Issue no. 16 2019 JOURNAL OF ROMANIAN LITERARY STUDIES 645 ANGLICISMS IN NUTRITIONAL MEDICAL TEXTS Oana Atomei PhD Student, ”Ștefan cel Mare” University of Suceava Abstract: This paper presents the analysis of the necessary anglicisms from two Romanian nutritional medical texts: Diabet, nutriție și boli metabolice (addressed exclusively to experts) and Ghid pentru alimentație sănătoasă (addressed to experts and non-experts). We have shown that some anglicisms can be replaced by their correspondences in Romanian language, and that is necessary to introduce anglicisms in the Romanian medical dictionaries, as well as to complete in the existing definitions. Anglicisms appear in the corpus as such or combined with determinants that confer specific language to the medical language. Most anglicisms have been identified in the first text. Instead, the Romanian guidelines for a healthy diet has a very limited number of anglicisms, which demonstrates the authors' concern for the transmission of medical information more easily understood by the non-expert public. We believe that anglicisms are necessary in medical texts of nutrition because most of them do not currently have a correspondent in Romanian language but are characterized by accuracy, and international recognition in medical language. Moreover, we consider that the translation or replacement of anglicisms by Romanian equivalences is not always recommended because it can lead to semantic confusions. Keywords: anglicism, medical text, terminology, specialised language, nutrition language INTRODUCERE Dacă până în epoca modernă, limba latină avea rolul de lingua franca a medicinei, din a doua jumătate a secolului XX, limba engleză a devenit mediul comun al comunității medicale, mai ales că, în ultima vreme, cele mai influente reviste medicale sunt scrise în această limbă. Ca orice limbaj de specialitate, limbajul medical poate fi împrumutat și păstrat fără schimbarea formei, adaptat morfologic sau tradus. Principala problemă rămâne păstrarea corespondenței exacte a termenilor de specialitate de la o limbă la alta. Uneori, t ermenul împrumutat oferă o realitate inexistentă pentru vorbitorii limbii care împrumută sau pentru limba primitoare care nu a creat încă un termen echivalent. Această lucrare prezintă analiza anglicismelor din două texte medicale de nutriție: un tratat de diabet, nutriție și boli metabolice (adresat exclusiv experților) și ghidului românesc de alimentație sănătoasă (adresat experților și non-experților). Obiectivul studiului este identificarea în textele medicale de nutriție a anglici smelor necesare și intraductibile până astăzi cu scopul de a arăta că cele mai multe dintre acestea nu au corespondențe în limba română și necesită precizarea sensului atunci când sunt utilizate în textele medicale. Ele apar ca atare sau în combinație cu determinanți care alcătuiesc sintagme ce definesc limbajul de specialitate. De asemenea, vom arăta locul termenilor extrași în rândul anglicismelor europene și vom sublinia necesitatea introducerii unor anglicisme în dicționarele medicale românești, precum și completarea definițiilor deja existente.
15
Embed
ANGLICISMS IN NUTRITIONAL MEDICAL TEXTS 16 95.pdfCardiovascularĈ, analizeazĈ împrumuturile neologice lexicale prick test, tril ܍i pattern, „prietenii ... Vocabularul textelor
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Issue no. 16 2019
JOURNAL OF ROMANIAN LITERARY STUDIES
645
ANGLICISMS IN NUTRITIONAL MEDICAL TEXTS
Oana Atomei
PhD Student, ”Ștefan cel Mare” University of Suceava
Abstract: This paper presents the analysis of the necessary anglicisms from two Romanian
nutritional medical texts: Diabet, nutriție și boli metabolice (addressed exclusively to experts) and
Ghid pentru alimentație sănătoasă (addressed to experts and non-experts). We have shown that
some anglicisms can be replaced by their correspondences in Romanian language, and that is
necessary to introduce anglicisms in the Romanian medical dictionaries, as well as to complete in
the existing definitions. Anglicisms appear in the corpus as such or combined with determinants
that confer specific language to the medical language. Most anglicisms have been identified in the
first text. Instead, the Romanian guidelines for a healthy diet has a very limited number of
anglicisms, which demonstrates the authors' concern for the transmission of medical information
more easily understood by the non-expert public. We believe that anglicisms are necessary in
medical texts of nutrition because most of them do not currently have a correspondent in Romanian
language but are characterized by accuracy, and international recognition in medical language.
