Nr Nr Nr Nr Nr. 5 . 5 . 5 . 5 . 5 MAI 2014 Seria a XIII-a Publica]ie lunar# de informare a cet#]enilor ora[ului B#ile[ti „ 8 pagini „ Pag. 8 Pag. 8 Pag. 8 Pag. 8 Pag. 8 Pag. 8 Pag. 8 Pag. 8 Pag. 8 Prin eforturi conjugate – adev#rate ... minuni Obiceiuri [i tradi]ii la rom@ni CMYK Ne-am bucura dac#... 9 Mai – pen- tru rom@ni – a constituit zeci de ani ziua Afir- m#rii de stat a Rom@niei, pro- clamat# a doua zi de prin]ul Ca- rol I, ulterior pri- mul rege al ro- m@nilor, tot la un 10 Mai, dup# R#zboiul Neat@rn#rii, iar, peste ani, \n 1945, 9 Mai a devenit, pentru to]i iubitorii de pace Ziua victoriei alia]ilor \mpotriva Germaniei naziste [i, \n sf@r[it, mai apoi, “Ziua Europei”, eveniment deosebit [i pentru rom@ni, ie[i]i de dup# “Cortina de fier” [i primi]i cu drepturi depline \n U.E. Prilej de bucurie, cu deosebire pentru genera]iile care vin [i care, evident, pot spune adio \nchist#rii, prin dob@ndirea dreptului la afirmare pe continent [i \n lumea civilizat#. Evenimentul a fost [i la B#ile[ti celebrat cum se cuvine \n Sala de sport din centru; manifestarea a \nceput cu intonarea Imnului Na]ional [i cel al U.E. Participan]ii au receptat, pe de o parte mesajul patriotic al lui “De[teapt#-te, rom@ne!”, c@ntat de la 1848, de rom@nii de pretutindeni, pe textul ardeleanului Andrei Mure[an [i pe muzica dasc#lului de muzic# [i c#rturarului Anton Pann, venit de la Rm. V@lcea la Bra[ov [i, \n aceea[i m#sur#, iubirea de oameni [i armonie universal# ce reies din celebra “Oda bucuriei”, a lui Fr. Schiller, text introdus \n capodopera muzicii simfonice universale de c#tre marele geniu care a fost Ludwig van Beethowen. Organizarea a fost la nivelul a[teptat pentru o astfel de manifestare, personalul Casei de Cultur#, cadrele didactice [i elevii au \n]eles importan]a evenimentului, f#r# ostenta]ie [i dep#[irea limitelor ce se impun \n asemenea ocazii. Despre importan]a [i semnifica]ia eve- nimentului – aniversat la a IV-a edi]ie – a vorbit dl Costel Pistri]u, primarul co- munit#]ii. Domnia Sa a insistat asupra rolu- lui major al apartenen]ei Rom@niei la U.E., cu deosebire pentru genera]iile tinere [i despre perspectivele acestora \ntr-un viitor apropiat [i nu numai. A urmat apoi Concursul \ntre [colile gimnaziale [i liceele din localitate, cu \n- treb#ri separate privind cunoa[terea forurilor [i atribu]iile acestora \n func]io- narea U.E. precum [i principalele momente din istoria acesteia de la \nceputuri [i p@n# \n zilele noastre. Moderatoarea a fost dna Carmen Mitra- che, cu o presta]ie irepro[abil#, adic# reu- [ind cu prisosin]# s# \mbine sobrietatea adecvat# importan]ei momentului, cu fre- nezia sus]in#torilor concuren]ilor – verita- bile galerii care [i-au \ncurajat colegii – dar, \n egal# m#sur# a [tiut s# le asigure [i lini[tea cuvenit# concentr#rii \n elabora- rea r#spunsurilor la \ntreb#ri. A fost vorba de 15 \ntreb#ri, formulate din con]inutul bibliografiei date anterior, \ntreb#ri afi[ate pe un ecran [i formulate [i sonor de c#tre moderatoare. Juriul concursului a fost alc#tuit din: prof. Lauren]iu Burc#, prof. Angela Staicu, prof. Sorin Fira, prof. Gabriel Stamin, prof. Nicu Ungureanu, prof. Paul C@rciumaru. La \nceput, [i pe parcursul desf#[ur#rii concursului, atmosfera a fost animat# de secven]e din programul majoretelor d-nei prof. Verginica Ciontu, pe c@t de inspirat, pe at@t de antrenant pentru concuren]i [i asisten]#. La final, dup# deliberare, Juriul a stabilit urm#torul clasament: Locul I – {c. Nr. 5 “Av.P. Ivanovici”; II – {c. Nr. 4 “Amza Pellea”; III – Liceul “Mihai Viteazul” –gimnaziu; IV – {c. Nr. 3; V – {c. Nr. 1 La licee: Locul I – Liceul “Mihai Viteazul”; II – Liceul Tehnologic “{tefan Anghel”. Concursul a avut darul nu nu- mai s# aniverseze un eveniment, ci [i s# \nt#reasc# \n r@ndul participan]ilor convingerea importan]ei apartenen]ei noastre la Europa unit# sub steagul albastru pe care una dintre stele este a noastr#. Semnatarul acestui material n-a \n]eles \ns# neparticiparea directorilor de [coli, cu o singur# excep]ie – dl Florin Duinea de la {c. Nr. 3. Se vorbea prin sal# c#, din cauza campaniei electorale pentru ale- gerile europarlamentare, s-a dorit neimpli- carea, \ns#, la manifestareau fost numai adolescen]i, f#r# drept de vot, [i a fost la cea de a patra edi]ie, [i, de fapt, e doar o coinciden]# c# a fost s# se desf#[oare \n aceast# perioad#. Oricum, personal refuz s# cred c# a fost vorba de un boicot concertat, c# directorii de [coli, chiar numi]i \n func]ii de partidul la putere, pot merge p@n# la atitudini ostile unui astfel de eveniment, dar, dac# ar fi a[a, prin absurd, m-a[ \ntreba, stima]i citi- tori, cam c@t va trece p@n# c@nd vom scoate iar religia din [coli [i vom rein- troduce _nv#]#m@ntul ideologic, Inform#rile politice, P.T.A.P.-ul [i Muncile voluntar- obligatorii. Dup# cum se prezint# acum \nv#]#m@n- tul (condus politic), dincolo de evenimen- tul comentat, nu pot s# \nchei dec@t cu c@teva vorbe ale caragialianului personaj – republicanul Conu Leonida – vorbe puse de acesta pe seama lui “Galibardi”, care, pe l@ng# aportul la unificarea Italiei, “\n particoler”, i-a ... botezat ... papei de la Roma un copil “Bravos, Na]iune, Halal s#-]i Fie”!!! Valentin TURCU 15 Mai 2014, zi deosebit# \n via]a spiritual# a B#ile[tiului. Am avut deosebita bucurie de a beneficia de prezen]a \n mij- locul nostru a unei delega]ii de pensionari din municipiul Berkovi]za, Bulgaria, localitate \nfr#]it# cu municipiul nostru. _nt@lnirea s-a desf#[urat \n prezen]a onorant# a Primarului municipiului B#ile[ti, domnul Costel Pistri]u. Cu acest prilej, am avut posibilitatea s# ne \m- p#rt#[im impresii privind via]a [i activitatea pensionarilor din ambele localit#]i, urm#rind cu interes [i emo]ie manifest#rile artistice organizate de Biblioteca Municipal# “Petre Anghel”, ins- titu]ie de cultur# aflat# la vene- rabila v@rst# de 88 de ani. De remarcat c#, la sugestia edi- lului-[ef, vom ini]ia \mpreun# cu oaspe]ii bulgari o serie de proiecte cu fonduri europene, menite s# \mbun#t#]easc# via]a social# [i spiritual# din aceast# zon# a Europei. _nt\lnirea s-a \ncheiat \ntr-o not# optimist#, de pre]uire reci- proc#, cu hot#r@rea ferm# de a dezvolta leg#turile dintre cele dou# comunit#]i. Elena M~NDOIU _nt@lnire emo]io- nant# Aniversarea “Zilei Europei” Aniversarea “Zilei Europei” Aniversarea “Zilei Europei” Aniversarea “Zilei Europei” Aniversarea “Zilei Europei” Aniversarea “Zilei Europei” Aniversarea “Zilei Europei” Aniversarea “Zilei Europei” Aniversarea “Zilei Europei” Pag. 4 Pag. 4 Pag. 4 Pag. 4 Pag. 4 Pag. 4 Pag. 4 Pag. 4 Pag. 4 Pag. 2 Pag. 2 Pag. 2 Pag. 2 Pag. 2 Pag. 2 Pag. 2 Pag. 2 Pag. 2
8
Embed
Aniversarea “Zilei Europei” nt@lnire emo]io- nant#blog.zaibar.ro/fisiere/05-gazeta-de-bailesti-mai-2014.pdf · Nr. 5 MAI 2014 Seria a XIII-a Publica]ie lunar# de informare a cet#]enilor
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
NrNrNrNrNr. 5. 5. 5. 5. 5MAI 2014
Seria a XIII-a
Publica]ie lunar# de informare a cet#]enilor ora[ului B#ile[ti „ 8 pagini „
9 Mai – pen-tru rom@ni – aconstituit zeci deani ziua Afir-m#rii de stat aRom@niei, pro-clamat# a douazi de prin]ul Ca-rol I, ulterior pri-mul rege al ro-m@nilor, tot laun 10 Mai, dup#R#zboiul Neat@rn#rii, iar, peste ani, \n1945, 9 Mai a devenit, pentru to]i iubitoriide pace Ziua victoriei alia]ilor \mpotrivaGermaniei naziste [i, \n sf@r[it, mai apoi,“Ziua Europei”, eveniment deosebit [ipentru rom@ni, ie[i]i de dup# “Cortina defier” [i primi]i cu drepturi depline \n U.E.
Prilej de bucurie, cu deosebire pentrugenera]iile care vin [i care, evident, potspune adio \nchist#rii, prin dob@ndireadreptului la afirmare pe continent [i \nlumea civilizat#.
Evenimentul a fost [i la B#ile[ti celebratcum se cuvine \n Sala de sport din centru;manifestarea a \nceput cu intonarea ImnuluiNa]ional [i cel al U.E. Participan]ii aureceptat, pe de o parte mesajul patriotic allui “De[teapt#-te, rom@ne!”, c@ntat de la1848, de rom@nii de pretutindeni, pe textulardeleanului Andrei Mure[an [i pe muzicadasc#lului de muzic# [i c#rturarului AntonPann, venit de la Rm. V@lcea la Bra[ov[i, \n aceea[i m#sur#, iubirea de oameni [iarmonie universal# ce reies din celebra“Oda bucuriei”, a lui Fr. Schiller, textintrodus \n capodopera muzicii simfoniceuniversale de c#tre marele geniu care afost Ludwig van Beethowen.
Organizarea a fost la nivelul a[teptatpentru o astfel de manifestare, personalulCasei de Cultur#, cadrele didactice [i eleviiau \n]eles importan]a evenimentului, f#r#ostenta]ie [i dep#[irea limitelor ce se impun\n asemenea ocazii.
Despre importan]a [i semnifica]ia eve-nimentului – aniversat la a IV-a edi]ie –a vorbit dl Costel Pistri]u, primarul co-munit#]ii. Domnia Sa a insistat asupra rolu-
lui major al apartenen]ei Rom@niei la U.E.,cu deosebire pentru genera]iile tinere [idespre perspectivele acestora \ntr-un viitorapropiat [i nu numai.
A urmat apoi Concursul \ntre [colilegimnaziale [i liceele din localitate, cu \n-treb#ri separate privind cunoa[tereaforurilor [i atribu]iile acestora \n func]io-narea U.E. precum [i principalele momentedin istoria acesteia de la \nceputuri [i p@n#\n zilele noastre.
Moderatoarea a fost dna Carmen Mitra-che, cu o presta]ie irepro[abil#, adic# reu-[ind cu prisosin]# s# \mbine sobrietateaadecvat# importan]ei momentului, cu fre-nezia sus]in#torilor concuren]ilor – verita-bile galerii care [i-au \ncurajat colegii –dar, \n egal# m#sur# a [tiut s# le asigure[i lini[tea cuvenit# concentr#rii \n elabora-rea r#spunsurilor la \ntreb#ri. A fost vorbade 15 \ntreb#ri, formulate din con]inutulbibliografiei date anterior, \ntreb#ri afi[atepe un ecran [i formulate [i sonor de c#tremoderatoare. Juriul concursului a fostalc#tuit din: prof. Lauren]iu Burc#, prof.Angela Staicu, prof. Sorin Fira, prof.Gabriel Stamin, prof. Nicu Ungureanu,prof. Paul C@rciumaru.
La \nceput, [i pe parcursul desf#[ur#riiconcursului, atmosfera a fost animat# desecven]e din programul majoretelor d-neiprof. Verginica Ciontu, pe c@t de inspirat,pe at@t de antrenant pentru concuren]i [iasisten]#.
La final, dup# deliberare, Juriul a stabiliturm#torul clasament:
Locul I – {c. Nr. 5 “Av.P. Ivanovici”; II– {c. Nr. 4 “Amza Pellea”; III – Liceul
“Mihai Viteazul”–gimnaziu; IV –{c. Nr. 3; V – {c.Nr. 1
La licee: LoculI – Liceul “MihaiViteazul”; II –Liceul Tehnologic“{tefan Anghel”.
Concursul aavut darul nu nu-mai s# aniverseze
un eveniment, ci [i s# \nt#reasc# \n r@ndulparticipan]ilor convingerea importan]eiapartenen]ei noastre la Europa unit# substeagul albastru pe care una dintre steleeste a noastr#.
Semnatarul acestui material n-a \n]eles\ns# neparticiparea directorilor de [coli,cu o singur# excep]ie – dl Florin Duineade la {c. Nr. 3. Se vorbea prin sal# c#,din cauza campaniei electorale pentru ale-gerile europarlamentare, s-a dorit neimpli-carea, \ns#, la manifestareau fost numaiadolescen]i, f#r# drept de vot, [i a fost lacea de a patra edi]ie, [i, de fapt, e doar ocoinciden]# c# a fost s# se desf#[oare \naceast# perioad#.
