ANNUL III, No. 18 abonamente ultima LUNI, MAIU 1872 COLU NA LUI TRAIANU ISTOEIÄ. - SCIINTE ECONOMICE. - - NATURALE. - - BIBLIOGRAFIÄ. - LITTERATURA FORTE IMPORTANTÚ. , car' bine-voi a procura cato fie d'o-data, fie treptat primi : gratis; 2-o. Intréga a lui pe 1870 - 1871; 3-o. essemplarú din d-lui B. P. indicate pe tima : Legenda Negru-vodl, B. P. Hasdeii. CongTuraliunea Catilina, drama de V. MEDICINA : Deaehiderea cursuluT de oftalmo- de Dr. V. POESIA de B. P. BIBLIOGRAFIA : de V. Despre Constantin Negruzzi, de V. Alessandri. DIN XIV. (Urmare 93-127) CARTEA I. 1. § 2. A. (Urmare) Dintre nostri vech , esterni, d. Lauriant a fost uni- cult, i s'a a fi dubiósä nu- descállecare a vodä. Sub annuld 1291 d-sea : Pre timpurile acestea cronicele , trecu Radu Negru , ducele peste Dacia australä scau- la Câmpu-lungt etc. La pre annulú 1291 domnta Magistrula precumt se vede dintr'o fórte dela regele Andrew III, care se face cea memorare despre o adu- nare generalä a din Romani, Din causa o 'aid din vorbá vor- (363). d. reproduce testualmente documentt, combättendt o abilitate prin di- plomä, narratiunea prin pe prin Engel, Gebhardi, esceptiune , pen d. carele calle calle, unanimitate pe unti fantastict din bo- Negru-vodá, assu- pra la 1290, la 1240, la 1220, In Cartea pe isto- ria a tuturoril domnilort o tate tóte aceste , faptt , fi a ne esprime stilt parlamentart, nu sunt amendamente sub-amendamente la una Aci , la o parte litteratura dernä a cestiunil, ne márgini cer- alit sine, câtti ni va fi necessard pentru a dobändi o con- victiune assupra ,ssisinte neessistinlei, ana- lisa descopere Muntenia Negri : u- abstractt. Person istorict, documentald, este Radu poroclita dom- 1372-1382, Alessandru , frate tatá Mircea Bassa- este simplu acestti din urmä. Nu se o natiune pe sc6rta päniêntuluf, care , care sä nu personificat tott primitiva origine a popóre. o pentru , pe Assiriani din- pe :-:6 ) - 50. pe Kimri dintr'unti , pe din Tiras, departe (364). celle patru Do- , intrunite sub calificatiunea communä de Ellen!, difficultate de a pe Ellen, vrêndti- nascä Eol, Ache. All-mann , degia vremea relata despre set Mann , fie-care sub-divisiune national& teutonica unt sub-parinte : pe pe Wan- pe Saxneat , Vestfalii pe Wester- Herminonii pe Ilermin etc. (365). La operatiune : ne assicurä, primult duce se nu- (366) ; despre lord (367) ; pe fabulosuld rege (368); Ru§i nu de a nu scóte la luminä pe principele Russ (369). cronicele maghiare, sä v : gens illa a Magog rege vocata est Moger (370). Orientalif merst cu fantasia a pentru Anda- lusia (371). Pe tont gläsui cronicele scandinave despre numele Danesilorti: Rex (364) CostinA, Letop., I, 49-56, de , reproduce deplina mu4ire a multe din fecYorY al - lose- phus Flavius , passim. (365) Safarjk, Slow. star., 767.