Anonim
GHIDUL PRACTIC AL CRETINULUI ORTODOX CUPRINS: Prefa. Anunarea
preotului De ce facem sfinirea casei noi? Ce este sfetania? Exista
duhuri rele? Ce sunt farmecele sau descntecele? De ce punem icoana
n casa? Candela Biblia sau Sfnta Scriptura
Prefa
n ciuda celor cteva decenii de ateism militant, romanii au rmas
cretini n majoritatea lor. Ne mrturisim credina noastr i vrem sa o
pstrm i sa o transmitem copiilor notri, socotind-o ca pe o motenire
de mare pre n care ne punem ndejdea renaterii neamului nostru.
Rdcinile adnci ale credinei n sufletul romanului, respectul fata de
tradiiile cretineti ale prinilor l-au ajutat pe acesta sa se tina
legat de Biserica neamului sau, fie i numai prin firele ctorva
rnduieli importante de care n-a putut nicicum sa se despart. Nu tim
daca toi romanii s-au mai rugat, au postit, au cinstit srbtorile,
dar tim ca aproape toi, cu foarte rare excepii i-au botezat copii,
s-au cununat la biserica i-au nmormntat prinii i i-au pomenit dup
rnduiala cretineasca. De multe ori toate acestea se fceau numai n
virtutea tradiiei. Aceasta fidelitate fata de tradiia i de credina
moilor i strmoilor este o virtute incontestabila a romanilor i
oricum ludabil. Romanii s-au ndeprtat de Biserica, au uitat i
neglijat multe din rnduielile vieii cretineti, dar nu s-au lepdat
de ea. Nu a fost putin lucru. Slava Domnului pentru toate! Cu
timpul insa multi dintre noi am pierdut sensul, rostul acestor
lucruri, nu mai tim de ce se svresc, cnd, cum, nu mai tim ce
trebuie sa facem cnd ni se nate un copil, cnd este cineva bolnav,
cnd trebuie sa botezam, cnd trebuie sa cununam sau sa ne cununam,
cnd trebuie sa mergem la biserica. Nu mai tim ce trebuie sa facem
cnd intram n biserica, de ce aprindem lumnri, care este rnduiala
slujbelor, ce trebuie sa facem cnd cineva din familia noastr se
apropie de moarte, ce trebuie sa pregtim pentru nmormntare, cum i
de ce ne spovedim i cate alte lucruri care altdat fceau parte din
viaa de fiecare zi a romanilor, erau cunoscute de toat lumea, iar
acum par a fi greu de neles. E bine sa le facem pentru ca aa am
motenit de la prinii notri, e bine sa respectam tradiia, dar e mai
bine sa i nelegem, cu un efort minim, rostul acestor lucruri care
constituie esena spiritualitii i a culturii noastre cretine,
coninutul vieii cretineti. Ca preot i ca teolog m-am confruntat n
ultimii ani cu nevoia tot mai acuta, exprimata insistent de cei din
jurul meu, de a nelege ntreg complexul de rnduieli, acte, gesturi,
obiecte legate de Biserica i de viaa cretin. Oamenii, mai ales
tinerii, vor sa tie ce se ntmpla i care este rostul celor ce se
ntmpla n Biserica i n viaa cretinului. Ce trebuie sa facem i de ce
trebuie sa facem anumite lucruri. A sosit timpul sa tim mai multe
despre identitatea noastr de cretini i mai ales despre viaa noastr
cretineasc, sa nelegem lucrurile pe care le facem. Sunt lucruri
simple, comune, care nu cu mult timp n urma nici nu trebuiau
explicate pentru ca toat lumea le tia i le nelegea. De aceea ne-am
hotrt sa elaboram un ghid practic pentru cretinul ortodox, n care
ne propunem sa luam fiecare moment din viaa cretinului i sa artm ce
trebuie fcut, cum trebuie i de ce trebuie fcut. Vom ncerca sa
explicam pe parcursul ghidrii i rostul obiectelor care fac parte
din rnduiala unui moment sau altul, a unei slujbe sau a alteia: ce
este lumnarea, icoana, prescura, tmia, cdelnia, candela, crucea,
coliva, etc., pentru a nelege ca toate acestea nu sunt lucruri
gratuite i fara sens, ci sunt manifestri autentice ale unui anume
mod de via foarte profund i coerent. Adeseori, pentru ca nu mai
neleg sensul lor, multi dintre conaionalii notri i inca nu cei mai
simpli, ajung chiar sa fie deranjai de ele, sa le dispreuiasc i sa
le considere anacronice, zmbind comptimitor la adresa celor care
triesc nconjurai de acestea. Cred ca este suficient sa subliniez
inca odat faptul ca tot ceea ce constituie spaiul bisericesc, viaa
bisericeasca i via cretineasc, ntregul complex de acte, obiecte,
slujbe, rnduieli, bogia extraordinara de obiceiuri legate de viaa
cretin exprima un mod de via foarte contient i coerent, un anume
mod de a trai, reprezint o cultura anume, expresie a unui mod de
trai, la randul sau ntemeiat pe o credin extrem de profunda i
unitara, pe o filosofie de viaa explicita. Ma ntreb adeseori cum a
fost posibil sa ne ignoram att de mult propria cultura i
spiritualitate? Sa ne preocupe insistent tradiiile i obiceiurile
celor mai nensemnate triburi i popoare ale pmntului, sa ne socotim
ignorani necunoscnd culturi demult apuse, sa ne ruinm daca nu
cunoatem cultura miceniana, tradiiile indienilor, dar sa nu
consideram ignoranta necunoaterea propriei spiritualiti i culturi.
Sa nu ne ruinm n nici un fel de faptul ca nu tim care este rostul
crucii de la mormnt ntr-o tara presrat de cruci i n care inca nu se
nmormnteaz nimeni fara cruce la cpti, de faptul ca nu tim cnd se
aprind i de ce se aprind lumnri de cetenii unui popor n casa crora
nu lipsete lumnarea; sa nu ne imputam faptul ca nu rspundem la
permanenta provocare pe care o constituie miile de biserici de care
ne izbim cu privirea numai la civa pasi de la ieirea din casa
oriunde ne-am afla n aceasta tara s.a.m.d. Ce ne oprete oare sa
gndim pana la capt n fata acestor provocri i sa ne ntrebm ce
finalitate au toate acestea, spre ce conduc ele, care este rostul
lor? Sa fie numai o simpla amgire a celor mai slabi? Sa fie aceasta
cultura inca vie, cu o istorie de mii de ani, rodul unor nchipuiri,
al unor amgiri? Nu merita filosofia de via, crezul care a nscut
aceasta civilizaie, care este, vrem sau nu vrem, a noastr, mcar
atta atenie i interes cat filosofiile moarte care nu au dat natere
niciunei culturi, dar care i-au fcut loc n instoria filosofiilor?
ncercarea noastr aici are n vedere explicarea lucrurilor i a
rostului lor pentru cei care i asuma calitatea de cretin i vor sa
duca o via cretineasc, invitndu-l ca ntr-o perioada de libertate sa
fac acest lucru cat mai contient i mai responsabil, dar i pentru
cei care se tin departe de via i spiritualitatea cretin, fie de pe
o poziie critica fie de pe una indiferenta. Metoda adoptata este
cea intuitiva. Plecnd de la lucruri, gesturi, acte concrete, vom
ncerca sa le descriem cat mai clar i complet i apoi sa artm care
este sensul lor, ce rost au ele n viaa noastr, de ce este nevoie sa
le facem. De altfel este vorba de un ghid practic. Se va referi la
aspectele practice, la ceea ce facem, la ceea ce avem de fcut.
Aspectul teoretic va interveni numai cnd vom explica rostul
lucrurilor. Avem n vedere i faptul ca, din ignoranta au aprut i
multe greeli, multe inovaii nejustificate care nu-i au locul i nici
rostul. Toate acestea trebuie corijate sau nlturate, dup ce vom
explica i vom nelege de ce nu-i au locul n viaa cretinului. Inca o
meniune: ne vom limita la aspectele principale ale vieii Bisericii
i ale cretinului, la ceea ce constituie trunchiul, fondul
principal, convini fiind ca odat iniiai n aspectele cele mai
nsemnate, ne va fi uor sa ne orientam singuri n lucrurile de
amnunt. Se nelege ca un ghid practic este o prima abordare a
realitilor despre care acesta vorbete. Prin urmare, ea nu poate fi
exhaustiva i foarte profunda. Cei care doresc sa aprofundeze
lucrurile vor gsi astzi o bibliografie bogata. Iubite cititorule,
cele ce urmeaz a citi n aceasta crulie nu constituie pentru tine
obligaii sau datorii. Daca le vei considera astfel i va fi greu sa
le urmezi i, n plus, te vei afla mult n afara adevrului. Dimpotriv,
ele sunt tot attea daruri, anse sau posibiliti ce ti se ofer pentru
a-i face viaa mai adevrata i mai buna. Tot ceea ce alctuiete via
cretineasc a omului, toate slujbele, rugciunile sunt spre folosul
celui ce le svrete i pentru care se svresc. Biserica este spaiul
libertii, al darului i al chemrii. Ramane ca fiecare dintre noi,
pentru a beneficia de darurile sale dumnezeieti, sa rspund chemrii
i sa primeasc darul i binecuvntarea lui Dumnezeu.
Preot Dr. Constantin COMANFacultatea de teologie auniversitatii
din Bucureti
Rugciunea la punerea temeliei casei noi
ntreaga via a omului credincios se desfoar sub semnul prezentei,
al lucrrii, al voii i al binecuvntrii lui Dumnezeu. Tot ceea ce
face, el face cu ajutorul lui Dumnezeu. De aceeam rugciunea la
Dumnezeu il nsoete nencetat dar mai ales la nceputul lucrurilor
sale, pentru a cere ajutorul i ocrotirea lui Dumnezeu i la sfrit
pentru a-L mulumi. Omul credincios i ncepe viaa increstinandu-se
prin Botez, i ncepe csnicia primind binecuvntarea lui Dumnezeu prin
Taina Cununiei, pleac la drum nchinndu-se, i ncepe ziua i orice
lucru cu rugciune, pentru ca simte nevoia de a ncepe totul cu
Dumnezeu i de a-i aeza lucrul minilor lui sub ocrotirea i
binecuvntarea binefctoare a lui Dumnezeu. Nu putea sa se ntmple
altfel cu construirea casei noi. Anunarea preotului Cnd se hotrte
sa ridice casa noua, cretinul ortodox cheama preotul pentru a svri
cele rnduite de Biserica pentru acest nceput. El va trebui sa anune
preotul din timp, fie la biserica, duminica dup slujba, fie la casa
acestuia, fie prin telefon. Cei care triesc n orae trebuie sa tie
ca tin de o biserica i de un preot anume i ca pentru orice trebuin
se vor adresa preotului respectiv. Daca nu mergem foarte des la
biserica, sa facem mcar efortul sa aflam care este biserica i care
este preotul de care aparinem. Este bine s-l cunoatem pe preot i sa
avem la ndemna telefonul acestuia pentru orice nevoie. Pentru buna
rnduial i din alte raiuni foarte nsemnate, Biserica nu ngduie sa
apelam la serviciile altui preot, dect n situaii de urgenta i mare
nevoie. Cretinul trebuie sa tie ca el aparine unei comuniti
cretine, unei parohii, ca are biserica i preotul lui. Preotul nu
este un prestator de servicii ci este printele acestei familii.
Daca pe presatorii de servicii de orice natura ii putem schimba la
nevoie, pe prini nu ii putem schimba i trebuie sa ne mulumim cu cei
pe care ni i-a dat Dumnezeu. Ce trebuie sa pregtim pentru slujba?
La locul unde s-a hotrt sa ridice casa noua i dup ce a spat anurile
unde se va turna sau se va aeza temelia casei, credinciosul va
pregti o msu frumos acoperita, aezat cu fata spre rsrit. Pe aceasta
msu va aeza: un vas larg la gura (castron) cu apa curata Preotul va
mai aeza pe masa Sfnta Cruce i cartea sa de slujba. De cele mai
multe ori, preotul are asupra sa cuie, tmie i lumanar, dar este
bine ca acestea sa fie ofranda credinciosului. Ce slujba svrete
preotul? Rnduiala Bisericii prevede sa se svreasc cu acest prilej
sfinirea cea mica a apei, numita n popor sfetanie, nsoit de o
rugciune speciala. Preotul svrete slujba sfinirii apei, tmind mai
nti, apoi stropind cu apa sfinit locul unde urmeaz a se ridica noua
casa. Dup aceea rostete rugciunea speciala rnduit de Biserica
pentru acest moment, n care se roag lui Dumnezeu, Ziditorul i
Fctorul a toate, sa cerceteze pe cei care vor a-i zidi casa noua,
s-l ajute sa o nale pana la capt i pe cei ce vor sa locuiasc n ea
s-l pzeasc de bntuiala celui potrivnic, sa ntreasc temelia carei
pentru ca nici vntul, nici apa, nici altceva sa nu o poat strica.