Oricum, personal refuz s# cred c# a fostvorba de un boicot concertat, c# directoriide [coli, chiar numi]i \n func]ii de partidulla putere, pot merge p@n# la atitudini ostileunui astfel de eveniment, dar, dac# ar fia[a, prin absurd, m-a[ \ntreba, stima]i citi-tori, cam c@t va trece p@n# c@nd vomscoate iar religia din [coli [i vom rein-troduce _nv#]#m@ntul ideologic, Inform#rilepolitice, P.T.A.P.-ul [i Muncile voluntar-obligatorii.
Dup# cum se prezint# acum \nv#]#m@n-tul (condus politic), dincolo de evenimen-tul comentat, nu pot s# \nchei dec@t cuc@teva vorbe ale caragialianului personaj– republicanul Conu Leonida – vorbe pusede acesta pe seama lui “Galibardi”, care,pe l@ng# aportul la unificarea Italiei, “\nparticoler”, i-a ... botezat ... papei de laRoma un copil “Bravos, Na]iune, Halals#-]i Fie”!!!
Valentin TURCU
15 Mai 2014, zi deosebit# \nvia]a spiritual# a B#ile[tiului.
Am avut deosebita bucurie dea beneficia de prezen]a \n mij-locul nostru a unei delega]ii depensionari din municipiulBerkovi]za, Bulgaria, localitate\nfr#]it# cu municipiul nostru.
_nt@lnirea s-a desf#[urat \nprezen]a onorant# a Primaruluimunicipiului B#ile[ti, domnulCostel Pistri]u. Cu acest prilej,am avut posibilitatea s# ne \m-p#rt#[im impresii privind via]a[i activitatea pensionarilor dinambele localit#]i, urm#rind cuinteres [i emo]ie manifest#rileartistice organizate de BibliotecaMunicipal# “Petre Anghel”, ins-titu]ie de cultur# aflat# la vene-rabila v@rst# de 88 de ani.
De remarcat c#, la sugestia edi-lului-[ef, vom ini]ia \mpreun#cu oaspe]ii bulgari o serie deproiecte cu fonduri europene,menite s# \mbun#t#]easc# via]asocial# [i spiritual# din aceast#zon# a Europei.
_nt\lnirea s-a \ncheiat \ntr-onot# optimist#, de pre]uire reci-proc#, cu hot#r@rea ferm# de adezvolta leg#turile dintre celedou# comunit#]i.
_n baza Dispozi]iei 468/16.04.2014 a Primarului munici-piului B#ile[ti, \n ultima zi a luniia avut loc [edin]a ordinar# peluna aprilie a Consiliului Local.
Din motive independente devoin]a noastr# sau “din motivede n#mol”, cum ar spune cu umo-rul s#u, sclipitorul nostru amic,prof. V. Turcu, n-am putut ajungela aceast# [edin]# [i am apelat ladl secretar M. Barbu care, cuamabilitatea-i proverbial#, ne-apus la dispozi]ie dosarul [i pro-cesul verbal, fapt pentru care \imul]umim [i pe aceast# cale,asigur@ndu-l de superlativ#pre]uire [i de profunda noastr#recuno[tin]#.
Deschiz@nd lucr#rile [edin]ei, dlsecretar a supus la vot procesul-verbal al [edin]ei anterioare, apro-bat \n unanimitate, a reamintit ale-[ilor locali s#-[i depun# delcara-]iile de avere [i de interese, pentrua fi \naintate Agen]iei Na]ionalede Integritate [i l-a invitat pe dlP. Pelea, pre[edintele de [edin]#,“s# preia fr@iele”, iar acesta aadresat dlui primar, C. Pistri]u,rug#mintea de a prezenta ordineade zi. Supus# votului de pre[edin-tele de [edin]#, aceasta a fost apro-bat# \n unanimitate, a[a cum aufost aprobate toate proiectele dehot#r@re supuse dezbaterii.
_n expunerea de motive la Pro-iectul de hot#r@re prin care seaprob# indicatorii economico-fi-nanciari pe trim. I 2014, se preci-zeaz# c# \n documenta]ia \naintat#de serviciul de specialitate semen]ioneaz# c# la nivelul buge-tului local, indicatorii s-au realizatdup# cum urmeaz#:
La Venituri: gradul de reali-zare a veniturilor determinat caraport procentual \ntre venituriletotale \ncasate [i cele programate:\ncasat 6026 mii lei, programat7711 mii lei (78,15%); gradul derealizare a veniturilor proprii:3461 mii lei, fa]# de 2480 mii lei(139,36%); gradul de finan]aredin veniturile proprii determinatca raport procentual \ntre cele \n-casate (inclusiv cele defalcate dinimpozitul pe venit) [i cele progra-mate: 3461 mii, fa]# de 6026 mii(57,43%); gradul de autofinan]aredeterminat ca raport procentual\ntre venituri proprii \ncasate (ex-clusiv cele defalcate din impozitulpe venit) [i cele programate: 2637mii, fa]# de 6026 mii (43,76%);gradul de autonomie decizional#determinat ca raport procentual\ntre veniturile depersonalizate\ncasate [i total \ncas#ri: 3792 mii,fa]# de 6026 mii (62,93%).
La Cheltuieli: rigiditatea chel-tuielilor determinat# ca raport pro-centual \ntre pl#]ile aferente chel-tuielilor de personal [i total pl#]i:
2813 mii, fa]# de 4409 mii(63,80%); ponderea pl#]ilor dinSec]iunea de func]ionare \n totalpl#]i: 4325 mii, fa]# de 4409 mii(98%); ponderea pl#]ilor dinSec]iunea de dezvoltare \n totalpl#]i: 84 mii, fa]# de 4409 mii(2%); deficitul (excedentul) Sec-]iunii de func]ionare: +1616 miilei; deficitul (excedentul) Sec]iuniide dezvoltare: minus 84 mii lei.Fa]# de cele men]ionate, executi-vul a propus CL adoptarea uneihot#r@ri prin care: Se aprob# indi-catorii economico-financiari reali-za]i pe trim. I al anului 2014, \nforma anexat#.
Dl. A. Dumitra[cu a \ntrebatcare sunt veniturile programate[i care este gradul de \ncasare aacestora, iar dna Violeta Mo]#-]#eanu, director economic, a datr#spunsuri, clarific@nd cele solici-tate de dl consilier.
_n ceea ce prive[te Proiectul dehot#r@re prin care se aprob# pre-lungirea contractului de asocierea unit#]ilor [colare \n Consor]iul{colar B#ile[ti, se men]ioneaz#c#, av@nd \n vedere faptul c# prinadresa 11030/10.04.2014 unit#]ile[colare din municipiu au solicitatavizarea prelungirii Contractului deAsociere a unit#]ilor [colare \nConsor]iul {colar B#ile[ti, \nce-p@nd cu anul [colar 2014-2015,executivul a propus adoptarea uneihot#r@ri de CL, \n formularea:
1. Se accept# [i se avizeaz#Contractul de Asociere a unit#]ilor[colare din municipiul B#ile[ti \nConsor]iul {colar B#ile[ti, \nce-p@nd cu anul [colar 2014-2015.
2. Se avizeaz# Contractul deParteneriat 645/2014, \ncheiat\ntre unit#]ile [colare din muni-cipiu, conform anexei.
La \ntrebarea dlor D. Manciu[i Cr. }ibreanu dac# sunt incom-patibilit#]i la votarea acestui pro-iect, dl secretar, M. Barbu, a pre-cizat c# nu exist# niciun fel deincompatibilitate. Dl D. Mancius-a interesat de activitatea Consor-]iului [i \n ce se concretizeaz#aceasta. Dl G. Tica, directorul Li-ceului “Mihai Viteazul”, a prezen-tat contractul de parteneriat \n-cheiat \ntre unit#]ile [colare dincare au rezultat [i cele solicitateanterior [i a informat c#, din p#-cate, sunt unii directori care tra-teaz# cu indiferen]# Consor]iul,nominaliz@nd doamnele directoride la {coala Gimnazial# nr. 1 [ide la Liceul Tehnologic “{tefanAnghel”. Reintervenind \n discu-]ie, dl D. Manciu [i-a exprimatregretul, men]ion@nd c# nu sea[tepta ca doamnele nominalizates# aib# aceast# atitudine [i a pro-pus s# se ia m#surile corespunz#-toare. _n interven]ia sa, dl E Ceceaa pedalat pe faptul c# “nu trebuie
f#cute restric]ii din partea CL launit#]ile care fac parte din acestconsor]iu”.
Referitor la Proiectul de hot#-r@re prin care se aprob# \nchiriereasuprafe]ei de 200 mp din str. Av.Petre Ivanovici, 4, se precizeaz#c#, d@nd curs cererii 9245/27.03.2014 prin care dl. CiontuAlexandru, cu domiciliul pe str.Av. Petre Ivanovici, solicit# \nchi-rierea suprafe]ei de teren situat#\n spatele imobilului de]inut, exe-cutivul a solicitat emiterea uneihot#r@ri de CL \n formularea:Consiliul Local este de acord cupropunerea de \nchiriere a supra-fe]ei de 200 mp, situat# \n str.Av. Petre Ivanovici, 2A.
_n expunerea de motive la Pro-iectul de hot#r@re prin care seaprob# prelungirea contractului de\nchiriere 14251/01.06.2011, sestipuleaz# c# \ntre CL [i dnaMihai Mariana, cu domiciliul \nstr. Drept#]ii, 40, s-a \ncheiatcontractul de \nchiriere men]ionatcare expir# la data de 31.05.2014}in@nd seama de faptul c# titula-rul a depus cerere de prelungirea contractului prin act adi]ional[i nu are datorii c#tre autoritatealocal#, achit@nd chiria p@n# la dataexpir#rii contractului, executivula propus CL emiterea unei hot#-r@ri prin care:
1. Se aprob# prelungirea durateicontractului de \nchiriere 14251/2011, av@nd ca obiect terenulapar]in@nd domeniului privat almunicipiului, situat \n str. Drep-t#]ii, 40 ( 38A), \n suprafa]# de229,07 mp, cu destina]ia locuin]#,p@n# la data de 31.05.2015.
2. Se aprob# chiria de 396 lei/an.3. Se \mputernice[te Primarul
municipiului B#ile[ti s# semnezeactul adi]ional de modificare a con-tractului de \nchiriere identificatla art. 1 din prezenta hot#r@re.
_n ceea ce prive[te Proiectul dehot#r@re prin care se aprob# \n-chirierea suprafe]ei de 1 mp \nPia]a municipiului pentru ampla-sarea unui automat de cafea, semen]ioneaz# c#, lu@nd act decererea 9241/27.03.2014 prin caredna Mitroi Mirela, domiciliat# \ncomuna Clinceni, str. Orhideei,117 E, jud. Ilfov, solicit# \nchirie-rea unei suprafe]e de 1 mp dinPia]a agroalimentar#, pentru am-plasarea unui automat de cafea,executivul a propus CL: Apro-barea \nchirierii suprafe]ei de 1mp situat# \n incinta Pie]ei agro-alimentare, din str. T#b#cari, 22.
Ca reprezentant al executivului,dl V. Bonci a propus stabilireachiriei pentru suprafa]a men]io-nat# \n sum# de 36 lei/mp/lun#,iar dl D. Manciu a avansat propu-nerea de percepere a unei chiriiidentice [i pentru celelalte loca]ii
lungirea contractului de \nchiriereanterior, executivul a propus pen-tru contractul de \nchiriere 10565/15.04.2011, \ncheiat \ntre CL [idl Urziceanu Nicu[or, cu domi-ciliul \n str. Revolu]iei, 22, adop-tarea unei hot#r@ri de CL princare:
1. Se aprob# prelungirea durateicontractului de \nchiriere 10565/2011, av@nd ca obiect terenulapar]in@nd domeniului privat almunicipiului, situat \n Tarlaua193, \n suprafa]# de 1000 mp, cudestina]ia activitate agricol#, p@n#la data de 14.04.2015.
2. Se aprob# chiria de 30 lei/an.3. Se \mputernice[te Primarul
municipiului B#ile[ti s# semnezeactul adi]ional de modificare acontractului de \nchiriere identifi-cat la art. 1 din prezenta hot#r@re.
Referitor la la Proiectul de hot#-r@re prin care se aprob# reziliereacontractului de \nchiriere 30327/2010, se precizeaz# c# \ntre CL [iSC GEORDANY TRANS SRL,din Craiova, str. 22 Decembrie1989, nr. 19, bl. C5,sc. A, ap. 3parter, s-a \ncheiat contractul de\nchiriere men]ionat pentru su-prafa]a de teren de 40 mp, situat#\n str. T#b#cari, 22, Pia]a agroali-mentar#. _ntruc@t, \ncep@nd cuanul 2012, n-a fost solicitat# pre-lungirea acestuia [i n-a fost pl#tit#contravaloarea chiriei prev#zute \ncontract, executivul a propus emi-terea unei hot#r@ri de CL princare: Se aprob# rezilierea con-tractul de \nchiriere 30327/2010pentru suprafa]a de teren de 40mp, din str. T#b#cari 22.
_n expunerea de motive la Pro-iectul de hot#r@re prin care seaprob# preluarea autobuzului carea fost dat \n administrare ClubuluiSportiv Municipal “Progresul” [iaprobarea cas#rii acestuia, se sti-puleaz# c# \n anul 2010, prinHCL 91/28.07.2010, s-a dat \nadministrare autobuzul proprietateprivat# a CL, cu num#r de \nma-
triculare DJ – 02-ZSF, CSM“Progresul” B#ile[ti. Av@nd \nvedere gradul de uzur# ridicatprecum [i nesiguran]a transpor-tului pasagerilor cu acesta [i lu@ndact de adresa 18/25.04.2014 aCSM “Progresul” \n acest sens,executivul a propus adoptareahot#r@rii de CL:
1. Se aprob# preluarea autobu-zului proprietate privat# a Consi-liului Local, cu num#rul de \nma-triculare DJ-02- ZSF, de la ClubulSportiv “Progresul” B#ile[ti
2. Se aprob# casarea autobu-zului cu num#r de \nregistrare DJ-02-ZSF, proprietate privat# aConsiliului Local
_n ceea ce prive[te Proiectul dehot#r@re prin care se aprob# situa-]ia financiar# la data de 31.12.2013a SC Salubritate B#ile[ti SRL, semen]ioneaz# c#, potrivit raportului\naintat de administratorul socie-t#]ii, prin activitatea de salubritates-au realizat urm#torii indicatori:Venituri totale – 459.556 lei;Cheltuieli totale – 455.903 lei;Profit brut – 3.653 lei; Impozitpe profit – 584 lei; Profit net –3.069 lei.
