-
Anul--LIII Blaj, Ia 7 August 1943 C e n z u r a i
Numărui 32 PROPRI STAR-DIRECTOR
A U G U S T I * ? P O P A
Redacţia şi administraţia s l A j , JUD. TÂRNAVA MICĂ
I N S E R A T E
C t regulamentului de a-, pilcare a tarifului comer
cial, categoria V.
REDACTOR
DUMITRU NEDA
Foaie înscrisă în Registra» de Publicaţii al
Trib.Târaava-Mlci
eub Nr. 2—Í938.
ABONAMENTE Pe un an . . . 300 Lei Pe 6 l u n i . . , 180 Lei
Pentru străinătate 900 Lei
F©aia t3ls@rîseas£Să-poiifieă~ ~- Apare în f iecare Sâmbătă
Mereu acelaşi mesaj al infernului. Prin presă, pe undele
eterului, în conversaţii cu prietenii, aceeaşi raţie cotidiană de
eroism şi de moar te : Am bombardat . . . am sdrobit. . . am
scufundat . . . am doborî t . . . am omorît. Cuvinte sonore care
s'au tocit de atâta uz şi abuz, şi în dosul cărora nici nu mai
vedem grozăvia diabolică pe care o ascund. Ştim totuşi că dincolo
de paravanul vorbelor fu-negă ruine, se aud gemete sfâşietoare, se
îting vieţi tinere în chinuri groaznice...
Vârtejul acesta satanic al prăpădului totaKşi ştiinţific, îţi
învălue puterile toate ca intr'o cămaşă de zale nevăzute. Ţi-se
lasă peste suflet ceaţa întristării şi voia de viaţă se ofileşte ca
florile în aceas tă cumplită secetă care s'a întărit par 'că
definitiv pe bolta cerească. De ce să mai, trudeşti, de ce să m \
clădeşti, de ce să mai creezi ? Pentruca
mâne, într 'un nou aces de furie distructivă, colectivitatea să
sfarme şi să pustiască tot ce s'a zidit, risipind în zare doar
scrumul atâtor-măreţe zădărnicii omeneş t i !
Da, acest crâncen spectacol al morţii ii al deşertăciunii este
dezolant . Printre uine se umblă încet; şi pe sicrie lacrimile înnt
singurele mărgăritare potrivite.
Oricât de firesc însă, plânsul rămâne otuşi meserie de babe. Noi
avem altceva de acut. Noi creştinii în primul rând. Fiindcă oi ştim
rostul tainic al acestei furtuni în-ângera te . Ştim că ea plăteşte
tribut greu reptăţii batjocorite; şi ne dăm seama că stă î puterea
noastră să clădim, pe locul putre-aiului ce-1 mătură, în aerul
înviorat pe care-1 urăţă, o lume nouă, cu faţă şi suflet
trans-gurat. Taborul, cu strălucirea celestă a lu-îinii ce iradia
din adâncul fiinţei Mântuito-J l u i , este pentru noi program şi
metodă a iruinţii.
^ Lumea aceasta t rebue neapăra t să se chimbe la faţă! Răsboiul
şi distrugerea, în iuda înfăţişării lor desolante, sunt un prilej i
o scară spre această ţintă. După prăpăd 'a trebui să construim.
Nouile aşezări vor fi •Itfel decât cele de până acum. Alte
instituţii, ''te întocmiri sociale. Şi mai ales şi mai pre U s de
toa te alt suflet!- Numai atunci lumea
l°»ă va fi Tabor al păcii şi luminii, dacă ^ a spiritul omenirii
se va revărsa peste toate Wefea dreptăţii şi vraja dulce a iubirii
feştine.
Este datoria ceasului de faţă a pregăti } suflete aceas tă
transfigurare, care mâne a trebui apoi coborîtă şi în înfăţişarea
ex-^ r n â a orânduirilor sociale. Nouă, păturei ^ducă toa re şi
decizătoare a destinului co-
c t i v , ne-a lipsit în mare măsură acest suflu ^
spiritualitate serioasă adăpată.din credinţă.
" dureros şi poate fatal dacă n'am re-
"găsi-o nici acum, în această teribilă învolburare care cerne
valorile, arzând toate pa iele şi putregaiele. Indiferentismul
nostru pentru cer ne-ar cufunda şi mai adânc în mocirla
frivolităţii, în care s'ar putea întâmpla să ne înecăm
definitiv.
Sunt semne care îndreptăţesc speranţe mângâitoare. Nu numai în
mulţimile poporului credinţa se adânceş te şi purifică, ci şi în
clasa intelectuală ba te vântul unui început de lume nouă. Sunt
grăitoare, în aceas tă privinţă, între altele, rândurile, luminoase
scrise de d. T. Arghezi în „Vremea" din 11 Iulie c. sub titlul: „Un
tineret nou". Iscusit cititor în suflete, d. Arghezi stă de vorbă
cu mulţi tineri frământaţi de probleme, cari în mijlocul
răsturnărilor generale îşi caută drum şi orienta re . Diagnosticul
pe care-1 pune este cât se poa te de reconfortant. ,
Tinerii aceştia nu se aseamănă cu cei de mai nainte. „Ei suferă
de ceva, ca pomii de invalidităţile viscolelor şi viforniţei,
îndura te pe loc cu statornicie şi strânşi pe viaţă şi pe moarte de
rădăcini, ca să nu-i poată nimic descleşta de pământul, din care
le-a răsărit cândva frageda tulpină". Apoi autorul cont inuă:
„Observ la tinerii mei o tendinţă categorică, sinceră, către
spiritualitate. Sentimentul religios le s tăpâneşte toată gândirea,
cu o putere, pe care n'am mai simţit-o cu emoţie până azi decât la
papistaşi. Nu pot să uit de ' pildă călugării desculţi din
biblioteca Universităţii catolice din Fribourg, matematicieni,
chimişti, fizicieni, mari învăţaţi misionari, nici pe cei şase
flăcăi străluciţi, doctori în medicină, consacraţi în genunchi, a
doua zi după diplomă, în catedrala Notre-Dame din Paris şi trimişi
în leprozerii. Toţi aceşti cenobiţi şi anahoreţi , din care unii se
duceau la moarte sigură prin contaminare, trăiau o viaţă interioară
necunoscută clerului nostru practic, de bănci, cooperative,
deputăţii şi tarife. Diferenţa, se poate spune, e ca dela cer la
pământ.
Tinerii cei mai buni, din cei mai noi ai noştri, dovedesc fără
ca niciun motiv să-i silească, aceeaş râvnă setoasă. Gravitatea lor
nu permite îndoiala, ironia şi ambiguitatea, atitudinea lor morală
împiedică şi interzice comentariul. Stânca se impune stâncă. Niciun
fanatism la ei şi nici spirit polemic: ei nu sunt nişte răsvrătiţi
ai nenorocirilor mărunte. O neclintire din eternitate, rece, îi
caracterizează.
Se schimbă c e v a . . . San-Marc din Veneţia lui Eminescu bate
prelung şi sufletul nostru pare să fi trecut de-acum, de miezul
nopţii. Intră la noi capacitatea de a crede şi a devotamentului
fără tocmeală, în credinţa ce-o ai, orice credinţă ai avea şi
negativă.
Procesul indiferenţii, care-i starea sufletească cea mai
penibilă pentru o colectivitate, îl fac tinerii dela masa rotundă
dintre vişini, cu toate piesele la dosar: Judecata le e cinstită şi
lucidă şi nu se teme de confruntări, mărturii şi concluzii. S'a
schimbat negreşit ceva . Evul steril pare pe sfârşite. Tinerii noi
au harul cu ei".
Sch imb de t e l e g r a m e î n t r e V a t i c a n ş i E p i s
c o p a t u l n o s t r u . Cu ocazia bombardării Romei,
Episcopatul român unit din România a trimis Preafericitului Părinte
P a p a Pius al XII următoarea te legramă:
„Episcopatul român , unit din România la parte cu toată Inima la
nouile dureri cauzate Părintelui comun de răsboiul fratricid". —
ss. VALERIU TRAÍAN FRENŢIU Administrator Ap. al Arhidiecezi de Alba
Iulia şi Făgăraş, ss. ION BĂLAN Episcopul Lugojului.
La aceasta Sfântul Părinte a răspuns cu următoarea t e l eg ramă
:
„îngrijorarea şi devotata participare a Episcopatului român unit
la durerea Părintelui comun a impresionat plăcut inima Augustului
Pontifice care Vă binecuvintează părinteşte. — ss. CARDINAL
MAGLlONE~
Cuvânt preoţesc de pe front Acum doi ani, când începuse
răsboiul,
pe frontispiciul lui erau scrise două mari cuvinte: cruce şi
credinţă. După reîntregirea frontierei dinspre răsărit, aceste două
cuvinte trebuiau să formeze mobilul sufletesc al armatelor noastre
cari să ducă din victorie în victorie.
Logic vorbind, nu putea Anticrist să d i strugă pe Anticrist.
Cum totdeauna lupta s ' a dat între două mari principii, — al
binelui şi al răului — de data aceasta o armată pornise in numele
Iui Hristos ca să doboare pe acest Anticrist, care întruchipa
principiul Răului. Armatele noastre purtau în suflet stigmatele
Creştinismului.
Au trecut doi ani, ca două zile. învăţămintele morale pe cari
le-am scos din acea stă încăerare pe viaţă şi pe moarte, sunt că
răsboiul este el însuşi o „cruce" după cum este şi o „credinţă".