Moreover, we consider that the translation or replacement of anglicisms by Romanian equivalences
is not always recommended because it can lead to semantic confusions.
Keywords: anglicism, medical text, terminology, specialised language, nutrition language
INTRODUCERE
Dacă până în epoca modernă, limba latină avea rolul de lingua franca a medicinei, din a
doua jumătate a secolului XX, limba engleză a devenit mediul comun al comunității medicale, mai
ales că, în ultima vreme, cele mai influente reviste medicale sunt scrise în această limbă.
Ca orice limbaj de specialitate, limbajul medical poate fi împrumutat și păstrat fără
schimbarea formei, adaptat morfologic sau tradus. Principala problemă rămâne păstrarea
corespondenței exacte a termenilor de specialitate de la o limbă la alta. Uneori, termenul
împrumutat oferă o realitate inexistentă pentru vorbitorii limbii care împrumută sau pentru limba
primitoare care nu a creat încă un termen echivalent.
Această lucrare prezintă analiza anglicismelor din două texte medicale de nutriție: un tratat
de diabet, nutriție și boli metabolice (adresat exclusiv experților) și ghidului românesc de
alimentație sănătoasă (adresat experților și non-experților).
Obiectivul studiului este identificarea în textele medicale de nutriție a anglicismelor
necesare și intraductibile până astăzi cu scopul de a arăta că cele mai multe dintre acestea nu au
corespondențe în limba română și necesită precizarea sensului atunci când sunt utilizate în textele
medicale. Ele apar ca atare sau în combinație cu determinanți care alcătuiesc sintagme ce definesc
limbajul de specialitate. De asemenea, vom arăta locul termenilor extrași în rândul anglicismelor
europene și vom sublinia necesitatea introducerii unor anglicisme în dicționarele medicale
românești, precum și completarea definițiilor deja existente.
Issue no. 16 2019
JOURNAL OF ROMANIAN LITERARY STUDIES
646
CONTEXT TEORETIC
În contextul globalizării, influența limbii engleze nu s-a exercitat numai asupra limbii
române. Problema anglicismelor a fost preocuparea multor cercetători care vorbesc metaforic
despre ofensivă, asalt, expansiune, agresiune și contaminare atunci când se referă la anglicizarea
unei limbi. Fenomenul este unul complex și de neoprit. Flaișer (2001:121) consideră că atitudinea
de „stăvilire‖ a invaziei anglicismelor este o acțiune nobilă, dar inutilă datorită mijlocelor proprii
prin care o limbă își păstrează „nealterată fizionomia‖. Enumerăm câteva definiții ale anglicismelor
care vehiculează în dicționare și în scrierile unor cercetători:
- „cele mai recente împrumuturi care se disting prin slaba adaptare la sistemul morfologic şi
fonologic al limbii române şi care prezintă fluctuaţii în grafie şi pronunţie‖ (Vlad, 1974:34);
- „unitate lingvistică (nu numai cuvânt, ci şi formant, expresie frazeologică, sens sau construcţie
gramaticală) şi chiar tip de pronunţare sau/şi de scriere (inclusiv de punctuaţie) de origine
engleză, indiferent de varietatea teritorială a englezei, deci inclusiv din engleza americană, nu
doar din cea britanică‖ (Avram, 1997:11);
- „cuvânt, expresie proprii limbii engleze; cuvânt pătruns într-o altă limbă și încă neintegrat în
aceasta‖ (MDN, 2006:65);
- „împrumuturi recente din engleza britanică și americană, incomplet sau deloc adaptate (ca atare,
ele se scriu și se rostesc în română într-un mod foarte apropiat sau identic cu cel din limba de
origine)‖ (Stoichiţoiu-Ichim, 2007:83);
- „expresie specifică limbii engleze; cuvânt de origine engleză împrumutat, fără necesitate, de o
altă limbă şi neintegrat în aceasta‖ (DEX, 2016:47).