Profitul net va fi repartizatastfel: dividende – 1.534 lei; alterezerve – 1535 lei.
Cote de participare la capitalulsocial al asocia]ilor: CL B#ile[ti– 95%: 1534 lei X 95%=1458lei; CL Galiciuica 2,5%: 1534leiX 2,5%=38 lei; CL Afuma]i –2,5% =38 lei. }in@nd seama decele men]ionate, executivul apropus CL emiterea unei hot#r@ri\n formularea: Se aprob# situa]iafinanciar# la data de 31.12.2013a SC Salubritate B#ile[ti SRL,conform anexelor.
De data aceasta, [edin]a s-a des-f#[urat \n limitele normalit#]ii asi-guratoare de bune rezultate, de\mp#care sufleteasc# [i ne-am bu-cura dac# atmosfera creat# a fost[i efectul semnalelor trase de noi\n ultimele dou# numere ale Ga-zetei de B#ile[ti.
Gh. GHEORGHI{AN
3Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 5mai 2014
38. ”Spune]i o minciun# mai multtimp [i p@n# la urm# oameniio vor crede”.
Adolf HitlerUna din ultimele piese ale
puzzle-ului meu [colar o repre-zint# mai[trii-instructori. _nfragmentul de fa]# voi c#uta \nperimetrul lor c@teva note nostime.
Neav@nd studii superioare [inici pedagogice, ei erau – nu [tiudac# mai sunt – recruta]i dinlumea productiv#, din agricultur#sau din industrie.
Una din rudele mele apropiate,Marian Jianu, absolvise LiceulAgricol din Segarcea [i lucra laSMT B#ile[ti, pe tractor. Avea osensibilitate respiratorie pronun-]at# iar praful, curentul [i transpi-ra]ia din cabina tractorului \i eraunefavorabile. De aceea, c@nd mis-a ivit ocazia, prin 1980, l-amangajat ca maistru la {coala Agri-col#. Am fost bucuros s#-i ducpersonal tat#lui s#u, fost pre[e-dinte de CAP, apoi pensionar,vestea bun# a \ncadr#rii fiului s#u.
- Nea Stane, \]i dau o vestemare! De m@ine, Marian scap#de tractor [i devine profesor laAgricol#. M# a[teptam s# sar# \nsus de bucurie. C@nd acolo, iat#– textual – replica b#tr@nului:
- B#, las# asta! Te rog eu frumoss# nu-l tunzi pe Florea!?!
Am r#mas perplex. Deci, pentruel avea mai mare importan]# p#rulnepotului ([i vecinului) s#u, elevla [coala noastr#, care f#cuse, pro-babil, vreo n#zb@tie [i-l pedep-sisem cu tunsoarea.
Azi, Marian Jianu este cel maivechi salariat al {colii Agricole, aob]inut gradul I [i este membru \nconsiliul de administra]ie al [colii.
Tot de la aceea[i [coal#, vreaus# scriu c@teva r@nduri despre Ion}oca, un om descurc#re] [i sufle-tist, [i care [tia s# \mbine perfectinteresele [colare cu cele proprii.Trimis la Bucure[ti cu o problem#serioas#, Ion }oca nu reu[ea s#intre la Departamentul Agricul-turii de Stat, forul nostru tutelarsub aspect material. A[a c# for-meaz# num#rul centralei telefo-nice a institu]iei [i roste[te degajat:
- Cu “tov. Dorca” v# rog, suntIon }oca de la B#ile[ti. De parc#ar fi [tiut distantul func]ionarministerial cine este }oca de laB#ile[ti! {i totu[i, \n acest mod,a reu[it s#-l prind# pe demnitar!
Cu alt prilej, aflat la Buz#u, lareciclare, al#turi de colegii lui de[coal#, dup# 1990, Ion }oca eragata-gata s# fie “lin[at” de ace[tia,dup# ce le-a oferit bere din ora[,la suprapre]! _n fine, acela[imaistru, pe care l-am apreciattotdeauna pentru pragmatismuls#u, m-a c#utat acas#, \ntr-o searadin toamna lui ’88, cu o ...c#prioar# r#nit#! El [i colegii luio g#siser# pe c@mp, probabil
\mpu[cat# f#r# s# moar#, [i oaduseser# \n ora[ cu g@ndul s-o\mp#r]im. De[i am m@ncat foarterar o asemenea delicates# ...cinegetic#, m-am temut de rigorilelegii [i le-am spus s-o duc# lamili]ie. Nu [tiu nici azi cine s-a\nfruptat din ea; \mi vine greu s#cred c# “vecinii” [colii noastreau ac]ionat legal [i au purces la...incinerarea animalului! (Dinp#cate, dup# ce am scris acester@nduri – iulie 2012 – Ion }ocaa plecat dintre noi)
Tot de la Agricol#, Viorel Ne-goianu este protagonistul uneiscene hazlii. Venise \n control obrigad# de la Ministerul _nv#]#-m@ntului, condus# de doctor ingi-ner Gheorghe C#linescu, un inspec-tor scor]os [i tipicar. Era vizat#tocmai activitatea practic#, decimai[trii-instructori. Afl@nd deinspec]ie, ca buticarii de azi c@ndapare garda financiar# \n ora[,mai[trii cei vechi s-au ...evaporat:la conducerea tractorului pe str#zil#turalnice, la I.A.S., la Celule etc.,pe oriunde se puteau fofila. Laateliere l-au l#sat doar pe ViorelNegoianu, un t@n#r nou \ncadrat,care nu avea o percep]ie clar# asu-pra importan]ei \naltului personaj.
C@nd am ajuns \n curtea ate-lierelor, l-am prezentat cu sole-mnitate pe omul de la minister:
- Tovar#[ul profesor doctor in-giner Gheorghe C#linescu, inspec-tor general \n Ministerul Educa]iei[i _nv#]#m@ntului!
La aceast# impresionant# \n[i-ruire de titluri, inocentul nostrumaistru i-a \ntins m@na [i a rostitcu candoare:
- Viorel!Inspectorul general a explodat:- Tovar#[e maistru, nu a[a se
prezint# cineva \n fa]a unuiinspector general de la Minister,ci \[i spune numele complet!...
Puteam interveni spun@nd c#,de fapt, acesta era numele ci nuprenumele t@n#rului dar m-amtemut c# ar putea verifica.
Dar figura predominant# a ga-leriei mai[trilor-instructori este neaGi]#, Ion Gheorghe, care ne-a fostnou# \n[ine, ca elevi, \n urm# cupeste cincizeci de ani, maistru deatelier. Atunci, \n ultimele clasede liceu, eram foarte m@ndri c#fumam \mpreun# cu dumnealui.
Din motive personale, nu puneanici m#car un strop de b#utur# \ngur#. De aceea, odat#, la un mecide fotbal la Craiova, am r#masimpresionat: alt personaj plecat demult dintre noi, Petric# Stoicescu,secretarul liceului, i-a dat un urcior,p#c#lindu-l c# este ap# rece. NeaGi]# a dus vasul la gur# [i a sorbitcu sete, a \nghi]it [i i s-a f#cutr#u. Era bere!...
Un om serios \n via]a de toatezilele, nea Gi]# avea o colec]ieimpresionant# de poante savuroase,
ceva a la Anton Pann, pe care ledebita cu at@ta naturale]e, \nc@taveai impresia c# este convins deceea ce spune:
- c# avea un porc care s-a urcatpe motoret# [i a plecat din loc;noroc c# s-a terminat benzina dinrezervor, c# altfel nu-l mai ajungea!
- c# aveau o iad# [i \ntr-o dimi-nea]# n-au mai g#sit-o. uit@ndu-se\n sus, a constatat c# dormise cug#inile \n copac...
- c# aveau un dovleac at@t demare c# abia au reu[it s#-l taie cucircularul...
- c# aveau un g@scan cu un g@tat@t de lung, c# bea ap# direct dinf@nt@n# iar atunci c@nd l-au t#iat,so]ia lui a f#cut ciorb# pentru maimulte zile, din g@t...
- c# a t#iat un porc [i, p@n# s#g#seasc# chibriturile ca s#-l p@r-leasc#, pisica l-a tras \n copac...
- c#, \n fine, a v@ndut o perechede porumbei cuiva din Sili[teaCrucii [i, la \ncheierea tranzac]iei,le-a smuls penele de la aripi. Po-rumbeii au fugit de la noii st#p@ni,au luat trenul spre B#ile[ti, aucobor@t \n gar# [i au plecat sprecentrul ora[ului cu autobuzul(vechiul taxicou!), iar de la Monu-ment, pe bordur#, p@n# la el acas#,pe Strada Lt. Becherescu, dincolode Clubul Sindicatelor.
Toate acestea erau, desigur,glume. _ns# avea [i o zon# ... real#!Cump#rase, second hand, o ma[in#Wartburg – am mai amintit de ea– [i de care era foarte [email protected]#rat# pies# de muzeu, colegiiglumeau spun@nd c# o folose[tedrept cuibar pentru p#s#ri.
Am avut [i eu “fericita” ocazies# c#l#toresc cu aceast# ma[in#“antediluvian#”. Veneam de laBalasan, de la practic#, \mpreun#cu domnul director Sabin Ungu-reanu [i colegii mei ValentinTurcu [i Tavi Cristescu. H@rbulnu se mai \nchidea normal, u[ilefiind fixate cu ni[te jum#t#]i del#ntete. Geamurile nu mai eraucele originale, ci unele obi[nuite,puse de c#tre paznicul [colii. Prinurmare, \n interior era o z#pu[eal#cumplit#. Am parcurs cei c@]ivaKm \n aproape o or#, \nc@t p@n#[i placidul nostru director, ajun[ila liceu, i-a ironizat “ma[ina”.Surprins, nea Gi]#, care se tutuiacu _mp#ratul, a replicat serios:
- Sabine, a venit cineva la mine[i mi-a oferit 35 de mii (o sum#considerabil#). Pe ochii mei, dac#mai punea \nc# trei mii m# l#saf#r# ma[in#. {i, cu un tic binecu-noscut, \l tr#gea de m@neca hainei.
La care, calm, Sabin Ungureanu\l \ntreab# ironic:
- Gi]#, d#-o dracului, carema[in#? Asta e ma[in#?39. “Ca s# iube[ti, trebuie s# [tii,
iar ca s# [tii trebuie s# iube[ti”Rabindranath Tagore
Mi-am propus, \n r@ndurile de
Din “Amintirile unui dasc#l”Din “Amintirile unui dasc#l”Din “Amintirile unui dasc#l”Din “Amintirile unui dasc#l”Din “Amintirile unui dasc#l”Din “Amintirile unui dasc#l”Din “Amintirile unui dasc#l”Din “Amintirile unui dasc#l”Din “Amintirile unui dasc#l”fa]#, s# a[tern pe h@rtie c@tevadintre amintirile personale legatede art#, mai precis de teatru. {ivoi \ncepe, desigur, cu AmzaPellea. L-am v#zut, mai \nt@i, \nce-p@nd de prin 1956, c@nd eram elevla Liceul Carol, \n incinta c#ruiafunc]iona atunci Teatrul Na]ional.Reputatul regizor Vlad Mugur avenit atunci la Craiova cu \ntreagalui clas#: Cozorici, fra]ii Tapalag#,Rau]chi, Sanda Toma, VasileNi]ulescu, Silvia Popovici [i, desi-gur, marele nostru cons#tean. Nestrecuram prin podul liceului [iajungeam la Galerie, la Cucurigu,unde urm#ream cu nesa] aceast#promo]ie de neegalat.
Mai apoi, pe Amza Pellea l-amv#zut la B#ile[ti, \n 1966, lapremiera filmului “Dacii”, unul dinprimele lui succese. Pe urm#, \n1970, am asistat la o scen# memo-rabil#. Era nunta Lilei Pelea,nepoata actorului, cu Liviu Dumi-tra[cu. Cum eram (prin so]ie) rud#apropiat# cu mireasa, am mersacas# la Burineac \nc# de ziua.Lumea – ca la urs, admir@ndu-lpe, deja celebrul actor. Printreadmiratori, cei doi buc#tari ainun]ii (deci nu socrul mic [i fratelelui, Fane, ei \n[i[i buc#tari!). Gur#casc#, ace[tia au ... v#rsat c#ldareacu sarmale! Tem@ndu-se s# nu fiev#zu]i de mul]imea adunat# \ncurte, buc#tarii au f#cut un fel de...cortin# din p#turi [i ziare [i au\nceput s# adune la iu]eal#sarmalele de pe jos!
Amza a observat acest insolitspectacol [i i s-a adresat fotogra-fului care-l \nso]ea (pe atunci nuerau camere de luat vederi),cer@ndu-i s# \nregistreze totul. {i,el \nsu[i, a \nceput s# culeag# sar-malele din ]#r@n#, veselindu-se lag@ndul c# prietenii lui de la Bu-cure[ti se vor amuza teribil v#-z@nd pozele cu aceast# scen#hazlie.
Ulterior, au \nceput festivalurileanuale “Prim#vara b#ile[tean#”,organizate mai \nt@i sub patronajulapoi spre amintirea marelui actor[i om care a fost Amza Pellea.Acesta aducea – chiar [i dup#moartea sa, \n 1983 – numero[i[i prestigio[i colegi [i prieteni.Iar cel care scrie aceste r@nduri,fiind directorul {colii Agricole,unde se servea masa, a avut prile-jul de a sta la mas# cu celebrit#]ileartei teatrale [i cinematograficerom@ne[ti: Ion Marinescu, FlorinPiersic, Dumitru Furdui, NicuConstantin, Ion Besoiu, SilviuSt#nculescu [i mul]i al]ii. CristinaStamate m-a f#cut s# caut prinvecini “]#purei”; Mihaela Run-ceanu \l f#cea pe distinsul nostruprocuror [ef, domnul Victor Ignat,s# i se adreseze cu Camelia, spreamuzamentul solistei. FolkistulGheorghe Gheorghiu m-a “obli-gat” s# facem o plimbare prin ora[cu c#ru]a [colii [i cu l#utarii dup#noi, spre surprinderea b#ile[tenilor,care nu m# [tiau de ...chefliu!