Se obinuiete ca, dup svrirea slujbei, preotul sa aeze prima crmid
sau prima piatra la temelia casei, daca este posibil ntr-unui din
colturile casei, artnd, prin aceasta ca Dumnezeu nsui, prin harul
preotului, este cel care pune temelia casei. Rostul slujbei Rostul
slujbei care se face la nceperea temeliei casei este artat de
lucrarea svrit de preot cu acest prilej i de rugciunile rostite
ctre Dumnezeu. Este mai nti o alungare a raului, o exorcizare, o
curire a locului de orice ntinciune i de orice urma a lucrrii celui
rau i, apoi binecuvntarea i sfinirea acestuia prin invocarea
harului Sfantuluii Duh pentru ca n timpul construirii casei, cei ce
lucreaz i cei pentru care se lucreaz, ca i construcia nsi sa fie
pzit de orice lucrare a celui rau, de orice ntmplare rea, de pizma
i rutatea oamenilor, de farmece sau blesteme. n felul acesta, omul
care zidete casa i-L ia pe Dumnezeu de ajutor la lucrarea sa i
ocrotitor mpotriva oricrei ruti sau nenorociri, tiind ca fara
ajutorul lui Dumnezeu nu se poate face nimic i ca nici o putere nu
poate birui puterea lui Dumnezeu. Cnd se poate svri slujba? Este
bine ca slujba de binecuvntare a nceperii temeliei casei sa se
svreasc n zi de duminica sau de srbtoare, dup ce mai nti s-a svrit
la biserica Sfnt Liturghie. Cel ce urmeaz a ridica casa participa
la slujba aducnd la sfntul altar ofranda de mulumire, prescura i
vin cu lumnare aprinsa i pomelnicul casei (adic numele celor care
vor zidi casa i vor locui n ea i a celor apropiai lor), mulumind n
acest fel lui Dumnezeu ca i-a ajutat sa agoniseasc cele necesare
pentru construcia unei case. Acest lucru se poate realiza mai greu
la orae, unde, duminica dup Sfnta Liturghie, preotul este de obicei
ocupat cu alte slujbe. n acest caz se poate alege o alta zi de
comun acord cu preotul. Sfntul patron sau ocrotitor al casei Se
obinuiete, de asemenea, ca cei ce i construiesc casa, cu acest
prilej s-i aleag un sfnt patron i ocrotitor al casei noi. Daca
familia are deja un sfnt ocrotitor, ales eventual cu prilejul
cununiei religioase, atunci este bine sa se pstreze acelai sfnt i
pentru casa noua. La slujba, preotul va face i pomenirea numelui
sfntului ales drept ocrotitor. n ziua de pomenire a sfntului
respectiv, la srbtoarea sfntului deci, cei ce vor locui n casa noua
fac slujbe de mulumire mergnd la biserica la Sfnta Liturghie. Se
poate face i sfetania la casa i chiar o agapa ca pentru o srbtoare
a familiei. Cteva explicaii legate de obiectele folosite la slujba
Pentru ca suntem la nceput, socotim necesar sa explicam pe scurt ce
rost au lumnrile, tmia, apa sfinit i celelalte lucruri pe care le
folosim la mai toate slujbele i n multe momente ale vieii noastre
cretineti particulare. De ce aprindem lumnri la slujbe sau cnd
facem rugciuni? Lumnarea nu poate lipsi de la nici o slujba sau
rugciune, ea ne nsoete totdeauna cnd ne ntlnim n vreun fel anume cu
Dumnezeu. Cnd cineva se boteaz, cnd se cununa, cnd se mprtete, cnd
moare, cnd se roag acas la el sau n biserica, cnd merge la Sfntul
Altar cu prescura i cu pomelnicul, la mormnt i n oricare alt moment
se adreseaz lui Dumnezeu sau este n fata Lui, omul credincios
aprinde lumnri. Lumnarea simbolizeaz jertfa de sine,
transfigurarea, transformarea n lumina prin ardere de sine, ceea ce
reprezint calea mplinirii noastre i a desvririi. Ca i semnul
Sfintei Cruci, lumnarea este un semn distinct al cretinului, ea
sintetiznd esena credinei noastre, aceea ca nu exista alta cale de
mplinire, de mntuire, dect cea a jertfei. Jertfa se afla la temelia
vieii, nimic nu se poate realiza dect prin jertfa de sine. Ca i
lumnarea, omul se poate i el transforma n lumina, se poate
ndumnezei prin ardere de sine. Apoi, lumnarea este jertfa curata pe
care o aducem noi lui Dumnezeu. De aceea nsoim rugciunile noastre
pentru cei vii ca i pentru cei mori de aprinderea lumnrilor n
biserica, la mormintele celor dragi sau n casele noastre. Lumina
este semn al prezentei lui Dumnezeu. Pentru ca Dumnezeu este
lumina, mergem la Dumnezeu cu lumina. Lumnarea este, n acelai timp
i o mrturisire a faptului ca cel care aprinde lumnarea este iubitor
de lumina, a ales calea luminii nu pe cea ntunericului, a ales i
iubete faptele ce se svresc la lumina nu pe cele care se fac pe
ascuns, n ntuneric, se nchina lui Dumnezeu care este lumina i se
leapd de stpnitorul ntunericului i de lucrurile ce se fac la
ntuneric. Este foarte important de semnalat ca omul aprinde
lumnarea cnd se ndreapt spre Dumnezeu sau cnd face lucruri legate
de Dumnezeu, cnd face lucruri bune. El nu aprinde lumnarea atunci
cnd svrete lucruri de care se ruineaz, lucruri ndoielnice, lucruri
lumeti. Cum trebuie sa fie lumnrile? Lumnrile trebuie sa fie din
ceara curata de albine. Nu ntmpltor. Albina ramane pururea
fecioara, iar ceara produsa de ea constituie astfel materia cea mai
curata, cea mai pura. n felul acesta aducem lui Dumnezeu ofranda
curata, neatinsa de umbra vreunei patimi. Timpurile grele prin care
am trecut ne-au determinat sa facem lumnri nu numai din ceara
curata, ci i din alte materiale, precum parafina. Acum putem reveni
la lumarile din ceara curata de albine, pentru ca darul nostru adus
lui Dumnezeu sa fie nu neaprat scump oricum costul unei lumnri este
mult prea mic, oricare ar fi el, pentru a constitui msura darului
nostru el trebuie sa fie insa de cea mai buna calitate. Aa cum pe
prietenii notri nu-l vom cuceri cu mulimea darurilor de calitate
ndoielnic, ci dimpotriv, cu calitatea darului, tot asa, curenia
inimii nostre i gndul nostru bun, dragostea noastr pentru Dumnezeu,
dar i fata de cei pentru care ne rugam lui Dumnezeu, nu pot fi
manifestate dect prin lucruri n care punem tot cea ce avem noi mai
bun, mai curat, mai frumos. Numai vznd cat de frumos arde o lumnare
din ceara curata, cat de linitit i curat, vom nelege diferena i vom
aprecia calitatea acesteia. Daca este bine fcut, o lumnare de ceara
arde complet, fara sa scoat fum i fara sa curg nici un pic de
ceara. n felul acesta ea tine mult mai mult dect oricare alt fel de
lumnare. Este de preferat sa aprindem sau sa folosim lumnri mai
puine, dar de cea mai buna calitate o singura lumnare, daca este
cazul dect multe lumnri care nu sunt curate. Ca sa nu mai spunem ca
pentru fabricarea unor lumnri care circula mai ales n comer se
folosesc fel de fel de substane de calitate i provenien ndoielnic.
Rvna cu care noi vom cuta sa procuram lumnri sau oricare alt obiect
folosit pentru Dumnezeu ne da msura credinei noastre i dragostei
noastre pentru Dumnezeu. De ce tmiem? Tmia nsoete, de asemenea,
orice act de cult, orice slujba sau rugciune svrite la biserica, la
casa credinciosului sau n oricare alt loc. Tmierea, nlarea i
rspndirea unor miresme binemirositoare prin arderea de tmie,
reprezint mrturisirea credinei i a supunerii noastre fata de
Dumnezeu, prin fumul binemirositor care se nalta spre cer ca semn
al jerfei noastre, al gndului nostru i al inimii noastre deschise
ctre Dumnezeu cu mulumire i ncredere. n acelai timp, tmia
binemirositoare este semn al prezentei lui Dumnezeu, a Duhului lui
Dumnezeu, a crui prezenta se face simit ca aductoare de pace, de
linite, de bucurie. Aceasta dubla semnificaie a tmierii, ca semn al
jertfei omului care se nalta spre Dumnezeu i ca semn al prezentei
harului lui Dumnezeu care coboar din cer, este foarte frumos
ilustrata de rugciunea prin care preotul binecuvnteaz tmia nainte
de a tmia: Tmie i aducem ie, Hristoase Dumnezeul nostru, intru
miros de buna mireasma duhovniceasca, pe care primind-o n
jertfelnicul Tau cel mai presus de ceuri, trimite-ne noua harul
Preasfntului Tau Duh. Tmia alunga forele raului. Ca semn al
prezentei Sfntului Duh dar i ca mrturisire printr-un semn vzut,
material, a credinei noastre n Dumnezeu i a faptului ca ne supunem
i ne nchinm Lui, respingnd orice alt stpn i orice alta putere,
mirosul i fumul de tmie are puterea de alungare a oricror forte ale
rului, de oriunde ar veni acestea, din partea oamenilor sau din
partea vrjmaului diavol, dar mai ales, are menirea de a ndeprta
prezenta i lucrarea diavolului i a duhurilor rele. De acee n popor
se spune fuge ca dracul de tmie. Cum se aprinde tmia? Pentru
aprinderea tmiei se folosete un crbune special, prezentat sub forma
de praf sau pastile, care se aprinde uor i tine mult. Acesta se
poate procura de la mnstiri sau biserici, iar n ultimul timp chiar
de la magazine de obiecte bisericeti. La tara se folosesc de
obicei, crbuni aprini. Orice alta soluie, cu multe bete de chibrit
sau cu vata mbibat n spirt nu este recomandata i nu este deloc
eficienta. Aa cum ne ngrijim de attea lucruri pentru nevoile
noastre, mult mai putin nsemnate dect tmierea casei, putem sa ne
ngrijim putin i de cele necesare rugciunii i sfinirii casei
noastre. Ne vorbete Biblia despre folosirea lumnrii i a tmiei?
Folosirea lumnrilor i a tmiei are temei n Sfnta Scriptura, n via i
tradiia Bisericii dintotdeauna. Sa ne amintim numai pilda celor
zece fecioare care ateptau pe Mirele Hristos cu candele aprinse
(Matei 25, l-8), pe cretinii din Troa, adunai n jurul Sfntului
Pavel ntr-o camera de sus unde erau multe lumini (Fapte 20,8); i
cele apte sfenice de aur care nconjurau pe Fiul Omului n Liturghia
cereasca (Apocalipsa 1, 12-20). Tmia este foarte obinuit n cultul
vechi-testamentar. Avem chiar reguli stricte privind folosirea tmii
la locul sfnt (Levitic 16,12.). n Vechiul Testament se vorbete
despre jertfe de tmie pentru numele lui Dumnezeu (Maleahi 1,1).
Tmia este asociata cu rugciunea. Sa se ndrepteze rugciunea mea ca
tmia naintea Ta, citim n psalmi (Psalm 140, 2). n Apocalipsa avem o
imagine din Liturghia cereasca parca luata din Liturghia noastr de
duminica: i a venit un nger i a stat la altar, avnd cdelnia de aur
i i s-a dat lui tmie multa, ca s-o aduc mpreun cu rugciunile
tuturor sfinilor, pe altarul de aur dinaintea tronului. i fumul
tmiei s-a suit, din mana ngerului, naintea lui Dumnezeu, mpreun cu
rugciunile sfinilor (8, 3-4). De ce stropim cu apa sfinit?
