-
ANTROPOLOCIA CRICNALA
RESPONSABIL1TATEADE
DR. MINOVICIMEDIC LEGIST
BUCURESCITIPOGRAFIA I FONDERIA DE LITERE THOMA BASILESCU
29, CALEA VICT0RIE17 291896
www.digibuc.ro
-
ANHOPOLOGIA CHMINALA
RESPONSABILITATEADE
DR. MINOvICIMEDIC LEGIST
va10 TECA* ACADEMIE1 *
ROM iWT,
BUGURESCITIPOGRAFIA. i FONDERIA DE LITERE THOMA BASILESCIJ
29, CALEA VICTORIE, 291896www.digibuc.ro
-
?)\%.,\OTECAACADEnEl
AN-TROPOLOGIA CRIYI Alikst
RESPONSABILITATEA
Genesa si natura crime): a fost tot-d'a-una obiectul
rueditatiunilor. cuge-tgtorilor ; dreptul de a peclepsi i scopul
penalitiltel, a fost tot-d'a-una inmod frte vi discutat. Credinta
genoralg a antichitgtel era, cg fatali--tatea, destkul, ar conduce
tte,actiunile ornenesa Ma tArziti, dogma pre-destingreI nlocui
fatalitatea antieg, In ortodoxia cresting. Pe urmg, ve-nirg
teoriile juridice ale liberultii-arbitru si ale TesponsabilitteT,
pe carT-e intemeiatg jurisprundenta actualg. Scla pozitivistg a
tgggduit in moddes6vArsit liberal .arbitru, intemeindu-se, maY ea
smg, pe datele statisti-eeL cari probza' cg crima urmkg nisce legT
generale, striet supuse flue-tuatiunilor causelor 'sociale,
climaterice i chiar cosmice, cut ata.ta regu-laritate ca i numrul
egsgtoriilor, al nascerilor si al deceselor.
S'a cgutat sg se faca ca criminalif srt intro- in medicina
mintalg, dar.s'a recunoscut c actiunea criminalg nu este nici." o
datti, prin ea 1,nsrtsT,semnul alengrer mintale si CA, din contra,
crima si nebunia se escluduna pe alta.
In sfarsit, scla moderng a Anttopologiei criminate, se silesee s
cauteCracterele specifice, .organice, inerente criminalilor, earl"
singure ar puteasg ne dea esplicarea .genesei crime)." si a
nature)." sale, iar scla
vrea s probeze c mediul economic actual, cu alto cuvinte
mizeria.-marelta numr, nasce si perpetuiazg crima.
Ceea ce pare p'anrt acurn nediscutabil, ceea-ce mi se pare un
adevk,netAggduit, nu sunt pgrerile isolate ale vre uneia- din
ac'este din urmg
ci este acstg formulg, care resuMg teoriile ambelor scOli
moderne,anume cii erima e un fapt biologic O. social in acelasi
timp ; adicg, crima,-acstil actiune a unei fiinte vii In societate,
trebue, In caracterele saledistinctive, s5 se reSimtg, In acelas
timp, F,.i de fiinta care o comite si de..societatea In care se
comite.
cu tte acestea, Cat timp a pus acest adevr elementar pang s
a-www.digibuc.ro
-
4jung s6 se impue atentiunel generale, cte obstacole a trebuit s
in-vingg, cate sisteme i-a impedicat calea !
Trebue sg recunscem insg, eh' printre aceste sisteme, nici until
nu s'aimpotrivit mai mult de ctit acela care revendicti, ca
indiscutabil, principialliberului-arbitru. Acest sistem, ingrijat
de srta teorielor sale, a pus, dejur imprejurul crimel, o barier
inviolabil : crima trebuia sg ri5mng unact spontaneti, emanatiunea
une vointe cu des6viirsire libere i supusg,prin acest fapt,
urnagrilor doctrinei responsabilittei absolute. Doctrinacrimei
absolut conscient i su reran liberg, formzg piatra unghiularg
aintregalui edificiti penal si social.
In zadar sciintele ail proclamat cg total se tine si se lgg in
naturcg omul, in maMfestgrile sale sociale, nu pole rmne in afarg
de a-
cest determinism sciintific ; in zadar patologia mintalg, a
arkat transiti -unite ce lgg, unele cu altele, diferitele grade ale
aberatiunei mintale .Tte aceste sfortgri ati r6mas sterile.
Trebuia, pentru a atrage atentianea,sg se vorbeascg o altg limbg,
sg se dea alt-fel de argumente.
EI bine, ggsirea acestei nuoi limbi, descoperirea acestor nut:4
argUmente,este si va fmne marele merit al sclei italiene si al
energiculai ei sef,Cesar Lombroso.
In adeve'r, criminalul, dupe Lombroso i scla lui, naace
criminal. Elna devine criminal, ci nasce ast-fel. E un product al
ereditgtei, e un omconstruit, in generalitatea cazurilor, dupe un
tip special, flat fizicsi moral. Fiintg degradat, el presintg, in
trsurile fetei sale, In propor-tiile craniului i intregului s
schelet, in aptitudinile sale fisiologice,in faculaitile sale
intelectuale, in sentimentele, in gusturile sale, niscesemne, nisce
stigmate, cari '1 pun in afarg de restul menilor i '1 de-semnzg
imediat atentiunei generate.
Lombroso pgrgsesce dat terenul psichiatriei, el incepe se
vorbeascglimba anatomistilor, s exibeze craniurl, anomalii fizice
controlabilemensurabile.
El cr iazg- tipul criminal si 'I ggsesce in atalism o
interpretare al a-re): caracter, pe cgt de curkos pe atat de
atriigaor, isbesce imaginatiuneaacelora pe cad alte concluziunl
sciintifice, mai putin sgomotse, Ii lasOindiferenti. Brusca
aparitie, in snul societtei moderne, a acestuT rejetonbarbar, din
adeferatele timpuri eroice ale umanitAtei, seduce Fin parteasa
romantica i, gratie acestel" doctrine exagerate, se incepu
discutiuneasciintifici a crimei, la care IWO parte chiar spiritele
cele maY. inchise te-orielor nuoi ale patologieT mintale. i elanul
find dat, el continuast6-41: congrese de Antropologie criminal se
tin, opere nuoi si din cein ce mai d valre apar in tte
terile.www.digibuc.ro
-
Pentru acst mare miscare sciintlfic; trebue s fim recunosctori
in)."Lombroso, dar recunoscinta nu trebue s'e. no fac &El
credem, c doctri-nele lui anatomico a absorbit Ora'
criminologia.
Scla italian, fortand aceste caractere anatomice, a creat un tip
crimi-nal 'in afar de fisiologie i sociologie.
Acsta a fcut puterea ei la inceput, ca un lucru cu desvrsire
nog',acsta ns constitue slbiciunea e acuma, in urma
discutinniloranaliselor ce ati urmat i s'a5 fault de antropologii
de pretutindeni.
