This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Diapozitivul 1Structura cursului
1.3 Caracteristicile antreprenorilor de succes
1.4 Mituri despre antreprenori
Cap. 2 Dezvoltarea unor idei de succes
2.1 Identificarea i recunoaterea oportunitilor
2.2 Modaliti de identificare a oportunitii
2.3 Caracteristicile personale ale antreprenorului
2.4 Tehnici de generare a ideilor
Cap. 3 Analiza fezabilitii
3.2 Analiza fezabilitii ramurii/industriei i a pieei
3.3 Analiza fezabilitii organizaionale
3.4 Analiza fezabilitii financiare
4.1 Analiza ramurii
4.2 Analiza concurenilor
5.3 Componentele unui model de afaceri eficient
Cap. 5 Elaborarea unui model eficient de afacere
Cap. 7 Managementul i creterea firmei
antreprenoriale
posibilitilor de cretere a firmei
7.2 Strategii pentru creterea firmei
6.1 Importana planului de afaceri
6.2 Recomandri pentru scrierea planului de afaceri
6.3 Prezentarea planului de afaceri la investitori
Cap. 6 Elaborarea planului de afaceri
8.5 Cumprarea unei francize
8.2 Când se aplic franchisingul?
8.3 Selectarea i dezvoltarea unor francizai eficieni
Cap. 8 Franchisingul ca strategie de
cretere a firmelor
ca metod de cretere a afacerii
1.1 Definirea antreprenoriatului
A crescut interesul pentru antreprenoriat în lume.
Un studiu asupra fenomenului de antreprenoriat (The Global
Entrepreneurship Monitor GEM, un efort de cercetare comun al London
Business School i Babson College) efectuat în anul 2003 în 40 ri a
dus la concluzia c 12,5% din populaia adult este implicat în
dezvoltarea unor afaceri noi.
Motivele pentru care persoanele încep o afacere:
din nevoia de a avea un loc de munc pentru c nu au gsit o
alternativ mai bun pentru a munci
pentru a profita de oportuniti atractive
În SUA 20% din firmele noi eueaz în primul an de activitate, iar
alte 20% în al doilea an.
Aceste date indic faptul c dei multe persoane sunt motivate s
înceap o afacere nou, numai motivaia nu este suficient, pe lâng ea
fiind necesare informaii corespunztoare, o idee de afacere bun i o
aplicare eficient a ideii pentru a avea succes.
Termenul de antreprenor (Entrepreneur) a fost folosit la început
pentru a descrie persoanele care îi asum riscuri sau persoanele
care i-au propus s porneasc o afacere. Exist o diferen ca i coninut
între inventator i antreprenor: inventatorul creeaz ceva nou, iar
antreprenorul reunete i integreaz toate resursele necesare (resurse
financiare, resurse umane, modelul de afacere, strategia,
abilitatea de a face fa riscului) pentru a transforma invenia
într-o afacere viabil.
Antreprenoriatul (Entrepreneurship) este procesul prin care
persoanele urmresc oportuniti, indiferent de resursele pe care le
controleaz în mod curent. Comportamentul antreprenorial const în
identificarea oportunitilor i transpunerea în practic a ideilor
valoroase. Sarcinile pe care le presupune acest comportament pot fi
înfptuite de o persoan sau de un grup de persoane i necesit
creativitate, dorina de a-i asuma riscuri, energie i putere de
munc.
Antreprenoriatul vizeaz mai ales lansarea unei afaceri noi, totui i
firmele care funcioneaz deja pot avea un comportament
antreprenorial în sensul c sunt proactive, inovative i îi asum
riscuri.
Un indicator care exprim importana antreprenoriatului pentru o
persoan sau pentru o firm este mrimea efortului depus pentru a se
comporta într-un mod antreprenorial.
De exemplu: Grupul Virgin, firm englez care are o puternic
diversificare necorelat (de la muzic pân la companii aeriene),
depune eforturi pentru a-i menine subunitile sale cât mai mici i
pentru a le insufla un comportament antreprenorial: „Imediat ce una
din afaceri devine prea mare noi o împrim în subuniti mai mici,
afirm managerii firmei”.
1.2 Motive pentru a deveni antreprenor
Pentru a fi propriul ef, constituie cel mai frecvent motiv. Multe
persoane doresc s fie proprii efi pentru c ei au avut de mai mult
timp ambiia de a avea propria firm sau au avut frustrri lucrând
munci tradiionale. Multe persoane doresc s fie independente, aspect
posibil dac îi creeaz o firm.
2. Pentru a aplica propriile idei persoanele dac au idei de produse
sau servicii noi doresc s-i vad ideile transpuse în practic. Dac
firmele existente opun rezisten inovrii angajaii care au idei noi
prsesc firma i încearc s-i înfiineze propria afacere pentru a-i
aplica ideile
3. Pentru a obine câtiguri financiare, acesta fiind un motiv
secundar fa de primele dou. În medie un antreprenor nu obine un
venit mai mare decât o alt persoan care are responsabiliti similare
cantitativ într-o munc tradiional.