În ultimii ani, despre influența limbii engleze asupra limbii române au scris mai mulți
cercetători dintre care îi amintim pe cei preocupați de anglicismele medicale. Iulia Cristina
Frânculescu (2008, 2011) tratează ambiguitățile terminologice din Revista Română de Chirurgie
colesterolului (T1:66), turn-overul aminoacizilor (T1:93), în cadrul turn-over-ului proteic normal
(G:21), creșterea turnover-ului osos (n.n. al fosforului) (G:53), efectul total constă în creşterea
turnoverului şi pierderea de masă proteică (T1:81), creşterea turn-overului eritrocitelor (T1:105)
etc.
2) Anglicisme necesare și intraductibile în corpus care lipsesc din dicționarele
medicale românești
În următoarea secțiune a lucrării menționăm anglicismele extrase din corpus care nu apar în
dicționarele medicale românești (DM și DTM), dar apar în celelalte dicționare consultate –
dicționare generale, de altă specialitate (psihologie) sau în cele în limba engleză (medicale, de
nutriție și de tehnologii alimentare).
BOARD
Dicționarele în limba română (MDN:140, DCR:102) îl introduc cu sensul de conducere,
administrație, departament (board, boarduri). Sensul termenului din exemplul dat (grup de experți
în domeniul medical) îl regăsim în dicționarele medicale în limba engleză (DIMD:231, MMD:226,
TCMD:291). Acest anglicism apare în tratat de trei ori în capitolul Nozologie, taxonomie, istoric,
importanţă; obezitatea o problemă de sănătate publică și o dată în ghid:
Ulterior, prin reorganizarea EASO, preşedintele ARSO (profesorul N. Hâncu din 1997), a
devenit membru al Board-ului European şi mai târziu, membru al European Obesity Task Force.
(T2:9)
CHIPS
Issue no. 16 2019
JOURNAL OF ROMANIAN LITERARY STUDIES
653
Chips-uri (G:29) este termenul care apare în corpus ca exemplu de aliment cu indice
glicemic mare (7 ocurențe în tratat, 2 ocurențe în ghid). Este menționat în dicționarele străine de
nutriție (BDN:112, DFSN:46) și de tehnologie alimentară (DFST:90), iar în DCR (p. 134) și DEX
(chips, chipsuri, p. 197) este introdus cu sensul de cartofi feliați subțire și prăjiți. Ca anglicism
european este înțeles cu sensul de aliment, dar fără a se face legătura cu tehnica de preparare
(DEA:58).
CLAMP
Împreună cu determinantul glicemic, sensul anglicismului clamp din exemplul următor
apare în DIMD (clamping și euglycemic clamping, p. 367). În celelalte dicționare medicale în limba
engleză (MMD:374, TCMD:487), clamp are sens de instrument chirurgical (clemă). Apare de 13
ori în tratat.
Tehnica clamp-ului glicemic a fost dezvoltată de DeFronzo et al. şi este în prezent
acceptată ca metodă de referinţă pentru determinarea insulinosensibilităţii. (T1:109)
CORNFLAKES
Cornflakes (G:29) este termenul care apare de două ori în ghid ca exemplu de aliment cu
indice glicemic mare. Este precizat în dicționarul de nutriție (DFSN:57) și în cel de tehnologie
alimentară (DFST:110). Este recunoscut faptul că, deși apare ca anglicism european larg răspândit,
în România este folosit mai puțin frecvent decât fulgi de porumb (DEA:72) și inclusiv cu forma
corn-flakes (DEX:259, DOOM:186). MDN (p. 240) îl introduce cu sensul de „produs alimentar din
porumb sub formă de fulgi‖.