De alt-fel, cuza antrOpolegiel ctiminale nu este de loc legat5,
de exis-tenta tipului criminal al 10." Lombroso. Partea fundamenta1
a opereinovatorului italian nu se' intemeiaza pe ac6st bazi fragil
i f6rte discu-tabil ; meritul lui Lombroso este, &A a
demonstrat importanta conditin-nilor fizice a criminalilor i ea' a
cerut, in numele sciinteT, reforma pe-depsirei delictelor. El a
cerut s se ia m6suri d sigurant social fat deo categorie de
individi earl nu pot s se adapteze mediului, din cauzaunei
.organizatiunI care fac incapabili la acsta.
CerceWile sciintifice ale lui Lombroso nu stint intreprins2,
dupe cummulti Ii inchipue, ca scop de a micsora penalitatea, ci,
din contr, pen-tra a leclama, inteun scop: de protectie social,
izolarea perpetu afil4torilor de reie, a recidivistilor in
special
In ceia ce privesce ns, tipul criminal, I.ombroso a procedat
ntr'unmod putin sciintific. El a luat, amestecat si la intmplare,
fr nici o ale-gere, tte caracterele anatomice, patologice,
fisiologice si teratologice pecari le prezint un num'r mai mult sa5
rag putin mare de individi,a Tntrebuintat pe urmil metoda medielor
si a serielor si,ast-fel, a ajunssct din seria studiat si din tole
aceste elemente disparate, faimosularlequin cunoscut sub numele de
tipul, ceiminal na, uf i na e destultt chiar reunind tte aceste
caractere, el nu a .reusit a lo gsi de ditla 40 din 100 de
criminali, Si din .acst minoritate el a fcut lege !
De sigur, totalitatea semnelor caracteristice ale tipulni
criminal al luiLombroso, este CAI se p6te de impozanta i
considerabil ; dar acst a-bondent, ac6st profuziune de carac!ere nu
are alt scop, de cat s. ascundslbiciunea i putiria important a
fie-crui caracter, luat in particular .
Nu e niei until din caracterele pe care Lombroso zibe, e. tipul
cri-minal le presintil, care di nu fi fost comblitut si a ciirei
valre s nufi fost contestat.
Sui examinm pe rnd aceste caractere.
**
*
S'a jis de mult, cui omul este o inteligent servit de organe ;
inteli-www.digibuc.ro
-
6genta nu este insg, de cat rezultanta activittei creerulu.
Cceerul find'instrumental activitgteI psichice, organul faculttilor
afective, al tondin-Selor si al inclinatielor, antropologistiI s'au
adresat natural la el, pentru acauta si a. gsi expresiunea intimg
e: moclul al' de a fi a until individ. Totast-fel a frteut si
Lombroso, el a egutat. ma intaiti se ggs.:4 caractereledeosebite po
cart le prezint g. cranial si creerul criminalilor, cricl
creerul,fiind sediul sentimentelor si instinctel.or, determing
faptele si tot el, fliedsediu I inteligenteT, asigurg si dirige
executarea.
,
tiCu tte acestea, nicI until. din caracterele distinctive pe
earl' ol le-a
F, ggsit la criminal)." nu s'ail confirmat de eel' .ce- s'ati
ocupat cm acest ces-[ tiune.
.[ Asa, in coca ce privesce capacitatea cranieng, nu existg nicI
cea mailmic i. concordant intre cifrele diferitiler observator, si
contrazicerile aparindat cc se cornparA, datele autorilor.
Pe cand Lombroso ggsesce rnicroCefalia frecquentg, la criminalI,
Hegersi Bardier gsesce capacitatea cranienrta criminalilor
superierg mediei, iarRank si altiI o gsesce egalg.
.
In realitate, nu exist .nia o anomalie constint io capacitatea
cranienrta criminalilor. Cate-va casurI isolate de tieurI anormale
nu pte constituio adeveratg atipie. Din mil de mesurgtorI
antropometrice ce am ficut,am vedut crt volumul craniului marel
majorittT a. critninalilor nu diferg.de loc de acela al
necriminalilor.
Aceleasi diverginte si contradicerI existg si aceleasI
conclusiunI se pottrage pentru tte Nurile de mesurgtorI craniene ce
s'aii fcut.
MultI autori cred, impreung cu Lombroso, cg caracteristica
craniuluI1 criminalilor ar fi desvoltarea superird a regirtnei
occipito-parietale (adicgfdesvoltarea pgrtei instinctive si
reflexe) si micsorarea prte frontale, unde
i ar fi sediul inteligente. Un alt numer de aubri ail gsit
rezaltate in-verse.
Adeverul este cii, pang acum, nu s'a probat cli gradul de
inteligentrtdepinde de desvoltarea lobilor frontali si e frte
indoios lucru dach' se potetrage conclusiuni, orI cat de putin
sigure, asnpra organisgrel cerebrale,dupg conformatia selor
craniului.
Fisiologia creeraluI n'a ajuns pang adl de a localisa
facultgtile inte-lectuale. Dtip un mare numer de autori (Munk,
Goltz, Meynertt,. Wandt)inteligonta nu pcite avea un sediti special
in creer, pentru c ea rezultdin activitatea tuturor pgrtilor
cerebrale si se ggsesce po tag intindereasuprafetel cerebruluI.
Este dar peste putintg ca s se jadece despre cali-tgtile morale si.
intelectuale ale untif individ, dupe dimensiunile
diferitelorregiuni ale creerului sett
-,c In ceea ce privesce el criminalii art maxilaral frte
desvoltat si. cgforma Maxilarului ar fi un semn al criminalittei,
ni se pare si maiabsurd. www.digibuc.ro
-
Marea majoritate a detinutilor a maxilarul mijiociti, ca tta
lumea.Daca ar trebui s judecam moralitatea until ora dup acest
caracter,
atunci: de ce sit' nu admitem opiniunea HA Albrecht care a
demonstrat,la primal congres de Antropologie criminala, prin
examinarea comparativaa dintilor omului si a aniraalelor, c
crirainalul reprezinta omul normal,pe cand omul onest este un
anermal ! ?
Diformitatile craniului de off-ce natura, din cari Lombroso a
facutun not"' caracter al criminalului nascut, se intalnesc In adr
dese-ori:la criminali, dar niel ele absolut ncI un rol in tiologia
degenerarel:lor morale. Acestea sunt aCcidente patologice cari
merita MCA atentiunea,dar mii se intalnesc frte des la ameni): cei
mai onesti, pe cand ceimai rai criminal): all craniurile cele maI
armonice. Dup cum se scie,craniurile lui Kant si Bichat era:a
asimetrice i Virchow a putut dice ca.un crania diformat nu e
insotit fatal de o turburare intelectuala, pentruea s formeaza
compensatil cari restabilesc echilibrul. De alta parte, Jolydice,
cu frte inulta dreptate, cli, cu cat se studiza craniul, cu ant
segasesce ca el e la tta lumea un organ frte asimetric. Prin
urmare, sopate conchide Cli craniul si -creerul criminalilor risci
sti fie simetrici,pentru ca acesta e un risc coraun pentru tte
craniurile i pentra toticreerii rimanitatei."
