DV\795510RO.doc Anchetă postelectorală 2009 Special Eurobarometer 320/ Wave 71.3 – TNS opinion & social Prezenta anchet ă a fost comandat ă de Parlamentul European şi coordonat ă de DirecŃ ia General ă Comunicare a Comisiei Europene. Prezentul document nu reprezint ă punctul de vedere al Parlamentului European. Interpret ările ş i opiniile pe care le conŃ ine aparŃ in exclusiv autorilor. Raport PARLAMENTUL EUROPEAN Comisia Europeană Eurobarometru special Perioada de lucru pe teren: iunie-iulie 2009 Publicare: noiembrie 2009
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
DV\795510RO.doc
Anchet ă postelectoral ă 2009
Spe
cial
Eur
obar
omet
er 3
20/ W
ave
71.3
– T
NS
opi
nion
& s
ocia
l
Prezenta anchetă a fost comandată de Parlamentul European şi coordonată de DirecŃia Generală Comunicare a Comisiei Europene.
Prezentul document nu reprezintă punctul de vedere al Parlamentului European.
Interpretările şi opiniile pe care le conŃine aparŃin exclusiv autorilor.
1. O participare la nivel general în scădere, dar rezultate care variază de la o Ńară la alta..............................................................................................7
1.1 Contrastele europene ............................................................................ 7 łările în care rata participării a crescut ....................................................... 11 łările în care rata participării s-a menŃinut la acelaşi nivel (fluctuaŃie pozitivă sau negativă de sub un punct procentual) ......................................................... 11 łările în care rata participării a scăzut......................................................... 12
1.2 Cine sunt absenteiştii?......................................................................... 16 a. Profilul sociodemografic al absenteiştilor ............................................. 16 b. FrecvenŃa neprezentării la vot ........................................................... 21
1.3 Momentul luării deciziei de neprezentare la vot....................................... 24
În perioada 4-7 iunie 2009, peste 386 de milioane de alegători din cele 27 de state
membre ale UE au fost chemaŃi la urne să-i aleagă pe cei 736 de deputaŃi care îi
reprezintă în Parlamentul European. Rezultatele acestui scrutin scot în evidenŃă câteva
concluzii esenŃiale:
� rata absenteismului a fost de 57% (+ 2,5 puncte procentuale faŃă de 2004),
observându-se însă o încetinire a ritmului de scădere a participării.
� evoluŃia participării prezintă variaŃii foarte mari de la un stat membru la
altul.
� aceasta rămâne scăzută, înregistrându-se însă progrese notabile în
Ńările care au aderat la UE în 2004 şi 2007.
� aceasta prezintă tendinŃe descrescătoare în rândul statelor membre
care au participat la diferitele alegeri organizate din 1979 până în
prezent.
În lumina acestor concluzii esenŃiale, Parlamentul European a hotărât să realizeze o
amplă anchetă postelectorală paneuropeană, în scopul de a analiza, în special,
următoarele elemente: motivele care stau la baza absenteismului constatat, atitudinea
celor care s-au prezentat la urne, precum şi a celor care nu au votat, cu privire la
problematica europeană, evoluŃia sentimentului de „eurofil” , toate acestea vizând
elaborarea unei serii de măsuri care ar putea determina inversarea acestei tendinŃe de
scădere continuă a participării. Se impune, aşadar, dezvăluirea aspectelor negative
evidenŃiate de prezenta analiză, care ar putea constitui un motiv de preocupare, dar şi
sublinierea aspectelor pozitive, care încurajează o atitudine optimistă.
Acesta este scopul acestei anchete postelectorale ample realizate în cele 27 de state
membre ale Uniunii Europene la cererea Parlamentului European (DG Informare), în
cadrul sondajelor Eurobarometru Standard ale Comisiei Europene (DG COMM).
EUROBAROMETRU special 320 Anchetă postelectorală
4/77
Rezultatele anchetei evidenŃiază, în special, următoarele aspecte:
� O evoluŃie generală în creştere a sentimentului de apartenenŃă la Uniunea
Europeană şi a celui de a fi cetăŃean european. Aceste sentimente prezintă
tendinŃe de creştere în Ńările care au aderat la UE în 2004 şi de uşoară
scădere în intensitate în celelalte.
� O uşoară creştere a încrederii în instituŃiile europene, care se manifestă însă
cu precădere în rândul Ńărilor care au aderat cel mai recent la UE.
� Un motiv esenŃial pentru prezentarea la urne: îndeplinirea unei datorii
civice, mai degrabă decât exprimarea ataşamentului faŃă de UE.
� Un motiv esenŃial pentru neprezentarea la urne: exprimarea unei lipse a
încrederii în politică în general şi nu a neîncrederii în UE.
Toate aceste diferite aspecte sunt prezentate în detaliu în prezentul raport de analiză.
Pentru a reduce cât mai mult riscul ca persoanele intervievate să uite aspectele legate
de scrutinul din 7 iunie, interviurile au fost realizate în perioada 15 iunie-7 iulie 2009,
pe un eşantion de 26 096 de persoane cu vârsta minimă de 18 ani1.
Acest Eurobarometru privind alegerile a fost realizat de TNS Opinion & Social.
Metodologia utilizată este cea a sondajelor Eurobarometru Standard ale DirecŃiei
Generale Comunicare (unitatea „Monitorizarea opiniei publice”). Anexa la prezentul
raport cuprinde o notă tehnică referitoare la interviurile realizate de institutele reŃelei
TNS Opinion & Social. Această notă indică metodologia utilizată pentru efectuarea
acestor interviuri, precum şi intervalele de încredere. Criteriile pe baza cărora a fost
elaborată această anchetă postelectorală sunt genul, vârsta, locul de reşedinŃă,
reconstituirea participării la alegerile europene, reconstituirea votului, precum şi
participarea la cele mai recente alegeri generale care au avut loc în fiecare stat
membru.
1 Peste 16 ani în Austria. Cu toate acestea, prin convenŃie, în cadrul prezentului raport vom vorbi despre segmentul de vârstă 18-24 ani.
EUROBAROMETRU special 320 Anchetă postelectorală
5/77
Prezentul raport are ca obiectiv să analizeze rezultatele acestei anchete pe baza a trei
teme principale:
� Absenteismul: profil şi motivaŃii
� Expunerea la campaniile de stimulare a participării la vot
� Ponderea aspectelor europene în exercitarea votului
Pe lângă analizarea rezultatelor la nivelul Uniunii Europene (UE 27), vom încerca să
scoatem în evidenŃă diferenŃele uneori semnificative care există între statele membre
sau grupurile de state membre, atât la nivel sociodemografic, cât şi în funcŃie de o
serie de alte variabile referitoare, în special, la atitudinea cetăŃenilor în ziua alegerilor
(votanŃi sau absenteişti), precum şi la părerea acestora despre Uniunea Europeană.