Stropirea cu apa sfinit este foarte des i n multe ocazii folosita
de ctre preot. De fapt, apa, ca element fundamental al creaiei,
fiindc se folosete la splarea i curirea fizica a trupului uman sau
a celorlalte corpuri materiale, este asociata i lucrrii de curire
spirituala, de splare a urmelor lsate de pcatele i frdelegile
oamenilor. Apa sfinit de preot poarta n ea puterea curitoare i
sfinitoare a harului dumnezeiesc. Cnd face sfinirea apei, preotul
se roag pentru ca apa aceasta sa se sfineasc cu puterea, cu
lucrarea i cu pogorrea Sfntului Duh, pentru ca sa se pogoare peste
ea lucrarea cea curitoare a Treimii celei mai presus de fire,
pentru ca sa fie tmduitoare sufletelor i trupurilor i izgonitoare a
toat puterea cea potrivnica i pentru ca prin gustarea i stropirea
cu apa sfinit sa ne trimit Dumnezeu binecuvntarea Sa, care spala
ntinciunea patimilor. Nu Dumnezeu are nevoie de apa sau de alte
elemente materiale pentru a-i trimite binecuvntarea i sfinenia Sa,
ci omul are nevoie de ea pentru a primi lucrarea lui Dumnezeu.
Pentru ca este trup i suflet, pentru ca are o constituie
psihosomatica cum spuneam, omul are nevoie de aceasta ngemnare a
spiritualului cu materialul, are nevoie de semne materiale care sa
indice prezenta i lucrarea harului dumnezeiesc. Din acelai motiv
omul i exprima mulumirea sa, cererea sa, dragostea prin semne
materiale. Unei persoane pe care o iubim nu ne mulumim numai s-l
spunem acest lucru, ci facem dovada iubirii noastre prin daruri,
prin semne care poarta ncrctura i msura iubirii noastre. De aceea
Dumnezeu a rnduit ca omul sa se mprteasc de harul i puterea
dumnezeiasca, de Dumnezeu nsui prin intermediul unor elemente
componente ale lumii noastre materiale. Astfel, ne mprtim de Trupul
i Sngele lui Hristos prin pinea i vinul euharistic, primim lucrarea
harului Sfntului Duh prin gustarea sau stropirea cu apa sfinit sau
prin undelemn sfinit s.a.m.d. Binecuvntarea casei noi n care urmeaz
a locui cineva pentru ntia oara
La terminarea casei i dup amenajarea acesteia, cnd este gata de
locuit sau cel care urmeaz a o locui hotrte sa se mute n ea, va fi
chemat preotul pentru a face sfinirea i binecuvntarea casei noi
care urmeaz a fi locuita pentru prima data. Sfinirea casei se poate
face i atunci cnd ne mutam ntr-o locuin nu neaprat noua, care nu
tim daca a fost sfinita atunci cnd a fost construita. De asemenea,
se face sfinirea casei dup renovarea acesteia. De ce facem sfinirea
casei noi? Binecuvntarea i sfinirea casei noi este ca un botez
pentru om, este un fel de ncretinare a casei, a locui, a spaiului n
care urmeaz a locui cineva. De aceea, vom vedea, ca pe lng apa
sfinit cu care se stropete casa, se folosete i ungerea cu undelem
sfinit precum la copilul nou botezat ungerea cu undelemn i cu
Sfntul Mir. Este un act de mrturisire a dorinei, a opiunii, a
alegerii noastre de a trai cu Dumnezeu, sub stpnirea i mpria lui
Dumnezeu. Prin slujba de binecuvntare aezm casa cea noua sub
oblduirea lui Dumnezeu, sub paza i binecuvntarea Lui. Slujba svrit
de preot are menirea de a alunga orice lucrare a forelor raului, ea
are mai nti un caracter de exorcizare a locului i a casei, aa cum
facem exorcizrile sau lepdrile nainte de botezarea pruncului nou
nscut. Aceasta afirma, n acelai timp hotrrea celor ce vor locui n
casa respectiva de a se lepda de orice lucrare rea, de orice pcat i
frdelege i de a se feri i lupta pentru a nu cdea sub stpnirea
diavolului i a duhurilor lui n vreun fel anume. Dup aceea, n locul
unde a fost alungata orice lucrare i prezenta a raului este adusa,
prin slujba preotului, binecuvntarea i sfinirea lui Dumnezeu, pe
care El o trimite tuturor celor care vor sa triasc dup voia Lui i i
exprima aceasta hotrre. Casa nesfinita, ca i omul nebotezat, este
vulnerabila lucrrii celui viclean i a tuturor relelor, poate fi
bntuit de duhuri rele i de rutile oamenilor, de vrjitorii sau
blesteme. Dimpotriv, casa sfinit i cei ce locuiesc n casa sfinit i
binecuvntat sunt ocrotii n fata tuturor relelor, daca ei nii nu
aduc raul n casa prin svrirea lui. Ce trebuie sa pregtim pentru
sfinirea casei noi? Credinciosul va avea grija ca, mai nainte, sa
pregteasc n casa noua o msu frumos acoperita, orientata spre rsrit,
pe care va aeza urmtoarele: un vas larg la gura (catron) cu apa
curata Pe aceiai masa, preotul va mai aeza Sfnta Evanghelie, Sfnta
Cruce i cartea de slujba. Toate uile camerelor vor fi larg deschise
pentru ca preotul sa poat intra n ele pentru a le binecuvnta i
sfini. Icoanele pentru casa noua. Este bine ca odat cu
binecuvntarea casei noi sa aezm n camere i icoanele pe care le-am
pregtit i le-am sfinit la biserica din vreme. Daca nu ne-am ngrijit
pentru sfinirea icoanelor mai nainte, putem cu acest prilej sa
sfinim i icoana sau icoanele pe care le vom aeza n casa. n cazul
acesta vom aeza pe masa i icoanele respective, pe care daca nu sunt
sfinite mai nainte, le va sfini preotul cu aceasta ocazie. Familiei
tinere este indicat sa i se druiasc icoana i candela pentru noul
cmin. Pomelnicul familiei Trebuie, de asemenea, sa fie pregtit i un
pomelnic (o lista) cu numele celor ce vor locui n casa noua, pe
care preotul ii va pomeni la momentul potrivit. Alturi de stpnii
casei mai pot fi trecui n pomelnic membrii familiei, cei apropiai i
cei prezeni la slujba. Se poate face un pomelnic i pentru morii
familiei. Unde i cum stam cu slujba? Cei prezeni la svrirea slujbei
vor sta n spatele preotului ca la biserica, iar preotul va sta n
fata mesei amenajate special, toi cu fata spre rsrit. Nu este bine
sa stam n fata preotului. Slujba nu este un spectacol la care se
privete ci o lucrare la care trebuie sa participam, la care avem
partea noastr de contribuie, alturi de preot, urmrind cu atenie
rugciunile pe care le face preotul i rugndu-ne mpreun cu el.
Credincioii trebuie sa fie ateni la citirea Sfintei Evanghelii i a
rugciunilor de sfinire sa ngenuncheze. Ei pot sta n genunchi i toat
slujba. Slujba sfinirii apei i rugciunile speciale Mai nti, preotul
va svri slujba sfinirii apei. Apoi va rosti o rugciune n care se
roag lui Dumnezeu sa pzeasc nevtmai de toat rutatea pe cei ce
voiesc a locui n casa cea noua, s-l binecuvnteze pe dnii i locuina
lor i sa pstreze totdeauna viaa lor nebntuita de ruti, druindu-le
cu ndestulare toate buntile spre folos.Urmeaz o alta rugciune pe
care preotul o rostete n taina i n care se roag pentru ca Hristos,
Dumnezeul nostru sa binecuvnteze casa aceasta, sa ntreasc cu frica
Sa pe cei ce vor locui n ea i s-l pzeasc nevtmai de cei potrivnici.
Tot n aceasta rugciune, preotul se roag lui Dumnezeu sa
binecuvnteze i sa nmuleasc toate buntile n casa aceasta, fcnd
semnul binecuvntrii peste prinoasele aezate pe masa. Sfinirea
undelemnului Urmeaz sfinirea undelemnului, peste care preotul face
semnul Sfintei Cruci de trei ori, rostind de fiecare data: In
numele Tatlui i al Fiului i al Sfntului Duh. Amin i rugndu-se ca
Dumnezeu sa trimit peste undelemnul acela harul Preasfntului Sau
Duh i s-l sfineasc ca sa fie spre sfinirea locului i a casei ce s-a
zidit pe el i spre alungarea tuturor puterilor celor potrivnice i a
bntuielilor diavoleti. Stropirea casei cu apa sfinit Apoi preotul,
nmuind busuiocul n apa sfinit, stropete toi pereii casei de jur
mprejur i n toate camerele, zicnd: In numele Tatlui i al Fiului i
al Sfntului Duh, prin stropirea cu aceasta apa sfinit sa se
deprteze toat lucrarea diavoleasca cea vicleana. Amin. Cineva din
cei ai casei va purta vasul cu apa sfinit, nsoindu-l pe preot.
Despre alungarea raului Aceasta alungare a rului i a forelor lui se
face de preot prin invocarea numelui Sfintei Treimi i prin
stropirea cu apa sfinit. Omul nu poate lupta singur mpotriva
diavolului. Numai Domnul nostru Iisus Hristos a avut puterea sa
alunge pe demoni din cei care erau stpnii de ei i din locurile
bntuite de acetia. n Sfintele Evanghelii avem o mulime de referiri
la aceasta biruina mpotriva diavolilor (Matei 8, 28; 9, 32; Marcu
5, l-l5; Luca 9, 38-42; 13, 32;). Mntuitorul Hristos a dat aceasta
putere i Apostolilor Sau: Chemnd la Sine pe cei doisprezece ucenici
ai Sai ne relateaz Sf. Evanghelist Matei le-a dat lor putere asupra
duhurilor celor necurate, ca sa le scoat i sa tmduiasc orice boala
i orice neputin (Matei 10, 1; vezi i Marcu 6, 13;). Din prima
istorie a Bisericii, care este cartea Faptele Apostolilor, aflam ca
ucenicii Mntuitorului, dar i urmaii acestora, preoii hirotonii de
Apostoli, aveau puterea sa alunge demonii i duhurile rele n numele
lui Hristos (Fapte 8,7; 19, 12;). Prin urmare, ndeprtarea duhurilor
rele de la casa cuiva, din vreun loc anume i chiar din oamenii
posedai de demoni nu se poate face dect de preoi n numele i cu
puterea lui Iisus Hristos, n numele lui Dumnezeu cel nchinat n
Treime, Tatl, Fiul i Sfntul Duh, prin slujbe rnduite de Biserica.
Cei ce recurg la serviciile vrjitoarelor sau a tot felul de
lucrturi trebuie sa tie ca acestea nu lucreaz cu puterea lui
Dumnezeu i nici n numele lui Dumnezeu, ci lucreaz cu puterea
diavolului. Izbvirea de rau pe care pare ca o aduc este o amgire
sau eliberarea de un rau pentru a fi dat unui rau mai mare, pentru
a fi dat n minile diavolului. Diavolul exista i lucrarea diavolului
de asemenea. Singura aprare mpotriva acestui neobosit vrjma al
omului i al lui Dumnezeu este binecuvntarea i sfinirea adusa prin
rugciunile i slujbele Bisericii svrite de preoii care au harul
sfinitor primit prin hirotonia svrit de episcop. Ungerea casei cu
undelemn sfinit. Dup ce a stropit peste tot, preotul ia un beior
nfurat la un capt cu vata sau bumbac, il nmoaie n undelemnul sfinit
i nsemneaz pereii tuturor camerelor cu semnul Sfintei Cruci, zicnd:
Se binecuvnteaz casa aceasta, prin ungerea cu acest undelemn
sfinit, n numele Tatlui i al Fiului i al Sfntului Duh. Amin. De ce
se unge casa cu undelemn sfinit? Undelemnul este foarte mult
folosit n lucrarea sfinitoare a Bisericii. Undelemnul este materia
prin care se transmite lucrarea sfinitoare a harului Sfntului Duh.
