-
Arad, Duminecă 14] 27 Oetomvrie 1912. N-rul 227.
ROMÂNUL R E D A C Ţ I A
şi A D M I N I S T R A Ţ I A Strada Zrínyi N-rul l |a.
INSERŢIUNILE se primesc la adminis
traţie. Malţămite publice şi LOG daschis costă şirul 20 fii.
Manuscriptele nu se in-napoiază
Anul 11. ABONAMENTUL:
hin «n . . 28 -— Cor.
!
imitate an 1 4 — , S luai . . 7— , «Iun* . . 2-40 , Pentru
România şi . străinătate: ga an. . 40 -— franci
t T e l e f o n ,atm oraş şi interurban f Nr. 750.
p internă din România. í Bucureşti, 25 Oetomvrie n. : Cetitorii
Românului, şi peste tot fraţii no-Ijtri-de peste munţi care se
interesează de mersul evenimentelor politice dela noi, vor {desigur
surprinşi de prelungirea crizei interne din România, tocmai acum
când situaţia externă ar cere suspendarea tuturor frecărilor din
lăuntru, pace, linişte şi concordie deplină în sânul partidelor, şi
între partide... Cade ce nu este aşa, vom încerca să arătăm ici in
chipul cel mai obiectiv, — numai pe taehi de fapte, şi obţinându-ne
dela orice predare subiectivă.
De când am scris articolul nostru „Raporturi normale în situaţia
internă din România", publicat în numărul Românului dela 13
Oetomvrie n. — situaţia s'a schimbat, şi Bu s'a limpezit de loc.
Atunci, concentrarea îflnservatoare sub şefia dlui Petre Carp, şi
cil un guvern prezidat de d-sa. părea urma-feacea mai indicată şi
mai neîndoioasă a ne-foderilor, a căror terminare şi reuşită se
cre-fMJio chestiune de două-trei zile... Astăzi «aflăm în faţa
demisiunei dlui Petre Carp :Í şefia partidului conservator; — va
să. %m loc să se fi făcut un pas înainte spre rezolvarea problemei,
s'au făcut mai mulţi îndărăt.
Cari au fost greutăţile noui cari s'au pus a calea înţelegerii
aşteptate şi luate drept sigură de toată lumea?... Ele ţin, în
primul rând, tot de chestia ,,restabilirii raporturilor normale
dintre partide", adecă de ce-
Georges d'Esparbes
Patria! Acum, când răsboiul î n sânge rează Balcanii , îmi
(M nimerit să tradirc pentru rotitorii acestui ziar o prelă de
Georges d 'Esparbés . Acest autor , care s'a k t cunoscut nu de
mult în F r a n ţ a prin romanul său gtáutevar frumos: „La gue r re
en dentel les" , es te coea-kmimim uni curent un povesti tor eroic.
El e unul din tatireţii moderni în proză al eroismului nebun care
Staat armatele franceze pe t impul răsboaelor Mali Revolutului, şi
carp s'a continuat apoi si a ajuns liWteu sub Napoleon 1. i.D.
Georges d ' E s p a r b é s ea re nu are încă vrasta de jfeizeci de
ani. nu face de cele mai multe ori decât Idsa o formă literară
anecdote lor autent ice cari au pitise In acea epocă memorabilă din
istoria F ran ţ e i . Slrile umanitariste cari au absorbit în
zilele noas t re (Hiti (ară n'au fost prielnice scr ier i lor
acestui anii De aceia nu se bucură el poate de popular i ta tea i
are ar merita-o cu drept cuvânt . — Adrian Corbul.
•Urmărit pe de departe de austriaci, regimen-iiugea. In urma
acestei mare dezordine, cu păru-i
latârnând în plete, colonelul călărea crispân-fcsi manile pe
hăţuri; trupul sau fără puteri paplecat pe şea într'o atitudine de
desperare. H timp în timp, el împrăştia în mijlocul mul-pei fugare
cuvinte maşinale, chemări pe cari pKni nu le lua în seamă:
r'inţa ca dl Petre Carp să retracteze acuzările ce a adus
conducătorilor partidului liberal asupra nenorocitei chestiuni a
tramvaielor comunale.
Cine a pus înainte aceasta cerinţă ca o condiţie sine qua non a
concentrării? Liberalii se apară de a voi s'o impună ei, — şi spun
cà această condiţie au ridicat-o şi o susţin
conservatorii-democraţi sau mai bine zis şeful acestora dl Take
lonescu, singurul care tratează concentrarea şi este deci în măsură
de a pune condiţii ca aceasta. Lucrul apare logic astfel, — decât
că toată lumea aci e convinsă cumcă acea condiţie pusă de dl Take
lonescu este rezultatul unei convenţii anterioare a d-sale cu şefii
liberalilor, — deci ca, în mod indirect, stăruirea asupra acelei
condiţii tot dela aceştia din urma purcede.
Destul că dl Petre Carp a refuzat neted să facă retractarea ce
i-s'a cerut, — şi, ca nimenea să nu-1 poată acuza de a fi personal
o piedica a concentrării, a declarat că se retrage dela şefia
partidului conservator şi lasă celorlalţi fruntaşi, în special
primului ministru dl Titu Maiorescu, sarcina de a duce mai departe
tratativele de concentrare cu conservatorii-democraţi.
Tratativele acestea au şi continuat, si continua încă, — dar cu
şanse şi speranţe slăbite, ceeace rezultă şi dintr'un comunicat cam
enervat trimis ziarelor sale de însuşi dl Take lonescu, — comunicat
ce conchide cu constatarea că: „Dificultăţile pe cari le întimpină
încercările unei înţelegeri între partidul conservator-democrat şi
conserva-
— Soldaţi! Opriţi-vă! Luaţi-vă rândurile! Staţi... Nimic nu e
încă perdut!... Curaj! Luptători dela Valmyi de la Jemmapes!..
.
Nenumăratele strigăte ale celor ce gonea ii îi acopereau
glasul.
— Cetăţeni! Franţa invadată vă chiarnă împotriva
tiranilor...
Dar plângerile lui recădeau moarte, ca nişte declamaţiuni. şi
regimentul fugea mereu fără a
;!e lua "ni seama. Insfârşit, după trei ore de goană, obosiţi
dar liniştiţi, oamenii se opriră în vecinătatea satului Badenthal,
în fata Vosgilor, lângă o pădure stufoasă. Ca să nu-şi împovăreze
soldaţii, dintre cari unii simţeau ruşinea unei fugi atât de laşe.
colonelul se aşeză departe de ei.
Se lăsă noaptea. Nici un foc în tabără. Pretutindeni, o
tăcere
posomorită. Fugarii nu-şi puteau pregăti vorba fiindcă gonind
îşi aruncară merindele. Când colonelul trecu ei simţiră suferinţa
şi mânia sa, şi tot ei începură să murmure cei dintâi, aşa cum se
întâmplă tuturor acelora cari se fac vinovaţi de ceva.
Un om se ridică, întunecat: — Solda! - - Patria ţi-o va plăti. —
Încălţăminte! făcu un altul. — Patria!... Glasuri nerăbdătoare îl
întrerupseră:
tor sunt de aşa fel încât în acest moment este mai mult probabil
că nimic nu va putea isbuti..."
Despre aceste dificultăţi se spun mai multe: Aşa, că domnul N.
Filipescu ar stărui sa i-se redea portofoliul răsboiului, deşi
părea a se fi convenit ca el să fie ocupat acum de un general fără
culoare politică,; însă luând dl Filipescu acel portofoliu, pentru
ca să se rezerve un loc în noul minister şi dlui C. C. Arion,
conservatorii ar fi cinci si conservatorii-democraţi numai patru in
cabinetul ce ar fi rămas aşadar să fie prezidat tot de dl
Maiorescu, — şi aceasta nu le convine partizanilor dlui Take
lonescu. Se mai zice că fruntaşii conservatori nu admit ca îu
comitetul executiv al partidului conservator să între un număr egal
de noui şi vechi conservatori, — că ar fi neînţelegeri asupra
distribuirii câtorva înalte demnităţi (primăria capitalei,
prefectura poliţiei, etc.) — în sfârşit alte câteva chestiuni, şi
mai mărunte decât acestea.
Dar mult mai probabil este că dificultatea cea mare, şi care
face să se prevadă neisbu-ţirea încercărilor de concentrare pentru
cazul când s'ar menţine sine qua non condiţia ce a provocat
demiterea dlui Petre Carp din şefia partidului conservator, este
mişcarea ce s'a produs în sânul acestui partid chiar, şi care
ameninţă să ia foarte repede nişte proporţii cu totul
impunătoare.
O întrunire publică s'a convocat, de către unanimitatea
deputaţilor şi senatorilor con servatori ai capitalei ,,în cinstea
dlui Petre Carp şi pentru a-1 invita să rămână în serviciul ţârii".
— O delegaţie a iniţiatorilor în-
— Suntem aproape goi! Cum ne putem noi prezenta austriacilor
numai în cămaşă?
— îmbrăcămintea ca îmbrăcămintea, adăugă im caporal: ne-am lipsi
noi dc ea la nevoie Dar mi avem nimic de îmbucat: dacă asta c
administraţia...
Un soldat care-şi căuta diviziunea, se opri ca să asculte. Era
rănit la ceafă.
Aşa c. Dacă vor merge lucrurile tot aşa Baptiste Albouy se va
încorpora în tivii. Atunci nu va mai auzi frazele naţiunei.
Colonelul şi ofiţerii străbăteau, reci şi impasibili, grupurile
gâlcevitoare:
Nu foamea şi picioarele goale i-a făcut să se retragă, zise
colonelul. Dacă li-ar fi aşa dc tare foame, de mult ar ti năvălit
ei în sat spre a-I jăfui.
-— Oboseala... •— Nu; nici pânea şi nici o pâreche bună de
opinci nu dau soldatului curaj. S'au văzut soldaţi bătându-se cu
stomacul gol. Altceva îi a-pasă pe ei: ignoranţa. Cei mai mulţi din
aceşti oameni nu ştiu ce vream noi să înţelegem când le vorbim de
patrie. Un cuvânt obscur, un sunet, o idee nefixată încă în creerul
lor. Dacă ar pătrunde sensul unui astfel de cuvânt, nu s'ar
retrage, n'ar fugi. Băgaţi bine de seamă, vă repet: dacă l-ar fi
priceput, s'ar fi bătut fără a se gândi să mănânce; mai întâi ar fi
înfruntat moartea, şi mai apoi ar fi cerut poate pâne, mai apoi vă
spun, mai apoi...
-
f a g . ä . „R O M Â N U L" Sâmbătă, 27 Octomvrie 1912.
trunirii se v a prez in tă dlui T i tu M a i o r e s c u spre a
cere c o n v o c a r e a şi a comitetului part i dului, ca să se h
o t ă r a s c ă şi par t i c iparea a c e s tuia la întrunire .
In m o m e n t u l c â n d vor a p ă r e a a c e s t e r în-duri
în Românul, probabi l că a c e a s t ă în trunire la c a r e toţi
deputaţi i şi senatori i c o n s e r vator i din ţară au fost
invitaţ i să part ic ipe , v a mani fe s ta cu a tâ ta putere
pentru dl C a r p , încât una din două v a trebui să u r m e z e :
s a u în lă turarea condiţ ie i pe c a r e şeful part idului c o n
s e r v a t o r n'a vo i t s'o p r i m e a s c ă pre ferind să d e
m i s i o n e z e , — sau z ă d ă r n i c i r e a definit ivă a
concentrăr i i , şi atunci . . .
C e v a urma atunci , n ' a v e m să proroc im, iriärgirnndu-ne
d e o c a m d a t ă c u m a m făgădui t numai la e s p u n e r e a
stări lor de fapt. V a urma un g u v e r n de coal i ţ ie l i b e r
a l o - c o n s . - d e m o c r a t ă ? v a r ă m â n e a reg imul
c o n s e r v a t o r de a s t ă z i ? — urma v a a l ege . — U n
lucru însă e s igur: e m a r e , e n e a p ă r a t ă n e v o i e ca
fără altă nouă z ă b a v ă , să se pună c a p ă t crizei .
Consiliu de miniştri în Viena. Luni înainte de amiazi va avea
loc un consiliu de miniştri comuni în Viena. Din partea guvernului
vor lua parte la acest consiliu prim-ministrul Lukács şi miniştrii
Teîeszky de finanţe şi L. Beöthy de comerţ. Spre acest scop numiţii
miniştri, vor pleca mâne la Viena. Marti, Lukács se va reîntoarce
la Budapesta.
Deschiderea sesiunei viitoare a camerei ungare. In mod
semioficios se anunţă că prima şedinţă a viitoarei sesiuni
parlamentare va fi convocată pe Miercuri 30 Oct. n.