Pentru a permite o lectură comparativă între ultimele două alegeri europene, vom
compara rezultatele prezentei anchete cu cele ale anchetei postelectorale realizate de
TNS Opinion (EOS Gallup Europe la vremea respectivă) în iunie 2004, imediat după
precedentele alegeri europene. Cu toate că va trebui să ia în considerare existenŃa
anumitor diferenŃe2, această analiză comparativă furnizează totuşi informaŃii extrem de
utile şi de interesante pentru înŃelegerea scrutinului.
2 Flash Eurobarometru 162. DiferenŃele se referă la modul de culegere a datelor utilizat (interviuri realizate în principal la telefon), precum şi la aria de acoperire a anchetei (UE25, întrucât România şi Bulgaria au aderat în 2007). Raportul complet al anchetei postelectorale din 2004 poate fi consultat la adresa: http://ec.europa.eu/public_opinion/flash/FL162en.pdf
EUROBAROMETRU special 320 Anchetă postelectorală
6/77
Notă Prezentul Eurobarometru special a fost realizat în perioada 12 iunie-7 iulie 2009 şi face
parte din seria Eurobarometru 71.
În cadrul acestui raport, se utilizează abrevierile oficiale ale numelor Ńărilor.
ABREVIATIONS
UE27 Uniunea Europeană – 27 de state membre NSP Nu ştiu BE Belgia
CZ Republica Cehă
BG Bulgaria DK Danemarca DE Germania EE Estonia EL Grecia ES Spania FR FranŃa IE Irlanda IT Italia CY Republica Cipru LT Lituania LV Letonia LU Luxemburg HU Ungaria MT Malta NL łările de Jos AT Austria PL Polonia PT Portugalia RO România SI Slovenia SK Slovacia FI Finlanda SE Suedia UK Regatul Unit
EUROBAROMETRU special 320 Anchetă postelectorală
7/77
1. O participare în scădere la nivel general, dar rezultate care variază de la o Ńară la alta
Rata de participare la alegerile europene continuă să scadă. Cu toate acestea, scăderea
cunoaşte un ritm mai puŃin alert decât în perioada 1999-2004. În cele ce urmează vom
încerca să analizăm şi să prezentăm în detaliu motivele care au stat la baza deciziei de
neprezentare la urne şi să conturăm profilul sociodemografic al absenteiştilor de la
alegerile europene.
1.1 Contrastele europene
- Rata de participare continuă să scadă -
La nivelul Uniunii Europene extinse,s-au prezentat la secŃiile de votare 43%
dintre alegători 3. Aceasta reprezintă o rată de participare cu 2,5 puncte procentuale4
mai mică faŃă de cea de la alegerile europene din 2004, care constituia deja un record
în materie de absenteism.
Evolution of turnout in the European elections (in %)
61.9958.98 58.41 56.67
49.5145.47
43.00
1979 1984 1989 1994 1999 2004 2009
De la primele alegeri europene din 1979 (la vremea respectivă, Uniunea Europeană era
formată din 9 state membre), rata de participare a scăzut continuu.
3 QK1: Alegerile europene au avut loc la (INTRODUCEłI DATA CORECTĂ, ÎN FUNCłIE DE łARĂ). Din diverse motive, anumite persoane din (łARA NOASTRĂ) nu au votat la aceste alegeri. AŃi votat în cadrul recentelor alegeri europene? 4 Pentru simplificarea lecturii, cifrele referitoare la participare, incluse în prezenta analiză, nu conŃin decât o zecimală. Cu toate acestea, în anumite tabele şi grafice, rezultatele prezentate conŃin două zecimale.
EUROBAROMETRU special 320 Anchetă postelectorală
8/77
De data aceasta, însă, tendinŃa este mai puŃin abruptă: deşi există dovezi clare cu
privire la un real eşec democratic, putem sublinia faptul că rata de participare, într-o
pantă mereu descendentă faŃă de primul scrutin din 1979, cunoaşte o tendinŃă net
favorabilă în perioada 2004-2009, după scăderile semnificative înregistrate în perioada
1994-1999 (-7,2 puncte procentuale) şi în perioada 1999-2004 (-4 puncte
procentuale).
ComparaŃie între statele membre
Într-o primă etapă, înainte de a ne opri asupra evoluŃiei participării în raport cu
scrutinul anterior, putem prezenta cifrele aferente acesteia în fiecare dintre statele
membre.
S-a înregistrat o participare deosebit de ridicată în 3 Ńări: Luxemburg (90,76%),
Belgia (90,39%) şi Malta (78,79%). Să nu uităm că în primele două Ńări menŃionate
participarea la vot este obligatorie, iar cei care nu se prezintă la urne riscă să fie
amendaŃi.
Mai mult de trei alegători potenŃiali din patru s-au prezentat la urne în Malta (78,79%),
cu toate că în această Ńară votul nu este obligatoriu.
În 11 Ńări s-au înregistrat rate de participare mai mari decât media
Spania, Estonia şi Germania, unde rata participării a variat de la 43,27% în Germania
până la 65,05% în Italia.
Să reamintim faptul că şi în Cipru (59,4%) şi în Grecia (52,61%) participarea la vot
este obligatorie, însă absenteiştii nu riscă să fie amendaŃi. În Italia, participarea la vot
a fost obligatorie până în 1993.
În 7 Ńări, rata de participare este mai mică decât media europeană de 43%:
FranŃa, Finlanda, Bulgaria, Portugalia, łările de Jos, Ungaria şi Regatul Unit, dar mai
mult de o treime dintre alegătorii potenŃiali s-au deplasat la secŃiile de votare. În Ńările
enumerate, nivelul participării se situează între 40,63% în FranŃa şi 34,7% în Regatul
Unit.
În sfârşit, într-un ultim grup format din 6 Ńări, participarea la vot s-a situat sub
nivelul de 30%: este cazul Sloveniei, al Republicii Cehe, al României, al Poloniei, al
Lituaniei şi al Slovaciei, unde mai puŃin de un alegător potenŃial din cinci a votat
EUROBAROMETRU special 320 Anchetă postelectorală
9/77
(19,64%). Trebuie menŃionat faptul că toate statele membre incluse în acest ultim
grup, unde participarea este net inferioară mediei europene, sunt Ńări din Europa
Centrală sau de Est.