De exemplu:
Persoane cum ar Michael Dell de la firma Dell Computer sau Jerry
Yang de la firma Yahoo!, dei au obinut venituri uriae din firmele
pe care le-au creat, au afirmat c banii nu au constituit motivaia
primar pentru a începe afacerea.
1.3 Caracteristicile antreprenorilor de succes
Pasiunea persoanei pentru afacere, decurge din credina persoanei c
afacerea va influena pozitiv viaa persoanelor din jur. Aceast
pasiune explic de ce unele persoane renun la locuri de munc sigure
pentru a-i începe propriile afaceri i c unele persoane devenite
deja multimilionare continu s lucreze dei au o situaie financiar
foarte bun (Bill Gates de la firma Microsoft, Michael Dell de la
firma Dell Computer, Larry Ellison de la firma Oracle). Ei cred c
produsele sau serviciile pe care le vând fac o diferen în viaa
oamenilor.
Orientarea spre produse/consumatori: dei este important s se acorde
atenie unor aspecte ale funcionrii firmei, cum ar fi management,
marketing, finane, acestea nu dau rezultate dac firma nu are
produse bune, care s satisfac preteniile consumatorilor. De
exemplu: Steven Jobs, cofondator al firmei Apple Computer a afirmat
„calculatorul este cea mai remarcabil unealt pe care am construit-o
vreodat, dar cel mai important lucru este ca el s ajung la cât mai
muli oameni”.
Perseveren chiar dac apar ratri. Antreprenorii încearc s fac ceva
nou i de aceea rata de eec asociat efortului lor este mare.
Reveniri i eecuri se produc inevitabil de-a lungul acestui proces.
Antreprenorii trebuie s rmân tot timpul vigileni pentru a reaciona
la schimbarea condiiilor pieei, respectiv la concuren.
Inteligena execuiei. Abilitatea de a transpune o idee de afacere
într-o afacere viabil este o caracteristic esenial a
antreprenorului de succes. În multe situaii aceast caracteristic
este cea care determin succesul sau falimentul firmei. S începi o
afacere este uor, dar s o menii este foarte greu.
Exemple:
a). Jeff Bezos care a înfiinat firma Amazon.com a afirmat c „este
uor s ai idei, dar este greu s le materializezi”.
b). Howard Schultz este antreprenorul care a cumprat în 1987 firma
Starbucks. El i-a dat seama c majoritatea americanilor nu au un loc
linitit i confortabil în care s-i serveasc cafeaua. El a întrezrit
o oportunitate în a satisface nevoile consumatorilor i a acionat
rapid pentru a transforma firma într-un leader în domeniu. Aciunile
pe care le-a întreprins au fost: a angajat o echip de manageri cu
experien, a construit o instalaie de prjire a cafelei pentru a
putea aproviziona localurile firmei cu boabe de cafea premium, a
construit o infrastructur organizaional eficient, a angajat un
expert în sisteme de managementul informaiilor (provenit de la
firma McDonald's) pentru a proiecta un sistem informaional capabil
s urmreasc încasrile în cele 300 localuri ale firmei. Decizia
privind schimbarea sistemului informaional a stat la baza creterii
rapide a firmei în urmtorii ani. Firma a avut succes pentru c H.
Schultz a tiut cum s-i transpun în practic ideea de afacere.
1.4 Mituri despre antreprenori
Exist multe concepii greite despre persoanele care sunt
antreprenori i referitor la ce îi motiveaz s înceap afaceri pentru
a-i dezvolta ideile de afaceri:
Unele persoane se nasc antreprenori: studii de natur psihologic i
sociologic au pus în eviden faptul c nici o persoan nu se nate
antreprenor, dar fiecare persoan are potenialul de a deveni
antreprenor. Materializarea acestui potenial depinde de mediu, de
experiena de via i de opiunile personale. Studiile au artat c
persoanele cu prini antreprenori este mai probabil s devin i ei
antreprenori. De asemenea persoanele care cunosc un antreprenor
este foarte probabil s-i înfiineze o firm, comparativ cu persoanele
care nu au cunotine antreprenori.
2. Antreprenorii sunt juctori la jocuri de noroc, adic îi
asum riscuri mari.
Adevrul este c antreprenorii îi asum riscuri medii. Acest
mit provine din faptul c pe de o parte antreprenorii au
sarcini
de munc mai puin structurate i de aceea se confrunt cu
multe incertitudini, iar pe de alt parte îi stabilesc
obiective
foarte îndrznee din dorina de a avea realizri, ceea ce
înseamn asumarea unui risc.
Chiar dac antreprenorii urmresc câtiguri de natur
financiar, totui acestea nu constituie un motiv principal
pentru care antreprenorii încep afaceri noi.
4. Antreprenorii trebuie s fie tineri i activi.
În medie un antreprenor are o vârst cuprins între 35 i 45 ani
i o experien de cel puin 10 ani într-o firm mare. Calitile
care îl fac pe un antreprenor puternic în ochii unui
investitor
sunt experiena în domeniul respectiv, aptitudini i calificri
care vor sprijini viitoarea afacere, o reputaie solid,
pasiune
pentru ideea respectiv de afacere, succesul obinut anterior.