Ministru de externe în audienţă. Ministrul comun de externe,
contele Berchtold, a fost ieri în audientă la M. Sa şi i-a raportat
asupra rezultatului călătoriei sale la Piza.
Demisia iui Tisza? Corespondentul din O-radea-mare al ziarului
„Pesti Hirlap", publică următoarea informaţie despre demisia lui
Tisza: „Noi credem cu siguranţă că Ştefan Tisza va părăsi postul
său de preşedinte al camerei, imediat după închiderea
delegaţiunilor. Deodată cu dânsul se vor retrage şi
vioe-preşedinţii Pavel Beöthy şi Béla Jankovich. Tisza crede că el
şi-a împlinit misiunea (?) sa, făcând ordine în parlament. Pasul
acesta l'a făcut în urma îndem-
Ofiţerii cu cizmele sfâşiate, cu inima strânsă se opriră pe
loc.
— Şi ce vom face mâne? întrebă un căpitan. In zori de zi numărul
duşmanului se va îndoi. Patrulele ne semnalează două regimente cari
se întorc delà asaltul lui Neuf-Brisach. Ne vor ataca, şi dacă ne
va fi încă „foame", dacă vom fi tot „ignoranţi" însemnează că vom
fi măcelăriţi fără folos. Cum să ieşim de aci?
Colonelul se gândea. Şaizeci de ani; paisprezece bătălii, de
opt
ori rănit. Un cap puternic cu trăsături antice, cu părul
răsvrătit. Deasupra ochilor lui se încrucişau două vine enorme cari
se umflară în-•cet-încet. Ofiţerii se apropiară. Ori de câte ori
vinele superiorului lor se umflau, ei îi aşteptau poruncile;
aceasta însemna că colonelul avea o „idee".
— Vom vedea, vom vedea, murmură el, vom încerca-o şi pe asta.
Poate că am găsit leacul. Dacă aş reuşi să-1 alcătuesc, flăcăii mei
vor şti ce însemnează patria; ei o vor şti asta aşa de bine, încât
îşi vor aminti de ea până la moarte.
Ceilalţi îl priviră în tăcere. Bucuria moşneagului era
copilărească, ea îi isbucnea din ochi şi se întindea în toate
brazdele care-i încreţeau obrajii.
— S'a făcut, cetăţeni, zise el; cu toate că duşmanul va fi mâne
îndoit ca număr, noi tot ne vom bate. Porunciţi adunarea în zori de
zi.
nului din partea familiei sale, care se teme de atentate
împotriva „leului delà Geszt". Lumea vorbeşte că deodată cu Tisza
se va retrage şi prietenul de cruce al acestuia, Pavlik, şi amândoi
vor merge într'o mănăstire să se pocăiască.
Desbaterea bugetului în camera austriacă. Ieri s'a continuat
discuţia asupra bugetului anului viitor. Hammer, german radical,
spune că-şi rezervă să facă declaraţii pozitive asupra atitu-dinei
partidului său faţă de preliminarul de buget pentru timpul când se
va fi convins pe depun în ce direcţiune se vor desvolta
evenimentele din Balcani. Deputatul Jäger pledează pentru pace,
accentuând că spre a ne câştiga simpatia popoarelor slave, nu ne
este permis să vărsăm sânge. — Ruteanul Levicki cere drepturi egale
pe seama poporului său din Qaliţia, dominat de Poloni. Cranbi se
plânge de oprimarea
Italienilor. Kmmarz admoniază guvernul să mişte toate pietrile
pentru a-şi câştiga influenţă hotărîtoare în Balcani şi drept aceea
să se păzească ca nu cumva Ungurii, prin politica lor aparte, să-i
zădărnicească toate nizuinţele bune. — După vorbirea lui Kramarz,
şedinţa se închide, anunţânduse proxima şedinţă pe Luni.
*
Demonstraţii socialiste. Bărbaţii de încredere ai organizaţiilor
din capitală au ţinut ieri în localităţile secretariatului
partidului lor o con-ferenţă, în care s'a hotărît aranjarea de mari
demonstraţii în capitală şi în toată ţara cu o-cazia deschiderii
parlamentului în 30 Octomvrie a. c. Demonstraţiile din Budapesta se
vor face în zece locuri deosebite. In aceeaş zi se vor ţinea
adunări demonstrative şi în următoarele oraşe din provintă: Arad,
Debreţin, Cluj, Ora-dea-mare, Pojon, Cinci-Biserici, Seghedin,
Sol-nok, Sabadca, Timişoara, Neoplanta, Zenta şi Zombor.
Polonii împotriva triplicei. Viena 25 Octomvrie.
In chaosul situaţiunei politice în care se găseşte Europa
contemporană va avea cu atât mai straşnică resonanţă moţiunea ce a
luat în şedinţa sa de ieri „Clubul polon" din Viena, cel mai loial
sprijinitor al guvernelor austriace.
Din senin, şi fără ca ceva să fi lăsat vre-o bănuială, s'a pus
la ordinea zilei atitudinea naţiunei polone din Austria faţă de
politica
Noaptea trecu. Oamenii dormitau. Dar acei cari erau prea obosiţi
pentru a putea adormi auziră rumori îndepărtate, din Bodenthalul
plin de lumină. întreg satul era în mişcare.
Cu puţin înainte de zori, oamenii se sculară. Inamicul înaintase
în timpul nopţii: nu mai
era acum decât la o jumătate de leghie. Mergea la pas, dar plin
de încredere, împărţit în trei coloane de cavalerie sosind pe trei
căi deosebite. In loc de două regimente, austriacii aveau acum
patru.
— Ai!... murmură colonelul. — Ar fi o nebunie să rezistăm, zise
un că
pitan. — Ar fi o nebunie şi mai mare dacă ne-am
retrage, deoarece suntem surprinşi şi înconjuraţi. Aşa dar, le
vom răspunde. înainte de a se face ziuă, vom forma careul pe
divizia din dreapta.
— Cetătene colonel, soldaţii nu vor asculta de poruncă. Ii simt
azi şi mai enervaţi decât eri. Dacă n'au putut să se împotrivească
unui singur regiment, ce vor face ei contra patru?
— Răspund eu de ei, şi iată ce-i va însufleţi.
El se întoarse şi dete un ordin. La chemarea bătrânului, o umbră
mon
struoasă şi aşa de deasă încât făcea o pată neagră în întunecata
noapte, pătrunse încetişor în mijlocul oamenilor.
de a l ianţe a monarch ie i , c u s c o p ca să se stab i l
ească ţ inuta c e v o r a v e a să observe de aci î na in te
deputaţ i i po lon i din c a m e r a austriacă şi s ă l i -se dea
instrucţi i c o n c r e t e celor ce suit şi membri ai
delegaţiunilor ce se vor întrii în B u d a p e s t a la începutul
lunei viitoare.
D i scuţ ia n'a fost numai principiară, cil fost numită fără
înconjur problema. S'a coi s ta ta t şi a c e e a c ă în trebarea
es te de intere vi tal pentru î n t r e g n e a m u l po lon , şi
că într împrejurăr i le a c t u a l e clubul po lon din Viei e s t
e s ingurul r e p r e z e n t a n t liber al naţii! p o l o n e
.
P o l o n i i austr iac i 'au trei reprezentanţii g u v e r n u
l din V i e n a . Nic i nu n e a g ă ei consi deraţ ia deoseb i tă
de c a r e sunt părtaşi în con d u c e r e a des t ine lor ţării .
Iar în aceiaş timp ei nu pot uita de fraţii lor nenorociţ i din Rus
ia şi din G e r m a n i a . Ş i d a c ă în Austria între t o a t e
naţ iuni le poloni i s e bucură de cea mai m a r e t recere şi au
favoruri excepţionale, Rus ia şi G e r m a n i a a d u c e legi
excepţ ionale împotr iva po lon i lor să i : în R u s i a pentru
a-i împe-d e c a să în tre în D u m ă , în Germania spre a-s c o a
t e din moş i i l e propri i .
P e n t r u a a v e a inger inţe asupra Rusia nu le es te dată
lor ca deputaţ i austr iac i i o c a l e pol i t ică .
G e r m a n i a însă e s t e a l iata monarchiei priet ina de p
a c e şi de a r m e ia Austriei. Cuo in imă să spr i j inească ei c
a bărbaţ i politician str iaci in terese le ace le i Germanii
aliate c a r e a v o t a t şi e x e c u t ă l eg i excepţionalei
duse cu scopul p r o n u n ţ a t de a stârpi, prin ei propr iare ,
un popor , c a r e le e s t e lor frate i s â n g e şi de l
imbă?
Di scuţ ia a fost foarte a n i m a t ă . La ceas unu din n o a p
t e nu s'a putut a junge la învoi u n a n i m ă cu pr iv ire la
textu l moţiunei, pe cai unii p a r e a-1 fi dorit şi m a i
categoric ded c u m a eşi t în f o r m u l a r e a c e i-a dat
comisii şi c a r e e s t e a c e a s t a :
„Considerând că una dintre puterile t liate cu monarchia, în
urmărirea unei polik contrare principiilor de drept şi de drepţi
aplică împotriva conaţionalilor noştri legi a cepţionale care au oa
scop scoaterea acek de pe glia părintească, clubul polon consta că
această procedură nu poate rămânea i
In agitaţia taberei, lucrul nu se auzi; dar cu toţii îl
înţeleseră.
Bănuindu-1, simţindu-1, desluşindu-1 regim tul numai decât se
însufleţi.
Aiuriţi mai întâi apoi entuziasmaţi, oameii deteră fuga la arme.
Din escuadă în escuadi cu toţii îşi povesteau ideia colonelului; cu
to| îl aclamau; soldaţii bătrâni răgeau de mulţămife Cei tineri se
grăbeau, emoţionaţi, îşi încheii raniţele, îşi numărau cartuşele.
Nişte friguri vu ioase îi stăpâneau. De retragere nici nu nu era
vorba. Nici unul nu murmura. Şi nimănui nu-i mai era foame acum, ci
sete de luptă.
— Ce vă spuneam eu? Mormăia coloneii Aşa e că numai ignoranţilor
le vine în minte aş ceva? Când cei -simplii îşi pun ceva în cap,
aţi să ştiţi că sunt mai pricepuţi decât cărturari La careu!
Manevra fu executată cu tumult. Capitali rupseră diviziile spre
dreapta, strângând piu-toanele la distanţă.
Divizia întâi rămase pe loc, neclintită. C«. de a doua făcu un
semi-ocol la dreapta, ca din centru porni iplutoane la dreapta şi
la stângi'
Apoi dealungul celor patru laturi ale careului, stăpâni tăcerea.
Şi în tăcerea aceia, la spatele oamenilor se auzi o suflare,
respiraţia puternică a unei vieţi obscure, imobile, enorme, Dar
nici un soldat nu întorsese capul. Tof ştiau...
-
Duminecă, 27 Octomvrie 1912.
'Éaintà hotărâtoare asupra ţintei clubului }èn faţă de politica
de până acum de ali-jiff Ű monarchici".
Acest simbure de otravă destructive este ibrăcat în coaja
dulceagă a asigurării despre sprijinul ce deputaţii poloni vor da
ten-finjelor de întărire ale monarchiei prin vo-larea tuturor
cerinţelor militare, şi prin sfa-tolyce se dă anumitor cercuri din
Galiţia dea nu se lăsa seduse de cutare elemente stră-kcare caută a
provoca tulburare pentru ca sä pescuiască mai bine.
I Ştirea a avut efect sensaţional în cercu-; rilepolitice din
Viena, care şi de altcum sunt oarte încordate în urma evenimentelor
ce se «trec în Balcani, al căror eventual sfârşit
'nefavorabil se va resimţi aci în aceiaşi măsură ca şi în
Constantinopol. Toate partidele
;piane s'au adunat imediat pentru a lua poziţie. Presidiul
clubului polon le-a dat următoarele desluşiri, care nu revoacă
nimic i gravitatea decisiunei votate:
„Protestul împotriva politicei Hakatiste are însemnătate
deosebită. Necesitatea de a lua acest pasagiu în moţiune rezultă
din faptul că în Prusia a început o politică cu scop ca tu ajutorul
unor legi excepţionale, cu ajutorul procedurei de expropriare, o
naţiune Întreagă să fie alungată de pe moşia sa. A-semenea
procedură ar putea fi luată ca exemplu şi de alte state în care
vieţuiesc poloni, şi deja din acest motiv a fost silit clubul a lua
atitudine energică".
