arândare, exarândare şi parcelări de moşii,
înfiinţare de bănci poporale Raiffeisen, de tovărăşii săteşti ş
a.
* Iată câteva date, în tot cazul interesante şi
instructive, asupra însoţirii „Mugurul" din Eli-sabetopol care,
repetăm, este prima însoţire econo-mică-comercială, adecă de
producţiune şi valorizare, la Românii din ţara noastră şi care îşi
pune drept deviză, în locul prim, cultura ţăranului român — fără
deosebire de confesiune — pe terenul agricol şi comercial.
întemeietorii „Mugurului" au fost conduşi de dorul de a vedea
progresând interesele materiale ale plugarului român, a-1 ajută pe
acesta şi a-i lumină cărarea, ce e! are să percurgă, des-voltându-i
mai ales spiritul de întreprindere.
Prin urmare aceşti întemeietori au crezut şi cred că-şi
împlinesc o datorinţă, întrunind la muncă pe tot Românul iubitor de
progres, instruind, îndreptând şi ajutând poporul pe calea
progresului economic-comercial şi în sfârşit împărţind cu el tot
venitul ce rezultă din această întreprindere cu scop atât de
altruist.
Ne face o deosebită plăcere a da aici şi numele membrilor primei
direcţiuni care conduce această însoţire:
1. Dr. Nicolae Racoţa, dir. institut, de credit „Racoţana" din
Şeica mare, prezident.
2. George Simu, protopop, viceprezident. 3. Dr. Alexandru
Morariu, advocat.
-
4. Dr. Diouisiu Roman, advocat. 5. N. Fodorean, preot. 6. George
Şerban, preot. 7. Artimon Dan, econom. Iniţiatorul, creatorul şi
sufletul însoţirii este
însă dl Dr. Alexandru Morariu, tânăr advocat în Elisabetopol,
care a muncit şi jertfit mult pentru realizarea acestei opere de
bine şi căruia dorul de a vedea neamul său propăşind, i-a dat
entusiasmul şi dragostea de jertfă şi muncă pe terenul economiei
noastre naţionale.
Fie ca să vedem cât mai îngrabă şi alţi fruntaşi ai poporului
nostru, advocaţi, protopopi, medici etc, dedicându-se ăstui fel de
lucrări, dela care să aştepte, nu răsplată materială ci, măcar
recunoştinţa generaţiilor de astăzi sau, în cazul cel mai rău,
recunoştinţa viitorimei, care întotdeauna este un judecător mai
drept şi imparţial.
* Până acum s'a subscris din comunele comi
tatelor Târnava mică şi mare, cum şi ale comitatului
Albei-inferioare un capital de cvote de peste 60,000 coroane, iar
numărul membrilor trece de 3000.
De dorit ar fi însă ca această însoţire folositoare să fie din
zi în zi tot mai bine sprijinită de poporul nostru, de
pretutindeni, grupându-se în jurul ei un număr cât de mare de
membrii.
Posibilitatea e dată. O cvotă de 10 cor., pentru a deveni
membru, poate jertfi orice plugar şi orice cărturar român. Şi dacă
numărul membrilor se va ridica măcar la 10,000 activitatea
însoţirii are să devină mult mai spornică şi mai binefăcătoare în
cercuri tot mai largi
îndemnăm deci şi noi din tot sufletul obştea românească să
sprijinească însoţirea „Mugurul", pentrucă, cum zice direcţiunea
acestei însoţiri, în apelul său câtră public: „e timpul suprem, ca
să nu ne mai lăsăm exploataţi de străini pe terenul economic, care
e singura bază de existenţă a plugarilor noştri" şi prin urmare şi
baza de existenţă a noastră, a tuturor.
Totdeodată îndemnăm publicul nostru să înfiinţeze astfel de
însoţiri şi în alte părţi.
In opera zelosului şi desinteresatului domn Dr. Morariu dela
Ibaşfalău vor găsi toţi un exemplu de procedare, şi îndrăsneaţă, şi
cuminte, şi cu viitor.
Ca la Ibaşfalău, mutatis mutandis, se poate lucră în sute de
centre româneşti.
Cei buni şi harnici la lucru deci, fără şovăire şi fără
frică!
0 societate de asigurare românească. In săptămâna trecută mai
multe ziare ale noa
stre au publicat ştirea că în Timişoara s'a iniţiat din partea
d-lor Dr. Pompil Cioban şi Anastasiu Demian, fondarea unei bănci de
asigurare româneşti.
Ştirea in forma prezentată n'a fost întru toate exactă, căci
precum aflăm, numiţii domni au convocat cu data de 8 crt. numai o
consfătuire „a mai multor reprezentanţi ai poporului român din
toate centrele româneşti'' pe 12 crt. în Timişoara — în chestia
înfiinţării unei bănci de asigurare.
„Consfătuirea'1, după informaţiile ce avem, a fost foarte puţin
cercetată şi aceasta probabil şi din motivul, că a fost convocata
în pripă şi fără pregătirea, ce o reclamează o acţiune atât de
însemnată, ca cea proiectată. (Prezidentul însoţirii noastre a
primit Invitarea abia în 10 crt.!) Din vre-o 70 de invitaţi au
participat abia 9 persoane dintre cei mai deaproape de convocatori
şi din ţinutul Timişoarei.