De la crania s'a trecut fatal la creer, i s'a cautat-ca din
volumuldin greutatea creerului sa, se faca un semn caracteristic al
crirninalitatei.
Acsta nu se pOte, pentru urmtrele motive :1-ia. Chiar la
individii cari nu sunt criminali, greutatea crew:kiln): pre-
zint variatiuni considerabile : in perida celei mai desavarsite
desvoltarifisiologice s'a gasit cit greutatea medie a. creerulu ar
fi de 1.421 gramela brbati si 1.264 grame la feme, deosbirea Insa,
'intro extreme, potemerge rand la 600 grame.
2-lea. La alienati s'a gasit dese-ori creel')." de o greutate
superiOramedia normale ; mai multi creel.): de a lienati ail
cantarit pang la 1.700grame.
3-lea. Greutatea absoluta a creerutai n'are multa valre in
rapertu-riIe dintre masa encefalica si fenomenele psicho-motoare,
ci are mull maianulta valre'grentatea proportionalti a hemisferelor
i -a diferitilor lor
4-lea. Chiar din greutatea hemisferelor nu se pte aprecia valrea
in-telectuala a until individ, cad acsta depinde mai ca sOma de
num6rulsi de calitatea celulelor, de bogtia anostomoselor si a
relelei ce o for?mza, de desvoltarea circonvolutiunilor, adica de
suprafata creerulu): siprin urmare de cantitatea substantei cenusii
care o acopera. Topinard,observand ea creerii voluminosi ail mal
putine circomvolutiuni, iar ceiwww.digibuc.ro
-
mici ma multe, lice : cnatura are done procedeurl pentru a mad
supra-f eta pe care se Intinde substanta cenusie cugetgtere : sat
maresee in modbrutal massa creeruldi, sail pliskg In mod delicat
suprafata
Benedict, din Viena, a cgutat relatiunile ce pot exista tntre
diferi-tele regiuni cerebrale i instinctele din care ar nasce
criminalitatea i, exa-minnd creera a 12 criminali, ar fi ggsit, In
cele mai multe, o dedublarea prima circonvolutiunI frontale. Dupe
cercetgrile fgcute de Feat, acstaeste o varietate anatomica banalg.
El a examinat sute de creed', nu decriminali, i mg' la toff a gsit
acstg dedublare a cinonvolutiuneifrontale.
Un lucru netaggduit, pe care toti observatora l'at relevat, sunt
nume-resele stigmate de degenerescentg earl se ggsese pe cerpul.
criminalilor.Ast-fel, printre cele mai des -observate sunt
asimetriele fetei, -urechile di-forme, strabismul si alte leziuni
oculare, diformatil alB anaxilarului i ano-malii dental* vica de
conformatie ale palatnluX, asimetriile si dif orma-tale toracelui,
laernii, anomalii ale erganelor genitale, pigmentgia anon-malg a
pielei, noevi etc.
Dar aceste stigmate se ggsesc niult mai mult la alienati, la
epileptici,la idioti. Asemenea se Intalnesc frte des. la eameni
normali. Prin ur-mare, nu se pot considera ca nisce caractere ale
criminalitteI. Este ade-verat, c stigmatele sunt mai numerese si se
observ mai des la recidi-visa, dar cine pole prejudeca, dup
existenta lor, natura criminalg a in-dividului ? Ele nu pet servi
de ct pentru a aprecia .individualitateacriminalului, pentru a-i
areta imperfeetiunile luT fizice morale; eleconstitue semnele unei
tare nevropatice ereditare, i, din acest punct devedere, att
importantg In medicina legalg ; dar nici odat prezenta lor nuva
putea dutoriza, pe nimeni, de a prejudeca cg individul eSte un
crimi-nal ngscut.
Ceea ce se observg, Iii adever, des, printre criminali, este
marele numeral alienatilor. Dupe statisticele antropologistilor,
mai In tte penitencia-role se ggsesc 5-10 la sutg afienati. Aceiasi
proportie o Intilnim 0 Inpenitenciarele nstre. Cif rele
statisticelor, oficiale sunt mult mai midpentru cg administratiele
penitenciarelor ail ca principal ca sg tggdu-iascg maladiile
mintale la detinuti, din caus c le considerg tot-d'a-unaea
simulate. Cauzele acestor turburgri . mintale la alienati stint
tarele e-redifare, degenerescenta. De asemenea multi din criminal):
sunt mph' ne-legitimi, orfani, copii pgrasiti, cari n'ati primit
nici o educatie, ail tritIn mediuri eonrupte ail devenit alcoolicI
spart dese-ori capul, etc.Printre alienatii criminali cei mai multi
ail avut traumatisme la cap, atfost alcoofici, sat att avut pgrinti
alcoolici.www.digibuc.ro
-
Se .g'sesc printr criminall frte multT hubecilI i idiotT, multi
epilep-fie larvat sari degeneratY ereditarI cari, stand. muIt -timp
In Inchistire,devin nebuni incurabili.
La tofl acestI alienati criminalI se gasesc, In cea mg mare
parte, ca-,racterele criminalulul nascut al lui Lonabroso.
Lombroso Insa, nu vrea s recunsc cii acestia sunt a1ienaiI
crimi-nail. El admite cil criminalul Su nascut e un fel de nebun,
dar un ne-bun moral .
Pte oare exista o nebunie moral& Cu totii schn, c un centru
ner--vos pentru moralitate nu exista, un csimt moral), adica un
organ Incare calitatile morale sa fie localisate nu exista, prin
urmare, nu pte finiel o idiotie morala. Cnd se &ewe la
criminal): acsta hps absolutade moralitate, ea nu resulta dintr'o
organisatie morbida a sistemului lornervos, ci din alte conditiunI
ale individnalitateI lor. Sentimental moraleste resultanta cea rag
Inalta a educatiuneI activitate. fisice Intregf, estecea mai Malta
functiune a organisatinneI mintale si ea este ceacare sufera, and
individualitatea psichica e atinsa. Cel d'Intiii simptomal unei
turburari mintale este, In cele maI multe casuri, o slabire a
mo-raliditoi. Daca insu, e imposibil de a proba la un individ c, pe
lIgilabsenta simtului moral, exista i o debilitate mintala sail o
turburarechica, atuna trebue declarat acest individ sanatos la
minte i criminal,chiar and ar presenta o complecta depravatie
morala.
NU.exista maladie mintara constituita numaI din lipsa sinituluI
moralprin urmare, Impreunb.' cu. Krafft-Ebing i cu Nicolson,
frebire sa
recunscem e criminalul nu e un alienat i c crima nu e un
simptomal turburareI mintale.
Nu exista niel o relatiune Intro forraatiunea cranialu i
moralitate,intre diformatiunile craniene i criminalitate. Acolo
uncle acsta relatiuneexista, vorba de un cas patorogic, de
alienatie mintala, iar nu de crinfa.De aceia nu pote eicista Q
antropoIogie criminala, in sonsu I adeverat alcuvntrilul, de aceea
Conclusiele aceste nuoI sefinte trebue sa fie primitecu cea mai
mare reserva.