Tot prin ungerea cu undelemn sfinit se transmite lucrarea
tmduitoare a Duhului lui Dumnezeu la slujba Sfntului Maslu. Copilul
se unge i el cu undelemnul sfinit nainte de botez. De asemenea, la
sfritul Sfintei Liturghii i al altor slujbe, credincioii sunt
miruii, nsemnai pe frunte cu undelemn sfinit. Prin ungerea cu
undelemnul sfinit omul, casa sau oricare obiect primete pecetea,
semnul, atingerea dumnezeirii, prin care este consacrat lui
Dumnezeu. n Vechiul Testament, Dumnezeu nsui poruncete lui Moise
folosirea undelemnului sfinit mpreun cu alte mirodenii pentru
sfinirea prin ungerea cu acesta a tuturor lucrurilor destinate
cultului: Sa ungi cu el cortul adunrii, chivotul legii i toate
lucrurile din cort, masa i toate cele de pe ea, sfenicul i toate
lucrurile lui, jertfelnicul tmierii, jertfelnicul arderii de tot i
toate lucrurile lui, baia i postamentul ei. i sa le sfineti pe
acestea i va sfinenie mare; tot ce se va atinge de ele se va sfini.
(Ieire 30, 23-25). Aici este borba de mirul cu care nu aveau voie
sa se ung dect lucrurile din templu i preoii. n Noul Testament se
amintete ungerea celor bolnavi cu undelemn de ctre preot, n numele
Domnului: Este cineva bolnav intre voi? Sa cheme preoii Bisericii i
sa se roage pentru el, ungandul cu undelemn n numele Domnului
(Iacov 5,14). Citirea Sfintei Evanghelii Se citete apoi Sfnta
Evanghelie de ctre preot, stand cu fata la rsrit, timp n care cei
prezeni ngenuncheaz. Citirea Sfintei Evanghelii, ca de fiecare data
cnd se face, nseamn prezenta Domnului nostru Iisus Hristos, prin
propriile Sale cuvinte. Citirea Sfintei Evanghelii este momentul
cnd Hristos nsui ne vorbete. De aceea, la acest moment se
ngenuncheaz ca n fata lui Dumnezeu. Ectenia ntreit sau rugciunea
struitoare n sfrit, ultimul moment important al slujbei il
constituie ectenia ntreit, o rugciune de cerere struitoare, la care
cntreul sau credincioii rspund de fiecare data cu Doamne miluiete
de trei ori. n momentul acela, preotul Il roag pe Dumnezeu pentru
binele casei noi i a celor ce vor locui n ea i pentru ndeprtarea a
tot raul. Preotul se roag lui Dumnezeu astfel: Inca ne rugam ca sa
trimit binecuvntarea Sa asupra casei acesteia i asupra robilor Sai
(aici pomenete numele celor ce vor locui n casa) i asupra tuturor
celor ce voiesc a locui cu evlavie n ea; sa le trimit pe ngerul Sau
cel milostiv, ca s-l pzeasc i s-l fereasc de toat rutatea i s-l
povuiasc spre lucrarea tuturor faptelor celor bune i spre mplinirea
sfintelor porunci ale lui Hristos; s-l pzeasc de foamete, de
molima, de cutremur, de potop, de foc, de sabie i de venirea celor
de alt neam asupra lor; i sa le druiasc sntate i s-l ntreasc cu
zile ndelungate i intru toate s-l ndestuleze, sa zicem toi: Doamne
auzi-ne i ne miluiete. n acest moment, preotul se poate ruga pentru
toi cei prezeni, pomenindu-le numele ca i pentru cei care nu sunt
de fata dar pentru care cei ai casei doresc a face rugciune. Se
obinuiete n unele locuri sa se fac i rugciune de pomenire a celor
mori. Binecuvntarea prinoaselor sau a bucatelor Daca nu a fcut-o
mai nainte, tot acum preotul poate binecuvnta prinoasele aezate pe
masa, rugndu-se pentru nmulirea lor n casa aceea: Doamne Iisuse
Hristoase, Dumnezeul nostru, binecuvnteaz pinea, vinul, undelemnul
i toate prinoasele puse naintea Ta de robii Tai i le nmulete pe ele
n casa aceasta, n oraul (sau n satul) acesta, n tara aceasta i n
toat lumea Ta, ca Tu eti Cel ce binecuvntezi i Sfineti toate,
Hristoase Dumnezeul nostru i ie slava nlm, mpreun cu Printelui Tau
celui fara de nceput i Preasfntului i de viaa Fctorului Tau Duh,
acum i pururea i n vecii vecilor. Amin. Agapa Ca i la punerea
temeliei i acum se poate organiza o mica agapa, ca expresie a
mulumirii i a bucuriei pe care o triesc cei care au reuit s-i
ridice casa sau sa se mute n casa noua. Este bine ca bucuria
aceasta sa o mpart cu cei dragi ai lor, cu prietenii i cu vecinii.
Cnd se poate svri slujba de binecuvntare a casei noi? Se recomanda
ca slujba de binecuvntare a casei noi sa se svreasc duminica sau n
zile de srbtoare, dup ce la biserica s-a svrit Sfnta Liturghie.
Credincioii care s-au bucurat de ajutorul lui Dumnezeu i au ajuns
la terminarea casei sau cei care i-au cumprat casa noua, se cade sa
aduc ofranda de mulumire la Sfnta Liturghie, prescura i vin pentru
svrirea Sfintei Liturghii i alte prinoase pentru a fi binecuvntate
de preot la sfritul slujbei i mprite ca dar celorlali credincioi.
Daca se poate, cei care doresc sa fac sfinirea casei este de dorit
sa posteasc cteva zile, sa se spovedeasc i sa se mprteasc la Sfnta
Liturghie din ziua respectiva, pentru ca n casa noua, binecuvntat i
sfinit, curita de orice lucrare rea, sa intre i ei curii de tot
pcatul i de toat rutatea. n felul acesta se pune, ntr-adevr, nceput
bun. Slujba aceasta se face nu numai la casa ridicata de noi ci i
la cea cumprata, care urmeaz a fi locuita pentru prima data sau
care desi a fost locuita nu a fost sfinita la nceput din neglijenta
sau din alt motiv. Crucea pe casa Se obinuiete, n unele regiuni ale
Romniei, ca la casa noua sa se aeze pe acoperi o cruce sau chiar
doua, de mrime potrivita, discreta. Este foarte potrivit i foarte
frumos ca o casa locuita de o familie cretin sa poarte semnul
Crucii pe acoperi. Trebuie insa avut grija ca acesta sa fie de bun
gust, sa se armonizeze cu mrimea i cu forma casei i, oricum, sa fie
de proporii mici. Acest obicei s-a inspirat desigur din crucea
existenta pe turla bisericilor. Casa unui cretin este i ea un loc
unde se face rugciune, se fac nchinciuni i se ncearc o vieuire
cuviincioasa. Semnul sfintei Cruci este foarte drag cretinului
ortodox, de aceea el este foarte rspndit i n casa acestuia. Tradiia
romanilor ne arata ca foarte multe din obiectele de folosina ale
acestora purtau semnul crucii. Pentru cretini Crucea este semnul
biruinei asupra rului i aprtoare de tot raul. Arma mpotriva
diavolului crucea Ta ne-ai dat-o noua. cantam ntr-un tropar de la
Sfntul Maslu. Sfetania Ce este sfetania? Sfetania este denumirea
populara pentru slujba Aghiasmei mici sau Sfinirea cea mica a apei.
Ea se svrete de ctre preot n biserici sau n casele credincioilor cu
diferite prilejuri. Slujba sfetaniei cuprinde sfinirea apei,
stropirea cu apa sfinit a celor prezeni i a tuturor camerelor
precum i rugciuni pentru ocrotirea i binele casei i pentru sntatea
trupeasca i sufleteasca a celor ce locuiesc n cea. Iat ce scrie n
cartea de slujba a preotului despre folosul sfetaniei: Aceasta apa
sfinit, pe care Duhul Sfnt, prin rugciunile preoilor, o sfinete,
are multe feluri de lucrri, precum nsi ectenia sfinirii i rugciunea
mrturisesc: prin stropirea ei, duhurile cele viclene din tot locul
se alunga; se iart i pcatele cele mici de peste toate zilele, adic
nlucirile diavoleti i gndurile cele rele; mintea se curete de
lucrurile cele spurcate i se ndrepteaz spre rugciune; bolile le
alunga i da sntate sufleteasca i trupeasca. Toi cei ce o primesc cu
credina iau sfinenie i binecuvntare. De ce facem sfetanie? Sfetania
este pentru casa ceea ce este spovedania pentru om. Daca prin
spovedanie, prin mrturisirea pcatelor i dezlegarea acestora de ctre
preot, omul se curete, i curete sufletul, i mprospteaz harul primit
la botez, tot aa prin stropirea cu apa sfinit i prin rugciunile
speciale ale preotului, casa sfinita la nceput se curete de tot
raul i de toat lucrarea cea rea, datorate fie pcatelor celor ce
locuiesc n ea, fie oamenilor ruvoitori, fie duhurilor celor rele.
Prin svrirea periodica a sfetaniei se resfinteste locul, casa i
toate lucrurile din ea dup un timp n care inevitabilele noastre
pcate i fapte mai putin cuviincioase au ntinat casa. Trebuie spus
un lucru n care noi credem i pe care il aflam din Sfintele
Scripturi i pe care Biserica noastr il nvaa de la nceputuri. i
anume, omul este solidar cu tot ceea ce il nconjoar, aa nct urmrile
faptelor lui se rsfrng i asupra mediului sau nconjurtor, asupra
casei i a lucrurilor din casa. Lucrurile urate, pcatele i
frdelegile omului ntineaz spaiul n care acesta le svrete sau
triete, dup cum, faptele lui bune, curenia vieii lui sfinete i
mediul sau nconjurtor. n legtur cu aceasta s-a pstrat n popor o
zicala foarte adevrata i care cel putin la nceput avea nelesul
celor de mai sus: Omul sfinete locul. ntr-adevr omul sfinete locul,
dar tot omul este cel care-l ntineaz, care-l urete sau murdrete
prin urenia i murdria sa sufleteasca. Sa ne amintim ca pcatul
protoprinilor Adam i Eva a adus cu sine i o tulburare a creaiei
ntregi: pmntul care pana atunci rodea numai lucruri folositoare i
frumoase, a nceput a rodi spini i plmid (Facere 3, 18). Daca pcatul
sau oricare lucru urat il ndeprteaz pe om de Dumnezeu i de
binefacerile care vin din apropierea de Dumnezeu, curirea i
sfinirea omului i a mediului care-l nconjoar il readuce pe om n
apropierea lui Dumnezeu pentru a se bucura de binecuvntarea
Acestuia i ndeprteaz raul sub orice forma acesta ar fi prezentat.
Cnd putem sau cnd trebuie sa facem sfetanie n casa? Dintru nceput
spuneam ca, n principiu, preotul trebuie i poate sa svreasc
sfetanie la casa credinciosului, oricnd acesta o cere. Deci, ori de
cate ori, credinciosul simte nevoia curirii i sfinirii casei, aa
cum simte nevoia uurrii i curirii de pcate prin spovedanie, el
poate chema preotul la casa sa pentru a-l face sfetanie. Este bine
ca sfetania sa se fac n zi de post, miercurea sau vinerea, ea fiind
o slujba de curire, de splare, de exorcizare, care se potrivete mai
putin cu zilele de srbtoare sau cu celelalte zile ale sptmnii, dar
i pentru faptul ca cel care solicita svrirea sfetaniei trebuie sa
se pregteasc prin postire i rugciune. n vechime, dar i astzi n
unele regiuni, se obinuia sfetania n prima zi a fiecrei luni.
Acesta, desigur este un lucru foarte bun i de dorit. n locul
acestei sfetanii de ziua ntia a fiecrei luni s-a pstrat n multe
parti din Biserica noastr obiceiul ca preotul sa mearg pe la toate
casele pentru a stropi cu apa sfinit. El nu mai svrete sfinirea
apei n fiecare casa, ci o svrete la biserica o singura data i apoi
stropete cu aceasta apa sfinit toate casele parohiei. De aceea se
spune n popor ca vine preotul cu zintai. Sfetania din luna martie.