Hotârîre meritoricâ în aceasta chestiune, mult mai importanta
decât sâ se poată decide fără concursul factorilor celor mai
chemaţi şi fără o pregătire mai temeinică a terenului — precum eră
de prevăzut — nu s'a luat. Ci conferenţa după informaţiile şi la
propunerea d-lui Romul Cărâbaş, directorul executiv al „Timişanei"
şi membru în direcţiunea „Solidarităţii*, recunoscând că o bancă de
asigurare, românească numai cu concursul însoţirii noastre s'ar
putea înfiinţa cu bune prospecte de reuşită, a hotărît a lăsă în
grija direcţiunii „Solidarităţii'' continuarea şi finalizarea
lucrărilor deja începute pentru înfiinţarea societăţii de asigurare
proiectate.
Dupâce dl deputat Dr. Ştefan C. Pop, de faţă şi D-sa la
conferenţa, şt-a exprimat dorinţa expressă, ca sediul societăţii de
asigurare în pregătire să fie Timişoara, „consfătuirea* a cărei
convocare neaşteptată desigur a surprins cercurile conducătoare ale
băncilor noastre, precum ne-a surprins şi pe noi, cari urmărim cu
viuâ atenţiune şi suntem în curent cu toate acţiunile noastre pe
terenul economic-financiar — s'a terminat.
Rezolvarea chestiunii băncii de asigurare româneşti, a căreia
idee a fost sulevată pentru primadată^ in organul nostru, rămâne
deci şi mai departe in grija direcţiunii „Solidarităţii", singurul
factor competent a luă în mână aceasta importantă acţiune şi a o
finaliza în conformitate cu interesele noastre generale româneşti.
In numărul nostru viitor dealtcum ne vom ocupă mai pe larg cu
aceasta chestiune importantă.
formativ pentru afacerile de cec. (Fine).
II . Normativ privitor la manipulaţiunea internă a
cecurilor.
1. In sensul legii de cec, ce întră în vigoare la 1 Iulie a. c.
textul cecului se modifică astfel, că se face în el provocare şi la
„pretensiunea de cont* a emitentului. Astfel textul unui cec
eorăspunzător legii va fi d. ex. :
„Albina", institut de credit şi de economii în Sibiiu, să
plătească pe baza acestui cec, din pretensiunea v de cont la
ordinul
noastră sau prezentatorului etc.
(Az „Albina" takarâk ¿3 hitelintezet Nagyszebenben fizessen ezen
csekk alapjân szâmlakoveteles bol
-
rendeletére vagy a bemutatfjnak stb.) »
2. Cu Începere dela 1 Iulie a. c. când legea întră în vigoare se
pot liberà numai astfel de blan-chete de cecuri, cari corăspund în
toată privinţa re-cerinţelor legii. In mod trecător se pot
întrebuinţa până la finele anului 1909 şi blancbetele de cecuri
existente, dar dacă lipseşte din ele numirea de „cec" sau cuvintele
„din pretensiunea mea de cont", acestea trebue imprimate cu
stampila la locul corespunzător al ceculuv înainte de liberarea
cărţii de cecuri.
Tot in modul acesta se pot întregi recerinţele acestea şi pe
blanchetele liberate de mai nainte şi aflătoare deja în manile
partidelor. Spre scopul acesta partidele vor fi a se recercâ ca
încă înainte de intrarea în vigoare a legii să-şi prezinte
cărticelele de cecuri la institutul nostru pentru stampilare.
3. După expirarea timpului de transiţie amintit, recerinţele din
chestiune nu se mai pot întregi cu stampila, ci se vor putea pune
In circulaţie numai
sbianchete, al căror text tipărit corăspunde tuturor
re-cerinţelor legii. Răscumpărarea cecurilor liberate pe blanchete
vechi, necorăspunzătoare recerinţelor amintite, trebue denegata cu
începere dela 1 Ianuarie 1910.
După cecurile de plată în ţară este a se plăti o competinţă de
timbru de 4 fii.', de bucată, dacă cecul conţine toate recerinţele
esenţiale, sună à vista (la vedere) sau terminul de plată peste tot
nu este indicat şi este liberat în conformitate cu punctul 2 resp.
3 de mai sus, pe blanchetă de a noastră proprie. (Aceiaş competinţă
de timbru, se plăteşte după copia cecului de plată în ţară,
provăzut cu indossament original, dacă aceea corăspunde
condiţiunilor amintite mai sus). In caz contrar cecul (resp. copia)
cade sub aceiaş competinţă de timbru ca şi asignaţia comercială
privitoare la o prestaţiune în bani. După asignaţia aceasta, dacă
din textul ei se vede lămurit, că este de plata cel mult în 8 zile
deia dată se plăteşte, precum se ştie, o competinţă de 10 fit., în
toate celelalte cazuri aceiaş competinţă, ca şi la cambii.
5. Cecul de plată in străinătate, dacă a'a emis în ţară şi dacă
suna asupra unui asignat, care după legile locului de plata posede
capacitate de cec pasivă, se provede cu competinţă de timbru de 10
fii. de bucată, fără privire la blanchetă întrebuinţată şi fără
privire că sună à vista (la vedere). (Sub aceiaş competinţă cade şi
copia unui astfel de cec, provâzută cu indosament original din
ţară, fâra privire că originalul copiei s'a emu în ţară sau în
străinătate). Cecul însă trebue să fie provăzut şi în cazul acesta
cu recerinţele esenţiale. In caz contrar un astfel de cec {resp.
copie) cade sub aceiaş competinţă de timbru, ca şi asignaţia
referitoare la o prestaţiune în bani.