EUROBAROMETRU special 320 Anchetă postelectorală
10/77
16.97
48.38
20.87
29.47
28.3
28.35
38.52
38.5
39.26
38.6
29.22
39.43
42.76
43
26.83
45.14
37.85
42.43
63.22
41.34
58.58
72.5
47.89
71.72
82.39
90.81
91.35
19.64
20.98
24.53
27.67
28.22
28.37
34.7
36.31
36.75
36.77
38.99
38.6
40.63
43.27
43.9
44.87
45.53
45.97
52.61
53.7
58.64
59.4
59.54
65.05
78.79
90.39
90.76
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
SK
LT
PL
RO
CZ
SI
UK
HU
NL
PT
BG
FI
FR
DE
EE
ES
SE
AT
EL
LV
IE
CY
DK
IT
MT
BE
LU
2004/2007 2009
Participarea la alegerile europene din 4-7 iunie 2009 în cele 27 de state membre – ComparaŃie cu scrutinul anterior
EUROBAROMETRU special 320 Anchetă postelectorală
11/77
EvoluŃii în comparaŃie cu scrutinul anterior
Dincolo de aceste date calculate cu ocazia ultimelor alegeri europene, este deosebit de
interesant să ne oprim asupra modului în care participarea la vot a evoluat de la
ultimul scrutin european din 2004 (organizat în cele 25 de state membre de la vremea
respectivă) şi 2007 (organizat în România şi în Bulgaria).
În acest sens, trebuie, aşadar, delimitate trei grupe de Ńări: cele în care participarea a
crescut, cele în care s-a menŃinut la acelaşi nivel şi cele în care participarea a scăzut.
łările în care rata participării a crescut
Este vorba de 8 Ńări. Rata participării a cunoscut o creştere semnificativă în Estonia
(43,9%, +17,1 puncte procentuale), dar şi în Letonia (53,7%, +12,4), Danemarca
(59,5%, +11,7) şi Bulgaria (39%, +9,8).
Creşterea depăşeşte 5 puncte procentuale în Suedia (45,5%, +7,7) şi este mai
moderată în Polonia (24,5%, +3,7), Austria (46%, +3,5) şi Slovacia (19,6%, +2,7),
unde participarea se situează, cu toate acestea, la niveluri net inferioare mediei
europene.
Este vorba, aşadar, de 2 state baltice, 2 state nordice, 2 state din Europa Centrală şi
de Est şi un stat mediteranean. Se pare, prin urmare, că participarea a crescut cel mai
mult în partea de est a Uniunii.
łările în care rata participării s-a menŃinut la acelaşi nivel (fluctuaŃie pozitivă
sau negativă de sub un punct procentual)
În 8 state membre, participarea nu a înregistrat decât o evoluŃie foarte slabă.
Cu toate acestea, a crescut uşor în Slovenia (+ 0,02), Irlanda (+0,06) şi Germania
(+0,3).
Participarea a cunoscut o uşoară scădere în Republica Cehă (-0,08), Spania (-0,3),
Belgia (-0,4), Luxemburg (-0,6) şi Finlanda (-0,8). SituaŃia Belgiei şi cea a
Luxemburgului sunt oarecum atipice, în condiŃiile în care, aşa cum am precizat
anterior, în aceste două Ńări prezenŃa la vot este obligatorie, iar participarea
înregistrează niveluri deosebit de ridicate.
EUROBAROMETRU special 320 Anchetă postelectorală
12/77
łările în care rata participării a scăzut
În 11 state membre, alegătorii s-au prezentat la vot în iunie 2009 în număr mai mic
decât la ultimul scrutin european.
Este, în special, cazul României, Portugaliei, FranŃei, Ungariei, łărilor de Jos, Maltei şi
Regatului Unit, Ńări în care, totuşi, participarea s-a redus cu mai puŃin de 4 puncte
procentuale.
În Italia, scăderea este mult mai evidentă: -6,7 puncte procentuale faŃă de alegerile
europene din 2004.
În sfârşit, Ńările care au înregistrat cele mai importante scăderi sunt Grecia, Cipru şi
mai ales Lituania, rata participării reducându-se în aceste Ńări cu -10,6, -13,1 şi
respectiv -27,4 puncte procentuale.
- Există o corelaŃie extrem de puternică între participarea la alegerile europene
şi cea la alegerile parlamentare naŃionale - Este interesant de văzut, de la Ńară la Ńară, care este nivelul diferenŃei dintre
participarea la alegerile parlamentare naŃionale şi cea la alegerile europene.
Într-adevăr, s-ar putea obŃine astfel anumite explicaŃii ale acestei creşteri continue a
absenteismului la alegerile europene: este oare vorba de un fenomen legat mai presus
de orice de dezinteresul faŃă de afacerile europene sau este ceva determinat de o
antipatie generală mai profundă a europenilor faŃă de politică.
Analiza diferenŃei dintre ratele de participare la cele două scrutine (european şi
naŃional) indică diferenŃe considerabile în funcŃie de Ńară: diferenŃa variază de la peste
40 de puncte procentuale în łările de Jos (43,7) şi peste 35 în Suedia (36,5), Regatul
Unit (36,3) şi Malta (35) la mai puŃin de un punct procentual în Belgia şi Luxemburg.
Cu toate acestea, dincolo de aceste diferenŃe, se impune o constatare generală: în
toate Ńările, rata participării la alegerile europene din iunie 2009 este inferioară celei
înregistrate la ultimele alegeri parlamentare naŃionale. Analiza comparaŃiei dintre
participarea la cele două scrutine, naŃional şi european, indică o anumită stabilitate în
raport cu situaŃia înregistrată în 2004; în medie, diferenŃa se menŃine relativ la acelaşi
nivel şi tinde chiar spre o uşoară reducere (25,4 puncte procentuale în 2004, faŃă de
24,6 puncte procentuale în 2009).
EUROBAROMETRU special 320 Anchetă postelectorală
13/77
Acest lucru ar însemna faptul că rata participării la alegerile europene cunoaşte un ritm
mai lent de scădere decât cea la alegerile naŃionale şi că această scădere nu ar fi,
aşadar, rezultatul unui dezinteres al europenilor faŃă de Uniune, ci mai degrabă
consecinŃa unei rupturi apărute între europeni şi alegeri, chiar între aceştia şi politică în
general.
Se poate observa, de asemenea, că există o corelaŃie puternică între cele două
(participarea la alegerile naŃionale/la alegerile europene): corelaŃia pozitivă, de 0,78
puncte procentuale, indică faptul că cel puŃin în privinŃa prezentării la urne
comportamentele electorale par a fi comparabile de la un tur de scrutin la altul în noile
state membre. Se constată, cu toate acestea, faptul că alegătorii letoni, care votează
mai puŃin decât ceilalŃi la alegerile naŃionale, s-au mobilizat în mod deosebit cu ocazia
acestui scrutin european.