Este o „cruce" pentrucă. aduce cu sine multă jale şi durere, dar e
s t e o „credinţă" ştiind că vom birui. Aceas tă . . cruce şi
credinţă au luat-o pe umerii lor s u t e şi mii de soldaţi ca să o
urce sus pe Golgota, dar nu pe Golgota răstignirilor, ci pe acea a
unor zări de vieaţă şi trăire nouă a unui Neam victorios. Faptele
de arme ne ilustrează minunat aceste adevăruri, iar pentru noi ce i
din prima linie de bă t ae , sunt adevărur i trăite şi simţite,
evidente prin ele însele . Există însă fiinţe dubioase şi din punct
de vede re . al principiilor şi şi al convingerilor,
-
P a e . 2
nu-mi scrie nevasta. Oare ce s* , Or îi murit...? Şi peste ch.pu
lu. d e b r o n doui picuri de cristal alunecară 4 e sub gene
Un altul, dupăce -terminasem s anta J i lurghie, mă opri în faţa
casei »1 cu glas stana îmi povesti toa tă viaţa lut de pe front.-.
„Am plecat la răsboiu să ne batem pentm Cruce şi Credinţă. De aceea
eu n'am îndrăznit să-mi schimb nevasta, căci m a r bate Dumnezeu;
dar veni veste din sat, că in casa l a t i n e ' a r fi un alt
bărbat. Să" mă răzbun Părinte când voiu merge în conced iu . . /
?
Soldatul M. P. voluntar, bătrân ca la 40 de ani, mă duse din
vorbă în vorbă, apoi se opri deodată: Părinte,, de când sunt pe
front n'am luat nici o ceapă. Am mâncat ce am avut. Ai mei scriu că
se fură azi una mâine alta. Mă doare sufletul când aud... *
Multe alte drame, pe cari nu le pot scrie fiind prea dureroase,
sosesc aci, aşternute pe hârtie de un prieten ori frate, dureri
cari pătrund mai adânc decât gloanţele şi distrug mai mult decât
bombele.
Să se facă educaţie morală celor de acasă. Să se vorbească în
Biserică şi Şcoală despre familie, despre datoriile soţiilor
faţă
cediu. Alte lucruri am aflat şi cari dor mai f d e s o ţ j } l o
r plecaţi pe front, despre fidelitatea
fiinţe cari voit îşi limitează orizonturile de a gândi şi vedea
. Acest fel de indivizi nu fac altceva decât să murdărească
amintirea celor ce mor şi să eclipseze jertfa celor ce luptă pentru
o credinţă. Frontul este unitar când -cel de acasă e sufleteşte
alături de cel de aci. Moralul nu trebue ridicat celor de aici, ci
celor din lăuntrul ţării. Aici, toate frunţile stau sus şi ochii
ţintă la duşman. De multe ori, omul simplu face cea mai înaltă
filosofie şi-ţi dă cea mai morală lecţie. Acestor oameni cari
sufere" şi se jertfesc fără â murmura, le datorăm totul. Urmele
paşilor lor trebuesc presărate cu flori, iar faţa. lor brăzdată de
vifor şi schije sărutată ca o relicvă. Ei sunt eroi, deci să fie
respectaţi ca eroi.
Când m'am decis să scriu aceste rânduri de aci, din vuetul de
bombe, voiam să aduc prinos de recunoştinţă acestor dragi camarazi,
iar celor de acasă să le fac cunoscut ceeace ei nu pot şti.
Ca părinte sufletesc al celor de aci, chemat ca să împac aceste
suflete cu Dumnezeirea ori cu ele înşile, am avut prilejul să iac
uh mare examen al conştiinţelor. In clipele de repaus, nimeni n'a
venit să se plângă că e greu răsboiu!, ori că nu i-s'a dat con
încercărilor, poate, fiindcă ne
-tare decât cea mai cumplită rană. Cine pro voacă aceste răni?
Cei de acasă! Erau dela aceia p e . cari îi apără ei, Iată câteva
din aceste săgeţi veninoase cari au ajuns pe front.
So lda tu l . . . Petru, înalt ca un brad şi bine încheat ca un
Făt-Frumos din poveste, se aşează pe s"caun cu un oftat adânc.
— Ce dureri ai frate? — Părinte, eram numai noi doi, Floarea
şi cu mine. Aveam în casă de toate. Ara plecat la răsboiu lăsând
acasă bunătăţi şi avuţie ca într'o coşniţă de albine. Azi primii o
altă scrisoare dela fratele meu în care scrie că Floarea a vândut
tot din casă şi a plecat cu Şeful din sat. M-a înşelat....' îşi
încreţi fruntea, faţa se crispa şi s ta gata să ia arma împotriva
acestor duşmani ai săi.
Soldatul . . . Nicolae, voinic, cu faţa arsă d e soare, se
apropie sfios de mine şi-mi
conjugală. Iar cei vinovaţi să fie puşi la stâlpul infamiei.
Vom câştiga- răsboiul armelor, — să câştigăm însă şi bătălia
morală.
Cuban, 1943. \ Pr. cpt. A u r e l J i d a v u
Colec tă p e n t r u p a r o h i i l e d in Vechiu l Rega t . De
câţiva ani nu s'a mai făcut a-ceastă colectă introdusă curând după
unire. Fiindcă ne apăsau pe toţi greutăţile mari ale răsboiului. —
Acum însă nevoile cresc şi a-jutor nu avem de nicăiri. Ordinariatul
Blaj se vede nevoit a face din nou apel la obolul jertfei publice.
In' Cercularul X-43 apelul se justifică precum urmează:
„Sfatul cel nepătruns al Atotputernicului nu socoteş te a îi
sosit timpul să pună capăt
vrednici să ne purtăm încă osânda 0 - . -vrea să ne o ţe lească
pentru alte sc înalte, dar pe cari nu suntem î n S[^S le înţelege.
%
Deoda tă însă cu aceas ta C O n ţ i împrejurărilor vi t rege, au
sporit . ş j ^ dificultăţile de păstor i re a f r a ţ i i 0 r
risipire. O mare mulţ ime de c red i n c i 0 * giaţi şi-au găsit
adăpos t şi aşezare nică tocmai în aces te ţinuturi ale v / ?
Regat, unde organizarea noastră biserj nu a putut ajunge să se
desăvârşea^; o altă par te a credincioşilor noştri nevoiţi a se
ocroti prin Bucovina, Bas"' şi Transnistria, unde i-a dus nu tlumaf
cazul- ci şi ordinul autorităţilor de Stat turi de însufleţirea
individuală de a se'l şi de a contribui la consolidarea românea! a
acestor teritorii".
Toţi aceştia ne-au cerut mereuşiij într 'una să nu-i l ăsăm
părăsirii şi uitănV până acum am îicut pentru ei tot cei» stat în
putinţă. Dar dificultăţile continui se înteţesc, şi ajutor
deocamdată nu pmt spera şi aş tep ta de nicăiri. Suntem lăsaţi
singure puterile noas t r e ! "
Colecta se va face în ziua de ¡5Aşi sărbă toarea Adormirii
Preacuratei. Sperăm dea rezul ta te vrednice de scopul înalt ce;
urmăreşte .
_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ j
P . Sf. Iu l iu a l Clu ju lu i în drumapi!
t o l i c . In „Săptămâna" din Bistriţa, gazeta; care Păr. Ioan
Costan pune multă căldura/r iubire, citim despre un nou drum apoi
al P. Sf. Iuliu, neobositul „episcop altă ţiilor canonice" , cum a
fost numit psii/j drepta te . I
Dupăce în prealabil luase parte lat multe s inoade protopopeşti
, unde a-ţinu1, s tea de vorbă cu preoţii săi în toată iâ ta tea ,
Ex. Sa a plecat în 17 Iulie spre Bisti însoţit numai de Păr. Dr.
EmttVan Unt profesor la teologie şi de clericul Victoi, Pop. După
câ te o scurtă oprire la Şintetes apoi la Şieu-Măgheruş, unde îl
aşteaf,
S i ISI FOIŢĂ „UNÎRIÎ" m
Visul lui Don Bosco Sf. Ioan Bosco sau Don Bosco, cum se
*obişuueşte a i-se spune mai pe scurt, fu unul dintre cei mai de
seamă pedagogi ai omenire!. Cu toate acestea viaţa şi opera lui
minunată e foarte puţin cunoscută la noi, unde, nin păcate, se
proslăveşte un Jean Jacques Rousseau, care nu crescuse decât căţei,
— cei cinci copii ce-i avusese cu Tereza Leva-sseur, îi expuse
imediat după naştere la „Hotel des Enfants trouves" —, şi se lasă
într 'o uitare pe cât de complectă pe atât şi de culpabilă un sf.
Ioan Boseo, acest pedagog ce nu scrise tratate pedagogice, dar care
ştiu să adune copiii nimănui de prin cartierele de ^mizerie ale
marilor oraşe, spre a face din ei sfinţi, savanţi, mari bărbaţi de
stat, comercianţi, .şi industriaşi de elită, excelenţi meseriaşi,
etc. etc.
Dau, aci mai jos, în traducere o scurtă dar minunată vorbire a
unuia dintre cei mai
glorioşi ilustratori ai amvonului catolic din Franţa, a
Părintelui S tephen Coube, ţinută la Paris, în ziua de 31 Mai 1910,
în capela Benedictinilor, din rue Monsieur no. 10, în favorul
Operelor sfântului Ioan Bosco.
„Pater eram pauperum' \lob XXIX, 16)
Scumpii mei,Ftaii, In 1824, în împrejurimile Turiuului, un
copil de nouă ani avu un vis. Văzu nişte fiare sălbatice care se
băteau şi un glas îi zise: „Ia-ţi toiagul şi du-le la păscut". Se
supuse numai decât şi iată că, încetul pe încetul, fiarele se
schimbau îo oiţe şi unele chiar în păcurari.