6. Competinţă se poate plăti sau prin lipirea timbrului pe dosul
blanchetei de cec şi stampilarea lui prin oficiul de dare sau în
bani gata. In caz de încuviinţare a dreptului de a plăti competinţă
în bani gata, suma corespunzătoare blanchetelor de fapt liberate se
plăteşte direct la cassieria statului. Iar întrucât competinţă se
plăteşte în timbre, acelea trebue lipite şi stampilate înainte de
liberarea blanchetelor de cec.
7. Blanchetele liberate de mai înainte partidelor şi aflătoare
de prezent în posesiunea lor — întru cât nu ar fi deja timbrate şi
în caz de întrebuinţare, asemenea cad sub competinţă, cu începere
dela 1 Iulie a. c. Competinţă se plăteşte sau în modul arătat
în
1 Cecurile, ca şi cambiile, se pot liberà în orice limbă, la noi
în patrie insă, se vor emite ca şi cambiile, de regulă, pe
blanchete cu text maghiar sau german. Nota traducătorului.
punctul precedent prin stampilarea oficioasă a timbrului sau
astfel, că cu ocazia liberării cecului textul sau data se scrie In
sensul § 20 al legilor de timbre preste timbrul lipit pe faţa
cecului.
8. Competinţă de timbru a cecurilor emise în străinătate şi
sosite în ţară se plăteşte, ca şi timbrul cambiilor din
străinătate.
9. Teritoriul Austriei nu se consideră ca străinătate din
punctul de vedere al competinţei de timbru. Tot asemenea nici
Bosnia şi Herţegovina.
< 10. Este contrar legii a liberà (emite), primi sau
răscumpăra cecuri datate înainte sau lipsite de dată. Astfel de
cecuri trebue necondiţionat respinse. Cecu-curile datate defectuos
(la cari locul emisiunii nu este indicat) asemenea trebue
refuzate.
11. Răscumpărarea cecului trebue denegata, dacă emitentul a
căzut în concurs. Din motivul acesta pu-blicaţiunile foaiei
oficiale privitoare la concurse trebue urmărite cu deosebită luafè
aminte.
12. Asupra cecurilor, cari din orice motive, nu s'au
răscumpărat, este a se purta o evidenţă specială, în care se va
înscrie ziua prezentării. Asupra motivelor pentru cari s'a denegat
răscumpărarea nu suntem obligaţi a da desluşiri. In special nu vom
da informaţia, că am denegat răscumpărarea cecului vr'unui client
al nostru din lipsă de acoperire.
15. întrucât posesorul cecului ar dori în caz de neplată
liberarea declaraţiei circumscrise în alinea a doua a §-ului 17 a
legii, cecul se va provedeà cu următoarea clauzulă întărită cu
subscrierile statutare:
„Prezentat spre plată la şi plata denegata." Liberarea acestei
clauzule de prezentare însă nu este obligatoare şi posesorul
cecului poate fi îndrumat pentru ridicarea protestului la notarul
public. Răspunsul ce este a se da notarului public, încă se va
restrânge, fără nici o motivare, simplu la aceea că „răscumpărarea
s'a denegat".
14. Revocarea cecului se poate luà în considerare numai după
expirarea terminului de prezentare. Dacă însă în urma procedurei de
amortizare judecătoria a oprit răscumpărarea cecului înainte de
expirarea terminului de prezentare sau înainte de revocarea
cecului, atunci revocarea înainte de luarea altor dispoziţii din
partea judecătoriei preste tot nu se poate consideră.
Două întreprinderi financiare nouă. x A m anunţat în numărul
nostru ultim faptul re
gretabil, că în satul Ţebea, dintre Baia de Criş şi Brad, s'a
pus la cale înfiinţarea unei noue întreprinderi financiare
româneşti — cu totul superfluă. întâmplarea ne-a adus acum în mână
un „Prospect" al nouei întreprinderi, numită „Matca", din care
ne-am câştigat convingerea, că chiar când „Matca* ar fi reclamată
de trebuinţe reale, ceeace nu este, — cu crasa lipsă de cunoştinţă
în materie de bancă şi legi a iniţiatorilor şi a viitorilor ei
conducători, banca aceasta puţine garanţii ar oferi pentru
viitoarea ei prosperare.
Fundatorii adecă, dupâce spun, că emit prospectul, la dorinţa
tot mai expresivă a multor (?) fruntaşi şi că proiectează capitalul
dela K 50,000—100,000 (!) prezintă lista pentru înscrierea de
membrii; mai departe îşi rezervă dreptul a numi pe membrii primei
direcţiuni şi ai comitetului de supraveghiare! In fine în loc de
subscrierile originale, făcute cu mâna proprie, precum cere legea,
prospectul este provăzut cu numele tipărit al fundatorilor 1
-
Dacă deja Ia lansarea prospectului de înfiinţare, fundatorii se
poticnesc atât de greu, la ce se pot aşteptă acţionarii etc. mai
târziu, când va fi vorba de organizarea şi administrarea
întreprinderii.