Poziţia luată de clubul polon din Austria i va clătina temeliile
triplicei, dar va avea urmarea dorită de cei ce au iniţiat-o:
vrând-nevrând, Germania îşi va modifica procedară şi va îmbunătăţi
soarta polonilor săi, pentru a satisface elementul polon din
Austria, ca acesta să continue a sprijini şi susţine politica de
alianţe actuală a monarchiei. Căci Germania nu are nici ea motiv de
a admite slăbirea alianţei triple, mai ales nu slăbirea alianţei
triple din partea Austriei.
Afară de însemnătatea sa generală pentru politica europeană
cazul are însă şi alt rost pentru noi. Cunoaştem încă un stat,
care
Deodată, o trăsătură de foc străbătu orizontul, şi sub această
rază trandafirie, un strigăt ţişni din mijlocul careului.
Un cântec de cocoş !
Ca şi cum ar fi ascultat de acest strigăt, dimineaţa se întinse
luminoasă. Ziua se scoborî Je pe munţi, inundă câmpia, năvăli
deasupra regimentului, îl lumină deaîntregul, ca un ochiu ce s'ar
deschide.
Minune! La spatele ulucilor vibrânde ale artelor, patru rânduri
de care se adaptau celor .patru laturi ale careului, pline de spice
de grâu Sidebuţi de vin, o întreagă recoltă de cereale îi de vii.
Pe care, sindicii satului Bodenthal aşteptau împovăraţi de ani,
gravi şi hotărîţi. In cercul trăsurilor, o îngrămădire de vite, de
pa-
r sări mugind şi ciripind. Vre-o sută de boi şi de raci, de
capre, de oi şi de catâri, găini cu picioarele legate, se
înghesuiau sgomotoase dar paşnice ca la bâlciu. Regimentul părea o
fermă, întreg satui era în careu: cu conducători, cu paul, cu
vinul, cu laptele, cu bogăţia sa; o întreagă patrie în miniatură,
ocrotită de copiii ei, sprijinită de îndoitul zid al inimilor şi al
puştilor lor...
Şi când inamicul se arătă în apropiere, lan-* satin trei şarpe
formidabile împotriva careului, ', îâdejdea strălucea luminoasă în
ochii bătrânului
colonel, iar vocea-i avea inilecţiuni voioase pe când
striga:
- Fac în rânduri prin diviziuni. începeţi... tal!...
„ R O M Â N U L"
are şi el rol, şi desigur rol decizător, în politica alianţei
triple, şi în acelaş timp -are fraţi neîndreptăţiţi în una din
ţările aceleiaş tri-plice. Ce ar fi oare dacă bărbaţii săi politici
ar pune întrebarea ce a pus clubul polon în-grijat de soarta
fraţilor săi?
0 îndoită lecţie politică. n .
Acestea zise cu cea mai deplină sinceritate, — să trecem la a
doua lecţie politică.
Ziarele italieneşti, cele mai serioase şi mai bine informate,
recunosc că pacea se menţine în Balcani numai graţie guvernului
din Bucureşti. Pentru ce? Pentrucă Bulgaria nu îndrăsneşte să se
mişte, înainte de a-şi asigura spatele, graniţa Dobrogei şi a
Dunării.
Este aşa sau nu este aşa, e altă chestie. Ceeace ,e sigur, e că
guvernul român vrea
menţinerea acelui statu quo în Peninsula Balcanică, pe care atât
de mult îl vrea şi Italia. Nici România nici Italia nu ştie ce
soartă ar pu tea avea Macedonia şi Albania, dacă ar eşi de sub
Imperiul otoman, pe oare noi ne permitem să o discutăm în mod cu
totul academic şi numai fiindcă vine vorba.
Dar ziarele italieneşti se întreabă cu mirare: ce interes pot să
'aibă, pentru guvernul din Bucureşti, acei dubioşi cuţovlahi din
Macedonia, când jur împrejur stau românii subjugaţi, în
Transilvania, în Bucovina în Basarabia, fără ca regatul român să
facă ceva pentru ei? Nu numai nu face nimic pentru ei, dar încă
întră în alianţe monstruoase, încheind convenţiuni militare cu
asupritorii lor.
Să ne oprim un moment la aceste convenţiuni militare. Presa
lumii întregi vorbeşte despre ele de ani de zile, iar acum în
urmă
gazetele italieneşti precizează: acordul cu Turcia există încă
delà 1891; el >a fost reînnoit în primele luni ale anului 1911
(ca să se împlinească 20 de ani) şi întărit cu diverse clauze. Tot
aşa ar fi existând o convenţie militară cu Austro-Ungaria, în
virtutea căreia armata română ar trebui să se mişte, în anumite
împrejurări, după un plan al statului major austriac.
Va să zică Românii din Regat sunt nişte fiară sălbatice care, de
îndată ce au fraţi de ai lor sub stăpânirea altor popoare, se duc
să încheie convenţiuni militare cu acele popoare, spre >a-şj
jertfi fraţii. Aşa cu Turcia, unde se sacrifică Românii macedoneni;
aşa cu Ungurii, unde se sacrifică Românii transilvăneni; aşa cu
Austriacii, unde se sacrifică Românii bucovineni. Nu ar mai rămânea
decât Ruşii, spre a sacrifica şi pe Românii ba-sarabeni. Noi sperăm
că presa Europei ne va da în curând şi această veselă ştire.
Nu e nevoie să fie cineva doctor delà Up-sala, ca să priceapă că
România „nu poate" să închee asemenea convenţiuni militare.
Interesul ei este tocmai de a nu fi legată de nici o putere, de a
trăi în bune rapoarte cu toate şi de a-şi ţine cei 300 .000 de
oameni pentru apărarea exclusivă a intereselor sale momentane.
Politica Regelui nostru nu este în contrazicere cu politica
intereselor poporului, cum afirmă „Corriere della Sera". Deşi
Hohenzollern prin naştere, el este astăzi cel mai bun român, cel
mai cald şi cel mai sub-
sceptibil dintre noi toţi, când e vorba de interesele şi de
demnitatea României.
Dar ţara românească poate să aibă astăzi o anumită orientare în
politica sa externă. Se poate. Italia nu are şi ea, mai mult decât
o orientare, o legătură, profund cimentată, de ani şi de ani, care
nu corespunde cu
aspiraţiile iredentiste ale poporului său? Are.
Si iată unde începe a doua lecţie politică. #
Era preşedinte al Consiliului, în Italia, Benedetto Cairoli;
ambasador la Paris, generalul Cialdini; preşedinte al Consiliului
în Franţa, Jules Fery; ambasador francez la Roma, dl de Noailles.
Trăia pe atunci un mare bărbat de stat, care înfăptuise o patrie
germană, iar acum voia să o întărească. Prinţul de Bismark lupta
din răsputeri să atragă pe Italieni cătră dubla alianţă sau să-i
învrăjbească cu Franţa. El inventă Tunisul, ştiind foarte bine, că
de-1 va ocupa Italia, se va supăra Franţa, sau de-1 va ocupa Franţa
se va supăra Italia. El dorea cu sinceritate să vadă pe Italieni în
Tunisia, spre a nu mări prea mult imperiul colonial francez în
nordul Africei. S'ar fi zis că prevedea de atunci incidentul delà
Agadir. Bismark îndemna cu totdinadinsul pe Cairoli să ocupe
Tunisia. Omul de stat italian era un vizionar politic si un suflet
curat. El zicea că preferă ,,la politica delle mani nette", la care
Bismark răspundea: ,,la politica delle mani nette e la politica
delle mani vuote". Pe când guvernul italian respingea ocuparea
Tunisiei şi pleda menţinerea unui statu-quo mediteranian, guvernul
francez pregătea corpul de expediţie, dând încă cele mai solemne
asigurări guvernului italian, in zadar telegrafia Cialdini delà
Paris, că totul e gata pentru ocuparea Tunisiei; Ambasadorul
Franţei la Roma jura că nimic nu-i adevărat, şi era sincer. Când în
fine ocuparea se efectua, toată lumea îşi rupse gâtul, Cairoli,
Noailles şi toţi vizionarii. Cu Benedetto Cairoli însă, căzu delà
cârma afacerilor cel din urmă amic al Franţei, iar
Italia întră în Tripla-Alianţă,alături de Germania şi de Austria
cea odiată. în contra căreia se ridică trecutul, prezentul şi
viitorul Italiei, Custoza. Trentul şi Tirolul, şi în fine
Albania.
Care este morala acestei fabule? Că fiecare om este mai bun
judecător în
casa sa decât străinii; că ziariştii din lumea întreagă se
-aseamănă, iar că unii merită soarta regelui Midas.
Studenţimea bucovineană. Suceava, 20 Octomvrie.
Studenţimea e pătura cea mai plină de viaţă a unei societăţi sau
a unui nesm: idealişti, cari încă nu înţeleg ce e dezdozia,
luptători, ale căror tratări încă nu s'au istovit. In ochii lor
scânteie puterea entuziasmului datator do viată, în miş-ările or se
obsnrvă hotărîrea omului sigur da biruinţă,
şi în acţiunile lor — chiar şi d»că sunt greşite hn punct da
vedere al politicianilor cuminţi — e •otuşi mai multă sinceritate
şi cr 'ngira, ca în atâtea alte lupte pentru un „idea, *'ilie
Dato-'a stndenţ'mii în orice caz nu c ; v ; a sta cu lasulîn carte
sau a se îngropa y,r •••• aboratorii, •?i ea trebuie să vadă şi moi
ah-- - > cugete, că ntunci când porneşte o acţiune sfr ; ; ^
precipi-f.-ze, mai ales într'o ţeară de pr-ia.t.--n şi la un popor,
a cărui fiinţă încă nu e alcii'.Kită într'o formă şi între hotare
definitive. într'o ţară cu o •locietate pe deplin formată şi cu
limite hotărîte, este firesc ca studenţimea să se mărginească
tot
-
„R O M Â N U L" Sâmbătă, 27 Oetomvrie 1912.
mai mult la ocupaţiile ei, să zicem, „profesionale", la studiu,
ca mai apoi să devie membri folositori societăţii, deoarece acum,
fiind încă pe băncile şcolilor înalte, ei n'au încă dreptul să se
pronunţe în chestiile de interes obştesc.
Nu aşa şi la noi. Societatea noastră încă nu e formată, şi dat
fiind că o opinie publică nu există încă, cei mai mulţi, cuprinşi
fiind de-o desorien-tare mai mică sau mai mare, — exceptSm se
înţelege formele convenţionale, pe cari le-sm împrumutat din apus
şi în întrebuinţarea cărora românii noştri sunt admirabili —
studenţii reprezintă, sau ar trebui să reprezinte, pe lângă
„viitorul" neamului, care poate fi bun, însă după unele semne ce
ni-se arată şi nesigur, singura zare luminoasă în întunerecul, în
care bâjbăie cei mai mulţi.
Studenţimea şi în afară de sălile universităţilor a înscris
pagini glorioase în istoria lumii. Ea fiind vecinie răsvrătită şi
mai capabilă să primească ideile noui, ce resar. în propovăduirea
cărora e entuziastă până la extrem, adese a accelerat evenimentele
mari ale istoriei. In Germania ea a luptat mai întâi în contra
atotputernicului Caesar al francezilor şi apoi şi în contra
absolutismului, care ajunse mai nesuferit, ca personalitatea
exilatalui dela St. Helena. Ei au cântat şi au iubit, dar au şi
luptat şi s'au jertfit pentru idealul suprem al neamului lor, şi
astfel şi-au împlinit pe deplin chiemarea, pe care studenţimea
noastră în parte numai o înţelege. Studenţimea germană azi poate
petrece, se poate înfunda în diferite labora-torii şi biblioteci
căci în viaţa publică a ţării nu mai are ce căuta, fiindcă e
absolut inadmisibil ca studenţimea să fie târîtă în diferite lupte
între partidele politice, cari în Germania totuşi au un ideal mai
curat şi mai precis, ca la noi în fericita Bucovină.