DESIGN
Este un anglicism cu largă răspândire în Europa (DEA:86) cu sensul de „modalitate de
prezentare (estetică) a unui lucru‖ (MDA:666), „aspect‖ (DCR:189, MDN:286). Termenul apare de
șapte ori în tratat cu referire la studii clinice și la fast-food: metodologii de design de studiu
(T1:213), gustul bun și designul atractiv (T1:549), designul studiilor (T2:31), studii cu design
complex (T2:36) etc.
DISTRESS și EUSTRESS
Termenii distress psihologic (T1:6) și eustress (în figura din T1:240) au 9 ocurențe în tratat.
În dicționarele medicale în limba engleză, sensul termenului distres este de suferință psihică sau
fizică (physical or mental pain or suffering, DIMD:557, MMD:549, TCMD:707), iar cel de eustres
este de stres constructiv, după cum este definit în corpus (T1:239), în MMD (p. 652) și TCMD (p.
856). În DP (p. 750), eustresul este „opus neajutorârii care face referire la reacţiile negative apărute
atunci când situaţia este greu controlabilă.‖
DRESSING Termenul are în tratat 7 ocurențe cu sensul de sos pentru salate: dressing pentru salate din
comerţ cu conţinut scăzut în grăsimi şi calorii (T2:364); izoflavonoidele din soia au aplicabilitate şi
în industria alimentară, fiind utilizate în fabricarea […] dressingurilor (T1:445); alte surse de
vitamina E sunt […] dressingurile (T1:728) etc. Cu sens de „încăpere debara, în care poate încăpea
toată îmbrăcămintea casei‖ este introdus MDN (p. 317). În plus față de acest sens, DCR (p. 204)
introduce termenul dressing cu sensul de „sos rece‖. Dicționarele străine de nutriție (DFSN:72) și
de tehnologii alimentare (DFST:140) îl introduc cu sensul de sos, iar cele medicale cu sens de „any
of various materials for covering and protecting a wound‖ (DIMD:567, MMD:563, TCMD:722).
DRIFT
În inventarul dicționarului medical românesc consultat nu este introdus anglicismul drift, dar
acesta apare în structura random genetic drift cu sens de fluctuație genetică (p. 524), respectiv
derivă genetică (DM:424), deoarece autorul a ales să elaboreze un dicționar trilingv (română-
franceză-engleză), din dorința de a încerca „echivalența între termeni din limbi diferite‖ (DM:12).
În dicționarele medicale în limba engleză, în plus față de structurile genetic drift și antigenic drift,
termenul este introdus în structuri precum ulnar drift (în reumatologie) și pronator drift (în
neurologie) (DIMD:567, MMD:363, TCMD:723). În tratat, termenul drift apare de trei ori.
Issue no. 16 2019
JOURNAL OF ROMANIAN LITERARY STUDIES
654
Genele care au afectat negativ procesul de oxidare a lipidelor ar fi putut şi ele să sufere
mutaţii întâmplătoare şi drift. (T2:38)
FAST-FOOD
Termenul este recunoscut ca anglicism european (DEA:111) (fast-food, fast-fooduri –
DEX:416, DOOM:295) cu sensul de „restaurant caracterizat prin distribuirea rapidă a unor produse
în serie, relativ ieftine și a căror preparare este (parțial) automatizată‖ (MDA:879) sau „restaurant
de tip american unde se mănâncă repede și ieftin‖ (MDN:378, DCR:235). În tratat are 53 de
ocurențe și este definit astfel:
Termenul Řfast foodsř se referă la alimente gata preparate şi accesibile, cu conţinut caloric
crescut, care sunt consumate frecvent şi în cantitate mare. (T2:737)
După cum era de așteptat, definiția termenului apare în dicționarele străine de nutriție
(BDN:182, DFSN:94), în cel de tehnologie alimentară (DSTA:161) și în TCMD (p. 953).