Daca nu se poate mai des, se face sfetanie n casa, cel putin o data
pe an. Mai n toate prile se obinuiete ca aceasta sfetanie anuala sa
se fac n Postul Mare care premerge srbtoarea Sfintelor Pasti. Cei
mai multi dintre credincioi solicita svrirea acestei sfetanii n
luna martie. Singura explicaie a acestei preferine este legata de
faptul ca, indiferent cnd sunt Sfintele Pasti, luna martie este
cuprinsa n Postul Mare, de aici i vorba populara ca martie nu
lipsete din post. Deci, nu luna martie n sine este o luna n care
este bine sa se fac sfetanie, ci Postul Mare este o perioada
potrivita pentru aceasta slujba n casa. De ce n post? Mai nti
trebuie sa spunem ca este bine sa facem sfetanie n post pentru ca n
aceasta perioada cei ai casei sunt mai pregtii sufletete, datorita
postului i a rugciunilor din aceasta perioada, dar i datorita
faptului ca acum credinciosul se strduiete mai mult ca oricnd sa se
lepede de deprinderile rele, de ruti i pcate i sa se ngrijeasc mai
mult de suflete, sa se apropie mai mult de Dumnezeu. Desigur,
oricare din posturile de peste an rnduite de Biserica sunt
potrivite pentru svrirea sfetaniei, dup cum, se recomanda acest
lucru i pentru zilele de post de peste sptmna, miercurea i vinerea.
Cine dorete, este bine sa svreasc sfetanie n toate posturile. Cine
nu poate, sa o fac cel putin n Postul Mare. De ce n Postul Mare?
Pentru ca acesta este cel mai important i cel mai aspru post de
peste an care ne pregtete pentru cea mai mare srbtoare a Bisericii.
Dar i pentru ca acesta este primvara, cnd, odat cu nviorarea i
mprosptarea naturii, se face i curenia casei i a lucrurilor din ea.
Pe lng aceasta, mai poate fi luata n seama i dorina i
disponibilitatea omului de nviorare i renatere odat cu cea a
naturii nconjurtoare, n virtutea aceleiai solidariti dintre om i
creaie. Puritatea, frumuseea i vigoarea naturii renscute invita pe
om, aproape irezistibil, la aceeai renatere i recuperare a puritii
i a vigorii luntrice. Peste tot, dar mai ales la tara, primvara se
face o curenie generala a casei, care merge la scoaterea tuturor
lucrurilor din casa, curirea, scuturarea i mprosptarea lor pana la
vruirea pereilor, care aduce cu sine i la propriu i la figurat un
aer de reala primenire mai ales cnd pereii se vruiesc cu var alb.
Sfetania dup ce am avut n casa un deces Se obinuiete ca dup ce am
avut un deces n casa, la cteva zile dup nmormntare, atunci cnd cei
din casa se pot pregti, sa se svreasc sfetanie. Cretinul simte
nevoia resfintirii i binecuvntrii casei nu pentru ca cel decedat ar
fi ntinat n vreun fel casa, ci pentru ca locul i casa a fost
cercetat de moarte. Pe buna dreptate, moartea este socotita ca cea
mai nfricotoare forma a rului i consecin a pcatului. Pentru ca
plata pcatului este moartea spune Sfntul Apostol Pavel (Rom. 6,23).
Cu att mai mult, trebuie sa se svreasc sfetanie n casa sau n locul
n care s-a comis un omor sau o alta frdelege sau uraciune (avort,
ncercare de sinucidere, vrsare de snge, molima, ntmplare rea sau
accidente de orice fel, etc.), pentru ca toate acestea se ntmpla
din indemnul i cu lucrarea diavolului i a duhurilor rele. Ce
trebuie i cum trebuie sa ne pregtim pentru sfetanie? Cine dorete a
chema preotul pentru a svri sfetanie n casa, trebuie sa tie cum
trebuie sa se pregteasc pentru aceasta avnd n vedere cele de mai
jos. Mai nti toi cei din casa este bine sa se spovedeasc, pentru ca
nainte de a curai i sfini casa, sa se curateasca i sa se sfineasc
ei nii de pcatele i relele care afecteaz i casa n care ei locuiesc.
Daca nu este n timpul postului, atunci cei din casa sa tie ca
trebuie sa posteasc trei zile nainte sau cel putin ziua aceea i sa
se fereasc de cearta, dumanii, njurturi sau alte rele. n al doilea
rand, casa n care urmeaz a se face sfetanie trebuie curita cat mai
bine, de la un capt la altul i toate lucrurile din ea. Nu este de
nchipuit sa stropim cu apa sfinit i sa facem rugciuni pentru a
curai casa de rele iar casa sa fie murdara i nengrijit. Apoi, orice
slujba svrit de preot n casa este echivalenta cu aducerea lui
Dumnezeu n casa aceea prin lucrarea Sa sfinitoare i prin
binecuvntarea Sa. Ori, daca atunci cnd primim un oaspete obinuit,
dintre oameni, direticam i facem curenie n casa, pentru a-l primi
cum se cuvine, cu att mai mult atunci cnd vrem s-L primim pe nsui
Dumnezeu. Aa cum ne splm, ne ngrijim i ne primenim noi oamenii
atunci cnd mergem la biserica sau atunci cnd ni se face orice
slujba, tot aa trebuie primenita i casa noastr cnd facem slujba n
ea. Pentru slujba sfetaniei, credinciosul trebuie sa pregteasc o
msu frumos acoperita, orientata spre rsrit (msua poate fi aezat n
fata sau n apropierea icoanei sau a coltului de rugciune din casa)
pe care va aeza urmtoarele: un vas larg la gura cu apa, Mai pot fi
puse pe masa: o paine, putin undelemn i putin vin, simboliznd
roadele pmntului date de Dumnezeu spre hrana noastr, pentru a fi
binecuvntate. Preotul va sta n fata msuei, iar credincioii vor sta
n spatele preotului, aa cum stam i la biserica, toi cu fata la
rsrit. Toate uile camerelor vor fi larg deschise. Care sunt actele
principale svrite de preot n timpul sfetaniei? Rugciunile de nceput
i tmierea casei Slujba sfetaniei cuprinde diverse rugciuni, pentru
casa i pentru cei ce locuiesc n ea, rugciuni pentru sfinirea apei,
tmierea casei, srutarea Sfintei Crucii de ctre toi cei de fata i
stropirea lor cu apa sfinit, stropirea casei cu apa sfinit. Dup
binecuvntarea de nceput a preotului, se rostesc rugciunile de
nceput, psalmul 142 Doamne, auzi rugciunea mea, asculta cererea
mea. i Psalmul 50, psalm de pocin, timp n care preotul tmiaz masa
amenajata pentru slujba i toat casa, ncepnd de fiecare data cu
icoana din camera. Urmeaz o serie de tropare scurte, rugciuni
adresate Maicii Domnului i tuturor sfinilor, exprimnd rugmintea
noastr ca acetia sa fie mpreun rugtori cu noi. Invocnd numele
sfinilor i al Maicii Domnului, spunem de fiecare data: rugai-v lui
Dumnezeu pentru noi. De ce rugam pe Maica Domnului i pe sfini sa se
roage pentru noi? La orice slujba sau rugciune, cerem Maicii
Domnului i tuturor sfinilor sa fie alturi de noi n rugciunile
noastre ctre Dumnezeu, sa se roage pentru noi, sa mijloceasc pentru
noi. n credin i tradiia noastr ortodoxa, sfinii bineplcui lui
Dumnezeu i Maica Domnului sunt foarte apropiai credincioilor. De
aceea suntem nconjurai de icoane ale Maicii Domnului i ale sfinilor
n biserici, dar i n casele noastre. Daca ndjduim n sprijinul i n
nelegerea oamenilor din jurul nostru, pe care ii rugam adeseori sa
ne ajute sau sa mijloceasc pentru noi la alti oameni, cu att mai
mult ndjduim n dragostea, ajutorul i n mijlocirea celor care sunt
acum n preajma lui Dumnezeu. n Biserica Ortodoxa este foarte
rspndit i ncetenita rugciunea unora pentru alii i fiecare simim cat
de folositoare este. n aceasta solidaritate dintre oameni, n
dragostea i mila unora pentru alii se ntemeiaz credina noastr n
rugciunile i mijlocirile sfinilor pentru noi. Daca rugaciunle i
mijlocirile noastre, ale oamenilor pctoi, prini n toate neputintele
acestei viei sunt ascultate de Dumnezeu i mplinite, cu att mai mult
rugciunile sfinilor. De altfel, daca noi credem n viaa de dincolo,
daca credem, prin urmare, ca oamenii bineplcui lui Dumnezeu sunt
alturi de Dumnezeu, nu ne putem nchipui ca ei, att de buni i
iubitori, pot ramane nepstori la necazurile, durerile i nevoile
noastre. Nu putem sa ne gndim ca cei care n viaa lor pmnteasc s-au
rugat nencetat pentru toi oamenii, s-au jertfit pentru a-l ajuta,
au fost nemilostivi, au suferit pentru durerile i pcatele semenilor
lor, dup cum aflam din istorisirea vieii lor, nu putem, deci, sa ne
nchipuim ca acetia, trecnd n viaa cealalt, devin nepstori de ceea
ce se ntmpla cu oamenii i cu lumea. Citirea Sfintei Evanghelii
Momentul important urmtor este citirea Sfintei Evanghelii, timp n
care credincioii ngenuncheaz. Se citete un fragment din Evanghelia
dup Ioan (cap. V, l-4) care reda episodul vindecrii paraliticului
de la scldtoarea din Vitezda. Aici ni se arata ca apa n care se
cobora un nger al Domnului, care era, deci, ntr-un fel cercetata,
atinsa, sfinit de Dumnezeu se cobora la vreme n scldtoare i tulbura
apa; i cine intra nti, dup tulburarea apei, se fcea sntos, de ori
ce boala era inut. Tot asa, cum vom vedea, printr-o rugciune
speciala, preotul se roag lui Dumnezeu sa trimit harul Prea
Sfntului Sau Duh i sa sfineasc apa pusa nainte i sa fie spre
splarea de toat ntinciunea i spre sntatea sufletelor i a
trupurilor. Ectenia Mare Dup citirea Sfintei Evanghelii, preotul
rostete Ectenia Mare, o serie de rugciuni i de cereri adresate lui
Dumnezeu, mai nti cu caracter general, pentru pacea i binele lumii
ntregi, a localitii respective, sat sau ora i apoi, cu caracter
special, pentru sfinirea apei. Astfel preotul se roag lui Dumnezeu
pentru ca sa sfineasc apa aceasta, cu puterea, cu lucrarea i cu
pogorrea Sfntului Duh, pentru ca sa se pogoare peste apa aceasta
lucrarea cea curitoare a Treimii celei mai presus de fire, pentru
ca sa fie apa aceasta tmduitoare sufletelor i trupurilor i
izgonitoare a toat puterea cea potrivnica, pentru ca sa se trimit
ei harul izbvirii i binecuvntarea Iordanului. i altele. Rugciunea
de sfinire a apei Momentul cel mai important al slujbei este atunci
cnd preotul sfinete apa printr-o rugciune speciala. n momentul
acestei rugciuni, preotul afunda de trei ori mana dreapta n apa,
fcnd semnul Sfintei Cruci i rugndu-se de fiecare datga astfel: i
acum trimite harul Prea Sfntului i de viaa fctorului Tau Duh, care
sfinete toate i sfinete apa aceasta. Apoi continua rugciunea: i
prin gustarea i stropirea cu apa aceasta, trimite-ne noua
binecuvntarea Ta, care spala ntinciunea patimilor. Aa ne rugam
cerceteaz neputina noastr, Bunule i tmduiete cu mila Ta bolile
noastre cele sufleteti i trupeti, asociind aceste rugciuni
rugciunea Maicii Domnului, puterea Sfintei Cruci i rugciunile
tuturor sfinilor, pomenind numele multora dintre ei. Afundarea
Sfintei Cruci n apa i stropirea cu apa sfinit Dup rugciunea de
sfinire, preotul afunda n apa Sfnt Cruce n forma de cruce, de trei
ori, n timp ce canta troparul: Mntuiete, Doamne, poporul Tau i
binecuvnteaz motenirea Ta. Biruina binecredincioilor cretini asupra
celui potrivnic druiete i cu Crucea Ta pzete pe poporul Tau. n
continuare preotul stropete cu apa sfinit toat casa, cineva din cei
ai casei purtnd vasul cu apa sfinit. Dup ce termina de stropit
casa, preotul stropete cu apa sfinit pe toi cei prezeni care se
nchina i srut Sfnta Cruce pe care preotul o tine n mana. Ectenia
finala pentru pzirea casei de rau Slujba sfetaniei se sfrete cu o
rugciune prin care preotul se roag sa se pzeasc locuina aceea,
toate oraele i satele de boala, de foamete, de cutremur, de potop,
de foc, de sabie, de nvlirea altor neamuri i de rzboiul dintre noi
i pentru ca Bunul Dumnezeu sa ndeprteze i sa mprtie toat mania,
care se pornete asupra noastr i sa ne izbveasc pe noi de mustrarea
Lui cea dreapta, care este asupra noastr i sa ne miluiasc pe noi.