Dar cea mai nostim# amintire
o am cam de prin 1986. Atunciam aflat c# printre vedetele carene vor vizita \n acel an se num#r#[i Rodica Popescu-Bit#nescu. _nglum#, desigur, \i spuneam atuncilui Tiberic# Grebl#, [eful local alculturii, c# sunt \ndr#gostit detemperamentala actri]#. {i c@ndaceasta a sosit \n ora[ [i s-a insta-lat la “Turist”, [eful meu, cu umo-rul lui direct, lipsit de subtilit#]i,a anun]at-o prin telefon c# va venis-o \nso]easc# directorul de laLiceul Agricol, care era \ndr#-gostit de ea!
F#r# s# cunosc acest detaliu,m-am dus la “Turist” relaxat. Daria \nchipui]i-v# cum am ro[itc@nd, la recep]ia hotelului, actri]aa cobor@t, \ntreb@nd cu binecu-noscuta ei carism#:
- Cine este domnul \ndr#gostitde mine?
Dup# care, \nfr@ng@ndu-mi st@n-jeneala, am \nh#]at uria[a saco[#a divei, aceasta m-a luat cu natu-rale]e la bra] [i am plecat am@ndoispre Parcul Balasan, la Teatrulde Var#. V# imagina]i, cred, c#tr#iam dou# st#ri total opuse: pede o parte, m# jenam s# merg labra] cu o femeie str#in#, \n v#zulunor cunoscu]i poate mira]i; pede alta, eram m@ndru, mai ales lag@ndul c#, peste ani, m# voi l#udacu acest ...succes!
{i ca s# sf@r[esc cu aceast#“tem#”, voi spune c# [i carieramea s-a \ncheiat tot printr-o inter-sectare cu lumea teatrului. C#ci,imediat dup# pensionare, la soli-citarea prietenilor mei, am acceptats# joc \ntr-o pies# de teatru, “Cinel-a ucis pe Marx”, care urma s#fie prezentat# la un festival deamatori la Mahmudia, l@ng#Tulcea. Era pentru prima oar#\n via]a mea c@nd jucam \ntr-o pies# de teatru! Am consim]itnu ca o provocare ci din amuza-ment. De fapt, toat# povesteadeplas#rii acolo a \nsemnat pentrumine ultima mare delectare suf-leteasc#, al#turi de un grup deoameni minuna]i, cei mai mul]itineri [i foarte tineri.
{i, \n atmosfera aceea extremde relaxat#, am primit uluit vesteadeciziei juriului: premiul pentruinterpretare masculin#! Acum, larece, \]i dai seama c# rolul era,de fapt, axul \ntregii piese,construit# \n jurul acestui perso-naj. Apoi, am spus-o \nc# deatunci, premiul a fost al \ntregiiechipe, \n frunte cu regizorul,acela[i omniprezent ValentinTurcu. Dar, ulterior, \n glum#,bine\n]eles – mai ales \n familie –m-am “l#udat” cu “succesele”mele actorice[ti, c# am fost solicitats# joc \n filme, s# plec \n turneeetc. Iar dup# ce am dansat, la final,cu pre[edinta juriului, distinsaactri]# Tora Vasilescu, am plusat[i cu ... izb@nzile mele “amoroase”.{i azi fiica mea glume[te pe seama“tradi]iilor actorice[ti” pe care le-ar fi mo[tenit nepo]elul meu!
Marian PIRNEA
4 Gazeta B~ILE{TIdedededededededede
CMYK
Nr. 5mai 2014
Din lips# de spa]iu, n-am pututprezenta \n num#rul anterioractivitatea de mare valoare care afost simpozionul “{coala altfel,pentru to]i [i pentru fiecare”,organizat \n condi]ii impecabilede {coala Gimnazial# nr. 3 B#i-le[ti \n colaborare cu Inspectoratul{colar Jude]ean Dolj [i cu CasaCorpului Didactic Dolj.
Prima surpriz# pl#cut# a consti-tuit-o programul activit#]ii realizat\n condi]ii grafice deosebite [i, maiales, inspiratul motto, plin de\n]elepciune: “{coala cea bun# eaceea \n care [i [colarul \nva]# peprofesor” (Nicolae Iorga). Sing-urul regret a fost c# vremea capri-cioas# din ultima parte a primeidecade [i de la \nceputul celei dea doua ale lunii aprilie i-a \mpie-dicat pe mul]i dintre cei care autrimis referate [i comunic#ri s# fieprezen]i pentru a le sus]ine. A[acum reiese din program, [coalaorganizatoare a avut ca parteneri{colile gimnaziale: Amza Pellea,nr.1 B#ile[ti, Galicea Mare, Negoi,Galiciuica, Ghidici, Urzicu]a,Afuma]i, Caraula, Giubega, Rast,Clubul Copiilor, Liceul Tehnologic“{tefan Anghel”, din B#ile[ti [iLiceul “George {t. Marincu”Poiana Mare. Referate [i comuni-c#ri au sosit [i de la {coala Gimna-zial# “Severine[ti” din comunaCern#te[ti-Mehedin]i, {c. Gim.“{tefan Ispas” Maglavit, {colilegimnaziale Castranova, Unirea,Cioroia[i, Piscu Vechi, Boto[e[ti-Paia, Frato[ti]a, Pleni]a, Ciuper-ceni-Gorj, nr. 5 B#ile[ti, nr. 39,nr. 23, nr. 2 “Traian”, “AntonPann” (toate din Craiova), Liceul“Mihai Viteazul” B#ile[ti, Gr#di-ni]a “Petrache Poenaru” Craiova,Colegiul Economic “Transilva-nia” T@rgu-Mure[, Liceul Tehno-logic Holboca, Gr#dini]a F@nt@-nele-Gorj, \n total 96 de referate[i comunic#ri.
Cuv@ntul de deschidere a fostrostit de dl prof. Florin Duinea,directorul [colii, care a urat bunvenit participan]ilor, a adresat cu-vinte de mul]umire invita]ilor deonoare care au f#cut o mare cinsteintitu]iei, a realizat un scurt istorical [colii [i a men]ionat c#, pentruactivitatea depus# \n scopul pre-g#tirii elevilor [i al cre[terii presti-giului [colii, au fost acordate di-plome de onoare unor cadre di-dactice pensionare: Aurel Curea,fost director, Marin (Nelu) Cula,Traian Mih#ilescu, Maria Fir]u-lescu, Didina (Dida) Gaciu, Elisa-beta Jifcu, {teafania Miertescu, fostdirector, Elena Cotora, fost direc-tor, {tefania Ungureanu, VasilicaPopa, Milica Popescu, AngelaPan#, Elena Ionescu, ElisabetaPirnea, Cristina Bl#gniceanu, Pau-lina Vr#jitoru, Emilia V@rb#nescu,Violeta }oca [i Maria Ghi]#. Deasemenea, dl primar CostelPistri]u a primit o diplom# deonoare pentru implicarea major#\n asigurarea condi]iilor de desf#-
[urare la cote superioare a proce-sului de \nv#]#m@nt b#ile[tean.
Edilul-[ef a mul]umit pentruonoarea care i s-a f#cut, a m#r-turisit c# l-a emo]ionat gestul co-lectivului didactic, a exprimat cu-vinte de aleas# apreciere la adresacadrelor didactice pe care le con-sider# un exemplu pentru DomniaSa [i un imbold \n activitatea pecare o desf#[oar#, asigur@ndu-i peto]i de recuno[tin]a pe care le-opoart# [i ur@ndu-le s#n#tate, pu-tere de munc#, iar celor \n acti-vitate, succes \n exercitarea pro-fesiei de mare noble]e [i respon-sabilitate. Prof. Aurel Curea, unuldintre longevivii directori ai [colii,dup# ce [i-a exprimat gratitudineapentru pre]uirea activit#]ii saleprin acordarea diplomei, a f#cutun scurt istoric al [colii din pe-rioada urm#toare Revolu]iei, insis-t@nd asupra inerentelor greut#]i\nt@mpinate \n acei ani, dar [i-aexprimat satisfac]ia c#, prin efor-turile conjugate ale tuturor sluji-torilor [colii, acestea au fost dep#-[ite, unitatea de \nv#]#m@nt [i-adefinit identitatea, rezultatele ob-]inute fiind rodul eforturilor ini-mo[ilor \nv#]#tori [i profesori, ca[i al migalei muncii educatoarelor.
_n interven]ia noastr#, am peda-lat pe faptul c# ne afl#m \ntr-o“[coal# mic# cu oameni mari”,c# aceast# [coal# a avut [i arecadre didactice de mare calitatecare slujesc cu pasiune nobila mi-siune de [lefuire a sufletelor [icon[tin]elor \n acest sector (\nv#-]#m@ntul), prioritate na]ional# careasigur# progresul unui popor [is#n#tatea moral# a unei na]iuni.At@t \n trecut, c@t [i, mai ales, \nultima perioad#, elevii [colii audovedit cuno[tin]e temeinice [itrainice, edificator fiind faptul c#,la ultima admitere computerizat#,la Liceul “Mihai Viteazul” elevii[colii s-au situat pe treapta I \nceea ce prive[te clasarea pe pri-mele 5 locuri la fiecare categoriede clas#. {i satisfac]ia este cu at@tmai mare, dac# se are \n vederec# p#rin]ii elevilor, cu posibilit#]ifinanciare modeste, nu-[i potpermite medita]ii ale copiilor \nparticular, a[a \nc@t aceste meri-torii succese sunt \n exclusivitate
Prof. Marin Cula, cel care a ve-gheat ani de-a r@ndul asupra dez-volt#rii armonioase a corpuluielevilor [i la \nt#rirea st#rii de s#n#-tate prin modul exmplar \n care aorganizat [i condus orele de edu-ca]ie fizic#, a dat glas emo]ieigenerate de recunoa[terea munciisale prin acordarea diplomei, aevocat aspecte din activitatea sa [ia rostit cuvinte de apreciere laadresa actualului colectiv didactic,ur@ndu-le tuturor tinere]e ve[nic#[i mari realiz#ri profesionale.
Ceea ce a urmat a demonstratc# elevii [colii nu au numai re-zultate bune la \nv#]#tur#, ci [i c#sunt deosebit de talenta]i, m#rturie\n acest sens st@nd programulartistic cu virtu]i deosebite realizatde ei. Elevii claselor I-IV s-au pre-zentat \n fa]a auditoriului cu unprogram gustat de to]i, alc#tuit dinrecit#ri, c@ntece [i dans. VezureAlexandru, din clasa a IV-a, arecitat cu mult talent poezia “Cete legeni...”, \ndrum#tor, dna prof.Elena V#lu; solista Cioac# An-dreea, clasa I, \ndrum#tor dnaprof. Vasilica Mitric#, [i-a etalattalentul, interpret@nd la cote \naltemelodiile “Mama mea e cea maibun#” [i “C@nd voi cre[te mare”,o solist# cu o evolu]ie de excep]iecare, \ndrumat# atent, poate devenio solist# de mare valoare, o vedet#autentic# [i ar avea chiar acum,f#r# nicio exagerare, un cuv@nt despus la emisiunea tv “Rom@nii autalent”. Dansul modern al eleveiMu[uroi Mariana, cu mi[c#ri rit-mice [i gra]ioase, \ndrum#tor dnaprof Nicoleta Donov#]u ca [i c@n-tecul despre vreme, \n limbaenglez#, \ndrum#tor dna prof Mo-nica Donov#]u au completat unprogram “rotund” cu valen]e artis-tice apreciabile. Colegii lor dinclasele V-VIII au venit \n fa]acelor prezen]i cu piesa de teatru“Garoafele lui Trandafir”, deTudor Mu[atescu, \ndrum#torprof. Drago[ Co[ereanu, \n inter-pretarea inspirat# a elevilor: Curte{tefan, C#lu[aru {tefan, cls. a
VIII-a; Must#]a Mihaela, Gat#C#t#lina, Bojin Maria [i Gheor-ghi[an Andreea, cls. a V-A. To]iinterpre]ii au etalat calit#]i artisticedemne de re]inut, din r@ndulacestora deta[@ndu-se totu[i Curte{tefan, dezinvolt, natural [i cutreceri u[oare de la o stare sufle-teasc# la alta.
Dna prof. Vasilica Mitric#, con-silier educativ, a comentat cu pu-tere de seduc]ie un film prezentatpe calculator, pe fondul unei mu-zici lini[titoare care a creat oatmosfer# destins#, activit#]i des-f#[urate \n [coal#, cu fotografiireu[ite [i edificatoare, men]ion@ndc# elevii au fost deosebit de activila activit#]ile extracurrilare, ac]iunide ecologizare \n ora[, colectath@rtie, s-au dovedit prezen]# ac-tiv# la manifest#rile desf#[uratecu ocazia Zilelor Bibliotecii Mu-nicipale, la concursurile organizatecu acest prilej, men]ion@nd ca rea-lizare deosebit# \nfiin]area Gr#di-ni]ei cu program special, sufra-geria [i buc#t#ria acesteia fiindelemente de rezisten]#, o m@ndriea tuturor slujitorilor [colii.
Dna prof. Irinel-Penelope Mitroia surprins deosebit de pl#cut asis-ten]a prin prezentarea PowerPointa referatului “Matematica \n art#”,pornind de la afirma]ia ilustruluiprof universitar Grigore Moisil –“_nv#]@nd matematica, \nve]i s#g@nde[ti” [i f#c@nd precizarea cuvaloare stimulativ#, “matematicaare [i o fa]# umanitar#”. Referatuldeosebit de captivant, gra]ie, maiales, dezinvolturii cu care a fostprezentat, a avut mai multe “sub-capitole”. “Matematica \n muzic#”(muzica este ritm [i caden]# ca [imatematica, subcapitol la care dnaprof. m#rturisea c# i-a fost pu]inmai greu, deorece at@t DomniaSa, c@t [i elevii au cuno[tin]ereduse \n domeniul muzicii);“Matematica \n desen” (viziunea\n spa]iu); “Matematica \narhitectur#” (are mare importan]#,pentru c# nu po]i fi un bunarhitect, dac# nu [tii matematic#);“Matematica \n fotografie” (foto-grafia profesionist# eviden]iaz# si-metria [i reflexia). Concluzia tras#de distinsa profesoar# “matema-tica este peste tot” se constituie
\ntr-un \ndemn pornit din inim#pentru stimularea elevilor sprestudierea cu pl#cere [i interes aacestei discipline de \nv#]#m@ntcu implica]ii [i \n via]a practic#.