S'a descris pionomia crimina , s'a mers i mal departe : s'a
descrisfisionomia speciala a fie-cania categoriI de delicuenti,
dupe predominantaboselor frontale, dupe scosatura arcadelor
sprinceralor, dupe forma na-sului, dupe implantatia i abondenta
perului, dupe felul barbel, etc. etcwww.digibuc.ro
-
10
Neap 6rat, nu se 'Ate tgadui existenta unel fisionomil
criminale, dar,iaras, nimic nu e mal absurd .de cat de a judeca
felul crimel dui-A fi-sionomia delicuentului.
Se pte dice, ca fisionomia este un tablo care resuma fiinta
umana.Ea ne arata gradul de perfectiune al forme., gradul de
activitate cerebrala,conditiunile generate ale functiontire
fisiologice.
Din pullet de vedere estetic, ea ne arata frumusefea sa.
uratenia, dupe"'cum trasurile fetel, in intregul lor, sunt armonice
sa desarmonice ; dinpunct de vedere intelectual, ea exprirna forta
sail slabiciunea ideatiuneIsail a facultatilor ce cleriva, prin
desvoltarea relatiy regiunilor in ra-port cu focarele cerebrate si
prin maI multa sa mg putina mobilitatea organelor earl traduc mal
bine Ondirea, adicti a ochilor si a gureI;din pullet de yedere
fisiologic, ea exprima sal buna f unctionare a orga-nismuluI, sail
starea morbida. De multe-orl trasurile feteI omului suferind,sunt
luate drept expresiunea viciului culpabil sail pe punctul de a
de-veni culpabil.
Din punct de vedere moral insil, ,caracterele fisionomiei sunt
'frte fu-gitive, maI tot-d'a-nna ascunse sa prefacute. Daca ochiul
este in adeve'roglinda safletulul, noI nu scim Insu stt citim in
mod limpede in el, pen-tru cii nicI odata privirea until delicuent
nu va :traduce in mod sigurspeta crirneI care a comis-o, de si se
pte citi multe- alte lucrurl asupracaracterului
E o mare gresala de a te lua _dupe fisionomia detinutilor pentru
ajudeca pe aceea a criminalilor pentru ea; ceI capetti ininchisre o
fisionoMie uniforma, care exprima plictisla, neincredere,
in7diferenta. Cea mai mica schirobare, in fisionomia lor, cand ies
din inchi-&Ire, II fac de necunoscut ; de aceea noua metoda a
semnalimentelor an-tropometrice, pe care am introdus7o si la noi cu
marl' jertfe i pe careo mentin i cu ma): marl' lupte, este frte
pretisa pentru recunscerearecidivistilor. .
Fisionomia criminalilor este un caracter cu totul nesigur si nu
meritinicI o increclere. Criminalul schimbi mimica ca i comediantul
; suntnumerse exemple de mail criminall, ale carol: fisionomil,
frte simpatice,nu respira de cat candrea :si inocenta. Fisionomia
nu di nicI un in-dicia pentra a judec, in mod sigur, despre valrea
morala a omuluI,prin urmare, ea nu pte avea nicI o valcire
sciintifica in.antropologia
Fisionomia insi jca un rol frte important pentru diagnostic
siprognostic, numaI la alienati.
Ce sa maI zic despre atatea alte caractere ca earl Lombreso
inzestrzitipul sti criminal ? Pentru a se vedea cat sunt de putin
serise, e destalwww.digibuc.ro
-
11
aret, in trc't, clezacordul ce exist chiar- intre adeptii scelei
luI Loin-broso asupra acestor caractere.
Asa, pentru Lombroso, criminalul este inalt i greti, pentru
Virgilio, inItalia si pentru Thomson, in Anglia, el nu e nic .
inalt, niel greti.
Dupe antropologisti italieni, eriminalul este , mai malt brun de
catblond, dupe antropologistii din Germania si Stieclia e ma malt
blond decat brun.
Dupe Ferri, omucidul are bratul mai lung in Piemont, Venetia,
Emi-lia, Romania, Calabria ; it are mai scurt in Lombardia si
Sicilia si maIscurt hied in Marcia si Napolitania.
Dupe .Iombroso, reti-fcetorii s'ar distinge prin lipsa
sensibilittei dedurere i prin disvultierabilitate.
autori recunosc, din contra, di tot): criminali sunt
nisceLaurent afirmil, c in timp de dol ani cat a fost intern la
infirmeria cen-tral a inchisorilor din Franta, a vdut operand u-se
o multime de rel.-fcetori din cari unii erati omoritori celebrii ;
ei bine, ice el, dacii secompar cu ceea ce se petreCe la
cele-l'alte spitale, contrastul este isbi-tor. Nuesl pte face
nimeni ideie de frica care coprinde pe aceste brute lasenurka cand
li se 'amintesce c trebue sk"- fie operati. La vederea histuriu-lui
sail al fierulni rosu, fruntea li se acoperli de sudre, sunt
coprinside o tremuraturti invincibilti i ip5 de ridicii spitalul in
sus.
Aceleasi diverginti exist si in ceea ce privesce inteligenta
crimina-lilor. Cei mai multi II consider in general ca spirite
debile i incapa-bile, si ea tete acestea nimenI nu a contraqis, la
ultimul congres dinStocholm, pe D-ral Silgestrm cand acesta a eis :
ceti, In ceea ce privescemetdele de instructie, nu e nici o
deosebize intre prizonier i or-ce altindivid de acelay grad de
instructiei. Tar confesorul Inchisrei din.Ahlberg,cpcea asemenea:
eE vorba mai mult de a indrepta vointa detinutuldicle cat de a-I
desvolta inteligenta, la eel' mai multi dintre el i mai cusm la
hoti, inteligenta le este destul de bun ; simtul moral este
acelacare e peryertit.
*
Contradictiile acestea in ceea ce priVesce tip ul criminal al
lui Loin-broso se expficA frte usor.
Pentru ca s poti sk", afirmi c exista abaten i. dela conditiile
normale,e, natural, indispensabil al de mai d'inainte cunoscintl
sigure i pre-cise aeupra acestor cop:Wulff normale. EI bine, tocmai
aceste cunoscintine lipsesc. Cine a descoperit pan acura medfile
absolut netgduite alecapacittei craniene, ale greuttitei creerului,
ale tliei ? Cine cunsce, inmod exact, diferitele moduri de
sensibilitate in conditiuni normale ?www.digibuc.ro
-
12
In ceea ce privesce caracterele psichice, documentele i datele
stint simaT insnficiente. 'Cu sistemul intrebuintat de tombroso
poti sg descoperila r-ftictori caracterele cele mai deosebite, cele
mai disparate, cele maicontrazic6tre. 1 vei ggsi and Ia, cand
curagiosi, cand re1igio, candnecredinciosi, .cand indrgzneti, cand
circumspecti. Dar acsta insmna calai ggsit tipul eriminalunfi ?