Partidele politice devin astăzi tot mai mult nişte asociaţii de
oameni cointeresaţi san, în cazul cel mai bun. de politiciani
„cuminţi", călăuziţi de aceleaşi idei de tot practice, pe când
studenţimea mai ales trebuie s ă se ferească de un simţ practic
prea pronunţat: mai ibine visători absurzi decât politiciani
practici şi cuminţi. Şi de aceea mai de grabă vom înţelegp. ca o
stndenţime — cum e cazul în Rusia — să fie socialistă — socialismul
reprezintând mai mult un ideal decât reprezintă partidele
conservatoare, liberale sau „democrate". Politica aceasta e prea
practică şi chibzuită, şi de aceea e bine când studenţii încă n'au
ajuns prea „cuminţi". Chiar şi dacă au ajuns pe căi greşite, cum e
cazul studenţilor ruşi, totuşi este mai bine decât să fie
„guvernamentali" sau „opoziţionişti". Căci între nedumerirea şi
zăpăceala unui muncitor sau student buimăcit de frazele unui
agitator şi cinismul anarhic al unor asociaţii do politiciani
speculanţi, — cei dintâi sunt totdeauna mai simpatici şi mai curaţi
la suflet, aşa ca nu trebue decât să-i îndrepţi pe calea cea bună,
ca să devie factori folositori societăţii, pe când cei din urmă
nu-s decât oameni favorizaţi de noroc, cari fac afaceri cu bunurile
obştimei. Cei dintâi sunt o turmă rătăcită, cei din urmă speculanţi
ai intereselor poporului. Studenţimei îi este îngăduit şi i-se va
ierta, dacă va ajunge chiar şi pe căi greşite, îmbătată poate de
prea mult „entuziasm", însă vai de neamul acela, a cărui studenţime
se va asocia cu acei, cari, ajunşi prin cine ştie ce joc frivol la
„conducerea" destinelor unei ţări sau a unui popor, nu reprezintă
decât putregaiul unei societăţi.
Puterea de viaţă a unui neam nu se judecă niciodată după
fapteie, fie ele cât de „salvatoare" sau cuminţi, ale unor
politiciani guvernanţi, ci după puterea sa de a se entuziasma şi
resvrăti, înfruntând chiar şi diplomaţia „Europei" sau ironiile
presei „internaţionale"-semite. Economia, industria, agricultura,
nu-s decât instituţii practice, fără îndoială că foarte folositoare
şi indispensabile, însă în clipele mari, când se pecetlueşte pentru
multă vreme soarta generaţiilor omeneşti, un neam numai prin
puterea sufletului său poate birui, des-voltându-se apoi pe această
temelie în cadrele diferitelor instituţii şi ramuri de activitate
practică. Şi se poate vorbi de viitorul unui neam, a cărui
studenţime trăind din burse ar fi materialistă, oportunistă,
cătând numai o căpătuială cât de grabnică ? Se poate zice că o
astfel de studenţime e floarea naţiunii ? O floare în stare de
putrefacţie, parazită, cred că nici cel mai jovial snob nu ţi-ar
pune-o la butonieră sau la pălărie, şi cu atât mai puţin un voinic,
care porneşte la răsboi! Ar trebui să ai o minte zăpăcită ca un fir
putred de paie să-ţi pară o crisantemă albă ca neaua, sau un
student politician, de cari avem atâţia şi în Bucovina, un
„idealist". (Va urma).
Colecta pentru „Aeroplanul Vlaicu III" i.
Transport K. 11.041.10 Cassa de păstrare societate pe acţii
Sasca „Târnăveana" inst, de cred. şi ecou.
Sighişoara Dr. Torna Cornea, dir. de bancă Sighi
şoara „Brădetul" inst, de cred. şi economii
Orlat „Orientul" inst, de credit şi economii
Dobra „Corvineana" institut de cred. şi econ.
Hunedoara „Patr ia" inst, de cred. şi ec. Blaj Victor Mihályi
mitropolit loan M. Moldovan, prepozit Simeon Pop Mat ein Blaj
.Julia" Blaj
50,
20,
20.
30,
20,
100, 200,
50, 20, 20,
I. Br. Hodoşiu Blaj Amália n. Grama Blaj Dr. Victor Macaveiu
Blaj A. C. Domşa Blaj Virgil Pop Blaj Dr. Iuliu Maniu Blaj Dr.
Eugen Solomon Blaj Dr. Danila Sabó Blaj Eugen Nicola Valeria Süciu
Blaj Augustin Cacîani' Blaj loan Maior Blaj Emil Vlassa Blaj Qavril
Precup Blaj Emil F. Negruţiu, agronom Blaj Victor Precup forestier
Blaj loan F. Negruţiu, director Blaj Nicolae Negruţiu Blaj Dr.
Cornel Ordace Blaj Dr. Alexandru Niculeseu Blaj
Total
II.
25, 20, 20, 20, 20, 20, 20, 20, 20, 20, 20, 20, 20, 20, 20, 20,
20, 20, 20, 20,
12.001.10
12. 1ransport G. Teişanu, Gara Ulmeni Dr. Nestor Opreaií adv.
Sânmiclăuşul-
niare Maria Opreau Sânmiclăuşul-inare Colecta din comuna Lancrăm
conform
apelului lansat G. Tomoşiu propr. Constanţa Dr. C. Moga adv.
Braşov Grigorie Cristea, restaureteur Braşov Petre Banda, major
ces. şi reg. Karlsbad Alexe Moldoveanu, com. Karlsbad Venitul dela
serata teatrală a studen
ţilor gimnazişti din Otlaca „Progresul*' inst, de cred. Ilia Dr.
Ştefan Rozvány Ilia Alexandru L. Lăzurianu Bucureşti
001.10 20.—
20.— 20.—
20.— 40.— 20.— 10.— 20.— 20.—
20.— 20.— 20.— 20.—
Total 12.271.10
III. Transport K. 12.271.10
Cu ocaziunea sfinţirei bisericei gr. ort. din Unip s'au colectat
prin Iuliu Crainic paroh 25.—
Sinnon Buda, Pâncota Dr. loan Oltean Lăpuşul-ung. Remus Bortoş
T. Cubin Teologii români din Arad Societatea română de ajutor
„Lumina
şi progresul", Woodlawn-Pa America)
Dr. Victor Todor Şercaia Dr. loan Vescan, adv. Teche Romul Todea
înv. pens. Albac Dr. Teodor Burdan adv. Boroşineu „Cassa de
păstrare" Sălişte Maior d. R. Iosif Musteţiu, Timişoara „Bihoreana"
inst, de cred. Orade Dr. Vasile Bianu, Buzău
20,-20.-20.-40.-
105.-20.-20-20.-20.-
100.-20,-
100,-40,*
Total K. 12.841,1
IV.
„Hatiegana" inst, de cred. Haţeg Iulius Popoviciu, corn. Haţeg
Cesar Theodosiu, propr. Haţeg Marcu Theodosiu, propr. Haţeg
Alexandru Jau, jun. tălpar Haţeg Marcu Jau jun., tăljar Haţeg
Emiliu Socaeiu, protonotar Haţeg Mihai Dugaciu, morar Haţeg Dr.
Vaier Pocol, adv. Petroşeni At. P. Bologa protopop gr. cat. Lupeni
Izidor Saturn, preot gr. cat. Merişor Nicolau Zugrav, preot gr.
cat. Uricani Alinipiu Suciu, preot gr. cat. Iscroni Dr. Nicolae
Olariu, advocat Petroşeni Ludovic Morariu, corn. Petroşeni Vasile
lanza, primpretor Petroşeni Mihail Bociat, notar Livăzeni Vasile
Socol, preot gr. cat. Livăzeni P. Leon I. Man, egumenul mănăstirii
„Prislop" Silvaşul de sus Dr. Valcriu Tr. Frenţin. vicar foraneu
Haţeg „Composesoratul foştilor grăniţeri"
Haţeg Nciolae J'eodosie jun., propr. Haţeg Petru Clecan,
comerciant Puiu Dr. Torna Vasinca, adv. Puiu Dr. Mihai Tirea adv.
Puiu Dr. Victor Popu, adv. Puiu loan Bocaniciu, preot gr. cat. Puiu
Dr. J'oma lenciu, adv. Puiu Dr. loan Hica, adv. Haţeg Petru Manole,
dir. fii. „Ardeleana"
Petroşeni
20,-20.-20.-20,-20,-20,-21.-20.-20,-50.-26.-20.-20.-21;*
.20* 20.-20,-
20..
2h
20,. 2h 20.-20,, .21-. 20,,
,2ar 20,r
.20.-
20.-Dnii contribuenţi din lista IV, de sub nriii
3, 4 au fost anunţaţi şi în prima listă a cokcli făcute din
Haţeg, dar, din greşală, numele k nu s'a publicat. Colecta
„Haţegului" e in până astăzi cor. 1402. Banii se păstrează li banca
„Haţegana".
A V I Z ! Avizăm abonaţii noştri că expediţia zia
rului „Românul" am transformat-o şi în viiÄ foaia se va trimite
după sistemul nou fol şi la foile mari din Budapesta şi
străinătate.
Deoarece aceasta transformare a reclami o muncă uriaşă şi credem
că s'au strecuraţii unele greşeli la adrese, rugăm abonaţii cal nu
primesc ziarul, sau primesc greşit să bine voiască a ne aviza
despre aceasta ca să putea îndrepta momentan greşala comunicândM
totodată şi adresa complectă Ia care trebuit să se expedeze
ziarul.
Adm. ziarului „Românul".
Nou institut de văpsitorie, curăţire şi spălătorie cu aburi.
Aduc la cunoştinţa on. publie, că am deschis
un institut modern de văpsitorie, curăţire şi spălătorie cu
aburi î n A R A D , © o l ţ i x l s t p s u s i i W © i t z « r » J
á n o s .
I n s t i t n t u l : str. Magyar nr. 26. Institatol de p r imi
re : str. Weitzer JánOS (vis-à-ty
de poşta centrală) .
Roagă binevoitorul sprijin, proprietarul:!
[Ka 429_56] Knapp Sándor,)
-
íiöeeá, 27 ttoto«vrre 19H- . R O M A N U L "
Cronică din Paris. tal.este august". — Pârleai sub p loae.
monument al Iul Wllbur Wrlght. Un
Paris, 23 Octomvrie.
K§i (i se pare d-tiţlo, doctore, că răsboiul este au-|tut! El
este de fa.pt în mersul firesc al Naturei. Oa-
I »e distrug, după cum s-e distrug reciproc insec-jinalele,
plantele, demente le . Dar omul, când
fViírba să nimicească po semenii săi, se îmbracă .scânteietoare,
îşi pune pe cap coifuri atrălu-
jLjiltcS ră-sboiului toate roadele geniului său in-El dă astfel
distrugeroi un aspect grandios şi
pn. El II preschimbă într'un rit august..." "Jitiei vorbeste un
personagiu al lui Anatole Franco "l̂ H î W a erăeste adevărul. După
o epocă de vi-
(.UCSUiitarisţe, de visări frumoase dar inutile, răsa r e
însângerează azi Balcanii a reinstalat lu-(tea în minţile
onveneşti. Şi dacă m'ati înteba ce
jßgte Parisul, despre evenimentele din orientul Eu-răspunde că
el revede acum mai limpede
yrilcând, realitatea umană, şi deci realitatea socială,
ofcjstultdecât amănuntele răsboiului càre s'a ince-
ißalcani, spiritul francez este absorbit astăzi de ajţul:
socialismului teoretic şi militant. Cei clar-
Mtl,4e .sigur că au început de mult să-şi facă ilu-ffi a,ceastă
privinţă. Umanitari ştii ale căror visări jiipe. s'au. transformat
cu vremea, în idee fixă, sunt
Iţjirij. cari nu văd lucrurile a-şa cum sunt. Omul e Í - an
răspuns lucizii acestei lumi la frumoasele
fllliciri ale sofiştilor. Omul e otm şi ca atare va ră-I ţesnic
— bubue acum tunul în Balcani. Morţii
rflniţii cari vor acoperi câmpurile de luptă, vor fi o , dar.
hotăritoare dovadă a acestui axiom.
ÍíOBUI eoni , vai! şi cei cari ne vor urma nouă, vor , .acelora
cari ne-au precedat. Sunt aproape o
ti.it ani de când au pornit spre răsăritul înde-il,.oteli{eJo si
mândrele cete de cruciaţi. Astăzi,
I maurii e coalizate ale creştinilor din Balcani, au luat,
[humele crucii armele împotriva vecinilor lor înu-Ipfaii. Armatele
lor vibrează de dorul de a se mă-
ţKW;;«etele turceşti. Ce deosebire găsim noi în-ţ^Wele.şi între
paladinii lui Godefroy de Bouillon
i,al lui Ricard — InLmă-de-leu ? Şi unii şi alţii rint minaţi de
acelaş dor, cu aceia>ş tărie. Doar limba, jntomul, armele şi
pretextele exterioare sunt s
-
..K O M A N U L" Mmbatâ, ài Üctu^ivric
Presa şi răsboiul. Presa informează despre răsboiu. — Răsboiul
se Monsiează delà presă. — Răspunderea presei.—O victorie datorită
unei ştiri de 3 rânduri.
Arcul. 26 Octomvrie. Maşinele ziarelor noastre nu mai au
repaos.