- Grimm, Gesch. Spr., 776 : Dass solche Stammhelden ungeschichtlich und mythisch waren, nichts; es lag Glau- ben der , von ihnen die Reihe der historischen nig e abzuleiten. einem Sohn Deukalion und Enkel des Prometheus, die nie gelebt hatten, einem oder Sohn des Zeus, sich Helle- nen, Griechen und Spartaner. Warum nicht die Gautôs nach einem Sohne des sind viele Stamm- helden erst durch die Sage aus Ländernamen entsprun- Von Noregr, das doch nach der Himmelsgegend leitete sie einen Norr etc. (366) Cosmas , Chron. Bohem., et Scriptores rerum Pragae, 1783, in-8, p. 6.7. (367) De administr. imp., cap. XXX. etc. - Vedi nota ce (369) t. 70.- ap. Szaj- ocha , Lechicki , Lwów , , in-8, p. 88 Slavorum principes plures erant , qui propter angustam et strictam habitationis penuriam sortem inter se elegerunt , eorum ex patria hoc est ex antiqua Croatia recedere de- beret. ipsa venit Bohemum Czech, et Buthenum. (370) Ánonymus Endlicher, 3. (371) Orier tale, verbo : - . r T ; biblice ' . . . : ., pentru ni abonap, , Columnei seri- de Tablo tescu. In Scur- SECOLULU iir. E NC istoriciT , nuld la nobili, Sasi. cronica curl, Cantemird, mai mnunV altd-feliu atata fundatord Statului divergind cronologicti, cáci pund II, ipotesä. mo- strictd obiectului essistine Negru-voda. picem si nuld concretti BaSsarabd Bassarabd, lui cu nici sé fi cellord-l'alté Ebrei croiserá . Tract Grecii, Eoliani, Acheiani cea mai nevréndd Dor, minuni gässia Svevii Sasii Slavi Naomi! mia peratulul celebrézar Lechus pututti ei Intrebati luI II, am des nach nannten ,,Gauts, VOdns?-Sichtba hiess, In Poled bohemicarum, Dlugosz 1, Vechia poczatek super Lech Bibi. Andalous. [128]. - SCHNTE POESIÄ. POPORANI. - Un Cate tóte ISTORIA luT luT Ma- : N. DIVERSE: IN noul mita Fdgärasulur Ugrznil, insemn- noi bd.... Lauriand liu fontânä si- Negruld R6sler, cu admitt Muntént, numal ma! Terrel-Ro- nl lässândd culd intrenseca, essistintd fiiu lui Personagiuld Negru-vodd. sá fi fehu genealogiä lumea dinteund Gomer ma! n'ad mic& lui Tacitd Sudp, lord Croatii Constantind Porfirogenetd s'ail i- Andalus Nic. rentiniscin- e bunä noróde Noe. d. verschlägt Nach gen. quis Sorsque Rus Belae,In D'Herbdot, In Toil triburt, riant, fabrich In alit alta logic, Ended. POPOMULÜ. Negro- de'ntelu astd-fe- Ugrintt. dal, en Intro Intro aunt! magina rabB. SA . , Medt
8
Embed
ANNUL III, No. 18 COLU NA LUI TRAIANU€¦ · ANNUL III, No. 18 abonamente ultima LUNI, MAIU 1872 COLU NA LUI TRAIANU ISTOEIÄ. - SCIINTE ECONOMICE. --NATURALE. - - BIBLIOGRAFIÄ.
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
ANNUL III, No. 18 abonamente ultima LUNI, MAIU 1872
COLU NA LUI TRAIANUISTOEIÄ. - SCIINTE ECONOMICE. - - NATURALE. - - BIBLIOGRAFIÄ. - LITTERATURA
FORTE IMPORTANTÚ.
, car' bine-voi a procura
cato fie d'o-data, fie treptatprimi :
gratis;2-o. Intréga a
lui pe 1870 - 1871;3-o. essemplarú din
d-lui B. P. indicate petima
: Legenda Negru-vodl, B. P. Hasdeii.CongTuraliunea Catilina, drama de V.
MEDICINA : Deaehiderea cursuluT de oftalmo-de Dr. V.
POESIA de B. P.BIBLIOGRAFIA : de V.
Despre Constantin Negruzzi, de V. Alessandri.
DIN XIV.
(Urmare 93-127)
CARTEA I.
1.
§ 2.A.
(Urmare)
Dintre nostri vech ,
esterni, d. Lauriant a fost uni-cult, i s'a a fi dubiósä nu-
descállecare avodä.