EUROBAROMETRU special 320 Anchetă postelectorală
14/77
Participarea la alegerile naŃionale şi europene în Uniunea Europeană 2004-2007, 2009
łara
% participării la alegerile
parlamentare naŃionale
(înainte de iunie 2004)
% participării la
alegerile europene
(din2004 sau 2007)
(BG & RO)
Dife-renŃă
alegeri europe
ne–alegeri
par-lamen-
tare naŃio-nale
% participării la alegerile
parlamentare naŃionale
(înainte de iunie 2009)
% participării la
alegerile europene din 2009
Dife-renŃă
alegeri europe
ne–alegeri
par-lamen-
tare naŃio-nale
LU 86,5 91,35 +4,85 91,7 90,76 -0,94
BE 91,9 90,81 -1,09 91,3 90,39 -0,91
MT 95,7 82,39 -13,31 93,3 78,79 -14,51
IT 80 71,72 -8,28 80,47 65,05 -15,42
DK 87 47,89 -39,11 86,59 59,54 -27,05
CY 91,8 72,50 -19,3 89 59,40 -29,6
IE 62,57 58,58 -3,99 67,03 58,64 -8,39
LV 71,4 41,34 -30,06 60,98 53,70 -7,28
EL 75,6 63,22 -12,38 74,15 52,61 -21,54
AT 80,48 42,43 -38,05 78,8 45,97 -32,83
SE 80,1 37,85 -42,25 81,99 45,53 -36,46
ES 75,66 45,14 -30,52 75,32 44,87 -30,45
EE 58,24 26,83 -31,41 61 43,90 -17,1
DE 79,1 43,00 -36,1 77,7 43,27 -34,43
FR 64,42 42,76 -21,66 60,42 40,63 -19,79
FI 69,7 39,43 -30,27 67,9 38,60 -29,3
BG 55,8 29,22 -26,58 - 38,99 -
PT 61,48 38,60 -22,88 65,02 36,77 -28,25
NL 80 39,26 -40,74 80,4 36,75 -43,65
HU 73,5 38,50 -35 64,39 36,31 -28,08
UK 59,4 38,52 -20,88 61,3 34,70 -26,6
SI 60,65 28,35 -32,3 63,1 28,37 -34,73
CZ 58 28,30 -29,7 64,47 28,22 -36,25
RO 58,51 29,47 -29,04 30,2 27,67 -2,53
PL 40,57 20,87 -19,7 53,88 24,53 -29,35
LT 46,08 48,38 +2,3 48,58 20,98 -27,6
SK 70,06 16,97 -53,09 54,67 19,64 -35,03
CorelaŃie între participarea la ultimele alegeri naŃionale organizate înainte de iunie 2009 şi participarea
la alegerile europene din 2009: 0,78
EUROBAROMETRU special 320 Anchetă postelectorală
15/77
În urma analizării acestui tabel putem ajunge la mai multe concluzii:
1. Rata participării la alegerile naŃionale este în mod sistematic superioară
celei înregistrate la alegerile europene;
2. Cu toate acestea, diferenŃa dintre alegerile naŃionale şi cele
europene pare să se reducă în mod considerabil;
3. EvoluŃia participării în funcŃie de Ńară nu pare să urmeze o
tendinŃă generală în toate Ńările analizate. SituaŃiile variază de la
un stat membru la altul.
Se pare că, din cauza variaŃiilor care se manifestă de la o Ńară la alta, nu se pot stabili
cu adevărat nişte tendinŃe generale; situaŃiile eterogene ale Estoniei şi Lituaniei
ilustrează bine această diversitate de contexte: în Estonia, rata participării la alegerile
europene aproape că s-a dublat faŃă de ultimul scrutin (crescând de la 26,8% la
43,9%), în timp ce, în cazul Ńării vecine Lituania, se observă o situaŃie diametral
opusă: participarea s-a prăbuşit efectiv, ajungând de la 48,4% la 21%.
Această analiză a evoluŃiei ratelor de participare trebuie, de asemenea, să ia în
considerare aspectul organizării altor alegeri în aceeaşi zi, situaŃie întâlnită într-adevăr
în 10 state membre. Întrucât, în general, se pare că organizarea de alegeri locale,
regionale, parlamentare sau a unor referendumuri influenŃează în mod pozitiv
participarea la alegerile europene, această influenŃă rămâne limitată şi nu se manifestă
în mod sistematic.
Să analizăm acum profilul sociologic al absenteiştilor.
EUROBAROMETRU special 320 Anchetă postelectorală
16/77
1.2 Cine sunt absenteiştii? a. Profilul sociodemografic al absenteiştilor
- Absenteismul prezintă aceleaşi tendinŃe majore ca în 2004: se manifestă cu precădere în rândul tinerilor şi al respondenŃilor cu situaŃia cea mai fragilă din punct de
vedere economic -
Participarea la alegerile europene din 2009
A votat Nu a votat
Total UE27 43% 57%
Gen BărbaŃi 44% 56%
Femei 42% 58%
Vârsta 18-24 ani 29% 71%
25-39 ani 36% 64%
40-54 ani 44% 56%
55 ani sau mai mult 50% 50%
EducaŃie (încheiată la vârsta de)
15 ani sau mai devreme 43% 57%
16-19 ani 40% 60%
20 ani sau mai târziu 52% 48%
Student 34% 66%
Orientarea politică Stânga 55% 45% Centru 41% 59% Dreapta 61% 39%
OcupaŃie Liber-profesionişti 51% 49% Persoane cu funcŃii de conducere şi directori
53% 47%
Alte profesii 44% 56%
Muncitori 36% 64%
BărbaŃi casnici / femei casnice 42% 58%
Şomeri 28% 72%
Pensionari 49% 51%
StudenŃi 34% 66%
DificultăŃi legate de achitarea facturilor În general 34% 66% Din când în când 41% 59% Niciodată 46% 54%
Ataşamentul faŃă de Uniunea Europeană Da 49% 34%
Nu 41% 66%
EUROBAROMETRU special 320 Anchetă postelectorală
17/77
La nivelul Uniunii Europene, grupurile care prezintă o tendinŃă mai accentuată spre
absenteism sunt formate din:
- Tinerii sub 25 de ani: 71% dintre tineri nu s-au prezentat la secŃiile de
votare, în timp ce rata de participare la vot a persoanelor de peste 55 de
ani a fost de 50%.