Având în vedere- acestea şi ţinând seamă şi de ultima enunciaţie
a adunării generale a „Solidarităţii" privitoare la fondările nouă,
nejustificate de trebuinţe reale, de care se ţine şi .Matca", nu ne
îndoim că ţoti membrii însoţirii noastre vor fi solidari, în a nu
acordă nici un fel de sprijin, nici material şi nici moral acestei
nouă întreprinderi — cu adevărat superfluă.
* Cu totul în alte colori se prezintă o altă întreprin
dere financiară de a noastră, ce este pe cale a se înfiinţa în
Vioara (Marosujvâr) sub firma „Şoimul*.
Ţinutul Uioarei este poate unicul, lipsit nu numai de bănci
româneşti, dar şi de bani româneşti. Până la Alba-Iulia, Blaj, Cluj
şi Turda nu exista nici o bancă românească şi nici clientelă de
astfel de bănci. Uioara e un centru, care concentrează la sine
peste 50 comune cu poporaţie aproape numai românească. Dintre
acestea 33 de comune aparţin judecătoriei din Uioara, iar restul
Vinţului-de-sus, care e numai 1 / 2 oară depărtare de Uioara şi
cari comune în cele comerciale gravitează cătră cele din urmă. In
Uioara există două bănci ungureşti, dar acestea exploatează
clientelela, cum am zis, aproape exclusiv românească, cu dobânzi de
câte 12—15%.
Ac i , o bancă de a noastră bine fondată şi condusă şi care să
nu urmărească ca băncile străine, exclusiv, scopul de a realiză
câştiguri mari, are în adevăr o misiune frumoasă.
Lucrările pregătitoare pentru înfiinţarea nouei bănci sunt deja
in stadiu înaintat. Nu de mult, urmând Invitării dlui Emil Pop,
inimosul protopop al Uioarei, un număr de 29 fruntaşi din părţile
locului întruniţi la o conferinţă, la care a participat şi
secretarul însoţirii noastre dl loan I. Lapedatu, au hotărit a
lansa prospectul de fondare.
Capitalul social al „Soimul"-ui este proiectat deocamdată cu K
200,000 împărţit în 2000 acţii â K 100 — şi terminul subscrierii
este fixat pe 10 Iulie a. c.
Recomandam băncilor noastre şi tuturor oamenilor de bine
sprijinirea acestei întreprinderi, care pe cât de superfluă este
„Matca" în Ţebea, pe atât de reclamată este de adevăratele
trebuinţe ale poporului nostru din Uioara şi jur.
Jurisdictiune. D e c i ş i un i c u r i a l e .
Capacitatea cambială pasivă. Punerea sub tutela ordonată în
străinătate nu atinge puterea obligatoare a declaraţiei cambiale
făcută in ţara (in interiorul ţării).
(Curia reg. sub Nr. 822/908 IV pt. dela 30 Martie 190«).
Protest (notarul public ca membru în direcţiune), împrejurarea,
că notarul public, care ridică protestul este membru în direcţiunea
societăţii pe acţii-posesor cambial, nu formează pentru el motiv de
excludere în ce priveşte ridicarea protestului.
(Curia reg. sub Nr. 806/908 I V pt. dela 17 Martie 1909.) *
Absolvare de sub obligamentul cambial. Firma individuală poate
fi absolvată de sub obliga
mentul cambial, fără ca absolutiunea să se estindă şi asupra
proprietarului firmei.
(Curia reg. sub Nr. 116/909 IV pt. dela 26 Martie 1909). *
Subscrierea cambiei prin plenipotentiare. P e baza cambiei
subscrisă de soţul, în numele'soţiei, fără plenipotenţă liberată
înaintea notarului public, femeia nu devine obligată. Aprobarea
ulterioară a subscrierii nevalide nu naşte obligament cambial
valid. Lipsa plenipotenţei legalizate de notarul public este. a se
lua în seamă şi din oficiu.
(Curia reg. sub Nr. 750/908 I V pt. dela 16 Martie 1909). *
încetarea oblig amentului cambial. Dacă acceptantul a plătit la
scadenţa suma cambiei, atunci cambia şi-a ajuns scopul şi pe baza
ei nu se mai pot validità drepturi cambiale. Prin urmare
indossantul, care la scadenţă n'a fost în posesiunea cambiei, nu
poate proceda pe baza acestuia în contra acceptan-tului, nici ca
post-indossant şi nici ca indossant anterior. (Curia reg. sub Nr.
15/909 pt. dela 1 Aprilie 1909).
R E V I S T A F I N A N C I A R A .
Situaţiunea Sibiiu, 16 Iunie 1909.
Urcarea etalonului in unele pieţe internaţionale de bani
semnalată în numărul nostru ultim a fost numai de natură
trecătoare, căci in săptămâna curentă banii iarăş au devenit
abundanţi şi ieftini aproape pretutindenea. Pentru lunile de toamnă
insă cercurile financiare prevăd mari cereri de bani din care cauză
în Berlin d. ex. etalonul împrumuturilor cu scadenţă mai lungă s'a
urcat până la 4 , / 4 ° / 0 .
In piaţainternă continuă a ti o abundanţă de bani ne mai
pomenita, care cauzează deja mari griji băncilor, mai ales vieneze.
In urma ofertelor de bani venite din străinătate s*au escontat in
ultimele zile chiar şi cambii de a doua şi a treia bonitate cu
etalonul de 3%. Cererile cat^a Banca Austro-Ungarâ se mişcă în
cadre foarte modeste şi după părerea unora nu este exchisâ
posibilitatea ca incâ in luna aceasta etalonul oficial sâ fie redus
cu V a V c
SOCIETĂŢI FINANCIARE ŞI COMERCIALE.