Ioan-Melchior Bosco nu înţelese acest vis imediat, dar câţiva
ani mai târziu îl realiza. Ei aduna în jurul toiagului său
miraculos sute, apoi mii de t opii săraci, pă răs i t , de jumătate
însalbâtăciţi, cu mâinile murdare şi cu sufletul uneori şi mai
pătat. Ii închidea în nişte prea frumoase păşuni datorite carităţii
ce se năştea la fiecare pas al său, şi, după multă bunătate şi
paciinţă, îi transforma în oiţe curate şi blânde, în buni creştini,
şi pe urni chiar în păstori, în preoţi zeloşi. Visul micului
Italian devenea una dintre cele mai splendide realităţi ale
veacului al XlX-lea.
. Astăzi acest vis continuă să se realizeze. Părinţii Salezieni,
fiii lui Don Bos :o, cutreeră lumea; cercetează cartierele
populare, şi, asemenea lui Orfeu, fermecând dobitoacele din păduri,
sunt urmaţi de trupe întregi de copii din care fac buni cetăţeni şi
excelenţi creştini.
Aş vrea, Fraţilor, sa vă povestesc prin ce mmune de caritate şi
de devotament Venerabilul (azr sfârşitul) Don Bosco îndeplini
acest gând.- Insă, D-Voastre, dio partea Voas t re , vă rog, să
ajutaţi din inimă ceR vă permite libertatea, ca fiii săi să-i P.
continua opera sa regeneratoare .
I. O r i g i n i l e o p e r e i
Ioan Bosco s'a născut în ziua * August 1815 la Castelnuovo
d'Asti lângă1
rino, din părinţi săraci. Pierzându-şi pe ^ său la etatea de doi
ani, fu crescut de" evlavioasa şi voinica sa mamă, şi, lecţiilor ce
le primi dela preotul Con C* se pregăti la statul clerical. j
Fu hirotonit preot în ziua de ^') Î841 la Torino. In seara
acestei mari zii1 > cu maică-sa una dintre acele întreţin^1
morabile care arată la ce înălţ ime de ere»1' se poate ridica o
sărmană femee din „Fiul meu, îi zise ea, iată-te p reo t ; yeiî? să
sufer i ; rămâi sărac ca şi maică-ta! j te vei îmbogăţi, eu nu te
voiu mai re?e
nu voiu mai pune nici odată piciorul 1" t a ; născută săracă,
vreau să mor săr8
-
mulţimi mari în frunte cu parohii lor, P. S. Sa a intrat în
Bistriţa unde i s'a făcut o primire deadreptul grandioasă. In faţa
porţilor de triumf, mulţimi fără număr, popor şi intelectuali din
Bistriţa şi jur, t ineret mult in port naţional, sş tepta cu flori
şi cu calde cuvinte de salut pe Gelce vine întru numele Domnului.
N'au lipsit autorităţile şi reprezentanţii tuturor celorlalte
culte, cu toţii exprimând bucuria pentru această inaltă vizită.
Liturghia arhierească din 18 Iulie, la care a cântat corul
bisericesc din Bistriţa şi s'au cuminecat peste 600 persoane, a
fost un adevărat triumf al credinţii. Predica rostită de arhiereu a
rămas în suflete ca o biruitoare solie a dreptăţii şi învierii.
„Intr'o lume care plânge, — a spus P. Ş. Sa — într'o mare de
lacrimi şi desnădejde, sub un orizont dela care aşteptăm răsăritul
strălucitor, în mijlocul atâtor necazuri, dureri, nevoi, suferinţe,
Vă zic: „Bucuraţi-Vă, Domnul este aproape. Bucuraţi-Vă. Domnul este
în sufletele voastre. Rămâneţi în credinţa tare, vie şi
neşovăelnică primită dela moşi-stră-moşi de veacuri şi pentru
veacuri. Paşii voştri să fie luminaţi de lumina Lui Hristos,
sufletul vostru e al Lui, prin faptele voastre El să fie preamărit.
Bucuraţi-Vă, Domnul e aproape!"
După Liturghie au fost recepţii la casa parohială, prezentând
omagii diferitele asociaţii şi corporaţiuni din ţinutul năsăudean.
— După masă s'a ţinut sinodul protopopesc, cu participarea P. S.
Sale, care a dat şi cu acest prilej preoţilor săi sfaturi
înţelepte, căutând să a ţâ ţe mereu în inimile preoţeşti flacăra
iubirii de suflete.
Seara P. S. Sa s'a întors la reşedinţă, Isând în părţile
Năsăudului amintirea unei a)e mari, care nu se va u i ta !
E p i s c o p u l l a t i n al Transnistrie î . Dincolo de
Nistru, pe teritorul desrobit de sub stăpânirea comunistă de
trupele germano-române, au fost şi episcopi romano catolici. In
Nord e r a Dieceza de Cameniţa, cu credincioşi mai ales poloni. In
sud era Dieceza de Tiraspol, cu sediul la Saratov (Saratovul
e încă sub stăpânire" comunistă). Se numea de Tiraspol, dar îşi
avea reşedinţa la Saratov. Nu se putea numi* Dieceză de Saratov
fiindcă după veche rânduială rusă oraşul cu un episcop ortodox nu
putea fi şi reşedinţa unui episcop catolic (sau cel puţin nu putea
fi titular al acelui oraş). S'a cerut stăpânirii să fie episcopie
la Odesa, dar nu s'a admis fiindcă Odesa avea arhiepiscop ortodox.
Ultimul episcop de Tiraspol cu sediul la Saratov a fost Mons
Kessler. In cele două de -decenii de stăpânire comunistă clerul
diecezei a fost aproape extirpat. După cucerirea Transnistriei
vieaţa religioasă a renăscut. Au fost trimişi preoţi din Dieceza de
Iaşi, având înfrunte pe Mons. Dr. Marcu Glaser. Sfântul Părinte a
binevoit să creeze Episcop pe Mons. Glaser. Noul episcop îşi va
avea sediul la Odesa. Poartă titlul de episcop de Cezariopol. A
fost consacrat la Bucureşti, în 26 Iulie de Excelenţa Sa Andrea
Cassulo, Mitropolit, nunţiu papal, decanul corpului diplomatic, şi
de Excelenţele Lor Alexandru Th. Cisar Arhiepiscop de Bucureşti şi
Mihaiu Robu, episcop de Iaşi.
Mons. Marcu Glaser s'a născut în Lan-dau (colonie germană din
Ucraina) în 1880. A studiat la Seminarul din Saratov şi la Roma,
unde obţine titlul de doctor în Sfânta Teologie. Reîntors la
Saratov e hirotonit preot şi numit profesor laSeminarul Diecezan.
Ani îndelungaţi a ostenit pe acele plaiuri. A fost numit mai târziu
paroh de Chişinău şi şi decan al parohiilor catolice din Basarabia.
In 1937 a fost chemat la Iaşi, ca rector şi profesor la Seminarul
Diecezan din Iaşi. Atât la Chişinău cât şi la Iaşi a fost foarte
iubit căci e blând şi smerit, afabil cu toată lumea. In 1941 s'a
dus lâ Odesa şi în frumosul port maritim e azi cel dintâiu episcop
catolic. Ii dorim păstorire rodnică. Intru mulţi ani Stăpâne !
(prof. Ioslf Naghiti).
Nimiceşt i cu t ă c e r e a cât nu doboară a d e s e a nici
puşca
Pag. 3
La picioarele Preacuratei Din pastorala P. S. IULIU al
Clujului
de poslul Sântei Mării [...] „Să p l in im sf. post a l Sfintei
Măr i i
Mari, să-1 sf int im şi să n e sfinţim". Să s e înal ţe r u g ă
c i u n i l e ' n o a s t r e ca lde în t o a t e biserici le e p a
r h i i l o r n o a s t r e în t o a t e se r i l e , în cân t a r
ea , a C a n o n u l u i de m â n g â i e r e , a sfântului P a r a
c l i s , p e n t r u a lua h a r d e l a c ea pl ină de h a r din
cl ipa zămisl i r i i S a l e n e p r i h ă n i t e şi s ă l u ă m
m â n g â i e r e din Izvo ru l Mângâ ie r i l o r t u tu ro r în t
r i s ta ţ i lor .
P l ânge re şi t â n g u i r e mu l t ă ejde în lumea î n t r e
a g ă . T o a t e p o p o a r e l e p l â n g în ceasur i le de î n
t u n e c a r e şi de î n c e r c a r e c u m nu s 'a pomen i t în
lume. Pu te r i l e î n -tunerecu lu i s ' au des lănţu i t . Cu
sufletele c u t r e m u r a t e p r i v i m î n g r o z i t o a r e
a p u t e r e a morţi i . Sece r i şu l î n s p ă i m â n t ă t o r
al mor ţ i i /
î n c u n u n a r e a cu lumina m ă r i r e i lu i D u m n e z e
u a Maicii noas t r e , c a r e îri d u rer i le sufletului s ă u ,
s t r ăbă tu t de s a b i a durer i i o v i a ţ ă î n t r e a g ă ,
p â n ă la d u r e r i l e Cruci i Fiului său , ne -a n ă s c u t s
p r e v i a ţ ă n o u ă în t ru Hr i s to s I sus D o m n u l n o s
t r u . Să cură ţ im sufletele . n o a s t r e în pos t şi rugăc
iune , să sfinţim sufletele n o a s t r e în de s l ega rea lua t ă
î n t r u i e r t a re şi astfel s ă ne a p r o p i e m de p r a z
n i c u l l umina t p e n t r u a ferici, c u suflet c u r a t , pe
Maica D o m nului, c a r e a făgădui t c ă v a ferici pe" ce i ce
vor ferici pe D â n s a . Cu suflet î m p ă c a t c u D u m n e z e
u s ă p l in im p ro roc i a Maici i P r e a c u r a t e : „Iată de
a c u m m ă v o r ferici toa te n e a m u r i l e , c ă mi -a făcut
mie m ă r i t e Cel Pu te rn i c şi Sfânt e n u m e l e Lui. (Luca
.1, 48 49).