Majoritatea acestor caliti sunt întrunite de antreprenorii mai
în
vârst decât de cei tineri.
5. Antreprenorilor le place s fie în centrul ateniei
S-a constatat c majoritatea antreprenorilor nu atrag atenia
public, sunt anonimi în sensul c multe firme sunt cunoscute
întrucât consumatorii folosesc produsele sau serviciile
provenite de la ele, fr ca acetia s cunoasc persoanele
care au înfiinat aceste firme.
1.5 Importana antreprenoriatului
Impactul economic al firmei antreprenoriale
Inovarea este procesul de creare a ceva nou i constituie un element
central al procesului antreprenorial. În SUA de exemplu firmele
antreprenoriale mici genereaz 67% din totalul inovrii. Multe
inovaii ajut indivizii i firmele s lucreze mai eficient.
Crearea de noi locuri de munc. Firmele mici sunt cele care ofer
cele mai multe locuri de munc noi. Firmele mari se concentreaz tot
mai mult asupra acelor activiti pentru care au competenele cele mai
mari (de exemplu producie, vânzri, service), iar restul activitilor
le externalizeaz spre firmele mai mici.
Globalizarea: firmele antreprenoriale îi extind tot mai mult
activitatea în afara granielor rii în care s-au înfiinat i
funcioneaz în special prin activitatea de export.
2. Impactul firmei antreprenoriale asupra societii
Inovaiile firmei antreprenoriale au un impact semnificativ asupra
societii, concretizându-se în produse i servicii noi care ne fac
viaa mai uoar, ne mresc productivitatea muncii, ne îmbuntesc starea
de sntate i ne creeaz buna dispoziie.
De exemplu: medicamentele care amelioreaz starea pacienilor în
cazul unor boli; telefoanele mobile; comerul pe Internet;
expedierea coletelor rapid (peste noapte); fotografiile digitale;
cuptoarele cu microunde.
3. Impactul firmelor antreprenoriale asupra firmelor mari
Sunt furnizori de piese i componente pentru firme mari.
De exemplu: produsele electronice, camerele digitale dei sunt
fabricate i vândute de firme cu renume, totui ele nu sunt
rezultatul exclusiv al proceselor care se desfoar în firme mari, ci
ele sunt asamblate folosind componente fabricate de firme
antreprenoriale.
Multe firme antreprenoriale i-au construit modelul de afacere bazat
pe producerea unor produse i servicii care ajut firmele mai mari s
fie mai eficiente.
De exemplu:
a) Multe firme multinaionale i-au creat pagini Web în mai multe
limbi de circulaie pentru a veni în sprijinul consumatorilor din
întreaga lume, fapt pentru care au apelat la firme antreprenoriale
care le-a rezolvat problema.
b) Exist firme mari care au nevoie temporar de for de munc
suplimentar. Pentru a rspunde acestor nevoi s-a creat o firm nou
antreprenorial care a conceput un soft prin care orice firm îi
poate gsi fora de munc de care are nevoie temporar.
Firmele antreprenoriale încheie parteneriate cu firme mai mari
pentru a-i atinge obiectivele. Participarea în asemenea
parteneriate duce la accelerarea creterii firmei, facilitând
accesul la unele resurse ale partenerului.
1.6 Procesul antreprenorial
Decizia de a deveni antreprenor constituie o decizie adoptat
de persoane aflate în diferite ipostaze:
persoana i-a pierdut locul de munc i s-a hotrât c este momentul
potrivit pentru a-i începe propria afacere;
persoana a motenit o sum de bani, astfel c dispune de resursele
financiare necesare pentru a începe o afacere;
modul de via al persoanei s-a schimbat, în sensul c
se gsete în ipostaza de a putea începe o afacere
(aceasta fiind situaia mamelor care dup o întrerupere
pentru creterea copiilor pot s se ocupe de o afacere
întrucât copiii merg la coal).
Dezvoltarea unor idei de afaceri de succes, etap foarte important
întrucât multe afaceri ajung la faliment pentru c nu a existat o
oportunitate real care s genereze începerea unei afaceri. În acest
cadru persoana interesat trebuie s procedeze astfel: s identifice o
oportunitate i s genereze idei de afaceri; s analizeze
fezabilitatea, adic s stabileasc dac o idee constituie o
oportunitate de afacere viabil; s analizeze ramura i concurenii,
întrucât cunoaterea ramurii este esenial pentru succesul
antreprenorului; s fundamenteze un model eficient de afacere.
Deplasarea de la o idee la o firm antreprenorial, etap care
presupune urmtoarele: constituirea echipei de management, evaluarea
punctelor forte i a viabilitii afacerii sub aspect financiar;
alegerea formei juridice sub care se înfiineaz firma; elaborarea
planului de afaceri (este un document care descrie toate aspectele
afacerii) a crui necesitate este dat de nevoia de a atrage resurse
financiare i parteneri corespunztori.