„Ancora", institut de efecte, soc. pe acţii, a căreia înfiinţare
am semnalat-o şi noi intr'un număr anterior al nostru, precum vedem
din „Prospectul", ce ni-s'a trimis este proiectat pe 50 de ani.
Terminul subscrierii s'a fixat pe 7 Iulie a. c. La subscriere se
plătesc din preţul de K 50 al acţiilor 10°/ 0 = K 5 - f K 4 spese
do fondare; până la adunarea de constituire — care va avea loc in
ziua congresului funcţionarilor români din vara aceasta, — se vor
plâtl încă 20% = K 10 de actie, iar restul în rate lunare â K
5.
0 coală de subscriere se află depusă şi la Re-dacţiunea
noastră.
* „Aurora", societate de împrumut şi păstrare în
Nâsăud. Acest institut după vechime este al II-lea între băncile
noastre româneşti. Cu finea anului 1908 şi-a încheiat al 35-lea an
de gestiune cu active în sumă
-
totală de K 1.499,180 faţă de K 1.428,779 din 1907, iar Ia un
venit brut de K 106,309 (în 1907 K 100,631) cu un profit net de K
24,078, cu K 3,075 mai mult decât în anul precedent. Singuraticii
rami de operaţiune arată în comparaţie cu anul trecut următorul
tablou: Creditele hipotecare (ramul principal de operaţiune) s'au
sporit eu mai bine de K 10,000 la K 1.194,971, Creditele personale
cu K 2.136 la K 44,682, Casa proprie a institutului déla K 117,496
la K 170,874, Diverşi debitori, sub care nu ştim ce poziţii sunt,
au crescut déla K 71.770 la K 75,648. O poziţie nouă de activă o
formează bonul de bancă, care se cifrează cu K 1,554-—. Dintre
pasive spor mai mare arată în deosebi Depunerile spre fructificare
déla K 109,081 la K 1.153,266 (mai mult decât în 1907 cu K 44,185)
şi Rezervele déla K 130,622 la K 133,300. După dotarea din venitul
anului 1908 vor ajunge suma de K 138,700-— Ct eştere mai arată
Fondul cultural şi de binefaceri déla K. 13,854 la K 15,580, iar
după dotaţia propusă de direcţiune din venitul anului 1908 va
ajunge la K 16.580. Adunarea generală s'a ţinut în 28 Martie 1909.
Din profitul curat de K 24,678 a propus direcţiunea, afară de
dotarea Rezervelor cum am arătat mai sus, distribuirea unei
dividende de 10%, iar pentru scopuri de binefacere K 478, dintre
cari K 250 pentru administraţia fondurilor şcolare confes.
gr.-cath. din Năsăud, iar K 100 pentru masa studenţilor dela
gimnaziul din Năsăud.
* „Braşoveana", reuniune de păstrare şi împrumut
în Braşov şi-a încheiat cu 31 Decemvrie 1808 primul an de
gestiune complet. Bilanţul anului 1908 in comparaţie cu al anului
precedent arată un spor considerabil în toţi ramii de operaţiune.
Totalul activelor a crescut dela K 85,068 la K 246,040 (aproape
întreit ca în 1907). Dintre active s'au sporit îndeosebi: Cambiile
escontate cu K 149,957 la K 227.110, dela K 77,153, Lombardul dela
K 400-— la K 3.881, Cont-curentul dela K 1,100 la K 1,197. Ca
poziţii nouă de activă sunt de amintit Efectele, cari se cifrează
cu K 1,528 şi Remuneraţiunile anticipate de K 1,200"— Dintre pasive
mai mare spor arată Depunerile spre fructificare dela K 48,634 la K
152,486, apoi Misele dela K 14,740 la K 38,687 şi Reescontul dela K
18,780 la K 45,784. Deasemenea s'au sporit Interesele tranzi-toare
(botezate Escont transitor) dela K 857 la K 2,538. Venitul brut al
anului 1908 a fost de K 14,336 (faţă de K 3,906 din 1901), iar
profitul curat de K 5,555, faţa de K 2,056 din anul precedent.
Adunarea generală s'a ţinut la 14 Martie a. c. şi direcţiunea a
propus ca din profitul net să se distribue 6% divi-dendă după mise,
sa se doteze cu K 1,082 Fondul de rezervă, care va ajunge la K
2,012, iar pentru scopuri filantropice a propus K 277.
* „Concordia", institut de credit şi economii în
Oeora- Uzdin. Bilanţul acestui institut încheiat cu 31 Decemvrie
1908 în comparaţie cu bilanţul anului precedent ne prezintă
următorul tablou: Totalul activelor s'a redus cu K 1,774 la K
153,583. Dintre singura-ticile poziţii de activă, s'au redus
Cambiile cu asigurare hipotecara cu K 1,844 la K 27,671, iar
Cambiile dela cereale cu K 848 la K 17.666. Spor arată Cambiile
escontate dela K 98,200 la K 102,513. Dintre pasive au crescut
Rezervele dela K 19,486 la K 25,313 cu K 5,827, Reescontul dela K
44,150 la K 47,070, iar Interesele transitoare dela K 1,258 la K
1,590. Depunerile spre fructificare s'au redus cu K 12,491 la K
31,568, iar împrumuturile h'p. cedate cu K 1,600
la K 5,500. Venitul brut cu finea anului 1908 a fost de K 19,563
(in 1907 de K 18,800), iar profitul net de K 8,385, mai mare decât
în 1907 ( K 6,601) cu K 1 784. Adunarea generală s'a ţinut la 25
Februarie 1909.