Acum preotul pomenete pe toi cei de fata i pe toi cei scrii pe
pomelnicul casei. Se poate, de asemenea, face o rugciune de
pomenire a morilor familiei. Rugciunea pentru casa ce este
tulburata de duhuri rele
Exista duhuri rele? Duhurile rele exista i lucreaz nencetat cu
vrjmie mpotriva oamenilor. Daca ele nu se vad, se vad insa semnele
lucrrii lor, relele sau nenorocirile care se abat adeseori asupra
noastr i asupra caselor noastre. Poarta prin care ptrunde lucrarea
duhurilor rele sunt patimile i slbiciunile noastre nainte de orice,
precum i lipsa de rugciune n casa sau lipsa preotului i a slujbelor
de sfinire (sfetania) pe o perioada lunga de timp. Acolo unde nu
este chemat numele lui Dumnezeu, ba mai mult este invocat cu timp i
fara timp numele diavolului, acesta din urma se va instala cu
duhurile lui mai devreme sau mai trziu, aducnd cu sine tulburare
multa. De unde tim ca locuina noastr este tulburata de duhuri rele?
Cum spuneam mai sus, semnele prezentei i lucrrii duhurilor rele
sunt tulburarea, nelinitea, raul de orice fel sau nenorocirile care
bntuie uneori casa noastr, familia noastr. Adeseori, vin credincioi
la biserica i se plng de faptul ca de la un timp totul le merge rau
n casa, totul parca merge pe dos, nu mai este linite, ntmplrile
rele se tin lant, nimic nu le mai reuete. Alteori nelinitea este
nsoit i de o frica continua inexplicabila, resimit mai ales de
copii i de membrii de gen feminin ai familiei i de sentimentul
vecintii a ceva rau. Trebuie tiut ca lucrarea diavolului i a
duhurilor rele mbraca forme dintre cele mai diverse, de la raul
care este att de firesc i obinuit nct este trecut drept lucru bun
pana la situaiile cele mai evidente i nfricotoare de demonizai,
adic de oameni stpnii de demoni. Acestea sunt situaii cnd trebuie
sa chemam preotul pentru a svri slujba prevzut de Biserica pentru
casa care este stpnit de duhuri rele. Ce slujba svrete preotul cu
aces prilej? Preotul va svri sfinirea apei mici sau sfetania nsoit
de o rugciune speciala de alungare a duhurilor rele, n care, intre
altele el se roag cu struin lui Dumnezeu: Tu, Doamne, ntrirea celor
ce-i pun ndejdea n Tine, zidul cel tare al celor ce-i pun ncrederea
n Tine, deprteaz, izgonete i mprtie toat lucrarea diavoleasca, toat
nvlirea satanei, toat bntuiala puterii celei potrivnice, de la casa
aceasta i de la cei care locuiesc n ea, care poarta semnul crucii
Tale celei biruitoare i nfricotoare mpotriva demonilor i care
cheama numele Tau cel sfnt. nsui, Stpne, pzete pe toi care sunt n
casa aceasta de toat vtmarea i ispita, izbavindu-l de frica de
noapte, de sgeat ce zboar ziua, de lucrul ce umbla intru ntuneric,
de ntlnirea cu demonul de amiaza. Cum ne pregtim pentru aceasta
slujba? Acas credinciosul va pregti pentru slujba o msu i toate
celelalte ca pentru sfetanie. Mai importanta este pregtirea sa
sufleteasca. Iat ce scrie cartea de slujba referitor la pregtirea
credinciosului pentru aceste rugciuni: Cine va voi sa i se citeasc
n casa aceste rugciuni trebuie sa posteasc ziua aceea i sa fac
milostenie dup cum ii va fi puterea i cu rvna sa se roage lui
Dumnezeu, dar mai nti sa se mrturiseasc. Este bine, de asemenea,
daca este cu putin, preotul sa svreasc mai nti Sfnta Liturghie la
biserica, la care sa participe i cei ce doresc slujba. Slujba care
se face la casa sau la locul ce sunt suprate de farmece sau de
descntece Ce sunt farmecele sau descntecele? Farmecele sau
descntecele sunt lucrri ce se svresc de ctre oameni ruvoitori care
se vnd diavolului i forelor ntunericului pentru ca prin intermediul
acestora sa fac rau semenilor lor. Nu exista nici o ndoial ca
farmecele, descntecele, vrjile i toate cele asemenea se fac cu
puterea diavolului. Ele nu au putere asupra omului care tie de
Dumnezeu, care se roag, i face semnul sfintei cruci i se fereste de
pcate grele. Omul care primete binecuvntarea i puterea sfinitoare a
lui Dumnezeu nu poate fi biruit de puterea diavolului, chiar daca
se fac asupra lui farmece sau vrji. Sunt afectai cei care stau
departe de Dumnezeu i de biserica, cei care se afunda n fel de fel
de pcate grele i care nu se ngrijesc sa se spovedeasc i sa primeasc
binecuvntarea ocrotitoare a lui Dumnezeu, cei care nu fac sfinirea
caselor, cei care triesc necununati sau n oricare alta frdelege,
cei care se ncred prea mult n propriile puteri i nu-L mai cauta pe
Dumnezeu, nu se mai nchin, nu mai stiu de nimic sfnt. Nu trebuie sa
ne ndoim deloc de existenta i de posibilitatea acestor lucrri
diavoleti prin intermediul oamenilor rai. Sunt prea multe marturii
n jurul nostru pe care nu le putem ignora. De altfel, daca n-ar fi
fost posibile, Biserica n-ar fi rnduit slujbe mpotriva lor. Inca
odat, credinciosul care participa la viaa Bisericii, care tie de
Sfnta Liturghie, de spovedanie i impartasenie, care se nsemneaz cu
semnul crucii, acela nu trebuie sa se teama de farmece i de oricare
alt fel de lucrare diavoleasca. Ce slujba se face? Dup rnduiala
Bisericii, pentru astfel de situaii se face mai nti Sfnta Liturghie
la biserica, iar la casa sau locul suprate de farmece se fac mai
multe rugciuni n care preotul se roag, intre altele, pentru ca
Domnul nostru Iisus Hristos, Cel care S-a fcut om ca pe om de
nelciunea diavolului i de chinurile lui s-l elibereze i sa strice
toate facerile lui cele diavoleti, . sa caute cu milostivire spre
casa aceea i spre cei ce locuiesc n ea i sa izbveasc pe cei bntuii
i nviforai de suprrile cele rele ale oamenilor celor vicleni, ale
otrvitorilor i descnttorilor, ale fermectorilor i fermectoarelor i
ale diavolilor celor vicleni. Urmeaz un blestem care se face de
ctre preot la adresa demonilor i a celor care lucreaz cele
diavoleti, n care se spune i urmtoarele: Va blestem pe voi
atotviclenilor, nceptorii rutilor, blestemailor i urailor diavoli,
pe voi care otrvii i fermecai locurile i casele oamenilor. mpreun
cu cel ce s-a dat vou, vicleanul om, ca sa fii adui casei acesteia
sa o tulburai i cu rele nluciri i cu bntuielile voastre i suprai i
sa necjii pe cei care locuiesc n ea i mprejurul ei. Ci cu toat
puterea numelui Atotiitorului Dumnezeu n Sfnta Treime slvit. i cu
puterea cinstitei i de viaa fctoarei Cruci. cu trie poruncesc vou
viclenilor duhuri, degrab sa fugii de la casa aceasta i de la cei
ce locuiesc n ea, cu toate descntecele i farmecele voastre, iar de
acum niciodat sa nu va mai ntoarcei la ea. Dup aceea, lund aghiasma
mare sau apa sfinit, preotul stropete casa i locul casei pe din
afara, rostind: Sa fuga i sa se deprteze de la casa aceasta tot
vicleanul diavol i otrvirea i farmecele i descntecele prin
stropirea cu aceasta apa sfinit i niciodat sa nu se mai ntoarc, ci
sa se sting; n numele Tatlui i al Fiului i al Sfntului Duh. Alte
rugciuni legate de casa sau gospodria cretinului
Mai sunt i alte rugciuni de care credinciosul poate beneficia
pentru casa sa i pentru cele dimprejurul sau. Menionm aici:
rugciunile pentru sfinirea fntnii, la nceputul sprii i dup
terminarea fntnii, rnduiala ce se face cnd a czut ceva spurcat n
fntn; rnduiala care se face cnd se mbolnvesc orice fel de animale,
etc. Pregtirea pentru aceste slujbe este asemntoare cu cea pentru
sfetanie. Credinciosul poate cerceta pe preot n legtur cu orice
problema are el sau casa sa i preotul il va sftui ce trebuie sa
fac, pe lng cele care au fost cuprinse pe scurt n aceasta crticic.
Icoana din casa De ce punem icoana n casa? Icoana nu poate lipsi
din casa cretinului. Prezenta icoanei arata ca acea casa este
ncretinata, ca familia care locuiete acolo este cretin. Icoana din
casa este o mrturisire a credinei n Dumnezeu. Icoana, prezenta a
celui nfiat n ea aa cum fotografia sau tabloul unei persoane dragi
ne aduc n fata persoana draga pe care o reprezint, tot aa i icoana
ne poarta cu gndul la cel nfiat n cea. Icoana este o prezenta a
celui nfiat n ea: a Mntuitorului Hristos, a Maicii Domnului sau a
sfinilor. Prezenta chipului unei persoane este ntr-o msur prezenta
respectivei persoane. Chipul ne pune n legtur cu persoana pe care o
reprezenta, ne ajuta sa ne ducem cu gndul la ea sau mai curnd,
aduce persoana respectiva n fata noastr, lng noi, ne nlesnete o
ntlnire cu ea. Icoana ne ajuta sa ne rugam mai bine, pentru ca ne
ajuta sa intram mai uor n legtur cu Dumnezeu, s-L vedem n persoana
Mntuitorului Hristos, sa simim prezenta Maicii Domnului i a
sfinilor pe care ii dorim mpreun rugtori cu noi i pentru noi. Cine
nu iubete icoanele nu iubete cu adevrat nici pe cei care sunt nfiai
n icoane n rtcirea lor, sectanii spun ca nu e bine sa cinstim i sa
ne nchinm la icoane pentru ca sunt idoli, ca nu e bine sa te nchini
la o bucata de lemn sau hrtie, pentru ca aa spune legea lui
Dumnezeu. Dar cretinii nu se nchina la lemn sau hrtie. Cine-i poate
nchipui ca mamele i buncile noastre ngenuncheaz, se roag i plng n
fata unor buci de lemn aceia se neal amarnic i i dau n felul acesta
msura ntunecimii mintii lor. Cel mai simplu exemplu care este la
ndemna tuturor ne poate lamuri asupra acestui lucru: n fata
fotografiei unei persoane dragi, ceea ce ne bucura sau ne emoioneaz
nu este bucata de hrtie orict de frumoasa ar fi aceasta, ci este
chipul celui drag. Adeseori, de prea mult dor, srutam fotografia
persoanei ndrgite. Aceasta nu nseamn ca srutam hrtia, ci chipul
celui drag i prin aceasta persoana care ne este draga. Fotografia
ne este draga i o pstram cu sfinenie mai ales cnd cel din
fotografie este departe de noi. Daca am pierde fotografia
respectiva sau daca cineva ne-ar rupe-o, de exemplu, ne-am supra
foarte tare i ne-ar prea rau. Nu pentru ca am pierdut o bucic de
hrtie, ci pentru ca am pierdut un semn, o prezenta a celui drag. Cu
cat ne este mai draga persoana respectiva cu att preuim mai mult i
fotografia i o inem la loc de cinste. Tot aa i icoanele. Cu cat ne
sunt mai dragi Mntuitorul, Maica Domnului i sfinii, cu att iubim i
cinstim mai mult icoanele. Cine nu iubete icoanele nu iubete cu
adevrat nici pe cei care sunt nfiai n icoane. Altfel cum s-ar putea
lipsi de chipurile celor dragi! Icoana, fereastra spre adevratul
Dumnezeu Dar icoana este mult mai mult dect o fotografie. Mai nti,
pentru ca ea ne nfieaz chipul lui Dumnezeu nsui, chipul Fiului lui
Dumnezeu ntrupat. Ea este o fereastra spre lumea lui Dumnezeu, spre
mpria cerurilor. Chipul Maicii Domnului i cel al sfinilor din
icoane este chipul omenesc ndumnezeit, copleit de lumina
dumnezeiasca a mpriei lui Dumnezeu. Icoana este sfinita prin chipul
pe care il reprezint. Fara icoana ne putem rtci de la adevratul
Dumnezeu, nchipuindu-ne fiecare, dup mintea, priceperea i credina
sa un Dumnezeu, care de cele mai multe ori este unul plsmuit de
imaginaia noastr. Aa nct riscul idolatriei este mult mai mare fara
icoana, omul fiind tentat s-i nchipuie un Dumnezeu convenabil, dup
propriile dorine i nevoi. Ce fel de icoana trebuie sa punem n casa?