Dl. prof. Aurel Curea, dup# cea exprimat cuvinte de aleas# apre-ciere fa]# de cele prezentate, adat citire unei reu[ite parodii dup#balada “Miori]a”, un fel de mate-matic# mioritic# s-au mioritizat#,intitulat# “Miori]a matematic#”,culeas# de Domnia Sa (pe care opublic#m \n acest num#r).
O impresie deosebit# a l#sat ac-tivitatea desf#[urat# la {coala cuclasele I-IV Balasan \n cadrulproiectului de parteneriat “Sfaturipentru igiena dentar#”, \ncheiatcu Societatea Studen]ilor Stoma-tologi (SSS), pentru realizareac#reia s-au deplasat la Balasan dldr Ilie Andrei, membru de onoareal SSS [i studentele voluntare dela UMF Craiova, Andreea Nedel-cu [i Alina Panciuca, a c#ror pre-zen]# a constituit o adev#rat# s#r-b#toare pentru [coal# [i pentru\ntreaga localitate, onorate s# aib#asemenea distin[i oaspe]i. Prezen-tarea activit#]ii a fost f#cut# \nPowerPoint de dna prof. pentru\nv#]#m@ntul primar, ElisabetaV#deanu. {coala a fost reprezen-tat# de cele dou# prof. pentru \n-v#]#m@ntul primar, Elisabeta V#-deanu [i Nicoleta Dunav#]u, carepredau la simultan [i grupul ]int#alc#tuit din 23 de elevi. S-a ur-m#rit [i s-a reu[it s#-i familiari-zeze pe copii cu obiectivele prin-cipale ale proiectului: s# cunoasc#principalele reguli de igien# den-tar#; s# \n]eleag# no]iunile des#n#tate, igien# [i boal#; s# res-pecte regulile de igien# dentar#;s# cunoasc# alimentele care men-]in s#n#tatea dentar#; s# cunoasc#implica]iile respect#rii regulilor deigien# dentar# [i consecin]elenerespect#rii acestora; s# respecteprogramul zilnic pentru cur#]ireadin]ilor. Elevii au fost foarte aten]ila explica]iile date de oaspe]ii deonoare care, folosind o bogat#sinonimie [i d@nd dovad# de tact,s-au f#cut \n]ele[i, a[a \nc@t pefe]ele copiilor se citea fericirea.Dl. dr. Ilie Andrei a organizat [iun concurs cu premii oferite deagen]i economici din Craiova [ide elevi de la unele [coli dinB#nie. De fapt, to]i elevii au pri-mit cadouri din sponsoriz#ri cra-iovene: past# de din]i “Senso-dyne”, periu]e de din]i, rechizite,dulciuri [i juc#rii din plu[i. Activi-tatea va continua prin organizareaunei vizite la UMF Craiova, prilejcu care copiii vor avea bucuriade a vedea un Cabinet de stoma-tologie din cadrul facult#]ii.
Ultima parte, cea a dezbaterilor,a fost, \n opinia noastr#, unuldintre punctele forte ale manifes-t#rii, aduc@ndu-se argumente pro[i contra asupra activit#]ii extra-curriculare “{coala altfel, s# fiimai bun, s# [tii mai mult”
Prin eforturi conjugate – adev#rate ... minuni
5Gazeta B~ILE{TIdededededededede
CMYK
Nr. 5mai 2014
De obicei, un reporter, care se res-pect#, se deplaseaz# pe teren, pentrudocumentare; observ#, discut#, ianoti]e... {tiu, ca de altfel to]i b#ile[-tenii, c# \nainteaz# vertiginos lucr#rilede modernizare a localit#]ii, pentrucare oficialitatea comunit#]ii s-a zb#-tut, spre meritul ei – [i am trecut pestr#zi desfundate, pentru lucr#rile deamenajare, dar [i pe altele, pe careau fost finalizate [i care, \ntr-adev#r,arat# cum trebuie (numai cusurgii mairepro[eaz# c@te ceva), dar le-amprivit ca pe fapte normale, \n contextulschimb#rilor pe care localitatea le
]ei – fost# T@rgului, pentru introduce-rea coloanei de canalizare, apoi, lafiecare cas# au f#cut cele necesarepentru viitorul racord.
O coinciden]# impresionant# const#\n faptul c# pavarea str#zii cu pietrede r@u a fost f#cut#, dup# spuseleunor vecini, manual, cu decenii \n urm#de cons#teni, poate chiar rude alemuncitorilor de acum, adu[i din Gorjulde munte, oameni harnici, care autransformat c@[tigurile b#ne[ti \n...bucate, transportate, apoi, \n sateles#race.
Privindu-i [i discut@nd cu ei \n repe-
prin opinii sincere, la obiect,f#r# ostenta]ie [i f#r# prejudec#]i.Astfel, dna prof. pentru \nv#]#-m@ntul primar, Elena V#lu a men-]ionat c# programul activit#]ilorextracurriculare sub acest generica fost lansat de minister \n urm#cu 3 ani, f#r# a se cunoa[te binerealit#]ile din [coli. S-a dat unghid [i ... at@t. Se \nt@mpin# \ns#greut#]i pentru c# trebuie stabiliteforma]ii [i costurile sunt mari, se\ncarc# prea mult programulelevilor [i nu se justific# insisten]a\n vederea realiz#rii acestor ac]iuni.Proiectarea [i desf#[urarea acestorasunt foarte dificile. Nu s-a g@nditc# sunt [coli care n-au ce face, n-au ce s# viziteze, iar dac# seorganizeaz# \n [coal#, nu sejustific# drept activitate extra-curricular#. Sunt [i unele avantajepentru elevi, dar sunt [i mari
greut#]i, iar p#rin]ii nu pot ajuta.Autorit#]ile locale ar trebui s#-iajute pe cei talenta]i. A declaratdeschis c# sunt nemul]umiri at@tdin partea cadrelor didactice, c@t[i din cea a p#rin]ilor. Dl profAurel Curea a pus \ntrebarea,logic# \n opinia sa [i nu numai,dac# pe copii i-a \ntrebat cineva [ia continuat lans@nd o alt# \ntrebare– dac# sunt mai bune aceste acti-vit#]i sau mai bun# ar fi o vacan]#\n aceast# s#pt#m@n#, pentru c#unele activit#]i se pot face [i acas#.A avansat propunerea realiz#riiunui sondaj pe aceast# tem#. Dnaprof. Angela Staicu a pedalat pefaptul c# frumuse]ea vie]ii const#\n diversitate [i a aplaudat acestprogram. A men]ionat c# a v#zutdocumentele unor colegi profesori[i a opinat c# este recomendat s#fie implica]i mai mul]i profesori
Un exemplu decon[tiinciozitate \n munc#
(Reportaj de la poarta mea)
Era o zi frumoas# de prim#var#, copacii \ncepuser# s#-[i desfac#mugurii florilor pentru a ademeni h#rnicu]ele albinu]e. Firele deiarb# se \n#l]au zvelte, iar din loc \n loc c@te o floare galben# dep#p#die d#dea culoare c@mpului. V#zduhul r#suna de c@ntecelevesele ale p#s#rilor, bucuroase de sosirea prim#verii. Totul era o\nc@ntare.
Departe, \ns#, \ntr-o c#su]# mic# s#r#c#cioas#, format# doardintr-o camer#, stau [ase copila[i fl#m@nzi, a[tept@ndu-[i mama,plecat# s# le aduc# ceva de m@ncare. Deodat#, ochii bl@nzi aiDariei, mezina familiei de doar cinci ani, se lumineaz#, o vedepe mama. Ochii ei \[i pierd str#lucirea c@nd constat# c# mama nupoart# nimic \n m@ini, semn c# nici ast#zi nu vor m@nca nimic.
Ajuns# acas#, ea \[i \mbr#[i[eaz# copiii [i \i s#rut#. E tot ceast#zi poate s# le ofere, m@ine s-ar putea s# fie o zi mai norocoas#[i s#-[i g#seasc# de lucru pe la vecini ca s# aib# ce pune pe mas#copiilor.
Deodat#, \n u[a casei opre[te o ma[in# frumoas#. S# fie tat#l?!Ar fi aproape imposibil, nu a mai dat niciun semn de via]# dec@nd s-a n#scut Daria. A plecat \n Italia ca s# munceasc# [i numai [tiu nimic de el.
Privirile curioase se opresc asupra unui domn bine \mbr#catcare-i salut# binevoitor. A auzit c# aici tr#iesc din greu [ase copiicu mama lor. Ochii lui se opresc asupra Dariei. Chipul ei, de[imurdar, era frumos. Se aplec# spre ea s# o ia \n bra]e. Fata seprinde \ns# cu m@inile am@ndou# de rochia mamei. Str#inul renun]#,apoi \i dezv#luie mamei g@ndul s#u. A venit s#-i cear# acceptulpentru a o adopta pe Daria. _n schimb i-ar putea oferi o sum#consistent# de bani, care s# o fac# s# nu mai duc# grija zilei dem@ine.
Mama ezit# s# accepte aceast# propunere, Daria e singura fat#,c@nd o s# creasc# mare, o s# fie de n#dejde \n treburile casei, dartotu[i e din ce \n ce mai greu s# g#seasc# ceva de lucru.
Cu lacrimi \n ochi, femeia accept# propunerea str#inului. Astfel[i Daria va avea o via]# frumoas# [i fra]ii ei vor avea cu ce s#se fac# mari. Chiar dac# o doare sufletul [i inima de mam# \is@ngereaz#, se consoleaz# cu ideea c# asta-i cea mai bun# solu]iepentru copiii ei: o via]# f#r# griji pentru Daria chiar cu pre]ullipsei dragostei unei mame adev#rate [i un trai decent pentruceilal]i. Mama se desparte de fiica ei cu lacrimi \n ochi privind-o cum se \ndreapt# spre ma[ina str#inului cu fa]a br#zdat# delacrimi. Aude totu[i vocea str#inului:
- Nu-]i face griji,va fi fericit#!Bianca Mihaela Gavril#,
Clasa a IV-a B,{coala Gimnazial# “Av. P. Ivanovici”
VIA}A -dar ce nu e de v@nzare
- de 1 iunie pentru copiiice nu-[i au p#rin]ii al#turi -
sau amenin]#tor, ci, din contr#, coor-don@nd lucr#rile cu calm [i bun#voin]#,urc@nd pe utilaje [i folosindu-le, pentrusporirea eficien]ei activit#]ii.
Abia c#tre finalizarea lucr#rilor petronsonul la care m# refer – alc#tuitdin unsprezece case – l-am \ntrebatc@te ceva [i am aflat c# se nume[teConstantin Petrescu – patronul firmeiCATEDO S.R.L. din T@rgu-Jiu [i esubcontractor la firma PRIMANS –c@[tig#toarea licita]iei lucr#rile decanalizare.
\n asemenea activit#]i, dec@t “s#umble dup# ni[te h@rtii pe cares# le pun# la dosar sau s# fac#portofolii”. Activit#]ile de care sediscut# sunt foarte bine venite,elevii sunt pu[i \n fa]a unor situa]iiinedite, sunt implica]i \n realizareaunor obiecte, a unor activit#]i dife-rite. _n acest fel, se dezvolt# laelevi imagina]ia [i creativitatea. _naceast# s#p#t#m@n# \nv#]#torii [iprofesorii sunt dirijori, iar dac# nudirijeaz# bine, totul este un e[ec.Unii nu [tiu ce au de f#cut, darnici nu \ncearc# s# se documen-teze. “Avem posibilitatea s# nestructur#m un program, totul ]inede dasc#l.” A dat glas certitudiniic# aceast# s#pt#m@n# nu este untimp pierdut, \ns# trebuie consulta]ip#rin]ii [i elevii. “Vina nu este asistemului, ci a noastr#, pentru c#nu dorim s# facem [i altceva.” A
concluzionat c# prin acesteactivit#]i se creeaz# emula]ie. Dnaprof pentru \nv#]#m@ntul primarVasilica Mitric# a opinat c# tocmaicontradic]iile duc la progres [i c#este nevoie peste tot de “omulpotrivit la locul potrivit.” A men-]ionat c# este regretabil faptul c#\n multe situa]ii nu numai c# nuse particip# la aceste activit#]i, darse \nregistreaz# absen]e [i de launele obligatorii cum ar fi cercu-rile pedagogice. Este adev#rat c#elevii nu provin din familii cuposibilit#]i materiale. Se impuneo mai sus]inut# colaborare cuCasa de Cultur#, care s# asiguresprijin de specialitate, cu ClubulCopiilor [i Elevilor, care s#-i ajutepe elevi, s#-i promoveze \n forma-]ii, pentru c#, a[a cum s-a v#zut,talente exist#.
{coala Gimnazial# nr.3 s-a do-
vedit o gazd# primitoare, de odeosebit# amabilitate [i ospita-litate, iar ceea ce a impresionat\n mod deosebit, \n opinia noastr#,este faptul c# aici exist# un co-lectiv didactic cu unitate de vederi[i interese, cu o mentalitate s#n#-toas#, colectiv care prin profesio-nalism [i condus de un directorentuziast [i dinamic, reu[e[te s#dea str#lucire nobilei misiuni dedasc#l adev#rat, pentru a tr#i dinplin sentimentul datoriei \mplinite,a ridica [coala \n r@ndul unit#]ilorde \nv#]#m@nt prestigioase dinora[ [i nu numai, a demonstra c#prin eforturi conjugate se pot faceadev#rate... minuni. Din acest col]de pagin#, sincere felicit#ri [isuccese de r#sunet pe drumuldevenirii, \mpreun# cu superlativanoastr# pre]uire.
Gh. GHEORGHI{AN
traverseaz#, \n plin# [i autentic# pri-menire, de la t@rgul de provincie, lamunicipiul cu utilit#]i \n concordan]#cu standardele contemporaneit#]ii.
Am tot am@nat reportajul cu pricinap@n# c@nd lucr#rile de modernizareau ajuns [i pe strada mea [i, timp deo s#pt#m@n#, am fost martorul unoreforturi pe care, sincer vorbind, n-a[ ficrezut niciodat# c# mai pot s# se pro-duc# \ntr-o societate, pe care ie[ireadin socialism a f#cut-o una de consum.Cine s# mai munceasc# atunci c@ndindustria s-a dat la ... “Fier vechi”, agri-cultura e neglijat#, iar [coala e, acum,... “altfel”?!