* „Creditul", institut de credit şi economii în Zer-
neşti şi-a încheiat cu 31 Decemvrie 1908 al V-lea an de
existenţă. Totalul activelor se cifrează cu K 424,268 şi faţă de
anul precedent arată o creştere de K 72,777. Dintre active o
creştere mai mare arată Cambiile de bancă dela K 293,314 la K
332,520 şi Obligaţiunile hip. şi cu cavenţtdela K 54,052 la K
85,853. Dintre pasive cea mai mare creştere o arată Depunerile dela
K 212,147 la K 284,311 (mai mult decât în 1907 cu K 72,164).
Creştere mai mică arată încă: Fondul de rezervă dela K 5,440 la K
7,875, Fondul cultural dela K 1,150 la K 1,500 şi Interesele
transitoare dela K 3,963 la K 5,854. Venifail brut al anului 1908
este cu K 4,576 mai mare decât al anului 1907 şi se cifrează cu K
29,898. Profitul net s'a sporit cu K 1,658 la K 11,198. Adunarea
generală s'a ţinut în 28 Februarie a. c.
* „JUielul", cassă de împrumut şi păstrare în Po
iana (cotlul Sibiiu). Acest institut a continuat şi în anul 1908
a se desvoltâ. Bilanţul încheiat cu 31 D e cemvrie 1908 faţă de
anul precedent arată spor aproape în toţi ramii de operaţiune.
Activele au crescut cu K 35,364 la K 601.533. iar la un venit brut
de K 43,285 (în 1907 K 44,364), a avut un profit net de K 12,025,
cu K 1,284 mai mare decât in 1907. Dintre active creştere mai mare
arată cambiile de bancă dela K 155 471 la K 169,788, mai mult decât
in 1907 cu K 14,316, apoi împrumuturile pe obligaţiuni cu ca-venţi
dela K 121,044 ia K 131,385 şi împrumuturile hipotecare dela K
148,108 J a K 191,096 (mai mult decât în anul precedent cu A.
42.987). Singure Con-tunle-curente s'au redus cu K 34,673 la K
92,890 (în 1907 au fost K 127,563). „Mielul" este unul dintre
puţinele institute, cari cu finea anului n'au avut Hees-cont. Având
depuneri în abundanţă presupunem, că foarte rar se foloseşte de
Reescont. Depunerile se cifrează cu finea anului 1908 cu K 482,417
şi arată un spor faţă de anul 1907 de K 27,251. Creştere mai arată
dintre pasive: Fondul general de rezervă dela K 39,856 Ja K 46,418.
Revirementul cassei a fost cu finea anului 1908 de K 1.994,908
-
K 15,679, Reescontul cu abia K 815 la K 118,168, iar Interesele
transitoare cu K 1,557 la K 19,263. Depunerile spre fructificare
(Depozitele) s'au redus cu K 9,391 la K 283,566 (in 1907 K
292,957). Deose-menea s'au mai redus împrumuturile hipotecare ce
date cu K 1,920 la K 6,580, iar Fondul cultural déla K 7,859 la K
6,467. Venitul brut a fost cu K 8.262 mai mare decât în anul 1907
şi s'a cifrat cu K 71.569 (faţă de K 63,307 din 1907), iar profitul
net a fost de K 22,048 (22°/„ a capitalului social), mai mare decât
în anul precedent cu K 8.704. Reverimentul cassei a fost de K
2.455,604. Adunarea generală s'a ţinut la 23 Februarie a. c.
Referitor la împărţirea profitului net direcţiunea a propus: să se
distribue 8° / 0 dividendă acţionarilor, să se doteze Fondul de
rezervă cu K 8,597, Fondul special de rezervă cu K 1,511, Fondul de
pensiune cu K 1,552 si să se creeze un Fond de edificare, care să
se doteze cu K 2000. Pentru scopuri filantropice a propus K 340,
dintre cari K 200 pentru biserica gr.-cat. din Vad.
C R O N I C A .
Director la „Poporul* din Lugoj a fost reales în mod provizor dl
loan Boroş, iar dl Romul Dâmboiu, şef-contabilul institutului, a
fost instituit procurist.
Corespondent ia „Ustredni banka* din Brilnn a fost ales în urma
concursului apărut în revista noastră dl Stelian Russu, funcţionar
la „Timişana", care însă renunţând ulterior la noul său post, va
rămânea — precum aflăm — şi mai departe în serviciul „T i
-mişanei*.
Avis. Institutul de credit şi economii „Ţible-şana*, societate
pe acţii, aduce la cunoştinţă celor ce-i interesează, că şi-a
început deja activitatea atât în Reteag, noul sediu al
institutului, cât şi la filiala din Caianul-mic. Direcţiunea.
* Muzeul comercial din Budapesta atrage aten
ţiunea cercurilor interesate, că publicaţia oficială întitulată
„Hazai ipari beszerzisi forrăsok", în care sunt indicate isvoarele
de unde se pot procură diferitele producte ale industriei indigene
se poate comandă cu preţul de K 2 la administraţia numitei
publicaţii (Budapest V Akadâmia 3).