Este bine ca sa punem n casele noastre icoane pictate pe lemn dup
rnduiala Bisericii. n lipsa celor pictate pe lemn, se pot folosi i
cele pe hrtie, fie lipite pe lemn, se pot folosi i cele pe hrtie,
fie lipite pe lemn, fie nrmate. Este foarte important sa distingem
intre icoana adevrat i tabloul religios. Icoana adevrat este cea
care ne arata chipul ndumnezeit al Mntuitorului, al Maicii Domnului
i al sfinilor, iar tabloul religios este cel care nfieaz numai
chipul omenesc al acestora. Pentru a nu grei, se recomanda
cretinului sa ntrebe preotul atunci cnd dorete s-ri procure o
icoana. Trebuie sa fim foarte ateni ce fel de icoana punem n casa
noastr. Chipul acela se va ntipri n mintea noastr. Chipul acela se
va ntipri n mintea noastr, a copiilor notri pentru totdeauna i ne
va ajuta sa ne ndreptm cu mintea spre Dumnezeu. Cretinul nu trebuie
sa se zgrceasc tocmai atunci cnd cumpr o icoana. Icoana druita n
tradiia noastr se pstreaz credina ca este bine ca icoana sa o
primeti n dar. Un lucru foarte frumos! De aceea, amintim aici,
momentele prielnice pentru un astfel de gest binecuvntat. Este
frumos i foarte potrivit ca nasul sa druiasc prima iconi la botez.
El poate oferi icoana cu chipul sfntului al crui nume il pune
copilului. La fel, naii de cununie. Ei pot oferi la cununie, n
biserica, finilor lor, icoana sfntului care doresc ei sa le fie
ocrotitor al casei i al familiei noi. Prinii, pot i ei sa druiasc o
icoana copiilor, cnd acetia se muta la casa noua. n toate aceste
prilejuri, sau cu alte ocazii, preotul parohiei poate i el sa ofere
icoane credincioilor sai. Putem oferi o icoana n dar prietenilor
notri, folosindu-ne de un prilej anume sau de o simpla vizita. Se
vor bucura mai mult dect ne nchipuim. Atenie insa, icoana druita sa
fie de cea mai buna calitate. Daca totui nu vom primi n dar icoana,
este de la sine neles ca nu vom sta fara icoana ateptnd, ci ne-o
vom procura singuri. Icoana de familie Icoana motenit de la prini
este una dintre cele mai de pre moteniri. Ea are rolul de a ne lega
de prinii i strmoii notri prin cea mai trainica legtura, cea a
credinei. Icoana veche, n fata creia s-au rugat prinii, bunicii i
strbunicii notri poarta ncrctura credinei i rugciunilor acestora.
Continuitatea credinei este un element foarte preios pentru
spiritualitatea ortodoxa. De aici i aprecierea deosebita pe care o
acordam tradiiei. Nu trebuie sa renunm la icoanele motenite pentru
nimic n lume. Aveam datoria de a le lsa motenire sfnt i testament
al credinei copiilor i nepoilor notri. Daca nu am motenit i icoana,
putem sa ne ngrijim noi ca n familia noastr sa intre o icoana de
pre pe care sa o lsm motenire. Nimic mai frumos dect sa auzi:
Aceasta icoana o am de la mama mea sau de la bunica mea!Sfinirea
icoanei nainte de a fi aezat n casa, icoana noua se aduce la
biserica pentru a fi sintita. Ea se las la biserica de obicei
patruzeci de zile timp n care este inut n Sfntul Altar. Intre timp,
sau la sfritul celor patruzeci de zile, preotul o sfinete,
stropind-o cu apa sfinit i rostind rugciunile rnduite de Biserica.
Se recomanda ca preotul sa scrie pe spatele icoanei data sfinirii,
hramul bisericii unde a fost sfinit i numele sau. Locul icoanei n
casa Este bine sa avem n fiecare camera cate o icoana. Locul
icoanei n casa este pe peretele de rsrit. Pe peretele cu icoana nu
trebuie sa mai punem nimic altceva, pentru ca atenia noastr sa nu
fie atrasa de alt lucru atunci cnd ne rugam n fata icoanei i pentru
ca nu este bine sa punem alturi de icoana lucruri care nu au legtur
cu aceasta. Punem icoana la rsrit pentru ca ne rugam ntotdeauna cu
fata la rsrit i la biserica i acas. Rsritul, locul de unde ne vine
lumina, este semnul lui Dumnezeu, al Mntuitorului Hristos, numit n
rugciunile Bisericii Rsritul cel de sus, Soarele Dreptii, etc.
Apoi, lumina este semnul lui Dumnezeu, al binelui i al lucrurilor
bune care se fac la lumina zilei, n timp ce apusul, ntunericul este
semnul rului i al lucrurilor care se fac la ntuneric. Deci, trebuie
sa avem grija sa aezm icoana la rsrit, pentru a ne nchina cu fata
la rsrit. A fost un timp cnd unii dintre cretini ineau icoanele
ascunse, dup usa, n vreun colior sau chiar n ifoniere sau n valize.
A sosit timpul sa scoatem icoanele la vedere i sa le aezm unde le
este locul. Locul de rugciune Cele mai multe dintre casele
cretinilor au amenajat un loc anume, un colior pentru rugciune.
Acesta este ntr-un loc mai ferit din casa, desigur tot n partea de
rsrit, n jurul unei icoane. Este un fel de altaras unde se pstreaz
toate lucrurile sfinite din casa. Aici pstram aghiasma mare, apa
sfinit de la sfetanie, anafora, tmia, lumnrile, busuiocul, salcia
sau frunza de nuc aduse de la biserica de Florii sau de Rusalii. Se
poate amenaja ca un fel de dulpior de colt sau de perete, deschis,
unde putem pune icoana i toate celelalte. Tot aici trebuie sa avem
o msu mica sau un analog mic (ca cel de la biserica pe care se
citete Sfnta Evanghelie), pe care vom pune cartea sau crile noastre
de rugciune. Candela n coliorul de rugciune trebuie sa avem neaprat
o candela. n fiecare casa trebuie sa existe cel putin o candela. Se
va folosi candela cu ulei i fitil. Nu este potrivit sa se foloseasc
beculee, pentru ca adevrata candela, ca i lumnarea, trebuie sa
foloseasc spre ardere ulei curat sau ceara curata. Beculeul este de
frumusee. Candela nu este pentru frumusee, ci pentru lucrare.
Candela este lumina de veghere, de priveghere, pe care ar trebui sa
o inem tot timpul aprinsa n casa. Va amintii pilda fecioarelor din
Evanghelie, care ateptau pe Mntuitorul cu candelele aprinse. Cele
care nu au avut suficient undelemn pentru a arde continuu candelele
au pierdut venirea Mntuitorului. Arderea continua a candelei este
rspunsul cretinului la indemnul Mntuitorului: Privegheai ca nu tii
ziua, nici ceasul cnd vine Fiul Omului. (Matei 25, 13). Cum
spuneam, cretinul aprinde lumnarea sau candela ori de cate ori, n
vreun fel anume, merge sa se ntlneasc cu Dumnezeu. Candela aprinsa
este semn al ndejdii pe care noi ne-o punem n Dumnezeu, ca El sa
fie ocrotitorul nostru i al casei noastre. Cine nu poate pastra
candela mereu aprinsa, este bine sa o aprind seara, sau ori de cate
ori se roag. De asemenea, ardem candela n zilele de srbtoare,
ncepnd de seara din ajunul srbtorii respective. Btrnii, mai ales,
tin candela aprinsa, pentru ca nu cumva sa le vina ceasul sfritului
pe neateptate i sa moara fara lumina, sa mearg la Hristos fara
lumina. Lumina este semn al alegerii noastre pentru Dumnezeu i
pentru mpria luminii. Alegem lumina pentru ca lumina este semnul ca
vrem sa ajungem la Dumnezeu. Exista candele la magazinele de
obiecte bisericeti, la biserici i la mnstiri. O candela este
compusa dintr-un suport de obicei metalic n care se aeaz un pahar
special de candela, colorat i o pluta speciala sau un alt suport,
cu fitil de bumbac sau vata. La caz de nevoie, se poate improviza o
candela foarte uor ntr-un phrel sau n orice alt vas mic. Este bine,
totui, sa ne ngrijim de o candela frumoasa, care sa fie i podoaba
de pre n casa noastr. Se mai obinuiete o candela n buctrie, acolo
unde gospodina i petrece foarte mult timp i chiar familia ntreag.
Este foarte frumoasa i draga aceasta nsoire a luminii candelei n
jurul nostru. Ea ne pstreaz sau ne duce gndul la Dumnezeu i ne
aduce aminte de rugciune. Cuia Cuia este un mic obiect metalic cu
mner, n care aprindem tmie. Cuia nu poate lipsi din casa
cretinului. Ea se pstreaz la coliorul de rugciune, sau lng icoana.
n casa putem aprinde tmie ori de cate ori simim nevoia, dar mai
ales atunci cnd ne facem rugciunea. Cretinul poate sa tmieze singur
prin casa, dup ce face semnul crucii deasupra tmii aprinse. Se
aprinde tmie i cnd suntem tulburai de gnduri urate, de vise urate
sau de duhuri necurate. Tmia binemirositoare este semnul rugciunii
noastre curate care se intalta ctre Dumnezeu, dar i semnul darului
i al prezentei lui Dumnezeu. De aceea, tmia este folosita pentru
alungarea tuturor rutilor. Pentru arderea tmiei avem nevoie de un
crbune special pe care-l putem procura de la mnstiri sau de la
biserici. Mai putem folosi i crbuni aprini din foc. Cuia a cam
disprut din casele credincioilor. n locul ei se folosesc alte
obiecte metalice, cel mai adesea lingura. Trebuie sa ne ngrijim sa
ne procuram o cuie frumoasa, pentru a ne arata atenia i grija
noastr fata de lucrurile cu care ne prezentam n fata lui Dumnezeu.
Cuia este necesara i ori de cate ori vine preotul pentru a svri o
slujba n casa. Este bine atunci s-l ateptm pe preot, cu candela, cu
lumnrile i cu cuia aprinse. Biblioteca cretinului n casa cretinului
este bine sa existe cel putin cteva cri foarte necesare. Vom aminti
aici pe cele mai importante dintre acestea, pe care omul credincios
trebuie sa se ngrijeasc sa le procure. n felul acesta el i va forma
o mica biblioteca pe care este bine sa o aeze aproape de coltul de
rugciune.
Biblia sau Sfnta Scriptura. Este cea mai importanta carte pentru
un cretin. Ea nu poate lipsi din casa omului credincios. n Biblie
aflam istoria prezentei i lucrrii lui Dumnezeu n lume. Pe aceasta
istorie se ntemeiaz credina noastr. Biblia cuprinde Cuvntul lui
Dumnezeu ctre oameni. Vom afla din Biblie cum a vorbit Dumnezeu
ctre noi in multe rnduri i n multe feluri. prin prooroci, iar ctre
sfritul acestor vremuri cum spune Sfntul Pavel prin nsui Fiul.
(Evrei 1,1). Biblia se mparte n doua parti: Vechiul Testament care
cuprinde istoria de pana la Mntuitorul Hristos i Noul Testament
care cuprinde istoria Mntuitorului Hristos, faptele i nvtura Sa,
precum i istoria Bisericii la nceputurile el. Biblia este cartea de
cpti a Bisericii. Folosul citirii Bibliei este nespus de mare.