Da, stima]i cititori, am privit, ini]ial,pe cei angaja]i \n lucr#rile de introdu-cere a canaliz#rii, cu o oarecare reti-cen]#, a[tept@ndu-m# la indiferen]# [itergives#ri obiectiv sau subiectiv moti-vate, referitor la ritmul [i calitatea lucr#-rilor, din partea acestora, adic# cei re-partiza]i pe tronsonul respectiv. Dar, stu-poare!!!; am remarcat pe parcursul uneis#pt#m@ni, dup# Pa[te, o d#ruire \nmunc# a[a cum nu m-a[ fi a[teptat.
F#r# \ntreb#ri, f#r# s# for]ez nota,am observat cu surprindere, ca s# nuzic uimire, o angajare total# a uneiechipe alc#tuite din c@]iva tineri, i-amprivit, la fel ca vecinii mei cu o admi-ra]ie legitim# [i neb#nuit#, la \nceput,dar, apoi, f#r# putin]# de t#gad#.
Au scos, mai \nt@i pietrele de r@u,cu care e pavat# strada Independen-
tate r@nduri, am constatat c# sunt oa-meni sinceri, comunicativi [i \ndato-ritori [i am aflat c# se descurc# greu,departe de cas#, unde merg o dat#,la dou# s#pt#m@ni, se gospod#resccum pot [i trag, seara, la o \nc#pere\nchiriat# undeva, \n apropierea g#rii,iar patronul st# \ntr-o rulot#.
Da, i-am v#zut muncind \n condi]iigrele, printre ploile acestei prim#vericapricioase, m@nc@nd pe apucate, peb#ncile de la por]i, \ns# cu o aten]ieresponsabil# fa]# de calitatea presta-]iilor, executate cu utilaje str#ineperformante – SINTH ESIS, KUBOTA,MIKASA, HONDA [.a., adic# escava-toare, presatoare, pompe, utilaje det#iat betoane etc., manevrate compe-tent, dar [i – \n anumite cazuri – catradi]ionalele cazmale [i lope]i, iar, \nfinalul fiec#rei zile de lucru, preocu-pa]i de a pune totul \n ordine, astfel\nc@t s# nu \ngreuneze fluxul circula]iei.
Contempl@nd ore \n [ir activitateaacestui grup restr@ns de lucr#tori, mi-am amintit de o povestire sadove-nian#, de tinere]e, cu titlul “Un me[ter[i oamenii lui”, \n care autorul, cumijloacele povestitorului, evoca unepisod inspirat de un fapt real –construc]ia casei sale de la F#lticeni;astfel c# am o asociere – nu [tiu dac#inspirat# sau nu , cu acei gorjeni, lacare se adaug# unu din M#ce[u deSus [i un b#ile[tean, condu[i de unpatron pe care nu l-am auzit vocifer@nd
\n memorie dou# imagini edificatoare[i greu de \nchipuit anterior. Am v#zut,la un moment dat, pe unul, pe care-lstrigau “Cosmine!” – un t@n#r scund[i blond – cu ambele m@ini ocupatecu punerea la loc a unor pl#ci detrotuar, plin de sudoare care [i-a [tersfa]a de genunchi (adic# de un pantalonde trening, murdar [i cu o mul]ime deg#uri), iar pe altul, brunet, mestec@ndcu pl#cere, \n plin efort, cu ni[te ]evi \nspinare, frunze de ...usturoi...
Aduc, pe aceast# cale, un sincerelogiu acestui microgrup de munci-tori [i patronului, din partea redac]ieiGazetei de B#ile[ti, \ntr-o s#pt#m@n#\n care munca lor benefic# pentrucomunitatea b#ile[tean#, \n condi]iimeteorologice vitrege, se cuvine pus#\n antitez# cu snobismul [i demen]aunora de v@rste apropiate, care, \nminivacan]a de 1 Mai, s-au dat \nstamb#, prin sta]iuni sau la iarb#verde, cu gr#tare, alcool [i ... deci-beli, url@nd \n interviuri c# totul e“super”, “cool” sau “O.K.”
Ierta]i-mi, stima]i cititori, scepticismul,dar, cu asemenea genera]ii unde seduce na]ia?!
Pot fi acestea comparate cu grupulevocat, oameni pleca]i de acas# cus#pt#m@nile, la munc# asidu# [i nula aruncat bani prin cluburi, sau la“p#c#nele”?!
Nicidecum!!!Valentin TURCU
6 Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 5
mai 2014
D#-mi, Doamne, te implor, iar, g@ndul bun{i fii fiin]ei mele pe aproape,F# s# mai pot puterile s#-adun,De c@nd stau zorii zilei s# se crape,
Dar de ce tocmai ei? iat#-ntrebarea –Nu-mi cere nimeni, dar \ncerc r#spuns{i-i fac, prin el, \n rime, evocarea,Chiar dac#, ori[icum nu e de-ajuns...
De ce tocmai h@rtiei, o balad# —Un lucru care pare azi banal,De[i \n lume poate s# se vad#,Cam c@t# se consum# anual?!
E c# se fac tone – milioane –{i lung e, apoi, drumul proces#riiCelulozei, pe meridiane{i oscilant e [i pre]ul v@nz#rii.....................................................Nu [tim de ce, \n trecut{i \n care dinastieUn miracol au f#cutChinezii, numit h@rtie,
Nici cum \i chema pe nume{i-n care ora[, precis,{i dac#-au f#cut-o, anume,S#-o foloseasc# la scris.
_n omenire, se [tie,Din anale pre]ioase,Cum c# s-a f#cut h@rtie,La \nceput, din m#tase.
C#lug#ri misionari”Drumu-m#t#sii” – au urmat;Vicleni, ei, \ns# ignari,Ni[te h@rtii n-au furat
{i, cum cronicarii scriu,H@rtia a fost adus#_n Europa, t@rziu{i, apoi, aici produs#.
To]i cei care [tiauS# citeasc# [i s# scriePe merit se a[ezau_n a vie]ii ierarhie.
S-a scris, cu greu, cu vopseluri,Pe piatr# – cu d#l]i, pe lemn,{i, mai apoi, cu cerneluri,Secole, de scribi, solemn.
Pe h@rtie, apoi, bulePapale, dar [i tratate,Coduri, incunabule{i acorduri \ntre state.
C#r]i de cult, de poezie,Scrisori private, zapise,Lucr#ri de filosofie,Pomelnice [i permise
{i s-au remarcat copi[ti{i talenta]i caligrafi,Pictori –miniaturi[ti,Leg#tori [i cartografi.
Un neam], \nzestrat cu harulInven]iei a creat{i a dat lumii tiparul_n vremea ce a urmat,
Iar, \n loc de caligrafi{i de c#uta]i copi[ti,Au ap#rut tipografi –Ze]ari [i linotipi[ti.
Se scot zilnic pe h@rtieMulte [i costisitoare,_n orice tipografie,C#r]i, reviste [i ziare
{i-n s#li \nalte [i reci,_n multe – ale Terrei p#r]iS-au f#cut biblioteciCu depozite de c#r]i...
Dac# urm#rim progresulMult l#udatei h@rtii,Evoc#m [i interesulDe ale ei meserii,
P@n# la apoteozaLor [i acelora ceOb]in mereu celulozaCu felurite mijloace,
Ca [i beneficiari –Mul]imea de autoriDe c#r]i [i func]ionari,Publici[ti [i cititori,
E [i h@rtie cretat#,De ambalaj, de tipar{i h@rtie creponat#,Sau cernit-funerar,
De prosoape, [erve]ele,Dar [i fotografic#,Sugativ#, flori, perdele,{i, mai nou, ... igienic#...
La prese se fac cartoane,Devenite - apoi, cutii,De pantofi [i de bomboane{i pilule-n farmacii.........................................Demult, h@rtia e martorPentru orice na]ie{i, \n acela[i timp, factor,De civiliza]ie,
Pentru c# pe ea se scrieDespre neamuri [i popoare{i, astfel, istorieEste pentru fiecare.
A Globului existen]#Este trecut# pe h@r]i{i-a lumii experien]#Este comentat#-n c#r]i,
De la cele de bucate,La c#r]i despre b#uturi,_n circula]ie dateDe diverse edituri,
La c#r]ile tehnice,Agricole, medicale,Sportive, politice{i de [tiin]e naturale,
Cu con]inut filosofic,Sau financiar-bancar,Teatral, cinematografic,Turistic [i balnear
Cei trei ”R” – ”Recuperare” –Scoteau pe unii din fire,Dar, urmau o ”Reciclare”{i-n final – ”Refolosire”........................................Sunt cazuri, deloc, pu]ine{i e absolut normalC# o h@rtie devineDocument oficial:
Diplome, certificate{i adeverin]e – mii –Testiminii, atestate,{i alte acte de studii,
Sau cataloage, la [coli,Pentru note [i frecven]#,Cu un num#r fix de coli,Dar [i condici de prezen]#
Dovezi, fi[e medicale,Titluri de proprietate{i dosare personale,Imprimate tipizate,
Plicuri, bonuri, timbre, pungiAfi[e [i calendare,Panglici de h@rtie lungi{i bancnote de valoare...
C@t de mare importan]#Ia un petic de h@rtie,C@nd se preface-n ”Chitan]#”,C# pe ea o sum# scrie ?!
Sunt milioane [i mii_n toate-ale lumii p#r]i,Care umbl# cu h@rtii,Acte, ziare [i c#r]i,
Adic#, sunt arhivari,Contabili [i controlori,Referen]i [i secretari,Casieri [i perceptori;
Mai sunt pe lume cita]ii,Mandate de arestare,Aten]ion#ri, soma]ii,Ordine de liberare...
Prin caz#rmi [i internate,Greu, dar, c@nd era nevoie,La rug#min]i repetate,Se dau ”bilete de voie”...
Pe h@rtie sunt emiseHot#r@ri de judecat#,Dar [i recursuri admise,De instan]e, ... c@teodat#...
Sunt f#cute pe h@rtieCarnete de cotiza]ii{i tot pe h@rtii – se [tie –Se scriu zilnic reclama]ii,
_n caz de proaste rela]ii,Dac# n-ar mai fi h@rtii,Pe ce-ar scrie reclama]ii ?!Ar mai fi reclamagii ?!
Cine [tie ? Greu de spus;Poate excep]ional{i-n R#s#rit [i-n Apus,Dar, desigur, doar ...verbal...
Pe ce s-ar mai scrie-adrese,Peti]ii [i aprob#ri{i hot#r@ri la procese{i, la ele, motiv#ri ?!
C#ci la Judec#torie,Miile de m#rturii,Cum grafierii le-ar scrie,Dac# n-ar avea h@rtii ?!
Iar, \n criz# de parale,_n \ntreaga omenire,Pe ce procese verbale,De amend# [i poprire ?!
Pl#]ile, \n viitor,Cu sau f#r# cerere,Vor fi pe ...calculator{i f#r# chitan]iere ?!.................................._n ani aproape uita]i,Obi[nui]i cu h@rtia,Ni[te indivizi frustra]iAu scornit ...plastografia
{i nu doar de azi, de ieri,De[i ilegal, se poateS# se-nsu[easc# averiCu acte falsificate.
S-a \nt@mplat \n luna IuniePersonalit#]i:6 Iunie 1936, s-a n#scut profesorul Florea
Catan#;11 Iunie 1942, s-a n#scut profesorul
Constantin Must#]a;18 Iunie 1938 a murit regina Maria._ntruc@t p@n# \n luna Iunie au existat
personalit#]i care nu trebuie uitate, amintim:18 Martie 1942, a murit preotul paroh,
Constantin Ion Udri[te, singurul care a l#satcapela din Cimitirul “Eroilor” cu hramul“Sfin]ii _mp#ra]i Constantin [i Elena”,g@ndit#, la \nceputuri, drept cavou al fami-liei [i, ulterior, s-a zidit biserica ce dup# anul1944 a fost p#r#sit# [i, fiindc# dup# 4 Martie1974 s-a d#r@mat, a fost sfin]it# [i exist#, \nacea form# arhitectural#, p@n# ast#zi.
{i c#r]i beletristice,De proz#, de poezie,Istorico-critice{i c#r]i de dramaturgie...
{i \n pres# e la fel –Publica]ii pe profiluri,Fiecare cu un ]el_n con]inut [i ca titluri;
E [i pres# serioas#,Cu anume ideal,Dar [i alta belicoas#{i chiar pres# de scandal,
Publica]ii de partide,Cu angajament politic,{i, mai pu]ine, perfide,Cu con]inut ...pornografic.
Cantit#]i mari de h@rtie,Comprimate-n mucavaSe pun \n butaforie,La teatre [i-n cinema.
Pe h@rtie scriu re]eteDoctorii, la consulta]ii;Din ea se fac etichetePe nem#surate spa]ii......................................Trecutul ne este martorC#, pe-un petec de h@rtie,Chiar soarta unui poporSe decide [i se scrie –
Churchill, diplomat, de altfel,Pe greci, de ru[i i-a sc#pat,La mas#, pe-un [erve]el{i-n loc, pe rom@ni i-a dat...
Toat# lumea [tie – abia,C@te ceva, nu [i cumA luat [i-alte c#i h@rtia_n vremurile de-acum.
Dac#-a[a a fost s# fie,Azi, \n lumea luminat#,Crunta foame de h@rtieA r#mas nesaturat#,
Pe senin, pe cer, pe ploaie,Sau pe v@nt ce-ncet adie,_n zadar p#duri se taie,S# fac#, din lemn, h@rtie
{i vedem, cum, nefiresc,Cu legitime regrete,C# mun]ii de tot chelesc,Pentru bro[uri [i gazete.
_n Socialism, se [tie,C# aici, \n R#s#rit,Cantit#]i mari de h@rtieErau date la topit...
Elevii, cu tevatur#,_n limitele r#bd#rii,Aduceau ... ”Maculatur#”,Destinat# recicl#rii.