Păcat că ziua are numai 24 de ore. Ar putea să aibă de două ori
atâta şi lucru tot ar fi destul. Publicul e avid de ştiri. Oamenii
se opresc în loc pentru a afla ultimele noutăţi. In redacţie
telegramele curg. Feste tot locul corespondenţi; ii redactorii
lucrează de dimineaţa şi până târziu noaptea. Nimic nu le scapă.
Cel mai mic fapt e transmis prin telegraf. Totul devine interesant,
când are un roi, fie şi infinit de mic, în complexul
răsboiului.
în asemenea împrejurări grave, publicul îşi cia abia seamă de
importanţa presei. Ea trezeşte şi ucide speranţe, urcă şi sceboară
valorile la bursă, excită şi calmează spiritele. Opinia publică
devenită mai sensibilă, reacţionează mai viu la cele ce scrie ea...
Şi răspunderea redactorului ia proporţii uriaşe. In timpuri normale
o ştire inexactă nu poate avea consecinţe prea grave; un cuvânt
aspru, în toiul luptei polemice si sub impresiunea amărăciunii ce
trezesc patimile şi frământările politice, - - trece şi se vindecă
repede. In timpuri grave ca cele în caii tiăim acum, o ştire
greşită poate costa averi şi vieţi şi fericirea a sute de familii;
un cuvânt mai greu poate compromite interesul patriei.
Mai ales ştirile militare trebucse date în asemenea ocaziuni cu
mare băgare de seamă. A-colo unde răsboiul se declară, cenzura
militară opreşte pe cât posibil pubiicarea ştirilor militare, a
căror cunoaştere ar putea fi de folos duşmanului. Dar cenzurei
acesteia poate să4i scape ceva —- aşa că principalul mijloc
preventiv rămâne tot conştiinţa redactorilor. Ei trebuie să fie cu
cea mai mare băgare de seamă la ştirile ce publică şi anume
pentrucă ziarele nu Ic ceteşte numai publicul obicinuit, ci ele au
în ţara duşmană, cetitori mult mai atenţi, aceştia sunt: statele
majore ale duşmanilor.
Pe când mobilizarea trupelor urmează cursul ei, pe când armatele
manevrează pentru a ocupa poziţiunile iu cari vor să decidă pe
duşman a accepta lupta, pe când înaintea lor urmează luptele de
avant-posturi, — la statul major general al armatei se cetesc cu
cea mai mare atenţiune ziarele, sc culeg şi se coordonează ştirile
conţinute într'însele, se triază şi se întrebuinţează petru a
dirija mişcările trupei.
Aşa fiind, gazetele prin publicarea de ştiri militare cu
uşurinţă, pot deveni cele mai teribile trădătoare de patrie. Există
un caz clasic pentru aceasta, un caz menţionat în istoria
răsboiului din 1870, publicat de statul major general german.
in această istorie se spune că la 1870 comandamentul armatei
germane a avut prima ştire despre intenţia lui Mac Mahon de a
înainta pentru a-1 despresura pe Bazaine, — dintr'o notiţă de
gazetă. Era o notiţă c>rc a venit prin Londra ia Berlin şi
reproduc o ştire apărută în ziarul „Le Temps" care suna astfel:
„Armata lui Mac Mahon, adunată la Reims, caută să se u-nească cu
Bazaine".
Această ştire a fost pentru Moltke nepreţuită, şi i-a permis să
ia măsurile cari au dus la complecta înfrângere a armatei
franceze.
Se impune deci marc băgare de seamă în publicarea ştirilor
militare, • • după cum în momente grave se impune o deosebită
scrupulo-zitate şi în publicarea ştirilor de orice fel. Presa poate
deveni sfătuitorul părintesc în împrejurări grele ca cele de acum:
ca poate face să se evite panicele şi poate turna in suflete
balsamul !i-niştei chiar când tunul bubue şi sabia taie.
R ă s b o i u l balcanic. Bidgarîi au împresurat Adrianopolul. —
Turcii au evacuat for tăreaţa Kirk-kilise. Uskübul ameninţa t . —
în preajma unor noui lupte sângeroase . — Veşti despre cădem
oraşului Seniar i . — Mişcările a rmate i greceşt i . — România şi
răsboiul . — Rusia pentn menţinerea păcei europene. — Neînţelegeri
intre marile Puter i . — Apropita cădere al
Sa s sonow.
Ar ud, 20 Octomvrie.
Ştirile sosite de pe câmpul de răsboiu confirma pe deplin
căderea oraşului Kirk-ki-Hse în manile Bulgarilor. Raportul
ministerului de răsboiu turcesc este menit să ascundă populaţiei s
ta rea adevă ra t ă a lucrurilor, spre a nu provoca o depr imare
generală . A-tacul bulgarilor îndrepta t spre Adrianopol în noaptea
de 23 spre 24 a fost delà Nord şi Nordost spre avanpostur i le
turceşti , pe cari le-au alungat după o luptă scurtă , spre a face
loc artileriei bulgare. In zori de zi tunurile bulgare au început
canonada pe toată linia. To toda tă infanteria bulgară năvăli din
Nord şi din Vest asupra forturilor turceşti .
O altă coloană bulgară delà Nord s'a postat aşa ca să le taie
Turcilor re t ragerea . Re t ragerea aces tora s'a făcut în m a r e
de-sordine şi cu mare grabă , lăsând mulţi morţ i , răniţi şi
prizonieri în manile Bulgarilor. O par te din răniţi au fost t
ranspor ta ţ i spre Constant inopol unde au umplut toate spitalele
miiitare, ba chiar universi tatea a fost prefăcută în spital
provizor .
in drumul lor spre Constant inopol Turcii vor căuta să se mai
opuie odată Bulgarilor, în nişte localităţi întări te mai bine,
anume dealungul râului Ergene . Poziţ ia aceas ta a re avantajul că
aripile armate i turceşti at ing din dona părţi ţărmul mării, a şa
că o î tnpresura-re din par tea Bulgarilor este absolut
imposibilă.
Presumtivelc învingeri ale Turcilor asupra Sârbi lor au fost
iscodite pentru a scădea întru câ tva impresia ce a făcut-o
dezastrul delà Kirk-kilise; de fapt însă Sârbii sunt s tăpâni în
Kumanovo, în Pris t ina şi Novibazar . In luptele aceste Sârbii au
dat probe de mari calităţi militare, de r ăbda re şi de o conducere
excelentă.
Depeşe din Sofia anunţa că Bulgarii au ocupat pe lângă alte câ
teva localităţi mai puţin importante şi Pel icsevo. Se pare că
Bulgarii vor ţine cu o par te din a r m a t a lor Adrianopoh' l în
şah, iar cu cealaltă vor pleca spre Constant inopol ; mai târziu va
cădea şi Adrianopolul.
In timpul din urmă veştile despre căderea oraşului Scutari în
manile Muntenegrinilor se înmulţesc, întărind credinţa în
verosimilitatea lor. Cu toate aceste marile puteri, cari ar voi să
localizeze răsboiul, nu se pot înţelege între olaltă. Se aude că
România mobilizează în taină, că ministrul rus Sassonow, prieten al
păcii are să cadă, făcând loc unui u rmaş mai răsboinic, lui Tsar
ikow. Numai bune nu pot fi veştile aceste sinistre.
Lupta delà Kîrk-kilisse.
Constantinopol. - Ieri după amiazi minist rii 1 de externe turc
a trimis ziarelor urmata comunicat oficial:
„Armata noastră delà ost, pentru casai piedece marşul armatei
bulgare care treci frontiera spre ost delà rîul Tundza şi pentru(
totodată s'o silească a primi lupta, precum pentru motivul că în
felul acesta să câştige fn pentru intrarea ajutoarelor în linia de
foc",) folosit de împrejurarea, că inamicul înainta tr'o formaţiune
lungă şi a atacat avangardátn pelor bulgare. Bulgarii au fost
siliţi să sein si astfel să-şi întrerupă marşul. Fiindcă li Iul
acesta armata noastră de ost a reuşitsájn cinuiască pierdere de
timp inamicului, s'a i in ordine, pentru ca să evite lupta
decisi\%\ corei rezultat ar fi fost nesigur. Câteva trup de ale
noastre au executat atacuri frumoas conduse într'un mod excelent.
Prin aceste lut noi ne-am ajuns scopul".
40.000 de morţi la Kirk-kÜk
Constantinopol. — O ştire oficială anim că în lupta delà
Kirk-kilise turcii au ai 16.000 de morţi, iar bulgarii, se
vorbeşte,) ste 20.000 morţi. In total în lupta de 3 zilei
Kîrk-kilise numărul morţilor atinge cifra 40.000.
Groaznic măcel Ia Garam Sofia. -- Din mai multe părţi se
confirmi
Turcii au făcut un măcel groaznic în satul0 novo, lângă Cociana.
147 ţărani bulgari aiit ornorîţi.
Turcii încearcă debarcarea trupd la Vama şi Burgas.
Stara-Zagora. — Turcii continuă încercai lor de a pătrunde cu
trupe în Bulgaria de no atacând porturile delà Marea Neagră. Ieri»
a apărut din nou în faţa Varnei şi a încercat bombardeze palatul
delà Euxiuograd al «J lui Ferdinand. Loviturile au fost însă
greşit) dreptate asupra mănăstirei Si. Constantin.Ti cii au făcut
noui încercări pentru debarcai trupelor la Varna şi Burgas.
Diferend între generalii turd
Frankfurt. „Frankfurter Zeitung" ai Constantinopol, că între
Nasim bey şi Ai paşa comandantul armatei de ost au isl diverginţe
de păreri, cari în urmă au fi planate.
Animata de ost desfăşoară o vie actrvjtl pentru a pătrunde cu
iuţeală în Rumelia-Ori tală. Celelalte trupe cari vor mai sosi pe
cânt de luptă se vor duce direct în Macedonia.H sele luate delà
Greci şi trenurile transpn în fiecare zi 25.000 soldaţi. Fiecare
armatăi mai multe aeroplane. Moralul trupelor turc! este
excelent.
Asediul Adriauopolulul
Constantinopole. - Bulgarii au început i multe atacuri în contra
forturilor externe) fortăreţei delà Adrianopol, însă de atâtea i au
fost respinse. In Adrianopol nu se ştiei despre mişcările armatei
de ost.
Adrianopol. — Acum câteva zlie.aici aii
MANDAT. Acelu ia care cu pri lejul cumpără r i i n o u -
Dantele, cordele, catifele, decoruri pentru haine, taţilor de
toamnă şi iarnă prezintă acest cupon, t H S O T l , C l O r a p i ,
ï U R n U S l 8 1 0 P 1 C 6 a C C e S O H l de CrOltOft; i-se va
acorda 5 % rabat din preţurile noastre ' ' r : solide fixate. se
capătă la « ijj-iiţ|
Filiala din Arad a magazinului de dantele din Budapesta B u l e
v - Andrássy>nf'2 i m « m i — i umi minimum ii iMiiiii ii
imiiiiiiiiiiiiiiiii ii ni m i i imn ••—i mm — palatul Fischer Bit
1
-
miitecä, 27 Oetomvrie 1912. „ R O M Â N U L "
lamiitä starea dc asediu. Populaţia aşteaptă Ita îngrijorare
desfăşurarea evenimente-
„ Rumeiia ostică bântuie mare foamete, comercială tânjeşte.
Populaţia din Adria
na fost provocată să se provadă cu alimente I două luni de zile.
Se pare, că comanda-! militar se aşteaptă ia un asediu de iun-
• toată.' Numeroşi locuitori au părăsit o-I.
Ruşii transpoartă trupe şi mu-nlţiuni în Bulgaria.
'Milo. — Ziieie acestea a trecut prin faţa iii Brăila vaporul
rus ,,Sf. Gheorghe" cu şlepuri la remorca. Atât în şlepuri cât
şi
bordul'vaporului, s 'au putut vedea câteva de soldaţi în
uniformă rusă, precum şi nu-
"oase lăzi şi baloturi conţinând, probabil, rne-şi muniţiuni. De
altfel sunt zece zile de afară de vapoarele ruseşti cari tac
curse
late între porturile basarabene şi cele bui-eşti, numeroase alte
vase transportă ziua şi ptea pe Dunăre, oameni şi mari încărcături,
'dupot ti decât provizii şi muniţiuni de răs-
h de alta parte călători sosiţi de peste Prut că Basarabia are
aspectul unei imense că-i. Zilnic sosesc trupe din interiorul
Rusiei.
Vitejia trupelor bulgare.