- Cei care au abandonat studiile înainte de împlinirea vârstei de 16
ani: 57% dintre aceştia nu au votat, spre deosebire de cei care au
continuat studiile până la vârsta de cel puŃin 20 de ani, care s-au
prezentat la urne în proporŃie de 48%. Este un lucru cu atât mai
remarcabil cu cât, în general, respondenŃii cu vârste mai înaintate, care,
aşa cum am văzut, s-au prezentat la secŃiile de votare în număr mult
mai mare decât cei mai tineri, reprezintă o proporŃie mai semnificativă a
respondenŃilor din cadrul categoriei celor care au abandonat studiile
înainte de împlinirea vârstei de 16 ani.
- Persoanele cu afinităŃi politice moderate: absenteismul este cu mult
mai accentuat în rândul europenilor care se poziŃionează la jumătatea
spectrului politic stânga-dreapta (59%) decât în rândul celor cu viziuni
mai pronunŃate, orientate spre stânga (45%) sau spre dreapta (39%).
Trebuie precizat în acest sens faptul că, adeseori, respondenŃii care se
plasează în centrul eşichierului politic sunt cei mai neutri din punct de
vedere politic, au cele mai puŃine afinităŃi politice şi sunt, prin urmare, în
mod logic, cei care se mobilizează în număr cel mai mic pentru alegeri.
- Muncitorii sau şomerii: în ceea ce priveşte tipul de ocupaŃie,
observăm că muncitorii şi şomerii s-au prezentat în proporŃie mai mică la
urne, rata absenteismului fiind de 68% şi respectiv 72% în rândul
acestora. În schimb, absenteismul cunoaşte un nivel minim în rândul
alegătorilor din categoriile superioare, în special al persoanelor cu funcŃii
de conducere şi al liber-profesioniştilor. Aceste rezultate sunt corelate cu
cele observate în ceea ce priveşte nivelul de studii.
- Persoanele care se confruntă cu greutăŃi financiare de la o lună
la alta: cu cât situaŃia financiară este mai dificilă, cu atât rata
absenteismului a fost mai ridicată. Aceasta a fost de 66% în rândul celor
care au „ în general” dificultăŃi legate de achitarea facturilor la sfârşit de
lună, faŃă de 54% în rândul persoanelor care declară că nu se confruntă
niciodată cu o astfel de situaŃie. Acest lucru ar putea însemna că
Uniunea Europeană şi instituŃiile sale nu au reuşit să îi convingă cu
EUROBAROMETRU special 320 Anchetă postelectorală
18/77
adevărat pe europeni că sunt capabile să îi protejeze de tumultul
economic actual.
EUROBAROMETRU special 320 Anchetă postelectorală
19/77
Cu toate că, în rândul femeilor, se poate constata o rată a absenteismului cu foarte
puŃin mai ridicată (+2 puncte procentuale) decât în rândul bărbaŃilor, trebuie precizat
faptul că nu există diferenŃe majore din punct de vedere al genului. Acest fenomen a
fost deja constatat în analiza specifică5 realizată pentru Parlamentul European: în ciuda
unui interes declarat mai scăzut decât cel al bărbaŃilor pentru politică în general şi
pentru afacerile şi alegerile europene în special, femeile votează aproape în aceeaşi
măsură ca bărbaŃii. Mai mult, în opt Ńări, femeile au votat într-o măsură mai mare
decât bărbaŃii.
De altfel, analiza votului pe baza criteriului referitor la ataşamentul faŃă de Europa
elimină anumite idei preconcepute privind aşa-zisa mobilizare masivă a
„antieuropenilor”: de fapt, aceştia s-au prezentat la urne în proporŃie mai mică. În
schimb, sentimentul de a fi european consolidează voinŃa de a participa la viaŃa Uniunii
prin îndeplinirea datoriei electorale.
EvoluŃia sociologiei absenteismului în perioada 2004-2009
41%
54%
63%
67%
55%
54%
50%
56%
64%
71%
58%
56%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80%
55 +
40-54
25-39
18-24
Age
Female
Male
Gender
Did not vote in 2004 Did not vote in 2009
5 Atitudinile şi opiniile femeilor din Europa înaintea alegerilor europene din 2009 – pe baza Eurobarometrului EB68, EB69 şi EB70.
EUROBAROMETRU special 320 Anchetă postelectorală
20/77
Comparând profilul absenteiştilor la alegerile din 2009 cu cel aferent ultimului scrutin
european de acum cinci ani se observă o continuitate reală a tendinŃelor. Ca şi în 2004,
rata absenteismului este puŃin mai mare în rândul femeilor decât în rândul bărbaŃilor.
TendinŃa observată spre absenteism determinată de vârsta persoanelor intervievate
este, de asemenea, identică cu cea constatată la scrutinul anterior: tinerii constituie,
de destul de departe, categoria cea mai numeroasă care nu s-a prezentat la vot.
Cu toate că absenteismul câştigă teren în rândul tuturor categoriilor, se observă
diferenŃe în privinŃa evoluŃiei sale, în special în funcŃie de vârsta respondenŃilor: în
timp ce proporŃia absenteiştilor a rămas relativ aceeaşi în rândul categoriilor de vârstă
intermediare (25-39 ani, 64%, +1 punct procentual şi 40-54 ani, 56%, +2 puncte), în
rândul tinerilor se observă o creştere puŃin mai semnificativă (71%, +4 puncte
procentuale).
DiferenŃa cea mai evidentă faŃă de scrutinul anterior poate fi observată în rândul
respondenŃilor cu vârste mai înaintate (de peste 55 de ani): în timp ce, în 2004, doar o
foarte mică parte dintre aceştia nu s-a prezentat la vot, acum o persoană în vârstă din
două nu a votat, ceea ce echivalează cu o creştere de 9 puncte procentuale. Cei mai
vârstnici respondenŃi continuă să fie cei care se mobilizează în cea mai mare
măsură pentru alegeri, dar aceştia reprezintă, de asemenea, categoria în
rândul căreia participarea a scăzut cel mai mult. Se pare, aşadar, că
remobilizarea persoanelor în vârstă reprezintă aspectul căruia trebuie să i se acorde
cea mai mare atenŃie în vederea stopării fenomenului de scădere a participării la
alegerile europene.