HAMBURGER
Acest anglicism este răspândit în toată Europa (DEA:143) cu sens de „bucată de carne tocată
friptă, servită într-o chiflă‖ (MDN:446, MDA:1039); (hamburgerul, hamburgeri Ŕ DCR:274,
DOOM:349). În tratat are 5 ocurențe și este asociat cu efectul potențial obezogen (T2:11) și
cancerigen (T2:416), fiind recomandată selecția lui din grupa carne și produse din carne „doar în
ultimă instanță‖ (T1:416): Regimul alimentar bogat în carne roşie (vită, porc, miel, cârnaţi şi
hamburgeri) creşte riscul de cancer colorectal. (T2:674)
HOTDOG
Termenul este utilizat ca anglicism în multe țări europene, ca parte a culturii fast-food
(DEA:157), cu sensul de „cârnat sau crenvurșt cald, servit cu muștar, într-o chiflă (lunguiață)‖
(MDN:474, MDA:1088); (hotdog, hotdogul, hotdogi Ŕ DOOM:366). DCR îl menționează ca
americanism (p. 284), la fel ca hamburger (p. 275) și fast-food (p. 235). În corpus, termenul are
forma neadaptată, hot dog (de trei ori în tratat), hot dogs (o dată în ghid) și este exemplificat ca
aliment de evitat în selecția alimentară optimă (T1:467,517,549; G:141). De asemenea, este definit
în dicționarul de nutriție (DFSA:123) și în cel de tehnologie alimentară (DSTA:214).
INPUT și OUTPUT
Ambii termeni sunt anglicisme europene care au apărut în țara noastră în anii '70-'80; input
este folosit mai frecvent decât echivalentul său intrare (DEA:162-163,220, DCR:296). În corpus au
sens de aport, respectiv consum energetic pentru că dezechilibrul dintre input-ul şi output-ul
energetic (T2:3) face parte din etiologia obezității. Sensul acestor sintagme (input energetic și
output energetic) poate fi identificat în cuprinsul capitolului Etiopatogeneza, fiziopatologia,
morfopatologia obezităţii din tratat („Aportul energetic excesiv raportat la cheltuielile energetice
este cauza centrală a apariţiei obezităţii‖ – T2:41) și capitolul Metabolismul energetic din ghid („În
cazul organismului uman, aportul energetic (reprezentat de consumul de alimente) este discontinuu
şi variabil, în timp ce consumul energetic este permanent, cu variaţii intra- şi interindividuale legate
de metabolismul bazal, activitatea fizică şi termogeneză.‖ – G:16). În MDN sunt introduși termenii
input și output cu sensul de intrare (p. 500), respectiv ieșire (p. 666). În plus, definiția raportului
input-output din același dicționar confirmă sensul celor două anglicisme din corpus: „raportul
dintre energia sau forța introdusă într-un sistem tehnic, fizic sau natural și energia sau forța produse
de acestea (MDN:500).
JUNK-FOOD
Termenul junk-food apare în tratat de două ori cu sensul de „alimentaţia nesănătoasă, bogată
caloric şi fără valoare nutritivă, ce conţine cantităţi mari de zahăr rafinat, făină albă, grăsimi trans şi
saturate, sare, aditivi (glutamat de monosodiu, tartrazine, etc.), în acelaşi timp fiind însă săracă în
proteine, vitamine şi fibre‖ (T1:297). Este mai puțin răspândit în Europa decât fast-food (DEA:173)
și este introdus în dicționul românesc DCR (p. 310) cu sensul de „mâncare nesănătoasă‖ și în cele în
limba engleză – dicționarul de nutriție DFSN (p. 136) și dicționarul medical TCMD (p. 953).