Ceea ce face si mai grog si mai nesigur caracterizarea
criminalilor efaptul c mns notiunea criminalulu e absolut vagg i
nehotritg. Asa,de esemplu, Cand compargin creerul unui criminal cu
acela al until in-divid pe care il consideriim ca un tip normal,
suntem noi Ore siguri, cgacest ereer tip nu ar apartine unni alt
criminal mai indernmatec i cumai mult noroc ?
Omul onest, dup scla antropologiei criminale, este acela-care
n'a omoratn'a furat nici odat.Dar ale Crime nu fenian nedescoperite
1 Cate infantidide, elite avorturi
descoperg re justitia, din miile earl se comit ? i pe lngg
aceste crimenedescoperite, cAte- alte infractiuni grave in Contra
morale): nu sunt earlnu cad subt aplicarea legilor si nu se
descoperg sag nu -voese sg le des--copere nimeni !
Cat): ()men): nu sunt onesti, pentru lipsit ocasiunea de a
face,rti, sag pentru c a sciut ascundg crimele si sil evite ori-ce
con-flict crt justitia !
E in adev6r banal si trist in acelasi timp, cg multl mizerabili
earl'calc dilnic In picire drepturile semenilor -lor, nu trAese
nici in inchi-son)", nici In ocne. Cei mai multi poszg in
personagii virtu6se, i suntcei mai onoratl in lumea bogat . a
sal6nelor .
ceea: ce face fen. te anevoisa." aplicarea..principillor
antropologiei lastudial criminalilor. Cand In adev6r, voescl s
cauti caracterele cari deo-.sibesc pe acestia..: de trebue sg'ti
inchipui cg acesti ed-Clati r6s-pund until' tip uniform subt
denumirea de 6nienf onesti.
Dar .re, cat): pretinsl 6meni. onesti, nn sunt pungasi malt Ma
demnde lanturi, de cat multi mizerabill: car zac- prin Puscgrii
.
cati violent): condamnati nu stint nevinovati,- i iarrtsi cap:-
6rnenI paci-niel liberi, nu sunt nisce pungasi:
E greg, e frte greg s" se precizeze in mod categoric notianea
ornu-lui onest aceia a criminalului.
()mat criminal si omit onest nu constitue done categorii obsolut
deo-sebite, farg nici. UP punct de contact, fgrg nici 6
apropiere.
Criminalul nu este o fiintg a parte In unaanitate. Tot ornul are
pa-siuni, inclingri, instincte, earl' pot -sii-1 &Ica' la
crimg. Dacg esceptgm na-turile a cgror perversitate depinde de un
vicili de organisatie, de o ma-ladie, se pte zice, cii criminalul
nu se deosibesce de ornul virtuos de catprin aceea cg n'a sciut
stgpanscg pasiunile sale.www.digibuc.ro
-
13
Grupul criminalilor este dar in moi fatal frte eterogen. In el
se gh-sesee bogaff i grad, savan ignoranti, inte1igen i imbecili,
-voinici
slabi, i acsta esplich pentru ce se pot g'si printre
naturilecele mai.,deosebite, caracterele cele mai opuse, i acsta
arath pentru ce
peste putint,.pentru ce e o munch zadarnich chutarea i ghsirea
unorcaractere car): ar determina tipul
Din aceste cause, errea pe care o comite Lombroso, atribuind
causabrimei organistoulu, o coinite i aceia earl' sustin, eh mimele
ag origineain defectuositatea sail in nedreptatea organizhrei
econonlice a societtel.Acsta o arath in mod admirabil Garofalo
:
bach, n adevr, mizeria .claselor muncitre ar fi unica caush a
critnelintreb : cum .se face atunci, c muncitOrif, fie de la tall,
fie de Ja orase,sunt i eI expusI la agresiuni criminale de tot
soiul ? Cam se face atund,ch In clasele shrace, crimele pasionale,
critnele contra pers6nelor, suntmult mai numerse de ct crimele
ccintra propriethtel?
FArg, indoialA, shrhcia, shrhcia abso1ut daca voiT, exista, dar
cum prin-tre causele ei e, dese ori; lipsa ,de curagiti si de
activit ite, tot asa ea einsotith de un tel de apatie, care nu cerc
alt7cev de cat canservareaexistentei animale. Ceea N rezulth din
shrhcie e cersetoiia, sunt furturilemidi de obiecte alimentare, nu
*NA crime, chcf acsta cere tot-d'a-una ooare care sfortare, de
-bare menii sle41 de srhcie nu stint capabili.
Nu att fmea Indmnil la crimh, cht imposibilitatea de a-si
procuraatAtea plceri, de eari vede eh se bucurh favorisatil
norocului; in crapmai cut smh, ornal e perpetuil condamnat la
supliciul lui Tanta].
Etalagiul nerusinat al boghtia al luxului, diamantele aural
expusa vitrine, propaganda atroce a criminalithtei, ce e face de
acele ziare,cari MAres3 zilnic tiragiul prin tlesbrierea detaliath
a 'crimelor shvr-site sag inventate, contribue mutt 'mg malt la
shvrsirea crimei, de cAtmizeria, de cat fmea.'
i nu numoi cei din clasel& shrace sunt mpini ast-fel la
crimh. Tre-buintele -aunt relative cu dorihtele i ac6stea en
Conditia stiecialh a indi-vidului. Dup cum acel care ucrz ca
bratele, pentru un modest salari,se simte siirac fats de sthpinul
sell, tat asa micul proprietar se simteshrac fath de marele
proprietar, scriitoral fath de sofa! sal de biuroil.
cu cat te urci pe scara socialh, cu atfit splendrea bogritiel
aceluia careocupa un loc mai superior altuia, umbresce pe a
acestuia din urmg. Acelacare are un milion capital, e invidios pe
acela care are un milion venit.
dup cum acsth cupiditate pte impinge pe Oran s fure lemnedin
pildure, tot asa ea pole Impinge pe arendas NA Insele pe
proprietar,www.digibuc.ro
-
14
pe comptabil s falsifice registrele, pe comerciant s facrt
bancrutii frau--dulsg, pe begglas srt falsifice testamentul until
mllionar.
Este . adevrat c furtul, modul cel mg brutal de atentat la
proprietate,.este maI rspandit in clasele sgrace ale, societgtei,
dar el este contra-balansat. de falsurile, de hancrutele,, de
concusiunile claseler superigr4.3.TOte aceste fapte nu sunt de cat
varietgtile aceluias delict, nu. sunt decat formele diferite,
apropiate la diferitele conditiunI sociale, in call pa-siunea
cupiclitata, impinsg la acelas grad, se manifestil in acelas mod;
nusunt de cat efectele .aceleias`f lipse de educatiune moralg. i
acest lucruII caracterisat de minune limbagial popular, care drt.
acelas epitet de hot
nenoroCituluI care .furg o paine casiertilul care fuge ca banil
sta-tuiu i comerciantuluI care face bancrutg.,fraudulsrt sail
contraband, siprimaruluI, magistratuluI, ministrulul, carT vnd
justitia sag favorurilestatula.