Astfel v o m l u a b u c u r i e d in b u c u r i a sufletului
Maicii n o a s t r e şi milă m u l t ă d in izvorul milelor, c ă c
i „mila Lui din n e a m în neam, s p r e ce ice s e tem de El" .
(Luca 1.50.) Vom t r ece d in m o a r t e la v ia ţă .
Sufletul a d â n c c re ş t inesc al p o p o r u l u i nos t ru
, pe î n t r e a g a c a l e a vieţi i s a l e m u l ţ î n c e r c
a t ă de v e a c u r i , a fost t o t d e a u n a c u -
îmbrăca odăjdiile preoţeşti când auzi deodată în dosul său o
dispută. Crâsnicul certa şi bătea un tânâr pierdevară ce făcuse
ceva rău şi-1 dădea în chip brutal pe uşă afară. Don B:seo,
emoţionat, chemă înapoi copilul. Bar-tholomeo Garelii părea o t
înără fiară scăpată dintr'o pădu re ; orfan, părăsit de toţi,
locuia pe unde putea, mânca ceeace afia şi nu ştia nici un cuvânt
din religie.
Don Bosco încercă să-1 domesticească. Ii vorbi cu blândeţă şi-1
făcu să-i promită că va reveni de seară. In zilele următoare, bunul
preot s trânse de pe d rum o întreagă trupă de mici săîbătecuţi: în
curând fură o sută pe care-i Îngrămădi într'o cameră mizerabilă. Ii
învăţa să citească, să scrie şi să iubească pe bunul Dumnezeu.
Vocaţiunea sa devenea foarte l impede; el devenea tatăl orfanilor
şi a l săracilor: Pater eram pauperum.
Se află totdeauna în lume copii abando-"aţi, victime ale
greşelilor părinţilor lor şi ale negligenţei societăţii, născuţi pa
marginea râului, crescuţi în plin vânt sau în fundul Utl«si
cocioabe, în sunetul blasfemiilor şi a c&ntecelor murdare, în
mijlocul miasmelor tuturor boalelor fizice şi morale.
Sărmanii de ei, au şi ei un suflet, ascuns ca o pepită de aur în
ganga mizeriei
o r> Acest suflet este viu şi-şi aro drepturile 8 a Je ; are
drept Ia viaţă şi la lumină, la ade-V a r 9i ideal. El a r s lipsă
de bunătate, de
dragoste şi ds desmierdare ; îşi are şi el foamea sa şi setea
sa, — mai ales setea după Dumnezeu. • . \ Lăsaţi-i să crească, pe
aceşti nefericiţi, în ignoranţa religioasă şi veţi vedea că
germenul vieţii morale se atrofiază în ei. Instinctul brutei se
desvoaltă. Bestia umană, cea mai înfricoşătoare dintre toate, urlă.
Micile fiare devin marile săibătăciuni}' desfrânaţi, hoţi, asasini
şi societatea este o junglă mai de nelocuit decât pădurile populate
Cu tigri. .
Şi iată ce Dumnezeu nu vrea. El iubeşte pe aceşti mici sărmani
şi de când e lumea, dragostea sa s'a întrupat în oameni admirabili
care s'au făcut părinţii lor.
Isus Hristos iubi copiii; Ii atrăgea la sine pentru a-i
binecuvânta: pinite pawulos venire ad me. Dar el iubi în chip
deosebit pe cei mai săraci, pe cei mai părăsiţi. El venise, spunea
el, pentru oiţele pierdute, pentru mame, dar ce milă nu-i era şi
pentru mieluşeii pierduţi, pentru copii!
Sf. "Vincenţiu de Paul fu, şi ol, tatăl orfanilor: ol adună de
pe drumuri şi crescu mii de copii părăsiţi de părinţii lor.
Don Bosco fu în zilele noastre un mare imitator al Sfântului
Vincenţiu de Paul şi al lui Isus Hristos. El simţi mila lui Hristos
cum "se naşte în inima sa la vederea acestor mici vagabonzi,
cerşitori, care "roiau in jurul său
fără foc, fără adăpost, fără tată şi fără mamă. Gândul la
mizeria lor, îl obseda zi şi noapte. Credea că ie aude plânsul în
visurile sále¿ Nu era acel panem et circenses al plebei ro-'[ mane
cerând pâine şi distracţii, spectacole^ Era strigătul sufletului pe
care-1 auzise pentru primadată în Evanghelie, care se ridica în
jurul său din câmpia d'Asti pe care ecoul i-1 aducea da pe toate
ţărmurile lumii: panem, nostrum guotidianum da noblshodiel Oh, nu
va fi, oare, nimeni care să ne frângă pâinea adevărului, nouă
demoşteniţilor pământului^ pâinea dreptăţii, pâinea idealului,
pâinea fe ricirii veşnice? Nu se va afla, oare, nimeni pentru a ne
iubi, pe noi care n'am cunoscut dragostea mamei noas t re? Noi
murim de foame la uşa palatelor do unde suntem alun-, gaţi, şi la
şcoală şi la biserică nimeni nu ne conduce!
Şi foarte adeseori acest strigăt desolat înoare îa tăcerea
indiferenţei universale: nu este pâine pentru cei mici! Parvuli
petierunt panem et non eiat qui frangeret eis.
Marii sfinţi au avut adeseori astfel de vise în care vedeau
trecând suflete care-i chemau. Sf. Pavel zărea pe ţărmul
'Macedoniei un om care-i înt indea mâna şi-i z iceat Fianclscus
adjuoa nos. Treci marea, vino do. ne mântuej Visul lui Don Bosco nu
fu mai puţin mişcător. Toţi copilaşii din lume abandonaţi de alţii
îi înt indeau bretele, zicându-i: Salveazíi-ne 1 (Va urma).
traduc. P r . I . V u l t u r .
-
Pag. 4 O-NIREA
cernic cinstitor al Maicii Domnului. Ca un prunc iubitor de
Maică a închinat dragostea inimii sa le Mântuitorului J s u s şi
Maicii Sa le Preacurate, pe care în toate Yremile veacuri lor a
mărturisit-o de Maică Preasfântă. Să rămânem întru această cinstire
a Celei mai cinstite decât Heruvimii şi mai mărită decât Serafimii.
Maica Domnului la rândul Său ne va cinsti pe noi cu belşugul
harurilor Fiului său Dum-nnzeesc şi din plinirea harului sufletului
său de mamă v a îmbogăţi sufletele noastre însetate de viaţă şi de
pace .
Pentru cinstirea Maicii Precurate dimpreună cu mulţimile
credincioşilor, în praznicul luminat al preamărirei Sale, voi urca
din nou, ca în toţi anii păstoririi noastre, dealul s c u m p al
Mănăstirei Ni . cula, şi acolo v o i u pleca genunchii sufletului
şi a trupului în rugăciune pentru pacea lumii întregi. Hcolo voi
închina, din nou, întreaga eparhie Maicii Preacurate, Fecioarei
dela Fatima, în gândul închinării Bisericii întregi din partea
Sfântului Părinte al Creştinătăţii Papa Pius al XH-Iea, pentru a
cerşi şi prin această închinare pacea lui Hristos întru împărăţia
lui Hri-stos...
• Ş t i r i ' m ă r u n t e
Personale. Ven. Ordinariat al Maramureşului a făcut mai nou
următoarele numiri: Florian Sabou din Tămăgeşti, a fost numit paroh
la Lipău; loan Munteanu din Băifa, a fost rânduit la Necopoi, iar
noul hirotonit Simeon D. Popp a fost rânduit la la Năneşti.
Păr. Romul R. Stoica, vrednicul vicar îora-neu eplscopesc al
Haţegului, canonic onorar, şi-a serbat la 26 Iulie 1943 împlinirea
alor 60 de ani în plină vigoare. Din acest prilej s'a întrunit la
Haţeg preoţimea din vicariat,-iar dintre prietenii dela Blaj, —
unde păr. vicar Stoica şi-a făcut educaţia tn liceu gi seminar,^—au
fost de faţă păr. A. Fol ea canonic mitrop. păr prof. Gh. Veliciu
şi Preacuv. Sa Augustin A. Pop Protoegumenul basilian dela Obreja,
— cari l-au bineventat pe jubilant, după servirea sfintei liturgii
în sobor. In numele mirenilor a vorbit Dl Ion Danciu preşed.
flgrului, răspunzând tuturor emoţionat cel sărbătorit. — S'a ţinut
apoi obişnuita reuniune lunară a preoţilor din vicariat şi a
conferenţiat păr canonic Dr. Gheorghe Fireza din Mănăstirea S. I.
dela Toteşti, făcând un Istoric al vicariatului. — Din partea
noastră încă dorim păr. vicar Stoica să poată continua cu a-celaşl
zel şi devotament, cunoscut din trecut, activitatea sa laborioasă
pentru prosperarea s. biserici.
Preot, doctor în drept Tânărul nostru preot din^ Vulcan,
(eparhia Lugojului), păr. Eugeniu Suciu, a fost promovat, nu de
mult, doctor în drept, secţiunea politico-economică. Teza de
doctorat a Sf. Sale are subiectul: Un Stat nou: Cetatea
Vaticanului, şi a fost clădită pe o bogată bibliografie romanească.