Stara-Zagora. •—• Dancii, preşedintele Sobra-reprezentanttil
guvernului în cartierul gela comunicat unor ziarişti următoarele
a-a luptelor de până acum : „Luptele cari au avut loc până in acest
mo-tsunt numai preludiul celor ce vor urma de 'mainte. Ne cunoaştem
bine adversarul şi nu
obiceiul laudelor premature despre mari tii cari n'au avut încă
loc. Un lucru, însă, să spun : entuziasmul soldaţilor noştri este
,'onant. Astfel, se anunţă de pretutindeni,
fii se reped orbeşte la lupta cu baio-"ta, expunându-ise celor
mai mari priniejdii înaintând sub ploaia de gloanţe cu un dispreţ
'eran pentru moarte.
^èmurmărit prima luptă alături de rege. Sulul a ajutat cu mâna
Iui pe un medic să bepe unul din puţinii răniţi. Toţi răniţii
pe-
"'eau, plini de. entuziasm, că au preferit să e-piept la piept
cu baioneta. Faptul a fost Irtnat de comandantul lor, care spunea
că dela început soldaţii au sărit ia asaltul cu
-'•neta". ipul convorbirei s'a apropiat im tânăr
"îierist. Paneif, prezentându-1 ziariştilor, li-a
-Este fiul meu, student în drept la Lipsea, cin vârstă de 18
ani. A intrat ca voluntar.
\să-l reţin la cancelarie, dar el a refuzat, 'nd cu doreşte sa
meargă pe câmpul de
Terminând, Daneif a spus: -Până peste câteva zile vor lipsi
ştiri im-'mte, dar apoi vor veni luptele cele mari.
România şi răsboiul.
Constantinopol. —• Ministrul român d. Mişu in ultimul timp dese
vizite ministrului de
e turc Ncradunghîan. Mele acestea sânt viu comentate în cer-
politice şi diplomatice; atitudinea Ro-in situaţia de acum are o
importanţă ex-
nală. Paris. — Din Petersburg i-se comunică zia-'„Le Temps" :
Msura luată de guvernul român in urma
căile ferate române nu vor mai transporta mm mesagii, este
considerată aici ca o dis-: j preliminară in vederea unei
mobilizări,
Jinueste serioase îngrijorări. Atitudinea a-
ceasta inspira temeti dc o potenţare a pam-la-vismuii'.i in
Rusia, potolit până "acum prin politica lui S.assanov; anume că
panslaviştii au vor înceta de a acuza Austria că ea a inspirat
acţiunea României şi că se vor ridica împotriva a-cestd atitudini
considerată de ei ca o trădare a României faţă de fraţii ei
ortodoxi bulgaii, in favo,-!rea duşmanului comun. z
De altfel maşinile de precauţiune ale României se explica foarte
bine din necesitatea de a-ş păzi irántiéra limitrofă cu o ţară în
stare de râs boiu, fură ca din acest fapt să urmeze că guvernai
român voieşte a se opune unei eventuale extinderi teritoriale a
Bulgariei, fără a-şi asigura de pe acum compensaţii.
In acela:,! timp corespondentul nostru — spune „Le Temps" — din
Berlin, ne comunică următoarea ştire, pe care o reproducem cu toată
rezerva :
„Se svoncşw la Berlin, că România şi Bulgaria au iraiicici nu de
mult un acord secret, care permite Bulgariei a ie încrede şi ăe a
se ră-zima pe ncutanUaiea Roiuâr.iei. Eventual a mers BvJgarhi.
pentru a se asigura pana acolo, că s 'a învoit ca România m ocupe
anumite teritorii t u i g a r s dela marginea frontierei române,
aís'íiítto, re&iu/rca Sllistrei.
Aceste teritorii sunt locuite de populaţie turcească. Acest
acord romăno-bulgar s'ar fi încheiat, se crede la Berlin, prin
intermediarea Vienei".
Noui poziţii cucerite dc greci .
Atem. — Armata greacă din Epir a trecut fruntariile, ocupând
(tapă o lupta crâncenă pasul îutàrii Kaiafa şi târguşorul
Coumtsados,
Ate««. •- Divizia a 4-a a armatei greceşt i a ocupat a s e r r â
ptii'cutl Serfia din apropierea Salonicului. De asemena a ocupat şi
singurul punct întărit de pe Airacinon care duce spre Gozo "i.
Divizia 5-a cu o I r & a d ä de cavalerie a o-cupat
irecâfoarc-a diu Zakrida de pe râul Al-rac.Mxn interzicăm! ori ce
retragere a trupelor turceşti care se află pe dreapta râului şi
care simt prinse bure două tocuri.
Rusia pentru nie»ţinerea păceî europene.
Paris. — !n încursu! acestei săptămâni s e crede cà se v o r
face c u n o s c u t e instrucţ iuni le date de ministrul de e x t
e r n e rus S a s s o n o w , reprezentanţ i lor Rusie i în s tă
inăta te , a supra cărora , ca formă şi cuprins, a hotărât în suş
tarai Nicoiae 11. Iu aceste instrucţiuni se insista că Rus ia este
cuspasa sa contr ibuie c a r ă s -boiui sa i-.c sfârşească câ t mai
curând şi să în tărească , prin sprijinul ei, opera
diplomaţiei.
Ţarui şi guvernul rusesc au as igurarea că nici una din marile
Puter i nu se va opune la introducerea şi realizarea unui p rog ram
de reforme în Turc ia . S e as igură că Sasso -n o w inzistă î-i
circulara s a cu un deosebit optimism asupra faptului că Aust
ro-Ungar ia este ga ia sa sprigine real izarea reformelor în
Macedonia , în t rucât în Viena nu se mai crede câ ar fi un pericol
pentru monarhia habsburgica dacă se va da satisfacţie cererilor
balcanice.
Lupta dela Cuinanovo.
Viena. - „Zeit" anunţă din Belgrad: După ştirile sosite aci
lupta dela Cumanovo care a fost pân'acum cea mai mare, s'a
terminat. Turcii au încercat noaptea un atac, care a decis soarta
luptei. Turcii au avut în foc .3 divizii cu vre-o 71) mii soldafi,
iar armata sârbească
li Tinzi scump, dar să târgueşti ieftin". Aeesta este secretul
succesului nostru.
Cai îi trebuiesc dar ÎILE F R U M O A S E , I E F T I N E
BUN6 • . M ^ . v J ^ ^ = ^ » c , S e 2 2 3 i e o
S ă c e r c e t e z e pe
's Réti f a b r i c a n ţ i d e m o b i l e
arosvisárhely, SZÉCHENYI FIR NR, 4 7
număra peste ÎOO mii. Ciocnirea a fost îngrozitor dc
.sângeroasă, amănuntele încă nu se cunosc , Turcii s 'au retras
spre Üsküb, dar la tot cazul ti ape le otomane i.u vor ii
concentrate acolo ci mai spre sud , deoarece a treia armata s â r b
e a s c ă , care a ocupat Pristina, înaintează spre acest oraş.
Turc i i , prin urmare sunt ameninţaţi cr aripa s iárgá a ior să
fie înconjurată, dacă se vor concentra în Üsküb. împrejurarea
aceasta îi va constrânge pe Turci a renunţa la apărarea
Üskübuiui.
Vaporul „ D a d a " poi'chixiţtoiiai Ü2 greci.
Constantinopo!. — Vaporul român „Dacia" vetüßd úi.t Alexard."Ia
a fost oprit la Pireu de auíorifaíiie greceşti, cari i-ai* făcut o
perchfô-;ie. Sa îic.su pe vapor c-îRera iarci Die^ai-eiC ilsîi çî
Esi;?;? şi medioiä íiassari-Fehmü şî Djev-tCk vcmad 6m Tnfii
l-tania. VÀ an íasí maii cr!i-o*:îeri de eaire íirscí.
Guvernatorul Cretei.
t Sül I ! 1 I i v. ! 1 -1 S
' pi i ,'ti i n u ' i i 1 i v.u t II d ^
Pi s (
i i i ' a i n i i n t t i c i> t tt şi tu
Ot t ; s i'î h J-î , ) I T Ix I » 'Il I 7Ç/
liait / '(h < ' \ ti i i '>
-
Pag. S. „ R O M Á N U L " Sâmbătă, 21 .Octomvrie ml
INFORMAŢIUNl -Arad, 26 Octomvrie 1911.
mormântul lui Caragiale. I n ziarist şi-a adus aminte — singuri
ziariştii mai
au teva memorie în vremurile noastre — şi-a adus a-triinte, pe
când bruma ofileşte frunzele copacilor şi vântul toamnei le
risipeşte pe drumuri, că pentru o vreme ca aceasta se amânase, din
vară, aducerea în ţară a rămăşiţelor pământeşti ale celuia ce fu Ga
rasiale...
„— Trei luni, zice ziaristul 1) — au trecut de când cel care a
fost vioiul Caragiale a închis ochii, în depărtata capitală a
Prusiei. întreaga tară a primit adânc mâhnită vestea, cea tristă,
şi câteva zile personalitatea celui care ne părăsia înainte de timp
a fost mult regretată.
„O datorie sfântă cerea ca trupul unuia din străluciţii fii ai
sufletuluii românesc să fie adus şi înmormântat în pământul tării
care-1 creiase.
„Motive până astăzi neesplicate, poate căldura ino-leşitoare a
verii, poate concediul celor ce voiau să-şi plaseze un panegiric,
şi cine mai ştie ce, a făcut ca îndeplinirea datoriei să fie
amânată „la toamnă".
„Şi iată, primele frunze îngălbenite de mult au căzut, de mult
vântul suflă rece sub cerul ca de plumb, de mult a venit toamna, şi
cu toate acestea rămăşiţele pământeşti ale marelui dramaturg zac
tot în pământ şi sub cruce străină, în cimiterul străin al
Berlinului.
„Pare că toamna e'a grăbit să ne vie anul acesta ca să
învedereze încă odată nerecunoştinţa şi lipsa de pietate a unui
popor fată de marii lui fruntaşi. Si cu toate acestea, când
Caragiale murise, din toate părţile râsăriră prietenii şi
cunoscuţii şi—şi publicau amintirile iscălite pria toate
ziarele.
„Oare dintre aceşti prieteni — unii foarte sus puşi ii cu multă
putere în această ingrată tară — nu e nici unul care să-şi
amintească de datoria lor creştinească? Nici unul nu se mai
gândeşte la cel ce se topeşte îu pământul rece şi umed al
Prusiei?...
„Pământul tării îşi chiamă trupul fiului său, — e o datorie
pioasă de a i-1 reda..."
Si toate aceste bine simţite cuvinte, sub titlurile energice şi
juste: „Datorii neîndeplinite. — Caragiale uitat. — Trupul lui
doarme in pământ străin..."
Aşa este: Pământul tării îşi chiamă trupul fiului său...
Pământul doar' — căci acelora pe cari el îi mai tabdă aicea •—
celor mulţi, — puţin le pasă de Caragiale mort, după cum puţin le-a
păsat de Caragiale viu.
Si „celor mai mulţi" când zicem, nu înţelegem gloata celor de
jos, puzderia celor ţinuţi în mizerie şi întuneric, — ci pe cei mai
mulţi din ceeace Eminescu iiuitnia odinioară „păturile suprapuse",
— oameni cu multă înlesnire de viaţă materială şi eu multe
preten-ţiuni de superioritate intelectuală.
Oameni cu carte, cu diplome do tat felul, oameni .le condeiu —
de copist sau contopişi, — acadeiniciani chiar sau miniştri... —
Adică de cine credeţi dumneavoastră că a fugit Caragiale tocmai în
depărtata cald tală a Prusiei, rece şi umedă (ori poate că n'o fi
tocmai aşa) — adăpoatindunşi acolo scârba şi amărăciunea de câte a
văzut şi a avut să îndure îu tară?
A fugit el de pământul ţării sale sau de mulţimea celor
neştiutori, turmă blândă şi n'aivă în care dorm energiile ce nu e
voe să fie deşteptate ca nu cumva
-
nçcà, 27 Octomvr ie 1912. „ R O M Â N U L ' Pag 9
jNfc comunitatea de avere diu Caransebeş. [«. Din partea
Comunităţii de avere a
reg. confiniar romano-bănăţean Nr. 13 să 'distribui pentru anul
şcolar 1912/13 studen-
ordinari, cari frecventează scoale supere şi de specialitate
diti patrie, ajutoare in
"Aîutoarele să vor copieri numai la acei fii ai ItapiWuritHor,
cari dovedesc progres bun în
íiféiu şi au purtare bună. »jCeice doresc să obţină vre-until
din aceste
are, sunt provocaţi a-şi înainta petiţiile lor ate ra toată
regula comitetului Comunită
ţile avere, până la 20 Noemvrie 1912 st. n. ^{ugările au să fie
instruite cu următoarele
ftomente: fi. Atestat şcolar din anul şcolar 1911/12 în
forfcinal sau în copie legaüsatä, din care se va ; váéa
progresul fiecăruia.