O nouă reuniune de înmormântare. Duminecă în 6 a 1. c. s'a ţinut
sub conducerea dlui protopop Nicolau Togan, în sensul statutelor
aprobate din partea ministrului de interne, adunarea constituanta a
reuniunii de înmormântare a districtului protopopesc gr.-cat. al
Sibiiului. Dupăce s'a constatat, că erau deja înscrişi peste 300 de
membrii, — cari toţi au solvit taxele prevăzute in statute, — s'a
purces la constituirea definitivă a reuniunii, — alegându-se prin
aclamaţiune pe un period de 3 ani funcţionarii reuniunii in
persoanele d-nilor: Iuliu Bardosy, inspector şcolar in retragere,
ca director, Romul Botezan, învăţător la şcoala elementară
greco-cat. din Sibiiu, cassar şi Pompiliu Simoneti, paroh gr.-cat
în Răşinari, ca secretar, iar ca membrii direcţionali domnii: loan
Baiu, proprietar în Sibiiu, Nicolau Braşovean, conducătorul capelei
musicale în Sibiiu, Oprea Cioconea, proprietar în Răşinari, Dr.
Pompiliu Isacu, advocat in
Sibiiu, Aron Lupean, oficial superior militar de contabilitate
în Sibiiu, Serbau Marcu, viceprimar comunal în Răşiuari, Aron
Mihuleţiu, paroh gr.-cat. în Şura-mieâ, Petru Misingher, arândator
în Răşinari, Teodor Stoia, docente dirigent comunal în Veştem,
Demetriu Suroiu, vicenotar comunal in Răşinari, Nicolau Togan,
paroh în Sibiiu şi protopop gr.-cat. districtual al Sibiiului şi
Nicolau Vutca, sodal pielar în Sibiiu. Districtul protopopesc al
Sibiiului se extinde pe un te-ritor vast din 3 comitate anume:
Alba-inferioară, Sibiiu şi Târnava-mare, având suflete în număr
aproape de 20,000 şi dupăce în sensul statutelor se primesc ca
membri şi indivizi de altă confesiune, este speranţă, că în timpul
cel mai scurt se vor putea constitui şi mai multe secţii.
DIN R E G I S T R U L FIRMELOR. „Albina* în Sibiiu. înregistrat
faptul, că adun.
gen. ordinară delà 27 Martie a. c. a hotârît fuziunea cu
„Lugoşaua*, care s'a contopit cu aceasta societate; totodată s'a
urcat capitalul social la K 3.000,000 împărţit în 15,000 acţii à K
200.
„Brădetul* în Orlat. înregistrat : noul membru din direcţiune,
investit cu drept de firmare, loan Mu, ales în locul lui Dionisiu P
. Decei.
„Codreana* în Băseşti. înregistrat: noul membru din direcţiune
Vasile Mica, ales în locul lui Dio-nisie Pap.
„Grăniţerul* în H. Dobra. înregistrat: filiala din Soborşin a
societăţii.
„Hondoleana" în Hondol. înregistrat: In adun. gen. ordinară delà
29 Martie a. c. a fost ales cassar Francise Braşovean, în locul lui
Sabin I . Piso şi subdirector Augustin A. Nicoara în locul lui
George Drăgan.
„însoţirea pentru valorizarea laptelui" în Sălişte. înregistrat:
noul membru din direcţiune, investit cu drept de firmare Petru
Dragits, ales in locul lui Dr. Ioan Stroia.
„Lugoşana" în Lugoş. înregistrat faptul că adun. gen. ordinară
delà 4 Martie a. c. a decis fuziunea resp. contopire» cu „Albina",
a căreia adun. gen. ordinară delà 27 Martie a. c. a hotărit in
acelaş sens.
Societatea dizolvata a dezignat pentru păstrarea registrelor
sale timp de 10 ani pe Filiala „Albinei" în Lugoş.
„Lumina* în Sibiiu. înregistrat : Societatea aceasta s'a
înfiinţat in adun. gen. de constituire delà 26 Faur a. c. cu
capital de K 600,000 In 3000 acţii à K 200 Direcţiunea se compune
din 10 membrii: Dr. Miron E. Cristea, Nicofae Ivan, loan A. Ireda,
Pant. Lu-cuţa, Pavel Muntean, Vasile Almăşan, Nicolae Găroiu, Bum.
Comşa, Galacteon Şagău şi Nicolae Borzea.
„Pesăcanau în Pesac. înregistrat: membrul din direcţiune,
investit cu drept de firmare Cosma (Cus-manu) Bogdan. — Şterşi:
membrii din direcţiune : Victor C. Fizeşian şi Pantilie Anghel.
Societatea cărămidarilor din Bistriţa. înregistrat: încetarea
firmei prin fuziune.
„Tribuna* institut tipografic, Nichin şi consoţii in Arad.
Societate în comandită. Membrii interni: George Nichin şi Sever
Bocu
„ Vulturul" in Sânmărtin. înregistrat : noul membru în
direcţiune, investit cu drept de firmare Iosif Lita şi calitatea de
director executiv a lui Victor G. Maior. pe lângă ştergerea
calităţii de membru In direcţiune a acestuia.