EUROBAROMETRU special 320 Anchetă postelectorală
21/77
b. FrecvenŃa neprezentării la vot
- Absenteism cu precădere ocazional - După cum am precizat anterior, participarea la alegerile naŃionale este în mod
semnificativ mai ridicată decât cea la alegerile europene, realitate constatată în toate
statele membre. Înainte de a încerca să înŃelegem motivul pentru care anumiŃi
alegători devin absenteişti, am împărŃit electoratul potenŃial în mai multe categorii6, în
funcŃie de comportamentul electoral al acestora la ultimele alegeri naŃionale şi
europene. Să vedem care sunt proporŃiile deŃinute de fiecare dintre aceste categorii de
alegători:
- VotanŃii obişnuiŃi: cei care au votat atât cu ocazia ultimelor alegeri
generale organizate în Ńara lor, cât şi cu ocazia alegerilor europene.
Aceştia reprezintă o majoritate relativă a respondenŃilor, de 39% la
nivelul Uniunii Europene.
- VotanŃii care se mobilizează doar la nivel naŃional: aceştia au votat
în cadrul ultimelor alegeri generale organizate în Ńara lor, dar nu s-au
prezentat la urne la alegerile europene. ProporŃia acestora este de 33%
la nivelul celor 27 de state membre ale UE.
- Absenteiştii obişnuiŃi: nu au votat nici în cadrul ultimelor alegeri
generale organizate în Ńara lor, nici la alegerile europene. Reprezintă,
totuşi, aproape un sfert (22%) din alegătorii din Uniunea Europeană.
- VotanŃii care se mobilizează la nivel european: aceştia se
diferenŃiază în mod destul de evident de celelalte trei categorii, deoarece
nu s-au prezentat la vot decât cu ocazia ultimelor alegeri europene.
Aceştia reprezintă doar 3% din eşantionul analizat.
6 Am putut identifica aceste categorii combinând întrebarea privind reconstituirea participării la alegerile europene (QK1) cu întrebarea privind reconstituirea participării la ultimele alegeri generale (QK9).
EUROBAROMETRU special 320 Anchetă postelectorală
22/77
UE27 UE15 (înainte de 2004)
+12 state membre
începând din 2004/2007 :
2009 39% 2009 43% 2009 26% Votează la alegerile naŃionale şi la cele
În urma analizei sociodemografice a rezultatelor nu sunt reliefate diferenŃe
considerabile în funcŃie de genul sau vârsta celor intervievaŃi, cu toate că se pare că, în
rândul femeilor şi al respondenŃilor cu vârste cuprinse între 40 şi 54 de ani (34% în
EUROBAROMETRU special 320 Anchetă postelectorală
28/77
cazul ambelor categorii) a existat o pondere puŃin mai mare a celor care au hotărât în
ultimele zile dinaintea alegerilor să nu meargă la vot.
În schimb, se poate face o defalcare destul de netă în funcŃie de nivelul de studii şi de
ocupaŃie – două criterii puternic corelate. Într-adevăr, dintre absenteişti, cei care au
urmat studii de lungă durată (40%) sau cei cu funcŃii de conducere (46%) reprezintă o
pondere mai mare în rândul celor care au decis în ultimul moment să nu voteze. În
sfârşit, o proporŃie destul de mare dintre cei care s-au decis cu câteva zile înaintea
scrutinului este reprezentată de cei care au votat la ultimele alegeri naŃionale, dar care
nu s-au prezentat la urne la alegerile europene.
Constatăm, aşadar, că în rândul absenteiştilor ponderea cea mai mare a celor care au
decis în ultimele zile să nu participe la scrutinul paneuropean din 4-7 iunie 2009 este
deŃinută de respondenŃii aparŃinând categoriilor care votează de obicei în număr cel
mai mare şi care au votat în număr cel mai mare şi cu ocazia acestor alegeri europene.
Încă o dată, acest rezultat poate fi considerat un semnal încurajator, în
măsura în care putem estima că aceste categorii vor putea fi uşor „ de
remobilizat” pentru alegerile viitoare.
EUROBAROMETRU special 320 Anchetă postelectorală
29/77
1.4 Motivele absenteismului
- Un absenteism care se justifică cu precădere printr-o lipsă de încredere în politică în
general - ÎnŃelegerea motivelor care au determinat absenteismul este importantă din mai multe
privinŃe: pe de o parte este vorba despre un element esenŃial în ceea ce priveşte
înŃelegerea scrutinului, pe de altă parte poate fi util pentru alegerile viitoare, când se
va pune problema inversării tendinŃei de scădere continuă a participării de la un scrutin
european la altul.
I-am întrebat pe absenteişti despre motivele, care pot fi multiple, de ordin personal,
profesional sau ideologic, care i-au determinat să nu se deplaseze la secŃiile de vot8.
RespondenŃii au avut posibilitatea de a da până la trei răspunsuri pentru a-şi justifica
decizia.
Motivele absenteismului –
Bază: respondenŃi care nu s-au prezentat la vot (57% din eşantionul total)
28%
17%
17%
10%
10%
10%
10%
9%
8%
7%
6%
5%
4%
3%
2%
6%
3%
Lack of trust in/ dissatisfaction with politics generally
Not interested in politics as such
Vote has no consequences/ vote does not change anything
On holiday/ away from home
Too busy/ no time/ work
Do not know much about the EU/ EP or the EP elections
Rarely or never vote
Not interested in European matters
Not really satisfied with the European Parliament as an institution
Sick/ health problem at the time
Lack of public debate/ lack of electoral campaign
Involved in a family/ leisure activity
Opposed to the EU
Registration or voting card problems
Did not know there were elections
Other (SPONTANEOUS)
DK
8 QK4b: Care sunt principalele motive pentru care aŃi decis să NU votaŃi la recentele alegeri pentru Parlamentul European?
EUROBAROMETRU special 320 Anchetă postelectorală
30/77
Neîncrederea sau nemulŃumirea faŃă de politică în general constituie, de
departe, primul răspuns prezentat de către absenteişti (28%).
Pe locul al doilea printre motivele invocate de respondenŃi, la o distanŃă destul de
mare, se află dezinteresul faŃă de politică, dar şi opinia că votul exprimat nu are nicio
consecinŃă în general (la egalitate, cu 17% din răspunsuri).
Trebuie remarcat, aşadar, faptul că niciunul din primele trei motive invocate pentru
justificarea absenteismului nu este legat în mod direct de Uniunea Europeană şi de
instituŃiile sale. Într-adevăr, necunoaşterea Uniunii Europene şi a Parlamentului
European nu este invocată decât de 10% din eşantionul de persoane intervievate, iar
nemulŃumirea provocată de PE ca instituŃie de doar 8%.