Prin urmare, prima nu este atat result:caul distributiuna
neegale a bu-nurilor naturale, ci e mal cu smg rezultatul imensesi
disproportil careexistg intre dorinte i Mijlcele de a le
satisface,lucra care se gsescein tte straturile societgla.
Cand organizatia .justitia :ar fi asa, in cat speranta de a
comae crime-fgrrt sg fie descoperit si fruit sg fie ped.epsit ar
lipsi, cand neonestitatea n'armaI produce castiguri, delictul ar
Inceta de a maI fi fgptuit de meniimoralI, a cgror rasg se ggsesce
amestecatg in tte c!asele sociergtei, inproportil aprpe egale.
Fr 1ndoial, mizeria e o pedicg pentru buna educatie, i lipsa de
edu.-catie impedecg desvoltarea moralitgta ea mush' nu e isvorul
fatal al cri-meI. Mizeria nu produce in corpal social u.n efect
analog cu acela altrichina sail al microbultri care, introdus
accidental intr'un organism sgn-tos, Ii conrupe, II distruge. Nu.
Dar mizeria se pte compara ca vntutrece sag cu locuinta Umedg, care
accelerzg manifestarea ftizia ereditar,se pote asemna cu o sfortare
sag cu o emotiune, care produce prema-tur ruptura una artere.
Lipsind asemenea circumstante; individul tot arfi intuit, pole, de
ftizie sag anevrism, dar dup catI-va anI.
* *
Adevrul este, dup cum am 4is la inceput, cui ori-ce infractiune,
ca .orI-ce actiune omenscg in general, e rezultatul fatal a dou
grupe
de factori : de o parte indivdualitatea inciseutei sait
dobtinditei a culpa-biluluI, de altg parte circumstantele
exterigre, cari insotesc sgv'ersireadelictuluI.
Antropologia: criminalg pang acum n'a fgcut de cat a confirmat
acestfapt, consacrat printr'o frte lungg
e,xperientrt.www.digibuc.ro
-
15
Neap'rat cd nu se p6te lupta contra crimel" de cat prin o
actiune.positivd asupra factorilor cari contribue la nascerea el%
Acestd actiunetrebue dar sti fie indreptatd, in primul loc, contra
circums(ante'or exte-r;re, -subt influenta cdrora autorul s.e
gdsea. in momentul comitere cri-
adicd, contra causelor sociale ale infracpuneY.Determinarea
insd, a acestor cause in mod maY precis, nu intrd in
atributielo antropologie criminale, di in ale oologei criminate,
a cdreTimportantti temelie nu !Ate fi do cat criminald. Prin
urmare,politica social no ',Ate ofen iijlocuI cel mai important de
a lupta contracrimeI, atilt cat ea este o manifestare sociald.
Actiunea asupra factorilor criniel pte fi indraptatd, in al
doilea toe,contra individualitt.i in parte ingscutd,-in parte
dobanditd a deliquen-tulu. Dar si ad determinarea acestor cause
individuate ale crimef, ca i.cercetarea circurnstantelor earl' ail
determinat pe autorul sell a o comite,ies, in parte, din domeniul
antropologiel criminate.
In adev6r, individualitatea autoralui, in momentul actuluT,
este, laei, determinata de trecutul .autorulul, care a adus
acestel: indivi-
daalituii schimbgri decisive. Atimentarea copilutui in timpul
primilor aniai vietei sale, educatiunea lui la sairg i acas, Vote
impresiunile pri-mite, tot ceea ce 1-a inconjarat din diva nascera
sale, determin aptitu-dinile sale indscute, le impedied sad le
,desvoltd.-
Alai mutt chiar de cat evenimentele neasceptate, or-cat de
importauteori-cat de hotritre pot fi ele, micile incidente ale
vieta de tta diva,
continuti repetate, las urme dup ele. Individualitatea
criminalultii inmomentul actultfi este dar resultatul att al
disp)sitiunitor sale indscutecat i, mai en semis", al moduluI sal
de viatd. i fiind-cd raporturile so-ciale ad o important decisivg
asupra modulo.): .de viat al individulul,prin urmare, i din acest
punct de vedere, tot politica sociald o chemats combatii crima.
Circumstantele sociale determind dar mersul criminalituitel
dintr'un in-treit pullet de vedere :
a) Ele lucrzii asupra stramosiler criminalilor earl", din causa
conditie-lor economice, pot fi sleiti, bolnavi, betivi si dad
ast-fel nascere la co-pii degeneratt
b) Ele determing desvoltarea corporald si intelectuald a
autoruluIadicd individualitatea lui dobanditd.
c) Ele exercitgt influenta lor in momentul actiunei.Rolul
anixopologiel criminate trebue sd, fie prin urmare modest. Con-
statrile sale anatomice i fisiologice n'ad de cat o frte
restransd impor-tantg. Omul pe care ea 11 examinz, ar fi lucrat
alt-fel, in momenta!actulul, dacd, s'ar fi gdsit in alte
circumstante; el ar fi fost altul, dacd..alto influente ar fi
lucrat asupra vieteI sale ; el ar fi venit in lame catotul altul,
dacd a'te circumstanto ar fi dirigiat viata pIrintilor
sn.www.digibuc.ro
-
/6
IMe-liul social este, dupe cum ea frte multg dreptate a 4is
Lacas-agne la eongresul de antropologie din Roma, bulionul de
cultnri al
criminalittei, microbul este criminalul, un element cai.e n'ate
importanliide cat in liva in care giisesce bulionul pe care 1 face
ad fermentqle.
Antropologia criminalg trebue deg, subordonatg sociologig
criminale.
Ornul nu e dar atat de liber, attde etgpan pe personalitatea sa,
dupgcuin se pretinde. El n'are asupra mijloculaf in care it'gesce
de cat o f6rtemicg influentg, pe cand acest mijloc tire asupra lui,
subt miT de formeO. in fie-care moment, influenta cea maT
po=2siderabi1 g.
Ou tgte acestea, omulul tot IT rmane o putere de reactitine
indestu-Igt6re, pentru asigura nevoile, pentru a reali,a tot
ceia-ce scie clesprescopul creatiung luT, pentru a tri pentru el si
pentru speta lat Omu-luT IT rmane atata liber-arbitru, atata
spontateitate cat i trebue pentrua se conduce pe calea acoia care
'T. aSigurrt luT $i a for s o mai bung'conservare, adicg -pe calea
care duce la traiul In societate. Omul are no-tiunea binelu i
rguluT, pe care ereeral sgg i-o d, atat Th interesul sg pro-prig,
cat $i in al societgtef egreia apaitine. Acst notiune nu este
sepa-ralg de inteligentrt, ea este ceia-ce numiM
ronsciintd,consciiiita care dupSehopenhauer, se descompune in ma .
multe elemente : in temerea de 6-menT, in temeg religigse, in
vanitate si in ebiceiti.