-
S u m a r . „Măgarul", însoţire economică-comercială în
Elisabe-
topol. — O societate de asigurare românească. — Două
întreprinderi financiare nouă. — Normativ pentru afacerile de cec.
— Jurisdicţiune: Deriziuni curiale: Capacitatea cambială pasivă,
Protest (notarul public ca membru în direcţiune), Absol-vare de sub
obligamentul cambial, Subscrierea cambiei prin ple-nipotenţiare,
încetarea obligamentului cambial. — Revista financiară :
Situaţiunea. — Societăţi financiare fi comerciale: „Ancora",
„Aurora , „Braşoveana", „Concordia", „Creditul", „Mielul",
„Râureana". — Cronică: Directorul la „Poporul" din Lugoj,
Corespondent, Aviz, Muzeul comercial, O nouă reuniune de
înmormântare. — Din registrul firmelor.
III i i r ' i i i m i r i n i i n w m i n t » iniiii imnii
•"••ii iriririM-li •ii|liii;lri;ii • i i i i I i i i i i l i i
11
„ V L Ă D E A S A " , institut de credit în B-Huedin.
C O N C U R S . Direcţiunea institutului de credit şi de
economii
„Vlădeasa", societate pe acţii în B.-Huedin, publică concurs
pentru d o u ă p o s t u r i d e p r a c t i c a n ţ i .
Reflectanţii au să-şi înainteze rugările scrise cu mâna proprie
până în 1 Iulie a. c. la direcţiunea institutului dovedind prin
atestat de maturitate, că au absolvat o şcoală comercială sup. şi
că cunosc limba română, maghiara ev. şi cea germană şi prin atestat
de naştere etatea.
Cei cu praxă şi cu serviciul militar împlinit vor fi
preferiţi.
Salar anual K 960 plătibil in rate lunare anticipative.
După serviciu de un an pot fi denumiţi definitiv cu toate
drepturile şi datorinţele prescrise în statute şi regulamente.
Posturile sunt a se ocupă imediat după alegere. B . - H u e d i
n , 18 Maiu 1909.
Nr. 116(2—3) Direcţiunea.
Ihli lnl'.ll'li iTTiïl hiiin.ii m u í ii ii ini, nil ii imi
111111111 ihi.iiJi 11111111 m r
i m m i m n n m n f t m i i i n i i m i i m 1
Şti inţa c o n t u r i l o r sau -
\ C o n t a b i l i t a t e a în p a r t i d ă d u p l ă :
de
I. C. Panţu, profesor la Şcoala superioară de comerciu din
Braşov. *
Ediţ ia I I revăzută şi completată, 8° mare .
I — V I I I - ) - 323 pagini .
Editura Librăriei Ciurcu din Braşov.
Se poate comandă şi prin administraţia „Revistei Economice" cu
preţul de K 4'—.
t I I I I ttit > > H I I I H i i t>i I n K t I k±J*t. A
A fc.
„ F R Ă Ţ I E T A T E A " , institut de credit şi econ. în
Sadu.
P B O S P E C T . Adunarea generală extraordinară din 13
Iunie a. c. a luat eu privire la urcarea capitalului social
următorul conclus :
Capitalul social să urcă delà K 10,000 la K 25,000. In acest
scop se vor emite 150 acţii nouă de câte K 100 sub numeri curenţi
101—250 pe lângă următoarele condiţiuni:
1. Fiecare acţionar vechiu are dreptul a subscrie din noua
emisiune atâtea acţii, câte posede din emisiunea primă, transcrise
pe numele său.
2. Preţul unei aeţii nouă pentru acţionarii vechi se fixează în
sumă de K 100 şi K 2 spese de emisiune.
3. Restul de 50 actii se va vinde la ne-acţionari cu preţul de K
100 şi K 12 spese de emisiune.
4. Preţul actiilor se va plăti în sensul conclusului şi §. 7 al
statutelor în următorul mod: prima rată de K 40 +spese le de
emisiune, până în 15 Iulie 1909; iar restul în 6 rate egale de câte
K 10: la 30 Septemvrie 1909, 31 Decemvrie 1909, 31 Martie 1910, 30
Iunie 1910, 30 Septemvrie 1910 şi 31 De cemvrie 1910.
Actiile nouă vor participa numai la di-videnda anului 1911, iar
până atunci se asigură 5% după capitalul vărsat, socotit delà
plătire. Faţă de acţionarii cari nu vor plăti ratele regulat se va
aplică §. 10 şi 11 din statute.
înştiinţările pentru optare se fac în ter-minul fixnt la
Direcţiune.
Sadu, la 14 Iunie 1909. Hr. 1 1 8 (l—l) Direcţiunea.
A A A A . A A . A A . A A A A A A A A A A
Societatea de asigurare „Dunărea". Fondată la 1867. • Fonduri de
garanţie K 33,928,000
Centrala în Yiena
Agenturi generale în Sibiiu şi Braşoy la
„Albina" inst. de credit şi de economii. „Dunărea" se ocupă
cu:
Asigurări contra focului, a pagubelor de grindină, contra
infracţiei (furt prin spargere), asigurări de sticle la galantare,
de transport, precum şi cu asigurări asupra vieţii şi de rente, sub
cele mai culante premii şi conditiuni. Asemenea se fac asigurări
pentru cazuri de accidente prin societatea de asigurare pe acţii
„Danubius* fondată
sub egida societăţii „Dunărea".
http://hiiin.ii