INJURY
Issue no. 16 2019
JOURNAL OF ROMANIAN LITERARY STUDIES
655
Până să apară în vocabularul medical românesc, termenul injurie (cu sensul de leziune) a
fost şi este folosit în limbajul comun cu sensul de insultă, jignire gravă (DA:48), ocară, hulă,
batjocură, defăimare, ponegrire (DS:137), invectivă (DEX:557), cu antonimele omagiu, elogiu,
admiraţie, veneraţie, laudă, apreciere elogioasă (DA:48). Termenul injurie a fost deja adoptat de
mulți specialiști în domeniul medical și este utilizat în textele medicale. În corpusul analizat, am
identificat acest termen de cinci ori în tratat și de două ori în ghid: ipoteza Ŗrăspunsului la injurieŗ
(engl. response-to-injury) (T2:573); resveratrolul este o fitoalexină protectoare a plantelor,
produsă ca urmare a injuriilor determinate de razele ultraviolete, factori mecanici şi mi-
croorganisme infecţioase (T1:447); în urma injuriilor suferite de plantele din acest gen (T1:449);
se adaugă un factor de corecţie în funcţe de injuria suferită (T1:776); sunt indicate pacienţilor
critici care au suferit anumite injurii (arsuri, traumatisme, pacienţilor ventilaţi mecanici) (T1:779);
protecţia organismului faţă de diverse injurii sau boli (G:15); toate determinând hemostază ca
răspuns la injurie (G:35).
Iulia Cristina Frînculescu (2011, 2014) supune cercetării lingvistice „capcana semantică‖
injurie și injury. Considerând injury un „barbarism‖ și un „prieten fals‖, cercetătoarea susține
adoptarea atitudinii de prudență lexicală și recomandă utilizarea termenului folosit de peste 50 de
ani, leziune, un cuvânt împrumutat din limba franceză.
MINDFULNESS
Termenul apare de trei ori în tratat în exemplele: tehnici de relaxare standard sau tehnici de
tip Mindfulness-based stress reduction (T1:185), mindfullness sau meditaţia este utilizată în
combaterea stresului (T1:243) și mindfulness nu implică pasivitatea şi privarea de emoţii
(T1:243). Este introdus numai în două dicționare în limba engleză (MMD:1148,
TCMD:1486,1532).
NONSENSE și MISSENSE
Ambii termeni pot fi identificați în dicționarul românesc de genetică (DGMIG:228) și în
dicționarele de specialitate în limba engleză (DIMD:1214, MMD:1239, TCMD:1577, DG:279,301).
Cele două anglicisme apar o singură dată în corpus în exemplul: În colestaza din litiaza biliară sunt
incriminate mutaţiile nonsense şi missense ale genei MDR3 […]. (T1:700)
PEAK
Anglicismul peak apare o singură dată în tratat: Un accent important se pune pe consumul
adecvat de lapte la copii şi adolescenţi pentru atingerea peak-ului de masă osoasă corespunzător
care va reduce semnificativ riscul de fracturi la vârsta adultă (T1:763). Singurul sens identic cu cel
din corpus îl găsim în dicționarul de nutriție în limba engleză: peak bone mass Ŕ the amount of bone
tissue present in the body at full maturation of the skeleton2 (DFSN:179). Structura peak flowmetru
este introdusă în DTM cu sensul de „dispozitiv cu care un individ poate expira aer din plămâni‖ (p.
560).
SET POINT
Cu o singură apariție în corpus, anglicismul set point poate fi identificat în exemplul
următor: În consecinţă, în societatea modernă în care accesul la alimente este liber, indivizii tind
spre acea limită superioară a set point-ului greutăţii corpului (T2:38). Sensul din text este de A
homeostatic mechanism that maintains a variable (such as body temperature, body weight, blood
glucose level, or hormone levels) within specific limits.3 – TCMD:1855. Același sens îl regăsim în
dicționarul de nutriție cu referire la greutatea corporală (the body weight at which a personřs
metabolism is naturally constant and balanced4 – DFSN:214).
SLOW FOOD
2 cantitatea de țesut osos prezentă în organism la maturarea completă a scheletului (t.n.) 3 mecanism homeostatic care menține o variabilă (cum ar fi temperatura corpului, greutatea corporală, nivelul
glicemiei sau nivelurile hormonale) în limite specifice (t.n.) 4 greutatea la care metabolismul unei persoane rămâne constant și echilibrat (t.n.)