; l Certificat despre frecventarea şcoalei în f m i curent.
>3. Atestat despre averea mobilă şi imobilă a Èbrijuiei.
^Petiţiile intrate după terminul fixat, aseme-lnea $i petiţiile
cari nu vor fi instruate cit documentele specificate mai sus, nu se
vor lua în «fcjderare. Caransebeş, 23 Octomvrie 1912.
[;C«nitetul Comunităţii de avere.
Profesorii principelui Carol. Au fost numiţi , profesori ai
principelui Carol, pentru studiile hffltóaré superioare, următorii
ofiţeri superiori:
Iliescu D., pentru cursul de artilerie; onel Cristescu C ,
pentru arta militară; l t -
colonei Scărişoreanu C , pentru fortificaţie; ÍOr Pavelescu I.,
pentru topografie şi geo-fjâ militară.
ilare catastrofă de drum de fer. „Frankfur-9 Zeitung" află din
Constantinopol că un kfflilitar a deraiat pe linia ferată
Smyrna-
căzând peste taluz. Mai tot personalul oi şi 200 de soldaţi au
fost ucişi iar 200
í răniţi grav.
Atentat plănuit contra lui Sassonov. Se a-|ă din Moscova că
poliţia a-descoperit nu ^ p l ă n u i t contra ministrului de
externe
SajKötiov. In urma unui denunţ secret poliţia a Scut o
descindere la domiciliul panslavistului
'Jwnpv, unde a găsit mai multe bombe şi docu-" litote
jcomprcinuţătoare,' din cari rezultă că
Iváaöy a voit să asasineze pe Sassonov. In a-teflntal acesta
sunt implicate şi mai multe per-tmşuspuse„
4ftftitorirea prinţului Carol. Ziarul „Ade-Krie că vizita
marelui dace Nicohie N cc-
Üimi 1* eu)t>a română stà tn legătnră ea o IMţiuII casa orie
intre prinţal Carol şi fiica cea m i aure a ţarului rusesc, marea
ducesă Olga.
ABC-dar român aprobat. Avizăm pe toţi cei oft, că Ministrul de
culte şi instrucţiune pu-
;*A nr 127.382/912, a aprobat ABC-darul «iôt în ediţiunea a
VlII-a, epuisată, cât şi
ţţ$4mla a IX-a ediţiune. Ioaif Mo'doran, direc-
ffiNtrolog. Văd. Eva Şerban nasc. Timar. i-d-lni notar Şerban
din Voila (comit. Făgă-nepansat Miereari, în 23 Octomvrie n. a
c.
IHfb de 62 ani Rămăşiţele pământeşti s'au de-veşnică odihnă
astăzi în 26 Octomvii« r,.
|fci8 «imiterai gr.-catolic din loc. Odihnească
jţcl vîenezi pe câmpul de răsboi. Chemaţi ytérnul bulgar, au
plecat pe câmpul de răs-imulţi chirurgi excelenţi delà clinicele
din Astfel delà clinica profesorului Eisels-
chirurgii: profesor Paul Clairmont, asişti Denie, Breitner; delà
clinica profesorului henegg asistenţii: docent Exner şi alţii,
din-cei mai buni. Asemenea şi crucea roşie a
deja medicii săi, întâi în tabăra turceas-r'ilpoi la Cetinj«,
Belgrad şi Sofia.
Iliade de boti bulgari, jefuiesc in Dobrogea. de 4, 5 şi 6
Octomvrie v. au năvălit
r'dë hoţi, bulgari, şi au jefuit satele Bugeac, şi comuna
Ostrov. Bandele au farat tot
ce au putut şi au găsit. Multe familii au rămas sărace,
luându-li-se averea agonisită: bani, lucruri de ale casei, vite,
etc. Autorităţile şi jandarmii n'au putut să prindă bandele. Au
fost însă lupte între aceştia, trăgându-se focuri din ambele
părţi.
Ziua morţilor este ziua de 1 Noemvrie. Tot atunci însă oste şi
ziua când deputaţii asaltează în cete dese cassa parlamentului ca
sà-şi iee dietele penirace activitatea lor. N'ar fi mai bine ca
domnii deputaţi fă-i lase pe pol ţ : şti să încaseze dietele? De
fapt numai aceştia aa lucrat, deşi destul de slab, căci trebuiau
să-i scoată din parlament şi pe deputaţii din dreapta, adică ps
guvernamentali. Tuturor deputaţilor ungari ar trebui să li-se deie
diete ca să nu se joace de-a parlamentai. Or, ziua morţilor fiind
ziua în care S9 dau pomeni, deputaţii ungari na fac decât să ceară
şi ei ditte — pomană.
Cari sunt eel mai mari mâneători J Până bine de curând treceau
francezii ca poporul cel mai mâncăcios. O statistică mai nouă însă
arată că nu francezii, ci danezii posed cel mai bun apetit. La
danezi 8*. consumă anual de persoană 287 kg. de pâne. In rîndul al
doilea vin belgienii cu 274 kg. de pâne pentru o persoană la an şi
numai în al treilea rînd vin francezii cu 234 kg. elveţienii se
îndestulesc cu 212 kg. iar germanii ca 208 kg. spsniobi şi
austriaca consumă cam 195 kg , pe când roşii, vestiţi pentru
chefarile lor, totuşi nu consumă de persoană mai mult de 173 kg.
Cei mai puţin pretensivi sunt italienii ca 125 kg. şi portughezii
cu 102 kg.
x Atragem atenţiunea stim. c iitori asupra şcoalei de pomi şi a
pepinieriei de altoi de viţă de vie a firmei Ficher ês Társa din
Aiud—Nagy-enyed. Catalog de preţuri, ediţia cea mai recentă a
apărut chiar acum. Bo 419).
x Cuptoarele „Cora" réclama puţin material de încălzit.
Cuptoarele acestea precum şi alte cuptoare bune şi vetre do fiert
se vând cu preţuri ieftene la ferăria Pöhm János, Arad, pia ţa
Libertăţii (Szabadság-tér). (P. 427—20).
x Iii atenţiunea damelor. Orieaíe Jattá noate să-şi însuşească
uşor întreg croiul hainelor femeieşti, după orice modă, delà Koch
I., renumitul inventator al croiului numit „Europa", pentru suma de
15 cor. Cursul se ţine zilnic a, m. dala 10—11; d. a. delà 3—5 şi
seara delà 8—10. înscrierile şi instructaje se fa* în casa Dr.
Sueiu din str. Luther ni. 1., preenm şi a autorizatul meu, care
cercetează şi case private. Cartea pentru măsură şi de desemn o
primiţi imediat pentru suma de 5 cor., care se de-trage din
didactru. Roagă binevoitorul sprijin Koch I., inventatorul croiului
numit „Europa", în sala deosebită a ospătăriei „Park" din Arad.
x Din esenţia mea se poate pregăti o economisire de 200% ieftin
acasă după carte uşor şi curat lieber, rum, rachiu şi coniac.
Esenţa pentru 1 litru 50 fileri. Rachiu alaş, Anisette, Piersică,
Bendictin, Chartreus, Pere imperiale, Amar, Chimin, Cafea, Coniac,
Maras-ouino, Roze, Vanilia, Esenţă pentru 1 litru ruin, de Amanas
şi rum de Iamaica 32 fileri. Esenţă pentru 1 litru rachiu de prune,
de drojdii şi trebere 20 fileri. 1 litru spirt de 96% rafinat 2
cor. 20 fii. Părul cărunt şi mustaţa cărună se opresc bine eu
vopseaua „IDEAL'' pentru păr care e nestrieăcioasă. Preţul 3 cor.
Se află de vânzare în toată coloarea la Fekete Mihály, droguerie la
„Inger" în Murăş-Oşorheiu (Marosvásárhely).
x A încetat! căderea părului, a.eluia, care întrebuinţează
renumitul şi miraculosul balsam „Venusul" pentru păr al lui dr.
Şepeţianu. Balsamul acesta ajută creşterea, împedecă căderea
părului şi încetează total mătreaţa. de vânzare la Tóth Adorján,
drogheria la „Venus". Lugoj-Lu-gos. Tot aci se capătă şi renumita
cremă .Venus'.
i In atelierul roiuauchc Ioan şi Aurel Cotarii sculptori
tâmplari şi auritoii etc iu Oraviţa-roroâna (Ora-viczafalu,
Krassószörény megye) premiaţi cu medalii ş dplome delà expoziţiile
din Bucureşti, Sibiiu, Pan-ciova şi Lugoj, se lucrează: Iconostase
(temple) fronturi, jeturi, riipde,, chivote etc. adecă întreg
aranjamentul bisericesc, în orice stil şi cu preţuri absolut
solide. La dorinţă pot veni la faţa locului, pe spesele mele,
pentru deplina înţelegere asupra lucrărilor. Spre asigurare nu se
cere înainte nici un ban, până după predarea lucrului: un favor, ce
delà maeştri străini nu se poate avea: La cerere servesc cu
atestate delà lucrări de páca acum. Se capătă chivote şi ripide eu
preţuri foarte reduse, să se ceară de probă desemnuri. Rog
binevoitor»» sprijin româaeic. (Ce 4S6-—-26).
x Németh ţi Kirély, croitorjn pentru H omni Cbi.i. str. Kölö 5,
anunţă on. public român diu loc şi împrejurime, că au sosit ştofe
indigene şi străine, pentru sezonul de toamnă şi iarnă. Pardosii,
paltoane se pregătesc pe lângă preţuri acomodate, conform modei. R
uităm on. public pentru sprijinirea şi mai départi'.
x Adolf Naăler. fabrică de oroloage pentru turnuri, Budapesta
VIII. str. Prater 2. O reco mandăm în atenţia On. public cetitor.
Aeeas: : firmă, după cum suntem informaţi liferează ce' mai
perfecte oroloage pentru turnuri, cu preţ rc dus bisericilor şi
comunelor. Trimite om de specialitate pentru luarea măsurilor
necesare pe cheltuiala proprie. Ia garanţie pentru oroloageie
liferate. Lămuriri şi catalog trimite gratuit celer ce se refer la
acest anunţ din ziarul nostru.
x ln sfârşit nu mai pricinuieşte multă bătaie de ca;> că de
unde se poate cumpăra mai ieftin obiecte de sticlă, porţelan şi
obiecte de decor, deoarece atât a-cestea cât şi cadouri ocazionale
precum şi candelabre pentru lumină electrică se pot cumpăra mai
ieftin i:i prăvălia specială do sticlării a lui Fischer Mór, Arad,
bulev. Andrássy nr. 20. Asortiment bogat de cadre ieftine. Telefon
nr. 568.
Ultima oră Adrianopolul împresurai
de către bulgari. Stara-Zagora. - In acest moment Adriaiu;
polul este împresurat din trei părţi. Turcii numai prin
Dimotitza mai pot comunica cu Con-stantinopolul. Dam Bulgarii vor
reuşi să închidă şi drumul acesta, atunci Adrianopolul va fi c:i
totul izolat de cătră Constantinopol.
Spre Constantinopol. Viena. — Ambasada bulgară din Viena pri
meşte ştirea, că după ce Bulgarii vor fi împresurat
Adrianopolul, nu-si vor mai bate capul să-1 asedieze, ci o mare
parte a trupelor va pleca spre Constantinopol.
Adrianopolul în flăcări! Londra. — Corespondentul lui „Times"
te-
legrafiază din cartierul general, că mai multe puncte a oraşului
Âdrianopol sunt in flăcări. Armata bulgară a trecut pe malul drept
al Măritei, s'a apropiat la vre-o 5 klm. de şanţurile iortăretei şi
a început de aci să bombardeze oraşul. Mai muite granate au căzut
de-adreptui în oraş şi l-au incendiat.
Armata sârbo-bulgară ocupă Stracinul. Londryi. - Din Kiistendil
se telegrafiază,
că armatele sârbă şi bulgară, având un efectiv de 53.000
soldaţi, au ocupat localitatea Stracir, desebizânduşi astfel drumul
spre Uskiib. Trupeij sârbo-bulgare au ocupat punctul Drumja, unde
au pus mâna pe 1200 puşti şi 120.000 cartuşe.
Cu ocaziunea acestor lupte s'a remarcat tirul precis al
artileriei bulgare.
Conferinţa europeană şi pacea in Balcani.