Sub annuld 1291 d-sea :
Pre timpurile acestea cronicele, trecu Radu Negru ,
ducele pesteDacia australä scau-
la Câmpu-lungt etc. La preannulú 1291 domnta Magistrula
precumt se vede dintr'o fórtedela regele Andrew III, care se
face cea memorare despre o adu-nare generalä a din
Romani, Din causa
o 'aid din vorbá vor-(363).d. reproduce testualmente
documentt, combättendto abilitate prin di-
plomä, narratiunea prinpe prin
Engel, Gebhardi,esceptiune , pen
d. carelecalle calle,
unanimitate pe unti fantastictdin bo-
Negru-vodá, assu-prala 1290, la 1240, la 1220,
In Cartea pe isto-ria a tuturoril domnilort
o
tate tóte aceste ,
faptt , fi a ne esprimestilt parlamentart, nu sunt
amendamente sub-amendamente la una
Aci , la o parte litteraturadernä a cestiunil, ne márgini cer-
alit sine, câttini va fi necessard pentru a dobändi o con-victiune assupra
, care sä nupersonificat tott primitiva originea popóre.
o pentru, pe Assiriani din-pe
:-:6 ) - 50.
pe Kimri dintr'unti , pe dinTiras, departe (364).
celle patru Do-, intrunite
sub calificatiunea communä de Ellen!,difficultate de a
pe Ellen, vrêndti-nascä Eol,
Ache.All-mann , degia vremea
relata despre setMann , fie-care sub-divisiune national&teutonica unt sub-parinte
: pe pe Wan-pe Saxneat , Vestfalii pe Wester-
Herminonii pe Ilermin etc. (365).La operatiune : ne
assicurä, primult duce se nu-(366) ;
desprelord (367) ;pe fabulosuld rege (368);
Ru§i nu de a nu scótela luminä pe principele Russ (369).
cronicele maghiare, sä v: gens illa a Magog rege vocata
est Moger (370).Orientalif merst cu fantasia a
pentru Anda-lusia (371).
Pe tont gläsui cronicelescandinave despre numele Danesilorti: Rex
(364) CostinA, Letop., I, 49-56, de, reproduce deplina
mu4ire a multe din fecYorY al - lose-phus Flavius , passim.
(365) Safarjk, Slow. star., 767.- Grimm, Gesch.Spr., 776 : Dass solche Stammhelden ungeschichtlichund mythisch waren, nichts; es lag Glau-ben der , von ihnen die Reihe der historischennig e abzuleiten. einem Sohn Deukalion undEnkel des Prometheus, die nie gelebt hatten, einem
oder Sohn des Zeus, sich Helle-nen, Griechen und Spartaner. Warum nicht die Gautôs nach
einem Sohne des sind viele Stamm-helden erst durch die Sage aus Ländernamen entsprun-
Von Noregr, das doch nach der Himmelsgegendleitete sie einen Norr etc.
(366) Cosmas , Chron. Bohem., etScriptores rerum Pragae, 1783, in-8, p. 6.7.
(367) De administr. imp., cap. XXX.etc. - Vedi nota ce
(369) t. 70.- ap. Szaj-ocha , Lechicki , Lwów , , in-8, p. 88
Slavorum principes plures erant , qui propter angustam etstrictam habitationis penuriam sortem inter se elegerunt ,
eorum ex patria hoc est ex antiqua Croatia recedere de-beret. ipsa venit Bohemum Czech,
et Buthenum.(370) Ánonymus Endlicher, 3.(371) Orier tale, verbo :
-
.
r
T
;
biblice '
.
.
.
: .,
pentru
ni
abonap, ,
Columnei
seri-
de
Tablo
tescu.In Scur-
SECOLULU
iir.
E NC
istoriciT
,
nuldla
nobili,Sasi.
cronica
curl,Cantemird,
mai mnunValtd-feliu atata
fundatordStatului
divergindcronologicti, cáci pund
II,
ipotesä.mo-
strictd obiectului
essistineNegru-voda.
picem si
nuld concretti
BaSsarabdBassarabd, lui
cunici
sé fi
cellord-l'altéEbrei croiserá
.
Tract
Grecii,Eoliani, Acheiani
cea mai
nevréndd Dor,
minuni
gässiaSvevii
Sasii
Slavi Naomi!
miaperatulul
celebrézar Lechuspututti
eiIntrebati
luI
II,am
desnach
nannten
,,Gauts, VOdns?-Sichtba
hiess,
In Poledbohemicarum,
Dlugosz1, Vechia
poczatek
super Lech
Bibi. Andalous.