Ceeace s'a accentuat in chip deosebit cand cu susţinerea ei. —
Felicitările noastre noului preot doctor in drept!
Episcopia Lugojului publică concurs la ajutoare din fondurile
diecezane. Cererile însoţite de actele^obişnuite se vor înainta
până la data de 25 August 1943. — Acelaş Ordinariat publică pe data
de 31 August c. concurs de primire, la sf. teologie.
Pentru o mai bună catehizare. Ultimul cer cular arhidiecezan
obligă pe fiecare preot să aibă două cărţi deosebit de importante
pentru catehet: «Principii de pedagogie creştină" de /. Miclea şi
ediţia pentru cateheţi a .Micului catehism cu elemente de'Biblie"
de Dr. N. Brînzeu. — Cu acelaş ordin se ia o măsură practică foarte
binevenită: pe viitor lecţia practică ce se ţine cu prilejul
sinoadelor protopopeşti să fie pregătită de către toţi preoţii
districtuali, dintre cari se va desemna apoi tn sinod prin tragere
Ia sorţi cel care va ţinea-o si cei cari vor face critica.
Serviciul militar al clericilor s'a modificat niţel In bine.
Marele Stat Major s. I. prin ord. Nr. 164450 din 2 Iulie 1943
dispune ca toţi seminariştii
şi teologii de orice confesiune, can tşi »au în sens
angajamentul de a deveni preoţr, vor f. " P a r c a ţ i , după
terminarea serviciului militar, la servicii sa-nitare sau li se vor
da întrebuinţări înafara serviciului combatant. Angajamentul se
face în faţa comandantului unităţii sau şcoalei respective.
Reuniuni Mariane de femei se vor Înfiinţa din ordin, până la 25
August, şi în acele puţine parohii care nu le-aii constituit până
acum din râvnă proprie. - Dispoziţia e binevenită. Intre
împrejurările de astăzi cu greu se mai poate imagina o bună
pastoraţie-fără asociaţii religioase. _
Locale. Duminica viitoare, de prasnicul A-dormirii Maicii
Domnului va predica în catedrală păr. Dr. Leon Sârbii, prof. de
teologie şi rector aj Internatului „Vancean"de băeţi.
— O aleasă echipă a Teatrului Naţional din Cluj, vremelnic la
Timişoara,_ sub conducerea d. /. Tâloan, a jucat Marţi seara, în
sala plină a Palatului Cultural, piesa Avram lancu de Lucian
Bla-ga. Jocul escelent al actoiilor a făcut să se uite montarea
prea săracă. Deosebit succes a raportat Dş. -Sili Munteanu, fiică a
oraşului nostru, care interpretează desăvârşit rolul hangiţei Erji
din piesă.
„Astra" Ia sate . Vineri, la sărbătoarea Schimbării la faţă" a
Domnului, s'a ţinut o reuşită şezătoare a „Astrei" in comuna Veza
de lângă Blaj. Poporului adunat la şcoală i-a vorbit d. proî. Iacob
Borcea despre comoara naţională pe care o reprezintă portul, dansul
şi cântecul nostru străbun, iar prof. Aug. Popa directorul nostru
şi preşed. desp. Blaj al „Astrei" s arătat drumul dreptăţii
româneşti care va trebui să ducă încurând la reîntregirea
•'României. Dş. S/7/' Munteanu, dela Teatrul Naţional din
Cluj-Timişoara, a spus, cu desăvârşită artă, versuri din Coşbuc şi
Iustin Ilieşiu. +
Monetele ga lbene , de 10 şi 20 lei scoase din circulaţie pe
data de 31 Iulie c , au obţinut încă o ultimă şi definitivă
prelungire de circulaţie pStiă la 20 August c , iar monetele de 5
lei până la 3i August. După aceste termene monetele amintite s e .
vor putea utiliza numai în plata impozitelor către Stat.
Morile dreptăţii macină încet dar sigur. Nimic nu-i atât de
ascuns ca să nu iasă la iveală şi mai curând ori mai târziu toată
fapta îşi are răsplata. — Aşa se Întâmplă nu numai tn regimurile de
libertate, unde există un aprig control deprins de opinia publică,
ci şi în celea autoritare, azi de castă închisă, cum a fost cel
fascist din Italia O telegramă Rador anunţă din Roma că noul guvern
a numit o comisiune care va proctda din oficiu sau pe baza
rapoartelor făcute de organele financiare la anchetarea averilor
anormale dobândite de persoane cari au ocupat funcţiuni publice sau
politice dela 22 Oct. 1942 până la 24 Iulie 1913, procedând şi la
eventuala confiscare a acestor .averi în beneficiul statului. \
t Mihaiu Pop, distinsul protopop şi arhidiacon din familia Pop
de Băşeşti, a trecut la cele veşnice în Cuceu (jud! Sălaj) în 15
Iulie 1943, după 73 ani de viaţă şi 48 de vrednică slujbă la
altarul Domnului. Cu el dispare încă un stâlp de rezistenţă a
vieţii româneşti şi bisericeşti a fraţilor robiţi, lăsând în urmă
doar amintirea unei vieţi pilduitoare, unei hărnicii rare şi a
drumului drept urmat fără' şovăire între toate împrejurările. Tot
ce a avut Sălajul mai bun 1-a petrecut la groapă pe venerabilul
Părinte, prohodul săvârşindu-1 cu marc asistenţă 11. Sa Dr.
Gheorghe Bob prepozit capitular, ca delegat al P. Sfinţitului
Alexandru dela Baia-Mare. — Dumnezeu să aşeze în corturile
drepţilor pe vrednicul preot şi' marele român care a fost
protopopul Mihai Pop din Cuceu.
t Doctorand Liviu A. Lupeunu, stud. în a V la facultatea de
muzică, din Cluj-Sibiu, preşed. Astru-lui, a căzut la datorie, în
vârstă de 22 ani Refugiat din Ardealul de Nord, a fost înmormântat
la Deva, în 29 Iulie c. - Să-i fie somnul lini
Mulţumită
Familia preotului A Peculea -din. Cer-găul Mare ţine să
mulţumească şi pe această cale tuturor acelora cari au încercat
să-i mângâie cu vorba, ori în scris, cu prilejul cumplitei lovituri
ce. au primit prin pierderea iubitului lor Aurel de neuitată
amintire.
S c o a l ă T e h n i c ă I n d u s t r i a l ă Grafl j * „Sf
Iosiî" B l a j
Nr. 1365/1943-44.
flviz şeolar Pentru anul şcolar 1943/1944 se pu^.
următorul aviz în conformitate cu dispoz^ şcolare şi ordinul
Onor. Minister al 0 % , Naţionale şi al Cultelor Nr. 146,566 d j n
2 } Iulie 1943.
In anul şcolar 1943/44 şcoala va iuueţi0I1| cu ciclul complect
de şcoală tehnică \ ^ striaiă grad I., adecă şase clase.
In clasa I. se primesc absolvenţi a ce! puţin 4 clase "primare,
având etatea' l at t e 10 ' /2 -13 ani. Elevii absolvenţi ai
cursului gttJ praprimar se pot prezenta la examenul di diferenţa,
dacă îndeplinesc condiţiile de vârstăl conform normelor din
regulamentul legii din 1936, adecă pentru cl. II. sau a IlI-a.
Abso]. venţii a 1, 2, 3 clase de şcoală teoretică ss primesc în
clasele următoare, după trecerea unui examen de Tliferenţă şi dacă
îndeplinea condiţiile de vârstă. Elevii dela şcolile de ucenici,
dacă îndeplinesc condiţiile de vârstă, pot intra în clasa pe care
au absolvit o prin examen da diferenţă Ia obiectele pe care m le-au
făcut la şcoala de ucenici şi o'proM la atelier.
Nu se admite nici o dispensă de vârsta. Exameunl de admitere în
cl. I. se n
ţinea între 25—28 August 1943 şi constă i proba scrise la 1.
română şi aritmetică, proM orală la 1. română, ambele din materia
cU IV-a primară. Taxa de examen este de 400 Lei,
Examenele do diferenţă se vor ţinea între 20—25 August 1943 şi
constau din ut mătoarele mate r i i :
Pentru cl. II.: 1. germană, geometrie, de sen geometric, pocum
şi o .probă practică it atelier, toate după programa cl. I. ă
şcoliioi! tehnice ind. grad I. Pentru cl. II.: 1 germana,
geometrie, fizică, desen geometric, proecţii şi o probă practică de
atelier programa cl. I. şi II. Pentru cl. IV-a: u«» riile de
spacialitate din cl. III. desen industrial tehnologia, desen
ornamental, şi ca piob?( practică efectuarea anei lucrări de
puterea elevilor ssbselvenţi ai cl. IlI-a.
Taxa do examen este de 800 Lei. Tot între 20—25 August 1943 se
vor,
ţinea examenele pentru schimbarea de secţty la care se pot
prezenta elevii absolvent' ^ cl. I. şi II. în "condiţiile fixate da
ordin-, Onor. Minister Nr. 146.566/1943.
Cererile de înscriere- t imbrate legal vor înainta până la data
de 20 August 19# Cele ale elevilor noi vor fi Însoţite de uri*
toarele ac t e : Certificat şcoiar, Extras de W stere, Extras de
botez, Certificat de origi^ etnică şi naţionalitate, Buletin de
revaccin^ Certificat de s ta rea 'mater ia lă şi familiara1,
părinţilor elevului, Adeverinţă de prestare', muncii de război.
Foştii elevi vor mai ene*J adeverinţă, dela postul de jandarmi, că
W întoarcerea dela şcoală s'au prezentat şi Pu'| tarea avută în
timpul vacanţei. Elevii vti de capacitate pentru absolvenţii cl. ^
" ^ e » vor să încheie primul ciclu, dupa din 1936.