Balada h@rtieiBalada h@rtieiBalada h@rtiei
Evenimentele calendarului cre[tin [i popularpe luna Iunie
4 Aprilie 1875, s-a n#scut profesorulIon Florescu;
1 Mai 1870, s-a nascut \nv#]#torul IlieP\rvulescu
Evenimente sociale:11 Iunie 1948, na]ionalizarea principa-
lelor mijloace de produc]ie;1974 s-a dat \n folosin]a actualul local
al {colii nr 4, din B#ile[ti;1924 s-a ridicat Monumentul Eroilor
c#zu]i \n Primul R#zboi Mondial.Evenimente religioase:29 Mai, _n#l]area Domnului, Ispasul,
Ziua Eroilor;8 Iunie, Pogor@rea Sf@ntului Duh, Rusaliile;
toare cu dat# mobil# \n Calendarul Cre[tincare se fixeaz# \n s#pt#m@na a [asea dedup# Pa[te, \n ziua de joi, adic# \n cea dea 40-a zi de la Inviere, c#ci atunci s-aIn#l]at la Cer Domnul nostru Iisus Hristos.
_n calendarul popular este cunoscut# subnumele de Ispas, de la slavul “Supasu”.Ispas a fost un om vesel [i de aceea I.H.a g#sit cu cale s# se ridice la Cer, se crede\n popor.
Obiceiul este atestat documentar \nc# din1843, \n Craiova. Acest obicei este cunos-cut [i sub numele de “Fr#sinel” sau“Fr#sinet”. Este de \n]eles c# cele dou#cuvinte au sfera proprie, unul define[te op#dure de frasin, cel#lalt numele popularal obiceiului. Este un obicei cu substratmistico-religios [i se practica \n scop demedicin# popular# \ntr-o epoc# in carepopula]ia era lipsit# de \ngrijire medical#iar tratamentul se oprea la leacuri b#be[ti.
_n fond, obiceiul se justific# \n cadrulmai larg \n care multe din obiceiurile cudestina]ie de medicin# popular#, erau lega-te, \n trecut, de s#rb#tori religioase. _nseara de dinaintea Ispasului, se t#ia leu[tean[i se punea la por]i [i ferestre\mpotriva strigoilor. Fl#cai si fete
7Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 5mai 2014
Pe-un picior de PLANEUCLIDIANIat# vin \n caleTRANSLAT^ND la vale,Trei MUL}IMI de PUNCTEToate trei DISJUNCTEDe FUNC}II p#ziteToate definite.Ele sunt tot trei (func]iile)Una-i INJECTIV~Alta-i BIJECTIV~{i-alta-i SURJECTIV~,M#rii se vorbir#{i se sf#tuir#S# r#m@n# trezeP@n#-o s#-nsereze.{i s-o ANULEZEPe cea BIJECTIV~C-are PRIMITIV~{i-ASIMPTOTE multeC@te [i mai c@te,C# e INVERSIBIL~{i chiar DERIVABIL~Dar \ntr-o MUL}IMEAsta s-a aflat{i s-au indignatC-ale lor cuvinte_ntrec orice LIMITEDar de la f(0) –ncoaceUnui PUNCT nu-i placeS# mai stea-n MUL}IME{i de treab# a se ]ine.BIJECTIVA se-ntreba:-PUNCTUL #sta ce-o avea?{i se duse{i \i spuse:-Drag#, PUNCTULE}UL meu,Ce r#u, oare, \]i fac eu,Sau nu-]i place poateC-ai COORDONATENATURALE toate?
Vrei s# stai mai josCrezi c#-i mai frumos?Vrei cumva mai sus?- Drag# BIJECTIV~Eu chiar dimpotriv#,M# simt foarte bineDar e r#u de tine!C@nd o s#-nsereze,Vor s# te-ANULEZEFUNC}IA INJECTIV~{i cea SURJECTIV~-Dac# s-o-nt@mplaDe m-or ANULAS# m#-ngropi \n zori_n C^MP DE VECTORI_ntr-o VECIN~TATEPe-aici pe-aproapeSau chiar \n MUL}IMES# fi]i tot cu mineIar la cap s#-mi puiCALCUL INTEGRALOri un MANUALSau poate-un TRATATC@t mai inspirat{i de l-or citi_[i vor amintiCei ce au uitatC# am existat{i voi fi propus#_n SUBIECTE \n clas#,Pentru OLIMPIAD~Sau BALCANIAD~{i-n loc de-ANULATS# le spui curatC-am INTERSECTATM@ndrele ELIPSEC# am PUNCTE FIXER#D~CINI REALE{i IMAGINARE{i c# am DARBOUXDar mai afl# tu
mergeau s# culeaga flori de alun c#ciacestea \nfloresc [i se scutur# \n aceea[inoapte, iar dupa credin]a popular#, florileacestea sunt bune de leac \n dragoste. Cuc@teva zile \nainte, oamenii care aveau \nfamilie bolnavi, paraliza]i, ce z#ceau demult timp, mergeau s# caute floarea defr#sinel. _n aceea[i sear#, plecau \n pelerinajcu c#ru]a, \mpreun# cu bolnavul [i se opreaula locul unde g#siser# floarea care le trebuia,luau haine pentru a[ternut, trei p@ini [i treilum@n#ri, pe care le puneau pe o fa]# demas# \n apropierea bolnavului; \i aranjauun pat [i-l a[ezau cu capul la floareadepistat#. Ei r#m@neau l@ng# bolnav, \nlini[te, apoi, dup# ce cinau, se culcau [i nuvorbeau nici m#car \ntre ei. La capulbolnavului a[ezau o oal# de p#m@nt,nefolosit#, \n care puneau ap#. Dac#,diminea]a, g#seau o petal# de floare sau ofrunz# verde c#zut# \n ap#, era semn deizb@nd#, de unde nu, opera]iunea se repeta\n anul urm#tor, numai c#, de acest# dat#,trebuia s# g#seasca o plant# cu doua fire,pentru ca \n anul urm#tor, dac# era cazul,s# g#seasc# o plant# cu trei fire. La ziu#,\nainte de plecare, rupeau firele de plant#la care poposiser# [i le rupeau pe drum.Sp#lau bolnavul pe m@ini [i pe piept cuap#. De aici a r#mas \n popor zicala “umblide frunza fr#sinelului”, adic# f#r# succes.
Din ziua aceasta, formula de salut dep@n# acum se \nlocuie[te cu formula “Hris-tos s-a Inaltat”. Datina arat# c# p@n# laIspas s# “se pun#” porumbul c#ci sem#-natul de aici \ncolo nu mai d#dea roade.
In ziua de _n#l]are a Domnului, se s#rb#-tore[te oficial, “Ziua Eroilor”
Ispasul mai aminte[te de legenda careconsemna c# Maica Domnului, pe c@ndumbla s# g#seasc# loc pentru a-L na[te peIisus, a poposit la casa lui Cr#ciun si ar#mas \n grajdul animalelor, \n care Caiitropoteau [i r@nchezeau stric@nd lini[tea ne-cesar#. Maica Domnului le-ar fi zis: “sta]ipe loc nu tropoti]i c# durerea mi-o spori]i”[i i-a blestemat s# nu se sature, oricat arm@nca de mult, p@n# la Ispas. Pentru c# \ntrecut caii se \nvoiau la pa[unat \n jurulzilei de Ispas [i atunci m@ncau p@n# ses#turau, ne-a r#mas [i explica]ia zicalei “LaPa[tele Cailor”, deci c@ndva.
Na[terea Sf@ntului Ioan Botez#torulEste o s#rb#toare cu dat# fix# \n Calen-
darul Cre[tin c#reia \i corespunde, \n calen-darul popular, S@nziana sau Dr#gaica. Le-genda spune c# Sanziana a fost o fecioar#care s-a dus la c@mp, a cules flori galbenedin care a f#cut o cunun#. C@nd a venitacas#, fecioara a aruncat cununa pe cas# [ia zis: “de te vei opri pe cas#, voi trai [i voiavea via]# lung#, iar de nu, voi muri”.Cununa a c#zut iar fata a murit. De atuncia r#mas obiceiul cununii care se folose[tefrecvent pentru \ncoronarea capetelor per-sonalit#]ilor \nving#toare, ba chiar a copiilorpremia]i la serb#rile [colare.
Ca s#rbatoare, Dr#gaica se ]ine pentruseceri[. Cu acest prilej, se practic# joculde ini]iere a tinerelor fecioare: se alegea/au una sau mai multe fete, se \mbracau \ncostum ]#ranesc [i se faceau Dr#gaice.Alteori, se \mbr#cau b#ie]e[te [i plecau dediminea]a, prin sat, \narmate cu coase [ise “luptau” pe la r#sp@ntii. De aici expresia“a bate Dr#gaica”.
Pogor@rea Sf@ntului Duh este s#rb#-toare cu dat# mobil# \n Calendarul Cre[tin,pentru c# este fixat# \n dependen]# de
data la care “cade” Pa[tele, adic# la 10zile de la _n#l]are, care corespunde cu 50de zile de la Pa[te. _n Calendarul Popular,este cunoscut# sub numele de Rusalii. _ntreac#t, fie spus, Rusaliile sunt fete alec@mpului, un fel de Iele (duhuri necurate),Z@ne sau V@ntoase care se coboara, plutesc\n v#zduh [i vin \n locuri neumblate, \iademenesc pe oamenii care nu ]in s#rb#-toarea lor; ele c@nt# frumos, \i invit# la joc,\i ridic# la Cer [i-i pedepsesc, las@ndu-i cugura stramb# sau alte urm#ri nepl#cutecare nu vor putea fi vindecate dec@t prin“citanii” [i slujbe la m#n#stire. _n s#pt#-m@na Rusaliilor, respectate, \n special, defemei, acestea impuneau modul decomportare prin reguli ancestrale.
Sub amenin]area c# “te ia din Rusalii”sau “te ia din C#lu[”, oamenii sunt obliga]is# nu munceasc# la C@mp, s# nu mearg#la f@ntan# dup# c#derea nop]ii, s# nu doar-m# \n locuri deschise.
S#rb#toarea este completat# cu gestul dea duce la biseric#, \n diminea]a de Rusalii,ramuri [i frunze de tei, precum [i pelin.Explica]ia ]#ranului rom@n, \ncrez#tor \n pu-terea unor plante, este c#, \n noaptea pre-merg#toare Rusaliilor, sufletele mor]ilor careau stat la stre[ina caselor, trebuie s# plece [iau nevoie de frunze, ca s# poat# zbura.Preotul sfin]e[te aceste plante, iar pelinuleste dus acas# [i va fi purtat toat# s#pt#m@nade catre fiecare. Altmiteri, pelinul este buncontra durerilor de spate [i astfel nu voravea dureri, c#ci va urma seceratul.
De Rusalii se practic#, \n satul rom@nesc,de obicei, “C#lu[ul”. La noi, “C#lu[ul” sejoac# pe scar# larg# de-a lungul s#pt#m@niiRusaliilor. El se organiz# astfel: la StrodulRusaliilor se adunau nou#, unsprezece sautreisprezece fl#c#i si b#rba]i tineri care sef#ceau c#lu[ari. P@n# la Mo[ii de Rusalii\nv#]au jocul C#lu[ului, cu ajutorul muzi-can]ilor. C#lu[ul nu era un joc omogen,era constituit din secven]e din jocurile po-pulare cunoscute care se practicau la zilede s#rb#toare; se joac# \n cerc sau \n linie;se alegeau jocuri repezi, tumultoase cufiguri foarte greu de executat, c#ci trebuias# aib# puterea de a emo]iona, pentru aob]ine efectele pentru care se juca. C#lu[ulera de doua feluri:
Unul trebuia s# vindece anumite infir-mit#]i. Pentru aceasta, bolnavul era adus,uneori, pe bra]e [i a[ezat la mijlocul horei,urm@nd ca prin jocul c#lu[arilor s# fieadus \n situa]ia de a se ridica singur pepicioare. Dca nu se reu[a, c#lu[arii aveauasupra lor o oal# de p#m@nt \n care striveauusturoi [i ad#ugau o]et cu care frecauputernic, pe brate [i pe piept, bolnavul,timp \n care \nte]eau jocul, s# ob]in# cedoreau - vindecarea.
Al doilea este C#lu[ul demonstrativ, descen#, care se practic# [i \n zilele noastreca spectacol.
Pentru C#lu[ul de tip tradi]ional, c#lu[ariierau obliga]i s# respecte reguli transmisepe cale oral#; dup# ce se alegeau membrii,se \nt@lneau \n secret [i depuneaujur#m@ntul, cunoscut [i ca “Jur#m@ntulSteagului”, pentru c# ei jurau cu m@inilepe steag, zic@nd: “in numele lui DumnezeuSf@ntule]ul, ne leg#m f#r# murmur”. Subjur#m@nt r#m@neau p@n# la sf@r[itulRusaliilor, cand erau obliga]i s# \ngroapeBotul de C#lu[. In acest timp nu dormeau\n casa proprie.
Prof. Nicolae MIU
C# de-oi \nt@lniO SFER~ b#tr@n#Cu un CERC de l@n#Prin SPA}IU alerg@nd{i la to]i zic@nd:-Cine mi-a v#zutSau mi-a cunoscutO FUNC}IE AFIN~Cu o PANT~ lin#Bine DEFINIT~{i NEM~RGINIT~?S# te-nduri de ea{i s#-i spui a[a:C-am INTERSECTATM@ndrele ELIPSEC# am puncte fixeR~D~CINI COMPLEXE{i c# am DARBOUXDar nu-i spune tuDe cele REALEC# de-i povestiMult ai s-o m@hne[ti{i va [ti de-ndatC# m-am ANULAT{i \nc# te mai rogCa-ntre colegi buniTot ce-am aruncatTu s# le aduniS# le sco]i din SPA}IULCu trei DIMENSIUNIIar tu, dragul meu,S# te INTEGREZIS# te ANEXEZILA alt# MUL}IMEC#-i greu f#r# mineDar \]i va fi bine{i vei rezistaC@t va EXISTAMATEMATICA!
LUNA SEPTEMBRIE (R#pciune)Septembrie vine de la cuv@ntul latinesc
“Septem”, care \nseamn# [apte, [i seraporteaz# la vechiul an roman care \ncepea\n Martie. Septembrie era odat# pus subprotec]ia lui Vulcan, zeul focului, fiul luiJupiter [i al Junonei. Mai t@rziu s-a pus \nonoarea \mp#ratului Tiberiu. Vechii Greciserbau pe zei]a bucatelor \n Septembrie [iNoiembrie. _n aceast# lun# se merge maides pe la vii, c#ci \ncep a se culege.