Issue no. 16 2019
JOURNAL OF ROMANIAN LITERARY STUDIES
656
Termenul slow food este introdus în două dicționare consultate: un dicționar de nutriție în
limba engleză (DFSN:218) și un dicționar românesc (DCR:485). Însă cel mai cuprinzător sens al
acestui anglicism se regăsește în corpus unde apare menționat de două ori: Ca şi răspuns la acest
curent, Carlo Petrini formează în 1986, în Italia, mişcarea Ŗslow foodŗ, ce are drept obiective
majore prezervarea bucătăriei şi tradiţiilor locale şi naţionale şi promovarea alimentaţiei nutritive,
bazată pe produse organice, fructe şi legume proaspete, netratate şi carne provenită de la animale
din ferme ecologice. Mişcarea slow-food se opune la tot ceea ce înseamnă modificare genetică,
tratarea culturilor cu pesticide, procesare excesivă a alimentelor, utilizare de aditivi şi arome
artificiale, etc. (T1:298)
SNACK
Termenul snack lipsește din toate cele cinci dicționare medicale consultate, însă este
introdus în dicționarele în limba engleză, cel de nutriție (DFSN:218) și cel de tehnologii alimentare
(DFST:390). DEA îl recunoaște ca anglicism folosit în țările europene cu următoarele sensuri: „[1 'a
light, casual, or hurried meal', 2 'a small amount of food eaten between meals (esp. crisps etc.)'.]‖5
(p. 292). Dicționarele românești îl menționează cu sensul de „aperitiv, gustare‖ (MDN:858,
DEX:1134) și „gustare rapidă‖ (DCR:485); snack, snackuri (DOOM:724). Cu 6 ocurențe în tratat și
2 ocurențe în ghid, anglicismul snack apare în corpus ca exemplu de tip de gustare bogată în hidraţi
de carbon (T2:529) și cu lipide în formă Ŗinaparentăŗ (G:37), de evitat în dieta antihiperlipemiantă
(T2:362) și de înlocuit cu nuci, alone și seminţe (un pumn) (T2:529).
SHEAR STRESS
Termenul este introdus în dicționarul de nutriție (BDN:431) și în cel mai recent dicționar
medical consultat (TCMD:2249), ambele în limba engleză, cu sensul general de „force that moves a
liquid‖6. Cu același sens apare în tratat (6 ocurențe): În cazul persoanelor cu diabet zaharat se
constată un shear stress7 crescut, datorită unei reologii sanguine modificate, a creşterii tensiunii
arteriale, tonusului miogenic modificat, precum şi o scădere a elasticităţii vasculare datorită
calcifierii. (T2:574)
3) Anglicisme necesare și intraductibile în corpus care lipsesc din dicționarele
consultate
CANCER SURVIVORS
Termenul apare de 15 ori în tratat în capitolul Nutriția, bolile metabolice și cancerul
(T2:657-769). Pentru acest anglicism, autorii formulează următoarea definiție: ŘCancer survivorsř
sau pacienţii cu cancer sunt acele persoane care trăiesc cu un diagnostic de cancer, inclusiv cei
care s-au recuperat după această boală. (T2:740)
COST-SAVING
Singura acţiune de prevenţie cost-saving este abandonarea fumatului. (T2:567)
CROSS-CHECK
Utilizarea concomitentă a chestionarului de frecvenţă alimentară îmbunătăţeşte acurateţea
estimărilor în ceea ce priveşte aportul alimentar (metodă denumită cross-check) (G:100); analiză
cross-secțională (T2:306); studiu cross-secțional (T2:480).
LIFE-SAVING
Eficienţa lor în ceea ce priveşte reducerea riscului cardiovascular este de necontestat, cu
alte cuvinte sunt life-saving. (T2:568)
LONG-ACTING
Propranolol long-acting (T2:645)
5 1) masă ușoară, ocazională sau luată pe fugă, 2) cantitate mică de mâncare luată între mese (de exemplu, chipsuri etc.) (t.n.) 6 forță care deplasează un lichid (t.n.)