Urmează o serie de trei aspecte invocate fiecare de către 10% dintre cei 57% dintre
europenii care nu au votat: imposibilitatea fizică de a se prezenta la secŃia de votare,
fie pentru că se aflau în concediu, fie pentru că nu au avut timpul necesar sau pur şi
simplu pentru că nu votează decât rar, chiar niciodată.
Celelalte aspecte sunt invocate de mai puŃin de 10% dintre cei 57% dintre europenii
care nu au votat.
ComparaŃie între statele membre
Se pot distinge, aşadar, diferite teme în motivele invocate de absenteişti pentru a-şi
justifica neprezentarea la urne:
1/ Dezinteresul faŃă de politică în general sau chiar o critică la adresa
acesteia. Este, de departe, tema cu cele mai multe răspunsuri, în special:
- Lipsa de încredere sau de satisfacŃie faŃă de viaŃa politică în general
(28%): acest motiv este deosebit de important în rândul grecilor (51%),
al bulgarilor (45%), al ciprioŃilor şi al românilor (44% în ambele cazuri).
- Opinia că votul exprimat nu are nicio consecinŃă (17%): acest motiv este
invocat mai ales de către letoni (38%), austrieci (35%) şi bulgari (31%).
EUROBAROMETRU special 320 Anchetă postelectorală
31/77
- Dezinteresul general faŃă de politică (17%): acest argument este invocat
în cea mai mare măsură de maghiari şi maltezi (29% în ambele cazuri),
precum şi de respondenŃii spanioli (26%), pentru a-şi justifica
neprezentarea la urne.
- Un refuz general de îndeplinire a datoriei electorale (10%): acest aspect
este invocat foarte des în Slovenia (23%).
EUROBAROMETRU special 320 Anchetă postelectorală
32/77
Acest clivaj între politică şi absenteişti este analizat într-o altă parte a acestei anchete,
de data aceasta la nivelul tuturor respondenŃilor: doar 39% dintre europeni se declară
foarte interesaŃi de politică9, proporŃie în scădere cu 7 puncte procentuale faŃă de
2004.
Harta de mai jos ilustrează ponderea la nivel naŃional a motivului „ lipsa de încredere
sau de satisfacŃie faŃă de viaŃa politică în general” , invocat de 28% dintre absenteişti.
Bază: europenii care nu au mers la vot (57% din eşantionul total)
9 QK7.10: Pentru fiecare din următoarele afirmații, vă rog să-mi spuneți dacă mai degrabă corespunde sau mai degrabă nu corespunde cu atitudinea sau opinia dvs.: sunteți foarte interesat de politică. În 2004, întrebarea exactă era: sunteți foarte interesat de politică şi de afacerile actuale.
EUROBAROMETRU special 320 Anchetă postelectorală
33/77
2/ Absenteismul determinat de motive direct legate de Uniunea Europeană.
Motivele direct legate de Uniunea Europeană, indiferent dacă este vorba de
necunoaşterea instituŃiilor şi a funcŃionării acestora, de dezinteres sau chiar de o
atitudine ostilă faŃă de acestea, sunt invocate într-o mai mică măsură.
- Necunoaşterea suficientă a Uniunii Europene, a Parlamentului European
şi a alegerilor europene (10%): acest aspect este invocat, totuşi, de
20% dintre absenteiştii din Suedia, de 17% dintre cei din Austria şi de
16% dintre cei din FranŃa.
- Dezinteresul faŃă de afacerile europene (9%): 17% dintre absenteiştii
din Austria invocă acest motiv.
- InsatisfacŃia provocată de Parlamentul European (8%): acest motiv este
mult mai des invocat de către absenteiştii din Austria (24%) şi de cei din
Suedia (16%).
- Lipsa unei dezbateri publice privind alegerile şi a unei campanii
electorale (6%): anumiŃi cetăŃeni europeni care au decis să nu voteze
consideră că s-a început prea târziu campania electorală.
- Atitudinea ostilă faŃă de Uniune (4%): acest motiv nu este invocat decât
într-o foarte mică măsură, dar totuşi în proporŃie de 13% în Suedia şi de
11% în Austria.
Se observă o diferenŃă interesantă între rezultatele obŃinute în rândul absenteiştilor din
Austria şi al celor din Regatul Unit, două Ńări incluse uneori în tabăra euroscepticilor:
ponderea austriecilor care invocă motive direct legate de Uniunea Europeană pentru
a-şi justifica neprezentarea la vot este mai mare decât media europeană în acest sens,
în timp ce britanicii invocă cu precădere neîncrederea în politică în general, precum şi
motive mai concrete, pe care le vom prezenta în detaliu în cele ce urmează.
EUROBAROMETRU special 320 Anchetă postelectorală
34/77
3/ Absenteismul determinat de motive personale:
Faptul de a fi în concediu sau foarte ocupat (10% în ambele cazuri), problemele de
sănătate (7%), motivele de ordin familial (5%) sau probleme cu înregistrarea pe listele
electorale (3%) constituie o a treia temă de motive invocate de absenteişti pentru a-şi
justifica neparticiparea la vot la ultimele alegeri europene. Această listă de motive
concrete, aşadar a priori conjuncturale, nu sunt legate de politică în general sau de
Uniunea Europeană. S-ar putea ca absenteiştii care invocă aceste argumente să se
prezinte la vot la următoarele alegeri europene: într-adevăr, aici nu este vorba nici
despre dezinteres, nici de o atitudine ostilă faŃă de politică sau afacerile europene, ci
mai degrabă de un concurs de împrejurări. În acest sens, având în vedere că 10%
dintre absenteişti declară că nu au votat deoarece erau departe de casă sau în
vacanŃă, ne putem pune întrebarea dacă nu cumva data aleasă pentru organizarea
alegerilor europene are o influenŃă nefastă asupra participării. Dacă alegerile
europene ar avea loc toamna sau în luna martie, participarea ar putea fi cu siguranŃă
mai mare.
La nivelul fiecărui stat membru, putem reliefa următoarele elemente10:
- Cu cât rata absenteismului este mai ridicată într-o Ńară, cu atât
este mai evidentă atitudinea critică a absenteiştilor faŃă de
sistemul politic în general. Este, în special, cazul Slovaciei (37%), al
Republicii Cehe (39%) şi, într-o şi mai mare măsură, al României (44%).
- În sfârşit, critica sau necunoaşterea de către absenteişti a
problematicii europene este deosebit de pronunŃată în Suedia,
dar mai ales în Austria. Astfel, 24% dintre austrieci şi 16% dintre
suedezi se declară a nu fi în totalitate satisfăcuŃi de Parlamentul
European ca instituŃie. Prin comparaŃie, absenteiştii britanici se situează
la nivelul mediei europene în această privinŃă (9%, faŃă de 8% la nivelul
întregii Uniuni).