[128].
- SCHNTE POESIÄ. POPORANI. -
Un
Cate tóte
ISTORIA luT
luT Ma-
:
N.
DIVERSE:
IN
noul
mita
Fdgärasulur
Ugrznil,
insemn-
noibd....
Lauriand
liufontânä si-
Negruld
R6sler,cu admitt
Muntént,numal
ma!
Terrel-Ro-
nl
lässândd
culd
intrenseca,essistintd
fiiului
PersonagiuldNegru-vodd.
sá fi
fehu
genealogiälumea
dinteund
Gomerma!
n'admic&
luiTacitd
Sudp,
lordCroatii
Constantind Porfirogenetd
s'ail
i-Andalus
Nic. rentiniscin-e bunä
noróde Noe.
d.
verschlägt
Nach
gen.
quisSorsque
RusBelae,In
D'Herbdot,
In
Toil triburt,riant,
fabrich
In
alit
altalogic,
Ended.
POPOMULÜ.
Negro-
de'ntelu
astd-fe-
Ugrintt.
dal,
en
Intro
Intro aunt!
magina
rabB.
SA
.
, Medt
138 COLUMNA LUI TRAIANU.
decreto regnumsuunl Daniam et incolas Danos a , quiDan dicebatur, appellavit" (372).
Ne-ard copprinde oboséla, décaa parte
din tóte essemplele analóge cunnoscute!, bine universalitatea
ni formulade legedeparte de a ne mira fatala Romani a Negru érra Bass-
trebui din contra resta-..aceste prin , déca
se cumt-va le neglestcele legendele. :
Popórele unele alle.
prin prin , prin vorbA,prin datine, prin territorid , prin ,
ori-ce nationalitate-, simpndu-se a o sin-Inchipuesce a le
tóte acestea, cu numele, dela singurd perdutt
timpilord,, noroco§1
dinastia princiara, depoport. :
Aa , ; ,
Scandinavii, Romanit, tóte némuriledin tóte ,
respective pe mobildnatura umani generalä.
Una din celle mat cronice románe,la domniet Ste-i
fanti Mare veniseräItalia sub
ducerea a duot : Via-(373).
Cine óre fi acelldInainte de pe tro-
Moldovet pe la 1390, istoria cea posi-tiva nu ni la principe
nume.Cine óre fostNu numat o nascocire
forma, nicT o assemenean'a annalele diplo-
mele române.esieeste
Vlachitä sunt pen-tru pentru
(372) Chronicon Langebek, Scriptores da-nicarum, Kopenhagae, in-4, t. 1, p. 147.
(373) vkrattzeo moldavskich gosudarech, pe cared. 32,a Schlözer, All-
Weltgeschichte, t. Halle, in-4, as'o utilisatd -S'a publicath
testualmente Lietopis Russkaia VoskresenskagoPetersburg, pe Ka-
ramzin, t. 4, nota originea acestelstudiuhl Elena , 1869,
.
Lech Le§T, pentruCroatt, pentrupentru Suapú pentrupentru Vandalt, pentru Danesi,pentru pentru ,
Wal.,92.-Despre inseriptiunea ,familliei vorbi;pe la
,
,
,
in-4.-Unil
mele
,
Negru,
n'a
,
,
-
in-4,
p.
d.
§ 6.
tipt
séli
nostru
.
rord
numescd
dinastiet
sá
munténá,mâná
ICI
maghiard.
däruise
zidith
Dan-communi omniumse
maT
permitte a leastd-fehu
noT
divinatiuneIntmpla fi croni-
fabulesare.
pe
credead Ebreii
psichicd
slavonesce pe,
din epoch con-
fostdurcatt
arrétá
fi
dértdata
nurne
Romanus.
ceta-ce
Erici1972,
Wal.,gemeine 1765, cun-
spiska, 791, largdcronice
Domnita ,
75, p. '.