\
-
fir. 3 2 ' J N 1 R E A P a g 5 Taxele pentru anul şcolar 1943/44
sunt :
cent ru elevii delà secţia lăcătuşerie : 8000 Lei, Jar pentru
cei delà secţia tâmplărie 6000 Lei. f,a înscriere vor achita elevii
delà secţia lăcătuşerie 5000 Lei, iar cei delà tâmplărie
J00O Lei. Restul de 3000 Lei pentru elevii delà secţia
lăcătuşerie şi 3000 Lei pentru cei ĵeSa tâmplărie se vor achita
cel mai târziu
până la 8 Ianuarie 1944. Toţi elevii sunt obligaţi să poarte
chipiu
.şi număr de ordine. Pentru lucru în atelier e s t e strict
obligatoriu halat de culoare închisă şi bască. Fără acestea elevii
nu vor fi primiţi la ateiier. Elevii externi nu-şi vor putea angaja
locuinţă fără aprobarea direcţiunii.
Părinţii cari doresc să-şi înscrie elevii la internatul şcolii
vor înainta cereri separate până la data de 20 August crt. Elevii
primiţi
•vor avea un număr de ordine pe care îl vor coasa pe toate
efectele lor.' Efectele pentru internat sunt următoarele: 1 saltea,
1 perină, 1 plapomă sau pătură călduroasa, 2 cearceafuri pentru
saltea, 2 pentru plapomă, 2 feţe de perină şi 1 acoperitoare de pai
aibă, 4
«cămăşi de z'", 4 perechi indispensabile, 3 cămăşi de noapte, 3
ştergare, 3 şervete, 6 batiste, 2 perechi ghete, 5 perechi ciorapi,
perii -de ghete, de haine, periuţă de dinţi, una cutie sau săculeţ
pentru perii şi una pere the papuci de noapte. Efecte !e ce se vor
spăla vor fi numai albe, s a i de culoare care nu se
ş t e r g e la spălat. Taxele de internat sunţ următoarele:
32.000 Lei anual, care sumă se va plăti ast-rîel : 16.000 Lei la
înscriere, 8000 Lei la Crăc iun şi 8000 Lei la Pajti. Direcţiunea
îşi rezervă dreptul de a mări taxele după scum-petea de pe piaţă.
Fiecare rafă trebue plătită in întregime, chiar dacă elevul s'ar
retrage sau ar fi eliminat în cursul unui trimestru.
DIRECŢIUNEA
Şcoa la Normală Română Unită de învă-ţători , — Blaj
Nr. 2550-942/43. ,
Aviz şcolar; 1. In clasa I-a s u n t v a c a n t e 30 b u r s e
,
-a c ă r o r m ă r i m e v a îi f ixată de Minister. iSe p r i m
e s c î n a c e a s t ă c l a s ă abso lven ţ i de ce l p u ţ i n .
p a t r u c l a se p r i m a r e , în v â r s t ă î n t r e 11—14
ani . Cere r i l e de pr imire se v o r î n a i n t a Direcţ iuni i
ş coa l e i cel mai tâ r z iu p â n ă î n s e a r a zilei d e 19
August. La c e r e r e a legal t imbra t ă (2a lei), s e m n a t ă
d e p ă r i n t e l e s a u tu tore le e l evu lu i , se v o r a-n
e x a u r m ă t o a r e l e a c t e : 1. E x t r a s de b o t e z ;
2. E x t r a s de n a ş t e r e ; 3. A c t de v a c c i n ă ; 4.
Cert i f icat ş c o l a r ; 5. Cert if icat c o m u n a l p r in c
a r e s ă se facă* d o v a d ă că e l evu l e fiu de c e t ă ţ e a
n r o m â n ş i î n c a r e s ă se a r a t e o r i g inea e tn ică
a p ă r i n ţ i l o r ; 6. Cer tificat c o m u n a l p r in c a r e
s ă s e a re t e n u m ă r u l copi i lo r din familie, v â r s t a
f iecăruia , a v e r e a păr in ţ i lo r şi impoz i tu l ce p l ă t
e sc către s t a t , judeţ şi c o m u n ă .
2. Concu ren ţ i i v o r d e p u n e u n examen de a d m i t e r
e în z iua d e 20 Augus t , ora 8 d i m i n e a ţ a . A c e s t e x
a m e n va c o n s t a din u r m ă t o a r e l e p r o b e :
a) Un e x a m e n m e d i c a l . b) Un e x a m e n muz ica l ,
pen t ru cons t a
r e a a u z u l u i m u z i c a l . c) Un e x a m e n în sc r i
s din l imba ro
mână şi d in ma tema t i c i , i s tor ia Români lo r Şi geograf
ia Român ie i , d u p ă p r a g r a m a cl. i V - a p r i m a r ă
.
3. Foşt i i e levi v o r a d u c e cu s ine la 1 «scr iere
.avizul ş c o l a r s e m n a t de p ă r i n t e
s a u tutor şi e v e n t u a l e l e acte c e le l i p sesc . 4.
In c lase le II, III, V—VIII, se p r i
m e s c , în limita locur i lo r v a c a n t e , şi e lev i de
la alte şcoli n o r m a l e , însă n u m a i p r i n t r a n s f e
r a r e a p r o b a t ă de onor. Minister .
5. Toţi elevii v o r îi interni . Ex t e rn i po t îi n u m a i
e levi i d in localitate,, cu a p r o b a r e specia lă din p a r t
e a P r e a v e n e r a t u l u i Cons i s to r A r h i e p i s c o
p e s c .
6. Taxa şco la ră fixată de P . V. Cons i s tor pen t ru elevii
d in cursu l inferior e s t e de 4500 lei; i a r p e n t r u cei
din cu r su l s u p e r i o r 5000 lei, c a r e s e v a plăti in d
o u ă r a t e egale , Ia î n s c r i e r e şi la 8 I a n u a r i
e
Taxa e x a m e n u l u i de a d m i t e r e în cl I-a es te 400
lei, i a r în clasa V-a este d e 600 lei .
înscrierea în şcoală se face numai.după ce se va dovedi că s'au
achitat toate restanţele taxelor şcolare şi a taxelor de
întreţinere în Internat. .
7. înscr ie r i le s e î a c în zilele de 30 şi 31 A u g u s t .
C u r s u r i l e î n c e p în 1 S e p t e m -
f v r i e , ora 8. 8. .Examenele d e cor igentă se v o r î a c
e
I în 30 A u g u s t şi v o r cons ta din o p r o b ă i s c r i s
ă şi u n a o r a l ă . Corigenţ i i v o r plăt i o ! t a x ă de 100
lei de f i eca re mater ie , i a r r e -i pe ten ţ i i 500 lei p e
n t r u repe ten tă .
9. E x a m e n e l e in tegra le p e n t r u e lev i i r ă m a ş
i neclas i î ica ţ i î n Iunie se îac în 30—31 /August.
10. Abso lven ţ i i c l a se i IV, c a r e a u îos t r e sp inş
i la e x a m e n u l de admi t e r e î n c l a s a V-a , din s e s
i u n e a Iun ie a. c , v o r î a c e a-ces t e x a m e n î n z i u
a de 30 A u g u s t . — In conformi ta te c u a r t . 230 din l
egea î n v ă ţ ă m â n t u l u i p r i m a r - n o r m a l , abso
lvenţ i i d e g imnaz i i s a u c u r s in îer ior de l i ceu v o r
p u t e a îi pr imi ţ i la e x a m e n u l de a d m i t e r e î n c
l a sa V-a n o r m a l ă , î n limita locur i lo r disponibi le , d
a c ă a u ob ţ inu t şi a p r o b a r e a min i s t e r i a l ă , î
n a c e s t s c o p . E x a m e n u l d e a d m i t e r e în cl. V
- a s e face, pe l â n g ă m a ter i i le dela l iceu, şi din muz
ică v o c a l ă şi v io l ină .
11. Toţi e levi i s u n t obligaţi să a i b ă v io l ină cu toc,
p e c a r e o v o r p r e z e n t a î n a i n t e de î n s c r i e
r e .
12. Elevi i v o r p u r t a în m o d obligato r chipiul r e g l
e m e n t a r a l şcoale i şi n u m ă r de o rd ine . Toţi e lev i
i vor a v e a şi cos t u m de g imnas t i că .
13. Elevii v o r a d u c e , d o v a d a d e s p r e p r e s t a
r e a munc i i de r ăzbo iu , fără de c a r e n u v o r pu tea î i
î n sc r i ş i .
14. Condiţiile de p r i m i r e în In te rna t s e p u b l i c ă
de Rec tora tu l In te rna tu luLşcoa le i .
Domni i in te lectual i a i sa te lo r s u n t ruga ţ i , să a t
r a g ă a t e n ţ i u n e a celor in t e re sa ţ i a s u p r a aces
tu i p r o s p e c t şi s ă î n d e m n e p e păr inţ i i c a r e
ar dor i să-şi d e a copii i la ş coa la no rma lă , s ă c e a r ă
a d m i t e r e a la c o n c u r s u l p e n t r u p r i m i r e a
în c l a s a I-a.