Belgrad. — „Stampa" anunţă, că în cercurile diplomatice din
Belgrad se asigură că în cazul unei victorii a statelor balcanice
ele vor pretinde convocarea unei conferenţe europene, la care să ia
parte, contrar celor întâmplate la congresul delà Berlin, şi
reprezentanţii statelor balcanice. In cercurile diplomatice sârbe
nu sc mai ascunde faptul că în cazul unei victorii pe câmpul de
răsboi, statele balcanice vor cere delà Turcia compensaţiuni
teritoriale.
Căderea Priştinei şi a Coceanei. Constantinopol. — Oficial se
confirmă, că
Sârbii au ocupat Pristina. Comunicaţia între Uskiib şi Mitroviţa
este întreruptă.
După ce au bătui trupele turceşti la Domn-sovo Bulgarii an
ocupat Coceana.
-
Sâmbăta, 27 Octomvrie 1912.
Cronica femenină
Cultivarea plantelor de chilie. Dintre toate plantele, rari
formează decorul chilii-
>lnr,-am zis şi în numărul trei-irt. că palmierii ocupă locul
prim. . : "Ä ! %
Ei se mulţumesc cu puţină lumină, puţ ine raze de .-oare. .şi
puţină g r i j e , - - c u toate că »e pot număra între plantele
cele mai măre ţe . 80 p a r e . n u m a i , că palmierii ar reclama
multă grije şi oboseală, din contră, ei cer mai puţină a ten ţ ie
.
Lucrul principal e să ştie omul umbla cu ei, şi să nu-i ţie în
locuri nepriineioaso lor. Mai întâi ţin să observ, că precum pentru
sănătatea corpului omenesc e de lipsă aerul curait, fără fum. şi
mai ales Iară prav, tot astfel şi pentru plantele de chilie lucru!
principal e aerul . Aer mult. curat , nici prea cald, nici prea
rece, — iată cel mai de căpetenie lucru pentru florile din
chilii.
Soare prea mult încă nu e bine. Mai potrivit, şi mai priincios
acestor plante e soarele, de dimineaţa . Când vezi razele soarelui
de dimineaţă pe florile, sănătoase vezi, cum le scaldă în căldura
binefăcătoare, pare. că sub ochii noştr i cresc.
Când am aşezat odată florile nu e bine să le tot mişcăm. Nu e
bine de ex. să fie florile duse în altă chilie ca să capete soare —
adecă să nu le mutăm şi ici şi colo, ca să pr indă razele soarelui,
ci dacă le-am •aşezat, şi au, zicem 2 ore la zi, soare, nu e de
lipsă să le mutăm în altă chilie ci să le lăsăm să aibă un lor
permanent .
Oala în care sunt puse plantele să nu fie prea mare . Pământu l
să fie compus din u rmă toa re l e : jumăta te gunoi cîe frunze, un
pă t ra r nisip cernut şi un pă t ra r pământ din pădure ; pământ
de mnşinoi, adecă pământ 'scos de soboli, dar din pădure . Când s t
rămutăm florile întru cât se poate nu scuturăm tot pământul ve
-chiu de. pe rădăcini , ci lâsă.m şi din cel vechiu, iar radă
cinele cari sunt rugini te , adecă sunt aşa roşii ca rugina, pe
acele le tăiem. Planta s t rămutată o udăm şi o punem îu loc mai
umbros .
Străar.utarea să se facă totdeauna pr imăvara , — din luna April
începând se poate ori când, dar urai bine e când e timpul ploios şi
cald, căci punând planta s t rămutată iu ploaie, recrearea ei e mal
grabnică.
La s t r ămuta rea plantelor o bine să avem în vedere şi aceea,
că gaura oalei de, flori să fie destul de mare , şi ca să nu se as
tupe uşor, punem peste ea vre-o câteva petr icele de măr imea
alunelor şi vre-o 10 bucăţ i de cărbuni arşi tot de aceea mărime şi
numai după a-ceea punem pământul şi planta, pe care deşi o î n ţ e
penim bine, apăsând pământul pe lângă ea, totuş t r e buie să r
ămână pământul aşa de rar, ca apa cu care udăm florile, să curgă
uşor şi să iasă afară să nu s.tee pe flori ca o baltă.
Palmier i lor nu le trebuie multă apă, iar rădăcina lor aşa
trebuie aşezată , ca delà locul de unde încep frunzele şi în t re
rădăcină să rămână puţ in loc, ca aerul să umble pe sub ea.
Apa cu care le udăm să fie s tă tută . Din când în când dam
palmieri lor câte-o baie înt r 'un ciubăr unde Punem a tâ ta apă
stătută, că t rece peste oală. Aceasta e de lipsă, pen t rucă
uneori se formează viermi la ră dăcină, şi acei viermi strică şi
împiedecă desvol tarea normală a plantei , punându-o însă în apă
viermii vor ie îi la suprafaţă şi uşor îi curăţ im.
După o astfel de baie plantele nu se mai udă 8 zile.
Din când în când e bine să se ude plantele cu apa în care s'a
spălat carnea.
Când cumpărăm plante delà grăd inar , e bine să le ţ i nem 2—3
zile acoperi te cu un organtin umed, până ce ise obicinuiieşte
planta, cu aerul din chilie, adecă eu tempera tura nouă. Dacă aerul
din chilia unde stau plantele e prea uscat, e bine să stropim din
când în când şi frunzele, dar precum la udatul pământului , tot
astfel şi Ia stropitul frunzelor apa să nu fie, nici când prea
rece, ci după ce a stat peste noapte în chilia caldă, numai atunci
udăm plantele cu ea.
Ombra.
C R O N I C A S O d l A L â
Concertul tenorului Rădulescu — Cuvânt de chemare. —
Năsăud, Octomvrie c.
Ştirea, că tenorul Rădulescu în turneul său artistic va cerceta
şi orăşelul nostru cel ascuns între ramurile Carpatilor, a stârnit
valuri de bucurie. Sub impresia acesteia se manifestă deja un
interes neobicinuit fată de concertul lui, care Va avea loc în 3
Noemvrie c. în sala de gimnastică a liceului, seara.
Plecat la drum asemenea unui trubadur din vremuri apuse, acest
apostol al artei adevărate se va opri şi între noi, ca să se
conducă pe câteva momente în împărăţia frumosului vecinie, unde nu
este suferinţă nici sbucium de patimi, ci armonie fără de
sfârşit.
Chemării sale îi vor urma toţi, ceice simt trebuinţa de a ignora
din timp în timp toate grijile traiului zilnic şi a-şi oţeli
forţele sufletului în focul imei admiraţii sincere pentru ideiül
frumosului şi al binelui absolut. Nu ne îndoim, că intelectualii
din văile noastre vor da şi de astă dată dovadă, că mi se mărginesc
la hotarele lumii lor sufleteşti, ci ştiu să folosească orice
ocazie, care aproprie de civilizaţia mondială. Va fi aceasta şi o
mărturie elocventa, că s'au obicinuit să privească rnai departe de
orizontul cultural al mediului, în care trebuie să-şi ducă traiul.
Drept răsplată vor avea prilejul rar să asculte o muzică, ce posedă
toate atribuţiunile unei arte şi care revarsă lumina orbitoare a
unui far faţă de mica schinteie a diletantismului.
Programul este întruparea unei idei norocoase, de a împleti în o
cunună toate ramurile muzicei vocale profane.
Deosebită atenţie s'a dat operei şi aici sunt puse la
contribuţie gloriile muzicale ale tuturor neamurilor, cari vor trăi
deapururea în
creaţiunile lor. Muzica germană o reprezintă Martha, ope
ra ce a plăcut mai mult din ale lui Frideric Flotow (1812—1883)
şi care pe la mijlocul veacului trecut era podoaba tuturor
repertoarelor, întreg cuprinsul ei se reduce la o scenă idilică, pe
care o improvizează două dame din aristocraţia engleză (una dintre
ele este Martha). Urmărite de spleenül tradiţional şi dorind
e-raoţii nouă iau parte la un târg de fete, unde fără voia lor îşi
găsesc stăpâni, — vlăstare necunoscute şi aceştia ale unor familii
vechi. Uniţi prin firele tainice ale iubirei devin în scurt timp
părechi fericite.
Pintre creaţiuntle şcoalei franceze s'a ales piesa cea mai
populară: Carmen de Qeorges Bizet (1838—1875). Acţiunea aeeasteia e
împrumutată din nuvela cu acelaş nume a lui Prosper Mérimée,
tradusă şi în biblioteca „Mi-nervei". Ea ne transpoartă sub cerul
senin al Andalusiei şi aici trece pe dinaintea privirilor noastre
convoiul bizar al gitanelor cu ochi de văpăi urmate de hoţi
contrabandişti şi de toreadori fioroşi. In lumea asta agitată până
la paroxism de patimi se încadrează povestea iubirii între frumoasa
ţigană Carmen şi un soldat, care ia dorinţa ei devine bandit. Si pe
când el ucide şi schingiuieşte, ca să se arate vrednic de iubirea
ei, demonul cu chip de femeie îi cere tot mai multe, iar la urmă îl
părăseşte de dragul unui torero. Această necredinţă avea Carmen să
o plătească cu viata, dar nici iubitul nu-i supra-veţueşte, ci cade
răpus de durere.
Muzele de pe pământul clasic al Italiei încă vor face să răsune
coardele sufletului nostru. Din pleiada celor consacraţi a fost
ales Qae-tano Donizetti (1797—1848). Ne va fi dat să auzim o arie
din opera sa mai puţin cunoscu
ta: ..Llixirul amorului", care însă în privinţa valoarci
muzicale nu. stă cu nimic îndărăptul". celorlalte ale sale: Lucia
Lamermor, Lucrezia Borgia ş. a. .
Urmează Giuseppe Verdi (1813—1901), ne-., storul .muzicei
italiene şi cel mai productiv cultivator al ei. Din celea 28 de
opere ale sale, . Rigoletto e menită să contribuie la deplinătatea
audiţiei. Tragedia, ce se desfăşură în ea c cu atât mai mişcătoare,
cu cât eroul ei, Ri-goltto, e un nebun de curte, care făcându-şi
din râs o meserie, trebuie să-şi ascundă toate durerile, ce l-ar
munci. In piesă mai are şi rolul unui părinte îngrijorat, care face
tot ce-i stă în putere, ca să apere cinstea fetei sale. Dar când
voeşte să-şi răsbune asupra seducătorului, care era însuş
principele, domnul său, îşi ucide din greşală copilul propiu.
Al treilea compozitor, Giacomo Puccini (tiâsc. 1858) face parte
din generaţia de azi, care caută cu stăruinţă căi nouă spre porţile
frumosului. Sujetul operei sale Tosca e identic cu al dramei,
scrise de Victor Sardou pentru teatrul artistei Sarah Bernhard,
mult admirata tragediană a timpurilor noastre. Ea a dat şi rolului
din titlu toată strălucirea numelui sau. rondul pe care e brodată
acţiunea este acel ..risorgimento nazionale" cu sforţările sale
supraomeneşti, care a dat viaţă Italiei uni-' te de astăzi. Un
tinăr pictor e osândit la moarte din partea justiţiei papale,
pentru patriotismul •său. Iubita sa Tosca aduce orice jertfă i-se
cere, ca să-l poată scăpa: trădează secretele conjuraţilor, comite
o crimă etc. Dar toate sunt degeaba şi ea în o desperare fără
margini se si-' nucide lângă cadavrul neînfricatului ei
adorator.
Dl Rădulescu a arătat , că este şi un bun cunoscător al gustului
publicului nostru provinciai, când din toate acestea tragedii
muzicale, cu scene viforoase şi de un realism sguduitor, a ales
câte un cântec, în care eroul îşi destai-nuieşte dragostea. Astfel
este aria, în care Lyo-nell îşi descopere Marthei iubirea faţă de
ea, Don José lui Carmen, pictorul Cavaradossi lui Tosca; iar
nestatornicul principe de Man-lua. stăpânul lui Rigoletto, ne spune
admiraţia sa uşuratică pentru toate femeile. Din accentele acestor
arii se desprinde un lirism romantic, şi fraze muzicale uşoare de
înţeles scot în relief toate nuanţele unui sentiment universal,
care te transpoartă fără să şti în nelămurirea plăcută a unor
crâmpeie de amintiri.
După aceleaşi criterii sunt alese şi piesele din celelalte
genuri muzicale. „Lied"-urile indispensabile le dă tocmai maestrul
lor neîntrecut: Fran Schubert (1797—1828). Două perle preţioase
împodobesc şi de astădată programa: .,Lauda lacrimilor" (Lob der
Thränen), cari pe drept se socotesc a fi limba durerii, cum de
multe ori simt singura mângăere a celor neîndreptăţiţi de soarte şi
„Tu eşti odihna" (Du bist die Ruh'), în care se povesteşte ja-ea
după iubita pierdută, alăturea de spera