Boemi, pentru
Suevi,
, Romani
precumd dedeadgenericd tutu-
RomânilordBass-ara-
debilord,
trebuia
;
child nodddintre ,
celle
Arabi,
.Negri-Tätari, din
grus'ad perdutd
memorih, cellconservácómparativa
nemicdcell
plastica, essistat4
,
spus'o, es-re-
presintá
Tot
fostd bänuescedórh,
Bass-arabg, datatraditiune,
devenia
poporanä
Négoiä
umbrä Indouélä, Negru-vodd :
(374).
drd voda-NegruCantacuzinésch
Negru
ulti-
voda-Negrucronica
Ragusanuhlnumesce
Bassarabdcine-va Bassarabil,cumd maT
sincrone (379).
fineaprecedinte
amtapor
dela
unti
Ei Mo-Sn
moqie
Gri. Ge-
voda-Negru pe
-D.crede in
ArgeO,
1863, p.
(877)1866,
ap.I, Wenzel,
Monea vomilmal valle
miturr
tataIn
marmat
dice Românir
fratt
nier
In
Magbrarr,
In
mar
nier, trel
cheat
poe-eu
intipori
data.
area inuniversala,
In
catch
lur
Dopain
marIn
1600lui
di-
In
Nigri,
COLUMNA TRAIANU
cronice muntene ,
vorbindt din, Tergovistea , Buccure-
Câmpu-lunguld , ,
, , sunt zidite degru.(381).
Vr'o sé BassarabT, nu, sunt aci
personalitate !secoluld XV, XIV, seco-XIII XII , ne
isbim la de câteNegri'.
Ne Intrerumpe printeunu passagludin pärintele istorice :- sublimuld Vico, -trans-
numele primilordpe le assu-
pra lucru-cari se póte observa vr'o asseme-
nare , cu cellegiptianiI Hermes Trismegistd
tóte practice. Atenianii puneadpe socotéla Solone tóte institutiuniledemocratice, pe Dracone tott ceera aristocratict. dela Ro-
multi tóte ierarchice, dela Numa totece se la cultuld qeitatilor , delaTulld ordonnantele militare,
etc. (382).Into cmai orT-ce
fie castelld, fie urbe, selegenda
o lege dintre cellemutate!
Este de observatd o
ourare semnificativg,care reusi a precisa momen-
vodd-Negru.
Va
(381) Gebhardi, Gesch. d. Wal., 281 : Nach der Chronikdie gebraucht hat , ist von ihm (Negru-voda),,et Tergvisto oder Tergowischte, Kimpelungu, Pitest und S.Georg nach dem aber Buseo und Floc.
scienza 3, § 3.
CONGIURATIUNEA
LUI
CATILÍNA'istoria in 5 acte.
(Urmare. nr. 117.)
ACTUL I.SCENA IL
RUTUBÁ.
RUTUBA pe Sempronia) Salutarenae !
CATILINA. nostru legio-pe Nobila Sempronia,
Dictatore ! (presinM pe Rutuba)in legiunea
!
SEMPRONIA. (a-parte) N'a nemica !...Rutuba) Mé vedé in
representante kgiunT.
RUTUBA. omagele melle ,mea profunda pentru opiniune!
SEMPRONIA. comptape promissiunea, ce in privintanostru
CATILINA. face possibilula, ca nu in-denumirea . nu va face
, este vorba de unü patriciana bineArnica sprigini supplica prote-
vostru.SEMPRONIA surprindere, ce mi-a
intrevederea la facenu mi se va occasiunea afflu
vostru grain despre succese, ce le-arepurtatt falnica legiune a
fi a puté cate-va momente, de mi se va permitte, despre micele re-sultate, ce in espeditiunile nóstre.
SEMPRONIA. Elle
CATILINA. Ce scire despre venireaimperatorulul
RUTUBA. nu vaNeapérata va sossi
Nu sélle.SEMPRONIA. Interessele de
imperiosa presinta Annibale romanüEroica sea
citudinea prin urmare....(intrerumpend'o) Legiunea este de
sollicitudineaSEMPRONIA. de
reputapneavoi, matrona, de
data in cuvinte ca gratitu-dinea de arme.
CATILINA. Ce amica mea ,
SEMPRONIA. Spera puté da nostruoccasiunea ni probeze,