Blaj, 5 A u g u s t 1943. DIRECŢIUNEA
I n t e r n a t u l Şcoa l e i N o r m a l e R o m â n e U n i t
e de î n v ă ţ ă t o r i d in Blaj
Condiţiile de primire a n u l ş c o l a r 1943-1944
P r e a v e n e r a t u l Cons i s to r A r h i e p i s c o -p e
s c , cu Ord . Nr. 4 5 4 - 1 9 4 3 a îixat cond i -ţ iuni le de p r
i m i r e la In te rna tu l Şcoa le i N o r m a l e R o m â n e Uni
te d e învă ţ ă to r i p re c u m u r m e a z ă :
1. T a x a pe a n u l ş co la r 1943-44 es te de 35.000 lei.
A c e a s t ă t a x ă de în t r e ţ i ne re în b a n i s e v a
plăt i în 3 r a t e şi, a n u m e : 15.000 l a însc r i e re ,
12.000 la r e î n t o a r c e r e d in v a can ţa de C r ă c i u n
şi 8000 la r e î n t o a r c e r e a din v a c a n ţ a de Paş t i
.
Burs ier i i v o r a c h i t a la î n c e p u t u l a -nului ş c
o l a r r a t a î n t â i a î n t r e a g ă . Ce le la l te r a t e
p e n t r u b u r s i e r i s e vor î ixa d u p ă c e On. Minister
n e v a c o m u n i c a m ă r i m e a burse lor .
In cazu l c â n d în cursu l a n u l u i ş c o l a r pre tur i
le s ' a r r id ica s imţi tor faţă d e c e l e c u r e n t e , P r
e a v e n e r a t u l Cons is tor îş i r e - . z e r v ă drep tu l
d e a impune o s u p r a t a x ă c o r e s p u n z ă t o a r e
.
2. Nici u n e l e v nu se va p u t e a i n s ta la în in t e rna
t la î n c e p u t u l a n u l u i ş c o l a r , d a c ă nu v a a c
h i t a r a t a în tâ ia î n t r e a g ă , p r e c u m şi r e s t a
n ţ e l e din t recu t .
3. F i e c a r e r a t ă t r e b u e p lă t i tă î n î n t r e g
ime ,chiar şi î m c a z u l c â n d e l evu l s ' a r r e t r a g e
s a u a r îi e l imina t în c u r s u l t r i m e s t ru lui .
4. F i e c a r e e l e v v a ach i ta o t axă s u p l imen ta r
ă fixată în cu r su l a n u l u i ş c o l a r , p e n t r u r e p a
r a r e a s t r icăc iuni lor , t axă p r o por ţ iona lă cu p a g
u b e l e c a u z a t e i n t e r n a tului. ,
5. T r u s o u l n e c e s a r se c o m p u n e d in 1 sa l tea
de paie s a u de l â n ă ; o p e r i n ă ; o p ă t u r ă g r o a s
ă s a u p l a p o m ă ; 4 c e a r c e a f u r i (2 pen t ru sa l
tea şi 2 p e n t r u p ă t u r ă s a u p l a p o m ă ) ; 2 feţe de
p e r i n ă ; 2 a c o p e r i t o a r e a lbe p e n t r u p a t ; 5
c ă m ă ş i ; 5 p e r e c h i ' i s -m e n e ; 2 c ă m ă ş i de n o
a p t e ; 4 ş t e r g a r e ; 1 ş t e rga r p e n t r u v a s e ; 2
pe r ech i g h e t e ; o p e r e c h e pantofi de c a s ă ; o p e r
e c h e p a n - . ta loni de ba i e d e c u l o a r e î n c h i s ă
; p e r i i de ha ine şi de g h e t e ; per ie de dinţi ş i o cutie
p e n t r u a r t i co l e l e de toa le tă . P e t o a t e rufele
ca r i se d a u la s p ă l a t s e v a c o a s e n u m ă r u l c e
s e v a ind ica din p a r t e a R e c tora tu lu i . Elevi i d in a
n u l t r ecu t v o r a v e a n u m ă r u l v e c h i u .
6. Toţi e lev i i v o r fi s u p u ş i ' a c e l u i a ş r e g u
l a m e n t i n t e r n .
Blaj, 5 A u g u s t 1943.
RECTORATUL
Liceul C o m e r c i a l R o m â n Uni t d e b ă e ţ i d i n Bla
j
Nr. 1362-1943. ' /
înştiinţare pentru anul şcolar 1943 - 44
In liceul nostru se propune limba i ta l iană . Primirea în
liceu se face în baza unei
cereri legal timbrate (20 lei), înaintată Direc-ţiunei până la
data de 25 August 1943. Nu se va da curs cererilor netimbrate.
Elevii cari cer pentru îutâia oră înscrierea în liceul nostru
vor anexa la cerere următoarele a c t e : a) actul de naştere (dela
of. stării civile); b) actul d e botez ; c) certificatul şcolar de
pe ultima clasă promovată ; d) certificatul de naţ ional i ta te ;
e) certificatul de originea etnică; f) Certificatul că au pres ta t
munca de războiu. Dacă certificatul este eliberat de un particular,
trebue să fie vizat d e o autoritate administrativă; g) buletinul
de revacinare.
Elevii vechi vor înainta numai ce re rea şi actul de sub f).
In cl. I. se pot înscrie absolvenţii a cel puţin 4 clase
primare, cari au împlinit 10 ani şi n'au trecut de 13 ani, iar în
clasele II—VIII absolvenţii claselor I—VII
Taxele* şcolare sunt următoarele : a)
!
-
Pag. 6 U N I R E A
Pentru cursul inferior: 7000 lei.- b) Pentru cursul superior:
8000 lei.
Până lă noui dispoziţiuni, toţi elevii sunt obligaţi să poar te
chipiul şcoalei, iar pe braţul stâng al hainei, pe o bucată de
stofă verde închis, formă păt ra tă de dimensiunea- 6/6, iniţialele
liceului şi numărul de ordine. Cei din cursul superior îşi vor
coase numărul cu fir auriu, iar cei din cursul inferior cu fir
argintiu.
Examene: 1. Examenele de corigentă, atât pentru
elevii ordinari cât şi pentru cei particulari, se vor ţinea în
zilele de 20 şi 21 August.
2. Examenele de diferenţă şi intregale, încep la 23 August,
conform programului afişa t la şcoală.
3. Examenele de admitere în clasa a V-a şi clasa I-a a tâ t
pentru elevii ordinari cât şi pentru cei particulari, încep la 23
August. Aceste examene se dau la următoarele materi i : Clasa I-a
scris: limba română şi matematici; oral: 1. română. Cl. a V-a
scris: limba română, şt. comerciale şi mărfuri, oral aceleaşi
precum şi geografie, matematici şi terminologie germană. Cererile
pentru examenele de mai sus se vor înainta Direcţiunii până la 21
August a. c.
4. Examenele particulare încep în 16 August.
Cursurile'încep în ziua de 1 Septemvrie, orele 8 dimineaţa.
internatul liceului î . Taxa de întreţinere pentru anul
şcolar
1943-44 este: 40.000 lei. Această taxă trebue achitată
trimestrial
în 3 rate şi anume, la intrare în internat: 15.000 Iei, la
înapoierea din vacanţa de Crăciun: 15.000 lei şi la înapoierea din
vacanţa de Paşti: 10.000 lei.
2. Trusoul necesar se pompune din 1 saltea, 2 cearceafuri pe
saltea, 1 perină, 2 feţe de perină, 1 pătură groasă sau plapomă, 1
palton, 6 cămăşi de zi, 2 cămăşi de noapte, 5 izmene, 2 şervete de
masă, 1 pahar, 4 ştergare, 6 perechi ciorapi, 10 batiste, 2 perechi
ghete bune, 1 perie de haine, 1 perie de dinţi, 2 perii de
ghete.
Pe toate rufele ce se dau la spălat se va coase numele elevului
cu aţă colorată, iar după ce se va fixa numărul de control, se va
coase şi acesta.
3. Cererile de înscriere în Internat se adresează Direcţiunii
Internatului până Ia 25 August 1943.
D i r e c ţ i u n e a
Ş C O A L A N O R M A L Ă r o m â n ă u n i t ă d e î n v ă ţ ă
t o a r e din Bla j
A V I Z Se a d u c e la c u n o ş t i n ţ ă că la Şcoa l a
N o r m a l ă de î n v ă ţ ă t o a r e din Blaj cu r su r i l e
î n c e p în z iua d e 1 S e p t e m v r i e a . ' c . c u slujba
re l ig ioasă la c a r e s e vor p r e z e n t a toa te e leve le
.
Cerer i le de î n s c r i e r e şi r e în sc r i e r e se vo r
îna in ta p â n ă la 25 August a. c. La c e r e r e se v a a l ă t
u r a d o v a d a pen t ru m u n c a de folos obş tesc .
E leve le s u n t ob l iga te să-şi p r o c u r e 1 kg . l ână
ca m a t e r i a l p e n t r u lucru , in şi e â n e p ă pen t ru o
re l e de ţ e s u t ; să-ş i p r e g ă t e a s c ă uni forma (şorţ
î n t r e g pepi ta , ş o r ţ mic n e g r u , gu le r a lb , c r a
v a t ă n e a g r ă ) , i a r p e n t r u s ă r b ă t o a r e s ă a
d u c ă cos tum r o m â n e s c .
Elevele c a r i d o r e s c s ă r ă m â n ă ext e r n e — vor
face c e r e r e di recţ iuni i , s p r e
a obţine a p r o b a r e a P reavene ra tu lu i Ordi -na r ia t
Arh i ep i s copesc . In c e r e r e se v a a-r ă t a mot ivul şi
familia la c a r e vo r locu i în Blaj.
E x a m e n e l e de corigentă şi i n t eg ra le se vor ţ ine în
zilele de 2 3 - 2 4 Rugus t , e x a menul de a d m i t e r e pentru
cl. I-a se v a ţ ine în 20 A u g u s t i a r e x a m e n u l de a d
m i tere pen t ru cl. V-a în z iua de 25 Augus t .