7 Shear stress este efectul rezultat din fricţiunea fluxului sanguin laminar de peretele vascular. (T2:574)
Issue no. 16 2019
JOURNAL OF ROMANIAN LITERARY STUDIES
657
MINI-NUTRITIONAL ASSESSMENT
Grila de evaluare a statusului nutriţional după testul mini-nutritional assessment. (G:162)
CONCLUZII
Limbajul nutrițional este o variantă a limbajului medical și este legat de domeniul nutriției și
dieteticii. Este folosit atât în domeniul sănătății (nutriție clinică), cât și în domeniul educației
(nutriție preventivă), al alimentației publice (nutriție administrativă) și al administrației publice
(nutriție comunitară). Dieteticienii și nutriționiștii au cunoștințe de specialitate pe care le comunică
sub restricții de domeniu, scop și mod prin utilizare a acestui limbaj. Cea mai observabilă
caracteristică a limbajului nutrițional este lexicul său de specialitate care conține un vocabular ce
prezintă o tendinţă de universalizare, de internaţionalizare a termenilor, prin abundenţa
împrumuturilor neologice, inclusiv a celor neadaptate fonetic. Astfel, am identificat în corpus
anglicisme care se folosesc cu precădere în medicină, dar și în alte domenii. Trebuie subliniat faptul
că este destul de dificilă separarea anglicismelor în funcție de context având în vedere că nutriția
este o „știință pluridisciplinară‖ (DM:792), iar medicina un domeniu complex.
În limba română actuală există o tendință generală de păstrare a împrumuturilor din limba
engleză într-o forma cât mai apropiată limba primitoare pentru ca sensul termenului să fie înțeles de
cât mai mulți vorbitori. Aceeași tendință nu poate fi constatată în urma studiului nostru deoarece
textele analizate sunt de specialitate, iar grupul de vorbitori este delimitat de domeniul științifico-
profesional din care fac parte.
În cele două texte medicale de nutriție studiate am identificat un număr de 49 de anglicisme
diferite. Cele mai frecvente au fost stres (317 ocurențe), screening (145 ocurențe), trial (73
ocurențe), fast-food (53 ocurențe), turnover (23 ocurențe) și clearance (21 ocurențe), restul având
sub 20 de apariții în text.
Am remarcat o diferență în ceea ce privește numărul și frecvența anglicismelor din cele două
texte studiate. Tratatul de diabet, nutriție și boli metabolice are un număr destul de mare de
anglicisme (47 de termeni) ale căror sensuri sunt, de cele mai multe ori, explicate detaliat. Fiind
adresat specialiștilor din domeniul medical, înțelegem de ce autorii au păstrat termenii în limba
engleză. Până la urmă, forța sugestiei unui termen de specialitate este condiționată de păstrarea
aspectului său din limba de origine. Un număr de 10 anglicisme apar în tratat ca atare (rebound,
shear stress) sau combinate cu determinanți care conferă structurilor sens medical: bypass
coronarian, gastric; clearance pentru trigliceride, al lipoproteinelor; fitness cardiorespirator,
muscular; pattern alimentar; pool metabolic, de aminoacizi; screeningul obezității, depresiei,
anxietății, pentru boală celiacă, pentru diabet, turnoverul colesterolului, eritrocitelor,
fosfolipidelor și sindrom dumping. Toate aceste anglicisme enumerate sunt introduse în dicționarele
medicale românești consultate. Altă serie de anglicisme (simple și cu determinanți) poate fi
încadrată în limbajul de nutriție deoarece denumesc alimente, tipuri de alimente, modele de
alimentație sau concepte care desemnează componente ale mecanismelor de homeostazie a
organismului care pot fi influențate de consumul anumitor alimente: chips, dressing, fast-food,
junk-food, peak de masă osoasă, slow food, snack și set pointul greutății corpului. În plus, acești
termeni sunt introduși în dicționarele de nutriție în limba engleză.
În schimb, ghidul de alimentație sănătoasă are un număr limitat de anglicisme (15 termeni),
fapt ce demonstrează preocuparea autorilor pentru transmiterea de informații medicale mai ușor de
înțeles de către publicul non-expert. Nu au putut fi evitate anglicismele care, introduse în sintagme,
sunt frecvent întâlnite în limbajul medical: bypass jejuno-ileal; pool metabolic; rebound al