Mntuitorul nsui ne spune ca omul nu triete numai cu paine, ci i cu
Cuvntul care iese din gura lui Dumnezeu (Matei 4,4). Putem citi
oricnd din Biblie. Este bine sa ne obinuim ca dimineaa i seara
nainte de culcare sa citim putin din Biblie, pentru ca gndul nostru
sa poarte peste zi un cuvnt sau o nvtur a Mntuitorului, iar
noaptea, mintea sa odihneasc, la fel ntr-un cuvnt al lui Dumnezeu.
Nimeni, tiutor de carte sau chiar netiutor, nu poate sa fie iertat
daca n-a citit mcar o singura data Biblia sau cel putin Noul
Testament. 2. Casa de rugciune Cartea de rugciune cuprinde rugciuni
pentru diferitele trebuine ale cretinului. Exista acum cri de
rugciuni, editate de Biserica Ortodoxa care conin culegeri foarte
bogate de rugciuni, nsoite adesea de scurte nvturi pentru viaa
cretinului. Sunt rugciuni de diminea i de seara, rugciuni ce se pot
spune nainte i dup masa, rugciuni la nceperea i la sfritul
lucrului, rugciuni pentru cltorie, pentru sntatea proprie, pentru
cei bolnavi, rugciuni pentru prini, pentru copii sau pentru soti,
rugciuni la vreme de primejdie, rugciuni pentru spovedanie i pentru
mprtanie i multe altele. De-a lungul timpului, Biserica a adunat
aceste rugciuni de la oameni duhovniceti i le pune la ndemna
oricrui cretin pentru ca acesta sa se foloseasc de ele n rugciunile
sale ctre Dumnezeu. Credinciosul se poate ruga lui Dumnezeu cu
propriile sale cuvinte, din sufletul sau, pentru necazul sau pentru
bucuria sa. Cartea de rugciuni ne vine n ajutor. Ea ne nva cum sa
ne rugam, ne ajuta sa ne citim sufletul i sa gsim cuvintele
potrivite. Rugciunile pe care le citim din carte trebuie sa le
rostim ca fiind propriile noastre cuvinte. Rugciunile acestea vin
de la oameni luminai de Duhul lui Dumnezeu i sunt foarte
cuprinztoare, dar mai ales foarte corecte. De aceea ele ne i
formeaz, ne ajuta sa descoperim rugciunea adevrat. 3. Ceaslovul
Ceaslovul sau Orologiul este cea mai de seama i mai completa carte
de rugciuni a Bisericii. Numele aceste cri vine de la ceas sau ora,
ea artndu-ne cum trebuie sa ne rugam n fiecare ceas al zilei sau al
nopii. Ceaslovul este deopotriv o carte de slujba trebuitoare
preotului i cntreului n biserica la svrirea slujbelor bisericeti,
dar i o carte care cuprinde rugciuni i rnduieli ce pot fi folosite
de cretini n casa lor i n familie, potrivit nvturii Sfinilor Prini,
care numesc familia o mica biserica. Pe lng rugciunile la diferite
trebuine, n Ceaslov gsim i multe din rugciunile care alctuiesc
slujbele bisericeti, extrase din celelalte cri de slujba ale
Bisericii, acatiste i paraclise rugciuni speciale sinaxarul cu
srbtorile i sfinii de peste an. Ceaslovul este cartea de fiecare zi
a tuturor celor ce preuiesc rugciunea i desvrirea, a celor ce caut
mpria cerurilor i dreptatea lui Dumnezeu, cum scrie Printele
Patriarh Teoctist n prefaa Ceaslovului tiprit n 192. 3. Psaltirea
Psaltirea este i ea o carte folositoare de suflet care nu poate
lipsi din casa unui credincios. Este fara ndoial cea mai rspndit i
mai citita carte biblica. n lumea ortodoxa, Psaltirea estea cea mai
iubita i cea mai des folosita carte. Ea cuprinde cei 150 de psalmi
ai lui David grupai n 20 (douzeci) de catisme. Psalmii ii gsim,
desigur i n Biblie, n prima parte a acesteia, Vechiul Testament.
Uneori sunt publicai mpreun cu Noul Testament. Trebuie tiut ca
psalmii sunt rugciuni sub forma de imne, de cntri, care exprima
ntreaga bogie de triri i sentimente ale omului n fata lui Dumnezeu
i n fata vieii i a lumii nconjurtoare. n psalmi relaia dintre om i
Dumnezeu este foarte apropiata, intima, dialogul este direct.
Citirea psalmilor ajuta pe om sa se apropie mult de modul corect de
a-L nelege i a-L simi pe Dumnezeu i pe sine n raport cu Dumnezeu,
cu sine, cu cei din jur i cu natura nsi. El nvaa cum sa vorbeasc cu
Dumnezeu, cum sa se roage, cum sa mulumeasc, cum sa ceara iertare,
cum sa laude, cum sa dea slava, cum sa se bucure, cum sa se
veseleasc. Iat ce scrie despre aceasta Sf. Vasile cel Mare: Carte
Psalmilor cuprinde n sine tot ceea ce este mai folositor n toate.,
este o comoara de nvturi bune, punnd la ndemna fiecruia, dup
srguina lui, tot ceea ce ii este de folos. Ea vindeca rnile cele
vechi ale sufletului i aduce cat se poate de grabnic nsntoirea
celui de curnd rnit. ngrijete de cel bolnav i pstreaz ntreg pe cel
sntos. Ea face ca patimile, care de-a lungul vieii omeneti cauta sa
se cuibreasc n suflete, sa fie ndeprtate i sa se ajung la crearea
unei stri sufleteti pline de bucurie i de placere, care face ca n
suflete sa se nasc cugetele cele nelepte. Psalmul este linitea
sufletelor, rspltitorul pcii, potolitorul glgiei i al valului
gndurilor. El face sa slbeasc mania sufletului i nfrneaz pornirea
ctre patimi,. mpaca pe cei ce-i poarta vrjmie. Psalmul este
alungtorul demonilor, aductorul ajutorului ngeresc, arma pentru
teama de noapte, linite pentru oboseala zilei, pavza i mngiere
oamenilor credincioi, iar pentru femeile credincioase una dintre
cele mai potrivite podoabe. Ce nu poate nva cineva din psalmi?
Mreia brbiei, exactitatea dreptii, nsemntatea nfrnrii, desvrirea
judecii, chipul n care trebuie sa rabde i tot ceea ce se poate
spune despre lucrurile cele bune. De aceea, duhovnicii recomanda
frecvent citirea Psaltirei. Exista mnstiri unde se citete Psaltirea
nentrerupt, zi i noapte. Este bine ca citirea Psaltirei, dup o
rnduial zilnica sau pentru o anume mprejurare, sa se fac cu
binecuvntarea preotului duhovnic. 5. Vieile Sfinilor Vieile
sfinilor, istorisiri despre vieile celor mai multi dintre sfinii
Bisericii noastre au fost adunate de timpuriu de ctre cretini
pentru a le servi drept modele, drept amintire i ncurajare. Exista
i n limba romana adunate vieile sfinilor n dousprezece volume,
pentru fiecare luna cate un volum care cuprinde istorisirile
vieilor sfinilor pomenii n toate zilele lunii respective. Ultima
ediie a Vieilor Sfinilor este n curs de publicare la Mnstirea
Sihstria de ctre Printele Ioanichie Balan. Au aprut deja pana acum
mai multe volume. 6. Calendarul. Nu exista casa de cretini care sa
nu aib un calendar, n care sunt trecute srbtorile mari de peste an,
posturile mari i zilele de post din timpul unui an i, desigur,
sfinii pe care Biserica ii pomenete n fiecare zi. Calendarul cretin
ortodox este cel care ne arata ritmul i pulsul vieii bisericeti.
Pulsul vieii cretinului este dat de pulsul viei Bisericii. Reperele
principale ale vieii sale de peste an ca i ale programului sau
sptmnal sau zilnic sunt indicate de calendar. Pentru viaa Bisericii
ca i pentru viaa cretinului are o importanta deosebita pomenirea
sfinilor. ntr-adevr, Biserica a rnduit de la nceput ca n fiecare zi
a anului sa se fac pomenirea unui sfnt sau a mai multor sfini ai
sai. Omul are nevoie de modele pentru a se ghida n viaa sa.
Modelele cretinului sunt sfinii. Sfinii trecui de Biserica n
calendar pentru a fi pomenii i pentru a servi drept model
cretinilor aparin celor mai diverse categorii: apostoli,
avenghelisti, ierarhi, mucenici, cuvioi, etc. Prin strdaniile lor
de o via sau printr-un singur gest bineplcut lui Dumnezeu, sfinii
au primit darul sfinilor al lui Dumnezeu, numrndu-se printre cei ce
se mprtesc de dumnezeiasca slava. Prezenta sfinilor ne da curaj. Ei
sunt pentru noi mrturie ca omul poate birui neputintele i ispitele
vieii, poate sa se mplineasc, poate sa ajung la Dumnezeu n ciuda
attor obstacole care tin de sine sau de lumea care-l nconjoar.
Sfinii sunt cei mai apropiai prieteni ai omului. 7. Proloagele Iat
o carte care se gsete mai rar, dar care este foarte folositoare. Ea
cuprinde pentru fiecare zi din an o serie de lecturi folositoare de
suflet, ziditoare, intre care mai nti viaa sfinilor din ziua
respectiva pe scurt unul sau mai multe cuvinte de nvtura culese de
la marii Prini i Sfini ai Bisericii. Aa nct credinciosul are rnduit
a citi ceva folositor pentru sufletul sau n fiecare zi. Cartea
Proloagelor i-a mprumutat numele de la cuvntul prolog care pe lng
nelesul de cuvnt nainte mai are i nelesul cuvnt ales, ea nefiind
altceva dect o antologie, o culegere de cuvinte alese, de cuvinte
folositoare. Proloagele sunt foarte vechi i au fost cunoscute n
toat lumea ortodoxa. n limba romana le ntlnim rspndite foarte mult
inca n secolele XVI-XVI. n forma lor de astzi au fost tiprite prima
data la Mnstirea Neam n anii 1854-l85. Aceasta ediie a fost
retiprita de Editura Mitropoliei Olteniei n anul 191. 8. Catehismul
sau nvtur de credina Catehismul sau Cartea de nvtur este cartea
care explica pe scurt credina i viaa Bisericii i a cretinului.
Aflam aici informaii despre credina adevrat a Bisericii, despre
slujbele Bisericii, despre datoriile credincioilor, despre tot ceea
ce trebuie sa cunoasc un credincios ortodox. Ea este cu att mai
folositoare acum cu cat o perioada lunga de timp a lipsit religia
din coal i foarte multi din credincioii Bisericii nu cunosc ce
trebuie sa fac i cum trebuie sa fac lucrurile care tin de calitatea
lor de cretini. Este ca un abecedar al oricrui cretin. n ultimii
ani Catehismul a fost retiprit de Patriarhia Romana la Bucureti n
192, de Arhiepiscopia ortodoxa a Clujului n 193, de Mitropolia
Moldovei la Iai n 196 i de Episcopia Ortodoxa a Oradei n 196. 9.
Patericul Patericul este una dintre cele mai rspndite i mai
populare cri ale spiritualitii ortodoxe. Patericul conine scurte
istorisiri i cuvinte pilduitoare din viaa clugrilor, mai ales a
sihatrilor. Patericul este deja un gen literar aparte. El aparine
literaturii cretine mrturisitoare. n el aflam marturii vii despre
cum au trit i au neles pe Dumnezeu oameni care s-au lepdat de lume,
consacrndu-i toat viaa lor cutrii lui Dumnezeu. Avem multe paterice
care provin din marile centre monahale ale Rsritului ortodox. Cel
mai cunoscut este Patericul egiptean. n limba romana a fost tradus
i a circulat foarte mult. O ultima ediie a aprut la Alba Iulia n
190. Pe lng acesta mai circula n limba romana: Patericul atonit,
editat de Editura Anastasia n 195, Patericul sinait, Patericul
Solovetului. Avem i un voluminos Pateric romanesc datorat
neobositului Ieromonah Ioanichie Balan. Acesta din urma este foarte
necesar pentru istoria noastr spirituala.
SFRIT