Vremea: Septembrie cald, Octombrie vafi rece [i umed – de va tuna \n Septembrie,aduce z#pad# mult# [i anul ce vine va fim#nos – toamn# cald#, iarna va fi lung#– de va c#dea ghinda \nainte de S@nt-Mihai (29 Septembrie), iarna vine cur@nd– plecarea de timpuriu a r@ndunelelor, seva pune iarna iute – c@nd se fac gogo[imulte pe frunzele de stejar, vine iarnatimpuriu [i e grea.
1 Septembrie. Sf. Simion St@lpnicul –se serbeaz# pentru v@nt, c#ci el ]inev@nturile – cum va fi vremea la SimionSt@lpnicul, va fi tot anul
4 Septembrie – se serbeaz# MartirulVavila pentru a avea parte [i noroc lavite; acest Vavila, toat# via]a a petrecut-o \n p#dure cu dobitoacele.
8 Septembrie. S@nt# M#ria Mic# – seduc r@ndunelele de la noi.
14 Septembrie. _n#l]area sfintei Cruci.Ziua Crucii – s# iei din prun cu guraprune [i s# le ]ii \n cas# [i c@nd auzi c#te vorbesc oamenii de r#u, s# te speli cupruna cu ap# – se str@ng flori [i se punsub stra[ina casei ca s# nu se apropietr#znetul de cas# – \n Ziua Crucii vorbesctoate florile, c#ci le pare r#u c# se usuc#– \n Ziua Crucii dac# va tuna, va fi toamn#lung# – prunele din Ziua Crucii sunt bunepentru dureri de cap, din]i, umfl#turi laoameni [i la vite – se str@nge m#tr#gun#[i n#valnic cu care fetele fac de dragoste[i de m#ritat (m#tr#gun#: “Atropabelladona”, se recomand# pentru astm,bron[ite asmaiforme, st#ri de grea]#, altenumeroase calit#]i farmaceutice [i curative;n#valnic: “Scolopendrium Vulgare”, speciede ferig# cu frunze mari, cre[te \n p#durilede fag, zone colinare, la c@mpie mai rar;se recomand# \n diaree, febr#, diurez#sc#zut#, are efect expectorant).
26 [i 27 Septembrie. Se serbeaz# pentruc# este r#u de lupi; \n aceste zile nu sem#tur# prin cas#, nu se coase, nu semacin#, c#ci este r#u pentru vite.
28 Septembrie – femeile serbeaz# peSf. Hariton, c# se tem s# nu \nnebuneasc#.
REDAC}IA:Redactor [ef - Valentin TURCUSecretar de Redac]ie - Gheorghe GHEORGHI{ANRedactor: Marcel BOTA [i Iulian POPAFoto [i tehnoredactare: Alecu FIR}ULESCU
Nr. 5mai 2014
De-a lungul timpului, mul]i auvrut [i poate c# mai vor [i ast#zis# ne [tearg# de pe fa]a p#m@n-tului ca neam [i ]ar#, dar i-amv#zut pe to]i topindu-se ca cearala flac#r#, pierz@ndu-se \n neguravremii, c#ci: “apa trece, pietreler#m@n” [i vor r#m@ne de-a pururi,\ntruc@t “Rom@nu’ e-n putere, Ro-m@nu’ \n veci nu piere”. De nimicnu se desparte mai greu poporulrom@n dec@t de credin]ele [i da-tinile lui; mai bucuros ar renun]ala orice dec@t la asta.
_n felul acesta, multe dintre obi-ceiuri, dup# un lung [ir de vea-curi, au ajuns p@n# la noi [i, \nmod cert, mai mult ca la oricepopor din Europa.
LUNA IUNIELuna Iunie la romani era \nchi-
nat# zei]ei Junona, mama lui Vul-can, a Hebei [i a lui Marte.
Vremea. Iunie (Cire[ari) –iunie umed [i rece, aduce pagube– c#l#toria furnicilor veste[te timpbun – omizile multe aduc gr@u [ivin mult – de vor fi bure]i mul]i,iarna va fi u[oar#, iar c@nd suntbure]i pu]ini iarna va fi grea –iunie mai uscat umple butoaielecu vin bun.
1 Iunie – S@mb#ta Mo[ilor –se dau de poman# oale, doni]e [istr#chini cu m@ncare
8 Iunie – Rusaliile sau Dumi-
neca Mare – \ncep a juca c#lu-[arii – se poart# pelin la br@u sau\n s@n, spre a fi ferit s# nu fie luatde Rusalii sau Iele – nu este binea se urca \n copaci sau locuri \nalte[i nici a c#l#tori \n ziua Rusaliilor– p@n# la Rusalii se tunde l@na depe oi – se pune \n cas# [i la poart#tei [i flori, dup# cum romaniipuneau laurul de anul nou, careera la 1 Martie – \n ziua de Rusaliis# nu se certe nimeni, c#ci acelaeste luat de Iele [i este bine s# sepoarte trei fire de usturoi \n s@nsau la br@u – femeile duc labiseric# frunze de tei [i de nuc –s# nu se umble \n noaptea Rusa-liilor prin p#dure [i pe c@mp,pentru c# \i pocesc Ielele.
24 Iunie – Na[terea Sf@ntuluiIoan Botez#torul sau S@nzienelesau Dr#gaica – se fac cununi desulfin# pe cas#; fiecare cunun#poart# numele unui membru dincas# [i care cunun# cade de pecas#, acela are s# moar# \n acelan, iar care st# pe cas#, are s#tr#iasc# – fetele se duc de str@ngflori de sulfin# umbl@nd prin rou#,fac coroane [i se \ncing pestemijloc, iar seara le pun de se usuc#[i le p#streaz# pentru diferite boli– \n aceast# zi se pune sulfin# \nhaine fiind ferite de molii – \naceast# zi s# nu se scalde nimeni,c#ci este r#u de \nec – se \mpart
IUNIE01-09. Zodia: Gemeni. Horoscop: Statur# potrivit#, g@lcevitor, bun
vorbitor10-20. Zodia: Gemeni. Horoscop: bine f#cut, suflet bun, amator
sub]iri, bun la suflet [i inteligent, prietenos cu to]iHoroscop general (pentru to]i cei n#scu]i \n fiecare din zilele lunii martie ale fiec#rui an). 01. Egoist, acaparator,
Caracteristicile de mai sus sunt chestiuni generale, nu trebuie tratate ca fiind infailibile. Astrolab
Din ciclul: “Pas#re ca porcu’ nu-i, dar tot a[ m@nca un pui”
PIEPT DE PUI A LA FRANCAISEPreparatul acesta este, de fap, un fel de [ni]el pitic ce a primit [taiful
fran]uzesc al pasiunii extreme. Ou#le \necate \n spuma de bere, usturoiultocat f#r# mil# iar macul r#t#cit prin ou#. Pieptul sf@[iat, t#v#lit bine [iaruncat \n uleiul \ncins [i-a dat duhul pe un pat de sfecl# coapt#.
INGREDIENTE: 4 por]ii; 400 g piept de pui; 400 g sfecl# ro[ie; 100 g pesmet; 30 g f#in#; 20 g sare; 2 ou#;20 g mac; 50 ml bere; 30 g unt; 3 c#]ei de usturoi.
PREPARARE: • Sfecla se spal#, se cur#]#, se taie felii, se a[eaz# \ntr-o tav#, se pudreaz# cu pu]in# sare,deasupra ei se pun buc#]ele de unt [i apoi se introduce la cuptor. • Pieptul de pui se spal#, se cur#]# de pieli]e,se [terge cu un [ervet, se taie f@[ii sub]iri, pe c@t posibil de aceea[i lungime [i grosime. • Ou#le b#tute bine seamestec# cu spuma de bere, usturoiul tocat m#runt, macul, mu[tarul, sare [i piper dup# gust. • Pieptul de pui setrece prin f#in#, prin sosul ob]inut [i prin pesmet, dup# care se modeleaz# bastona[e uniforme care se pr#jesc \nulei \ncins. • Pe farfurie se a[az# sfecla coapt#, peste ea se pune sosul format \n tav#, iar deasupra se pun batoanelede pui.
CLENCI: Pentru a nu se usca sfecla \n cuptor, se strope[te din c@nd \n c@nd cu pu]in# ap# f#r# a fi \ntoars#.GASTRONOMUS
s@nzieni la biseric# – \n ziuade s@nzieni r#sare clo[ca pecer.
29 Iunie – Sf@ntul Petru[i Pavel (S@n-Petru) – dinziua de S@n-Petru nu maic@nt# cucul – nu se lucreaz#fiind r#u de pagub# [i delupi – c@nd tun# la Sf. Petru,\n anul acela nu sunt alunenici nuci, c#ci le m#n@nc# viermii[i pic# jos.
LUNA IULIE_nainte de _mp#ratul Iulius
Cezar, anul la romani \ncepea la1 Martie, iar luna Iulie se numea“Quintillis”. Dup# moartea aces-tuia, Marcus Antoniu, spre a-lonora pe cuceritorul Galiei, a datnumele acestei luni “de luna luiIulius”. _n luna “Iulius”, grecii ce-lebrau una din s#rb#torile lor celemai mari, numite “Panatheenele”,\n onoarea zei]ei Minerva, care erazei]a \n]elepciunii [i pe care ei oadorau sub numele de “Athena”.
Vremea: c#ldura mare din Iulie(cuptor), aduce un an m#nos –Iulie ploios, aduce an s#r#c#cios– de va ploua [i tuna \n 15 Iulie\nainte de amiazi, va fi iarn# maide timpuriu; iar de va ploua [ituna dup# amiazi \nseamn# c# vafi iarn# t@rzie.
8 Iulie – Sf@ntul Procopie –se serbeaz# pentru ca s# nu se
strice gr@nele, s# nu tr#zneasc# [is# nu dea piatra (grindina).
15 Iulie – Ciurica; se serbeaz#ca s# nu ajung# omul [chiop [ica femeile s# aib# trai bun cub#rba]ii lor \n c#snicie.
17 Iulie cade Muceni]a Marina– se ]ine pentru toate bolile femei-lor \ns#rcinate – femeile nu sepiapt#n# pentru ca lupii s# nu lem#n@nce vitele – se culege pelinuldin care se face apa de pelin careeste bun# pentru obraz; de aseme-nea se culeg m#turile, izma [i mu-[e]elul (romani]a) care sunt bunede leac pentru dureri de stomac.
18 [i 19 Iulie cad Circovii devar# – \n acestea dou# zile femeilenu se piapt#n# ca s# nu le m#-n@nce lupii vitele – din acestedou# zile cioc@rlia nu mai poatezbura c#tre cer.
20 Iulie – Sf@ntul Ilie – \naceast# zi se duc poame labiseric# [i se dau de poman#pentru cei mor]i – p@n# \n aceast#zi nu se cade nim#nui a m@ncadin ele, c#ci trebuie mai \nt@i ada de sufletul mor]ilor – s# nu seazv@rle cu mere \n sus c# batepiatra c@t merele – m#rul estepomul lui Sf. Ilie [i de aceea nuse m#n@nc# mere p@n# \n ziua deSf. Ilie – p@n# la Sf. Ilie nu sescutur# merele, nici nu se batunele de altele, c#ci se fac furtunimari, tunete, fulgere [i piatr# –de va tuna \n ziua de Sf. Ilie, vorseca toate alunele – din ziua deSf. Ilie o parte dintre femei nulucreaz# o s#pt#m@n# \ncheiat#,fiindc# este r#u de foc, de tr#znet[i de fel de fel de boli arz#toare– se reteaz# stupii, aceasta fiindo datin# foarte veche – ser#fuie[te cea dint@i zi de toamn#– se fac praznice pentru mor]i.
22 Iulie cade Foca – se ser-beaz# pentru foc [i piatr# – semai serbeaz# P#lia pentru boli rele[i se d# de poman#.
27 Iulie – Sf. Pantelimon, \npopor i se mai zice Pintilie C#l#-torul, c#ci atunci acesta c#l#tore[tevara [i pleac# p#s#rile c#l#toare– se serbeaz# cu nelucrare pentrua fi ferit de arsuri, op#rituri [i
alte boli.LUNA AUGUST (M#s#lar,
Gustar, Agust, Aust)_n anul 730 al Romei, cu 24
de ani \nainte de na[terea M@ntui-torului Iisus Christos, Senatulroman a hot#r@t ca “Sextilis” (a[asea \ncep@nd de la Martie s# ianumele de “August”, \n amintireanumeroaselor servicii aduse de\mp#ratul August; deci i s-a datnumele de August.)
Vremea: ploaia din Augustsub]iaz# vinul – alune multe\nseamn# iarn# grea – cea]# pelivezi [i r@uri dup# apusul soare-lui, \nseamn# timp bun – Augustc#lduros aduce mult prisos – cumva fi timpul \n ziua de 12 August,a[a va fi toat# toamna.
6 August. Schimbarea la fa]#– s#rb#toare mare, se m#n@nc#pe[te – pe cine-l doare capul \naceast# zi, un an \ncheiat \l doarecapul – \n aceast# zi pleac#berzele – \n aceast# zi nu e bines# se sf#deasc# – frunza \n p#dure\ncepe a se schimba la culoare,mai g#lbuie – din aceast# zi nue bine a se sc#lda \n r@u – s# tep#ze[ti s# nu fii oc#r@t \n aceast#zi, c#ci tot anul vei fi oc#r@t.
15 August. S@nt#-M#ria-Mare:\ncepe a se culege busuiocul [ialunele – se culeg toate florile bunede leac – se face poman# pentrucei mor]i, se dau poame de po-man# – dac# nu cade brum# de laS@nt# M#ria-Mare p@n# la S@ntaM#ria-Mic#, se \mput Jidovii(Trandafirul telegraf, ZebrinaPendula sau trifoiul).
29 August. T#ierea CapuluiSf. Ioan Botez#torul – seserbeaz# cu post – \n ziua T#ieriiCapului Sf. Ioan nu se m#n@nc#usturoi pentru c# usturoiul are cap,asemenea nici ceap#, nici m#r nuse m#n@nc# [i nimic ce are cap– nu se m#n@nc# varz# murat#,nici struguri negri, nici nu se beavin – nu se taie nimic cu cu]itul,nici m#car p@inea, ci se rupe cum@na, fiind mare p#cat – se ]inecontra frigurilor, c#ci atunci \ncepfrigurile a prinde pe oameni.