Ceia-ce se numesce voinfet nu este dar de cat o simpla
moda!itate ainteligentg care dap cam intelege utilitatea faptelor,
asa le conduce,inteun sens sag altul, farg intervenirea nig unel
facaltgti care sg fiecapabil srt domine Sag sg anihileze ratiunea.
Voesc pentru eg am unmotiv ea sg voese, prin armare ratiunea e de
ajuns ca sg m deter-mine in executarea until fapt. Apreciarea-
fohiselor ce 'T adude actele petag. le sivlesce, este o necesitate
pentru ern, i acktg faeultate, inerentorganisgre luT cerebrale, II
clii o libertate rel tfvg In mediul influente-lor care provica
impresiunea, care deseptg centril incitatorl.
Cu mijlcele lui limitate de apreciare, ornul a inteles iadatg
nevOialegilor conventionale pe earl si le-a impus singur. El a
creat Moralapentru indivii, Dreptul pentru societate i ceia ce el a
stabilit ea redusalui libertate, pte s'o pgzseg tot cu aceiasl
libertate. Prin urmare, a facebine existg alturT cu a face rift,
crima sag delictul algtari. de onestitate.
Medial social influentkg, In adeviir, dese-orl asupra
individului pentrua cralca morala, legile stabilite i neeesare
traiului In comun, dar tot so-cietatea, prin exigentele eT, prin
mijlcele de resistentg puse la dispositiafie-cgruia, IT dg ornuluT
puteroa de a resista, de a lupta contra inelina-tiunilor role,
contra influentelor dezastrse.www.digibuc.ro
-
Fi
Prin educatie i cultur, societatea d unora puterea sa resiste
oil-caret:tentatiunt ; prin desvoltarea sentimentulu de onre, de
demnitate, princrearea nevoet de stima i consideratiunea publicA,
prin tma de ceia ceva zice lumea, societatea d altora puterea de a
se opri pe panta fatal,iar asupra acelora la cart educatia si
cultura nu a p6truns inch', la carttraiul in comun n'a desceptat nc
acea parte a consciintet care se na-mes e frica de opiniunea
publicd; asupra'acestora, care constitue imensamajoritate,
societatea lucrz prin o serie de procedeuri intemeiate
peintimidare, procedeurt a cror totalitate constitue coia ce se
nuruescerepresiunea penald.
De o parte medial social, instinctele sale individuale imping pe
ora lacrima sail la delict, de alt parte tot societatea it vine in
ajutor, II d6forte de rezistent, aritandu-1 crt comitnd crime va fi
lovit in bunu,rile sale, in libertatea sa, in viata sa, adic tocma
in acele instincte pecart el caut sii i le satisfacrt. i ast-fel
oraul cel mat slab, cel matpervers, atelta timp cdt ivteligenta ii
e intact, pte gsi in aceiast so-cietate sprijinul de a rezista
inclinatiunilor la crime si delicte. Prin ur-mare, putinta de a fi
pedepsit, existenta penalitateI, face pe orn capabilsa reziste
influentelor rele, atat ale mediulut cat si ale propriulul sal
orga-nism. Fail penalitate, adica f r intimidare, perversul n'ar
avea nict unajutor in lupta contra preversitatet sale si n'ar putea
de cat sa se supuniiacesteia. Pentru cii sunt pedepse, exista o
responsabilitate.
Sunt in adevr fiinte cart nu se intimidza, cart bravza
penalitateacu care societatea it amenint,proba crimele i delictele
ce sii savarsesc.
Pentru acsta trebue re s se agraveze mijlcele de intimidare,
pe-nalitatea sii devie mat barbar ? Niel de cum. Legaa penala este
fcurapentru media menilor, iar nu pentrut esceptiunt. intr insa in
jocrolui politicet sociale.
Faptul el mijlcele de intimidare nu stint suficiente pentru un
numerde ment, acsta probzi ca medial, fie social fie individual,
care II im-pinge la crimi, este mat puternic pentru el, de cat tmi
de pedpsi. EIbine, acest medal trebue studiat; acest mediti trebue
insntosit. o operide higiend Bociald trebue indeplinita de awl
insrcinati. ca conducerea so-ciettet.
** *
Pani atunct Insii, ceea ce trebue este ca procedeul de
intimidare siifie cu atat mat energiC cu cat individul, a cirut
inteligenta este intact,a fost mat slab pentru a se stipani, cu cat
el a avut sii lupte contraunor- inclinatiunt mat rele, contra unor
tentatiunt mat pnternice. Neapi-rat, din punct de vedere pur moral,
acesta e revoltator, pentru ci tocmaiacest criminal e mat putin
culpabil i prin armare, trebue si fie mai pu-www.digibuc.ro
-
Is
-On pedepsit. Ac6sta este chiar teza care dilnic se sustine
inaintea justitiea are): valre e incontestabilg din punctul de
vedere individual sag moral.Din punct de vedere Social insg, pentra
ci represiunea penalg sg serve
in adev6r ea mijloc de intimidare, ca mijtoe capabil de a opri
pece ar fi tentat de a cornite o crimg, trebue, din contra, ca
tocmai
-in asemenea cazuri pedepsa sg fie exemplarg.Omul nu existg de
cat ca membru al unei societati, inicg' sag mare.
Individul izolat, independent, liber do ori-ce leggturg socialg,
nu. existg-de cat in conceptiiie filosofilor sag in fictiunile
poetilor. Pretutineni undoe un om, existg o societate, o familie
cal putin, i omul ha 'Ate sa seisoleze de ea fr sii disparg repedo.
Ori-ea organizm vig este cempus,asemenea, din elemente ma): siMPle,
din celule; car tte ail viata lorproprie si independentg in
(54:e-care msur, tte insg sunt condamnatela o mrte mai mult sag mai
putin repede, indatg ce organizmul se des -compune. Acestea sant
elemente cari, In realitate, nu eXist de cat caparti ale unta
organizm mai comnlieat, .dar earl' viatg prin ele in-sgsi. E tot
asa cu. societatea i individui. Socitatea este compasii din
in-divid, dupe cum corpul este comp's din celale, dar individul ca
i celulanu pot triii de cat In stare de agregatie, de. societate.
Ornal nu 'Ate dars'a fie considerat de cat ca membru al
corpulta
Baca' dar, omul ria .existil de cat ca membru al corpulta
social, ur-mezg de la sine, eg el trebue il sufere tte cerintele
societiltei, dupe'cum el D.' primesce tte folsele si dacg interesul
acestei societgti nupIte 51 se acomOdeze eu conciliarea graduia de
pedepsil dupe .gradul deresponsabilitate moralg, atunci, ori cat do
dureros ar fi acsta pentru sen-timentele nstre de generositat si de
jastitie, trebue sh" ne supunem, trebuesI lucrgm asa cum interesul
social reclamg.
srt ilustrez cat un exempla acestg teorie care, la prima vedere,
pte.g parg barocg.
latI un om, un nenorocit, esit din clasa cea ma de jos a
societgtei,egruia i-a lipsit totul de la nascere, atat educatiunea
moralg si instruc-tia cat si painea de tto dilele ; rIji nascut,
medial depravat i mai malt.Intr'o zi bravzl pedpsa care seie frte
bine cg '1 asteptg i comite oalma.