In cl. I-a şi cl. V-a mai s u n t l ocu r i l ibere. Cerer i le
de înscr ie re la e x a m e n e l e pen l ru o c u p a r e a aces
tor locuri v o r fi în soţite de u r m ă t o a r e l e acte."
1. Certificat de studii . 2. E x t r a s de naş t e re . 3. E x
t r a s d e botez. 4. Certificat de na ţ iona l i t a te . 5.
Buletin de r e v a c c i n a r e . Taxa ş c o l a r ă p e n t r u
anu l 1943 44 e s t e
de 4500 lei c u r s inferior şi 5000 lei c u r s super ior ,
plăt ibi lă în 3 ra te ( S e p t e m v r i e , Ianuar ie , Apri l
ie) .
Lista m a n u a l e l o r ş co la re v a îi a f işa tă la şcoală
.
'. Blaj, 4 A u g u s t 1943. DIRECŢIUNEA
Liceu l R o m â n U n i t de băe ţ i „Sf. Vas i l e c e l M a r
e " — Blaj
Nr. 3303-1942/43.
Prospect penfru anul şcolar 1943-1944 Conform ord inu lu i Nr.
130.456—1943
al Onor . Minis ter c u r s u r i l e a n u l u i şco la r
1943'44 v o r î n c e p e la 1 Sept . a. c. o r a 8 a. m .
Cererile de înscriere şi reînscriere, l ega l timbrate," s e v o
r î n a i n t a până în ziua de 20 August a. c. — Ele v o r îi s e
m n a t e de p ă r in te le s a u t u t o r e l e , e l e v u l u i
. L a c e r e r e foştii e levi ai l i ceu lu i nos t ru v o r a n
e x a n u m a i avizul ş co la r , i a r cei din cl. III—VIII ş i d
o v a d a de p r e s t a r e a munc i i d e r ă z b o i u şi e v e
n t u a l e l e ac te c e le l ipsesc .
Elevi i d in cl. I. şi cei car i v in dela a l t e scoa le , v o
r a n e x a l a c e r e r e u r m ă t o a r e l e a c t e : 1. Cer
t i f ica tul de s tudi i , d e s p r e u l t ima c l a să p r o m
o v a t ă ; 2. E x t r a s de n a ş t e r e ; 3. Ex t r a s de b o
t e z ; 4. Bulet in de r e v a c c i n a r e ; 5. Cert i î icat . d
e n a ţ i o n a l i t a t e ; 6. Cer t i î ica t de a v e r e .
In c lasa I, vo r fi înscr iş i n u m a i elevi* c a r i la 1
Sept . a. c. v o r a v e a v â r s t a de ce l puţ in 10 an i
împlini ţ i şi cel mul t 13 a n i D i s p e n s a de v â r s t ă d
e b j u m ă t a t e de a n o poa te a c o r d a d i r e c t o r u L
ia r m a i m a r e ( p â n ă la 9 şi la 15 a n i ) Minis terul
(Art. 50 d in Reg.)
Elevii c a r i n u v o r îi pr imiţ i v o r îi î ncunoş t in ţa
ţ i p e n t r u a-şi pu tea ce r e î n s c r i e r e a în a l t ă ş
c o a l ă .
Examene: 1. E x a m e n e l e particulare î n c e p în ziua d e
16 A u g u s t a. c.
2. E x a m e n e l e d e corigentă, integrale şi de diferenţă î
n c e p î n 20 Augus t .
3. E x a m e n u l d e admitere în clasa / . s e v a d a î n 23
A u g u s t . T a x a 400 lei.
4. E x a m e n u l d e admitere în clasa V. î n z iua de 24 A u
g u s t a. c. Taxa 800 lei.
Taxe şcolare: E l e v i i din cursul inferior (cl. I - I V ) v o
r ach i t a t a x a de 7000 Iei, d in c a r e r a t a I, d e 4000
lei se ach i tă la î n s c r i e r e , iar r a t a II. d e 3000 lei
la r e în toa r c e r e din v a c a n ţ a d e C r ă c i u n . '
Elevii d in cursul superior (cl. V—VIII) v o r ach i ta t a x a
d e 8000 lei, din c a r e 5000 lei la î n s c r i e r e , i a r r a
t a II. de 3000 lei d u p ă v a c a n ţ a de C r ă c i u n . In
cazul c â n d
Tipografia Seminarului Blaj
în c u r s u l a n u l u i v a l o a r e a b a n u l u i ar dea
în m o d s imţ i to r , d i r e c ţ i u n e a , cu a ! j C i i " b
a r e a P r e a v e n e r a t u l u i Cons i s t e r , îŞ{ z e r v
ă d r e p t u l d e a i m p u n e o s u p r a t ^ ' c o r e s p u n
z ă t o a r e . . x«.
Elevi i c a r i n u a u o r i g i n e a etnică î 0 m â n ă p l ă
t e s c t a x e dub le .
Cei ca r i a u r e s t a n ţ e d e t axe ş c o l a r e sau de î
n t r e ţ i n e r e la I n t e r n a t u l „Vancean" vor îi î n s c
r i ş i n u m a i d u p ă c e v o r prezenta dovadă d e s p r e a c
h i t a r e a t axe lo r restante
DIRECŢIUNEA
Mi t ropo l i a r o m â n ă u n i t ă — Blaj
Nr. 4600-1943
Concurs de primire ia Teologie Cu da t a d e 19 August s'è pub l
i că con
c u r s de p r i m i r e l a A c a d e m i a d e Teologie pen t
ru a n u l a c a d e m i c 1943—44. V o r putea îi pr imi ţ i a b s
o l v e n ţ i ai l iceului teoretic cu b a c a l a u r e a t şi ab
so lven ţ i a i şcol i lor norm a l e cu d i p l o m a de c a p a c
i t a t e .
C e r e r i l e s e v o r î n a i n t a P r e a v e n . Or-d ina
r i a t A r h i e p . p â n ă la d a t a d e mai sus., însoţ i te
de u r m ă t o a r e l e a c t e :
1. E x t r a s d e b o t e z ; 2. E x t r a s de naşt e re ; 3.
D i p l o m a de b a c a l a u r e a t s a u cap a c i t a t e ; 4.
D o v a d a de p r e s t a r e a muncii, d e r ă z b o i u ; 5. Cer
t i î i ca t de- p u r t a r e din p a r t e a of iciului p a r o h
i a l c ă r u i a aparţine c a n d i d a t u l ; 6. Cert i f icat d
in p a r t e a profes o r u l u i d e r e l i g i e ; 7. Cei d i n
a n u l I vor a n e x a şi u n a n g a j a m e n t d in p a r t e a
părinţilor că v o r r e s t i t u i t oa t e a ju toare le pe c a r
e l e - a r p r i m i fiul lor în s e m i n a r , la caz că din v i
n a lu i s ' a r r e t r a g e din Seminar. A c t e l e d e l a Nr
. 5 şi 6 t r e b u e să îie trimise conf idenţ ia l direct P r e a
v e n e r a t u l u i Ordina-r ia t A r h i e p i s c o p e s c
.
C a n d i d a ţ i i p e n t r u a n u l I se vor -p re - ' z en
ta p e r s o n a l Ia Blaj p e n t r u viz i ta medica lă şi p e n
t r u e x a m e n u l de m u z i c ă vocală, pe z iua d e 19 Aug.
ora 9.
înscrierile l a a c a d e m i e se v o r îace în zilele 1- 2 O c
t o m v r i e p r in prezentarea personală a t u t u r o r c ler ic
i lor la Secre ta r ia t Deschiderea solemnă a anului academic va»
a v e a loc în z i u a d e 3 Oct. i a r lun i , 4 Oct v o r î n c e
p e c u r s u r i l e . Clericii c a r i nu se v o r p r e z e n t
a l a î n sc r i e re , v o r îi conside-' ra ţ i c a r e t r a ş i
d e l a A c a d e m i e -
T a x a a n u a l ă de î n t r e ţ i ne re î n Semi-' n a r e s
t e de Lei 35.000. D e o d a t ă c u înscrier ea , f iecare c le r
i c v a a c h i t a t a x a de însc r i e re de Lei 1620 p e n t r
u a n u l .1, şi H 2 ° p e n t r u an i i II, III, IV, i a r p e n
t r u întreţi-: nere r a t a I de 12.000 lei.. Clerici i săraci ;
da r mer i tuoş i , v o r beneficia de b u r s e .
F i e c a r e s t u d e n t v a p r e z e n t a la intrare în S
e m i n a r h a i n e l e de pa t ş i d e c o r p " c ' c e s a r e
: o s a l t e a c u d o u ă c e a r ş a f u r i , o pia' p o m ă
(ţol) c u d o u ă feţe d e p l a p o m ă (ori. două c e a r c e a f
u r i pt. ţol), o p e r i n ă , trei feţe- de p e r i n ă , d o u ă
c ă m ă ş i d e noap te trei ş t e r g a r e , u n ş t e r g a r de
b u c ă t ă r i e , trei' ş e rve te , o a c o p e r i t o a r e de
pa t , cel p*4 i l V
pa t ru r â n d u r i d e a lbi tur i de c o r p , ş a s e
perechi ' c iorapi , ş a s e bat is te şi reverenda obli' gatorie.
Clerici i din ani i IL—IV v o r aveŞ cusut pe t oa t e h a i n e l
e n u m ă r u l d in a*513' t recut .
V e n e r a t u l c l e r es te r u g a t s ă dea toţ c o n c u
r s u l p e n t r u a l e g e r e a şi î nd rumarea la A c a d e m
i e a e l e m e n t e l o r ce lo r ma i ser ioase ; d i n t r e
iii p a r o h i e i lor. A
Blaj, d in ş e d i n ţ a cons i s to r i a l ă - tintala 22
Iulie 1943.
f