Neaprat, acest nenorocit e de o mie de ori mai scuzabil de cat
un al-fill care a putut primi i educatie i instructie, care a avut
i mijlcede traig.
Dar nu e el singur in, acstg situatie, sunt mil altil cari, de
si in a-ceiasi situatie, numai frica pedepselor ce scie cg 'I
astptg i-ag pututretine de la crimg. El bine, dug acum, cedand
sentimentelor morale, s'arda o pedpsg usrg, asa cum meritg,
acestaii otn, ar mai indeplini pena-litatea rolul de intimidare, in
virtutea aria numa existgwww.digibuc.ro
-
19
N'ar -fi societatea amenintat imdiat de -mii de asemenea crime,
dinpartea acelora cari sunt in aceias situatie si pe car): nomai
frica de gra-vele pedepse, putut -face s reziste tentatiunilor la
crime ?
Nu e dar 'de un interes graV social,' de -a pedepsi pe acest
nenorocit inmod cat se p6te de energic, nu attit pentru fapta ce a
comis-o el, ci pen-tra ca pedeapsa s-si indeplinscA marele ei rol
de aprare a societtei,fatti, de alt sute i mil' de criminali
De sigur cii da, si interesid societtei fiind mult maI superior,
mult ma):mare de ettt interesul until individ, individul trebue
sacrificat pentru sal-varea intregei -societtT.
Acesta este adevrata responsabilitate, nu moralrt, dar socialli,
as% celputin cum interesul societtei o core astrtzT.
* *
Criminalitatea este o cestiune mutt mai gray's' de cAt se
inchipuesce deStatistica, care adun cifrele, care concYntrzA suma
durerilor sociale
provocate de crime, ne araf ct de inspimntator e acest fiagel
social.In Europa aprpe 20.000 de 6meni mor gtuiti de eel ce atentk
laviata sail la punga bor. E un adevrat carnagiti ! Sant legion):
de extro-piati, de orfelini, de bkrini rmasi fuirui resurse, e o
home intrga caregeme de durere, care plinge ea lacrml de singe, pe
fil i purinii lorachingiuiti, omoriti de banditI.
Dusmanul care prov6c6, in societatea moclern acst jale, aceste
nano-rociri, e criminalta.
Pentra a lupta contra acestui dusman redutabil, societatea n'a
fcutpnui ast-cri: alt-ceva de ct fixat o scar de pedepse, opunnd
fie-cAral:delict o suferint conventional, ma. mare sail ma): micui,
dup gradu I de-lictului, suferint care se reduce la detentiunea
inteo cash', unde prizo-nierul, un timp 6re-care, este gazduit,
hrnit, imbileat i ncuiilit cucheltuiala Statului.
Dup ce anil sall lunile de condamnare tree, delicuentul redevine
cet-ten liber, ca tot): fr ca cine-va sui mai aib chiar dreptul
dea-I reaminti crimele sale ; se pretinde eh' el le-a expiat, ca el
a plaitceea ce datora Societtei, ca trebue de acum inainte
considerat ca oust.Adeviirul ins este, cui criminalul n'a plait
nimic, Statul, din contra, aplait pentru intretinerea lui, fcilind
sui apese o nou sarcinii pa spinareacontribuabilor. Din punct de
vedere moral, criminalul nu s'a amendat, in-chisrea nu face
asemenea minuni, din contra, penitenciarele, a0a, cumsunt
organizate, sunt mai mult adevrate sae uncle crimele se
invatil.Criminalul rmne ceea ce este, in imensa majoritate a
cazurilor malcriminal de cat a fost i, pe d'asupra acest criminal
este readus, teafiir,
stinlitos, in acela0 medi in care tria inainte de condamnarea
10,www.digibuc.ro
-
20
pentru ca el sg giissca aceleas; tentatiI si aceleasl ocaziunl
earl Pail ini-pins pe calea crime, pentru ca ast-fel, din not', o
noug crim s comitg.
o noug cheltuial Statul siL facg pentru intretinerea luI.Cu
criminalil, gratie sistemuluI defectuos de represinne, se petrece
in-
tocmal istoria acelor negriT cari, dupg ce a fost educati: i
istruitI inEuropa, ail fost readusI in tam lor pentru a'sI civiliza
comp atrion Elbine, acestI negriI, pretinsl civilizatT, indatg ce
v64ut in tara lor siin mijlocul compatriotilor lor, ail uitat tot
ce ail invtat, ail uitat aseme-nea educatia manieratg ce a primit,
si-ati aruncat imediat hainele de pednsil si ail fugit prin pgduri,
redevenind selbated ca i pgrintiI lor, pc)carI, cu tte acestea, nu
cunoscut.
In tocma acelasI lucru se petrece ca criminaliI. LiberatT, dupe
termi-narea osandeI la cari ail fost cendemnatl, in Abel*: media in
care ailcomis prima crima, ei comit imediat aceiasi crim, pentru a
fi din noilinchisl, din noil liberati, din noti redevenitl
criminali. i ast-fel numerulrecidivistilor creste in mod
inspgimantator.
Acesta este tristul i durerosul rezultat al tuturor mesurilor pe
earl,pang astg-0, Societatea le-a luat in contra criminalitor.
nicI nu se pte sg fie alt-fel, pe cand, pe de o parte, se
declarg cascopul pedepseI este corectiunea culpabilului, iar pe de
altg parte se sta-bilesce o msurii fixfi de pedpsg pentru fie-care
delict, adicg un numerde lull): sail de anI de detentiune inteo
casg a statului, dupe terminareacgrora, criminalul este liberat,
farg ca cine-va sa se mg ingrijesca dacgs'a corectat sail nu; acsta
smen intocmaI cu tratamentul pe care unmedic 1-ar prescri
bolnavaluI sea, aretandu'l insg d'inainte qiva in carear trebui sg
ias din spital, o fi sail nu o fi vindecak!
Din fericire insg, pe raenil de sciintg nu all putut al:
laseindiferenti acest flagel social. Aceiasi: miscare sciintificg
mreta care, decati-va an)", a inceput in contra maladielor
contagise, ce fac atatea vic-time in omenire, miscare in fruntea
cgreia Romania e fericit cri se gg-sesce, gratie mince si
eruditiuneI d-rului Babes, unur din ce maI dis-tills): creator): aI
sciintei microbilor, aceiasl miscare sciintificg a inceputsi contra
acestor macrobi, aI societateI.
S spergm, ca in curnd, sciinta IT va spune ultimul cuvnt, i
asupracauselor criminalitte i asupra mijlcelor celor ma): eficace
de a o combate.
0.,10TECA'"
* ACADE,Mal7r,
www.digibuc.ro
-
www.digibuc.ro