10 Pentru o prezentare amănunŃită, a se vedea totalitatea rezultatelor incluse în anexa la prezentul raport.
EUROBAROMETRU special 320 Anchetă postelectorală
35/77
- În sfârşit, trebuie să ne întrebăm dacă nu ar fi oportun ca, în anumite
Ńări, alegerile să fie organizate într-o zi lucrătoare, mai degrabă decât
duminica (este, în special, cazul Slovaciei, al łărilor de Jos şi al
Regatului Unit). În aceste Ńări, care prezintă toate, de altfel, rate ale
absenteismului mai mari decât media europeană, este invocată mai des
decât în altele dificultatea prezentării la vot. Astfel, 15% dintre britanici,
19% dintre olandezi şi 20% dintre slovaci declară că nu au avut timp să
meargă la vot, deoarece erau prea ocupaŃi. Cu alte cuvinte, putem
considera că, în anumite Ńări, organizarea alegerilor europene în
timpul săptămânii influenŃează în mod negativ rata de participare
finală.
EUROBAROMETRU special 320 Anchetă postelectorală
36/77
1.5 „Orientarea politică” a persoanelor intervievate
- Mai mult de un european din doi nu se simte apropiat de niciun partid politic –
După cum am văzut, motivele invocate de către europenii care nu au votat în cadrul
alegerilor europene pentru a-şi justifica absenteismul se referă îndeosebi la
dezinteresul general al acestora sau chiar la o anumită lipsă de încredere faŃă de
politică. Analiza apropierii dintre europeni şi partidele politice confirmă îndepărtarea
crescândă a cetăŃenilor de politică: mai puŃin de un respondent din doi declară că are
simpatii politice (43%, faŃă de 54% este ponderea celor care declară că nu se simt
apropiaŃi de niciun partid politic sau se simt doar într-o foarte mică măsură)11.
11 Vă simŃiŃi apropiat de vreunul dintre partidele politice? Da, foarte apropiat; da, oarecum apropiat; nu, nu foarte apropiat; nu, deloc apropiat.
EUROBAROMETRU special 320 Anchetă postelectorală
37/77
ComparaŃie între statele membre
Această afinitate faŃă de un partid politic se manifestă îndeosebi în Malta, unde 78%
dintre persoanele intervievate se declară „ foarte” sau „destul de” apropiate de un
partid politic. Acest sentiment este larg împărtăşit în łările de Jos (62%), Cipru (60%),
Italia şi Suedia (59% în ambele cazuri). De asemenea, în Luxemburg, Grecia, Austria,
Belgia sau Spania, cel puŃin 50% dintre respondenŃi se declară apropiaŃi de un partid
politic. În schimb, acest sentiment este rar exprimat în Regatul Unit (22%), România
(26%) şi Polonia (31%).
Ca tendinŃă generală, se pare că ataşamentul faŃă de partidele politice este mai slab în
Ńările din Europa Centrală sau de Est. Astfel, în Ungaria, Bulgaria, Lituania, Letonia,
Slovenia, Republica Cehă, Polonia şi România susŃinerea acordată unei formaŃiuni
politice este mai slabă decât la nivelul întregii Uniuni Europene, unde acest sentiment
este împărtăşit de 43% dintre europeni.
ComparaŃie votanŃi / absenteişti
Există într-adevăr o legătura între apropierea politică şi participarea la
alegerile europene? Pare ceva logic, care se regăseşte în analiza geografică: se
observă, într-adevăr, o corelaŃie pozitivă (0,56) între rata de participare la alegerile
europene şi apropierea declarată faŃă de un partid politic, chiar dacă există şi unele
excepŃii, cum ar fi situaŃia din łările de Jos, unde respondenŃii declară că au o
puternică afinitate ideologică faŃă de un partid, dar nu s-au mobilizat pentru alegeri.
Această legătură între afinitatea politică şi participarea la alegeri este, de
asemenea, confirmată în mod direct de analiza apropierii de un partid pe baza
votului la scrutinul european din iunie 2009; într-adevăr, în timp ce o largă majoritate
a respondenŃilor care au votat la alegerile europene declară că se simt apropiaŃi de o
formaŃiune politică (63%, faŃă de 36% este ponderea celor care declară contrariul),
situaŃia este inversă în rândul respondenŃilor care nu au votat: doar un sfert dintre
aceştia declară a avea legături cu o formaŃiune politică, faŃă de 72% care nu au
asemenea legături.
Aceasta contribuie şi mai mult la consolidarea ipotezei conform căreia absenteismul
constatat cu ocazia alegerilor europene sau a altor alegeri naŃionale este îndeosebi
EUROBAROMETRU special 320 Anchetă postelectorală
38/77
legat de un nivel redus de „ afinitate politică” sau chiar de neîncrederea faŃă
de aceasta.
Analiză sociodemografică
Analiza rezultatelor obŃinute pe baza profilului sociodemografic indică următoarele:
- BărbaŃii par a fi puŃin mai apropiaŃi de un partid politic decât femeile;
- Afinitatea politică a persoanelor intervievate creşte direct proporŃional cu
vârsta acestora: 30% dintre respondenŃii cu vârste între 18 şi 24 de ani
se declară apropiaŃi de un partid politic, în timp ce proporŃia acestora
este de 36% în rândul celor cu vârste între 25 şi 39 de ani, de 42%
pentru cei cu vârste între 40 şi 54 de ani şi de 52% în rândul
respondenŃilor în vârstă de peste 55 de ani. Acest element este, fără
îndoială, util pentru a justifica absenteismul puternic în rândul tinerilor;
- Printre respondenŃii cu afinităŃi politice, ponderea celor care au urmat
cele mai multe studii este mai mare (50%) decât cea a respondenŃilor
care şi-au finalizat studiile între 16 şi 19 ani (40%). ProporŃia
europenilor care şi-au finalizat cel mai devreme studiile şi care se simt
ataşaŃi de un partid politic se situează între cele două valori de mai sus
(45%), dar poate fi vorba şi de un efect al vârstei, ponderea persoanelor
în vârstă fiind semnificativă în rândul europenilor care şi-au finalizat
studiile înainte de 16 ani;
- Mai mult de jumătate dintre respondenŃii care se declară ataşaŃi de
Uniunea Europeană îşi afirmă apropierea de un partid politic (49%), în
timp ce acest lucru este afirmat doar de o treime din cei care declară că
nu sunt ataşaŃi de Uniune (33%).
EUROBAROMETRU special 320 Anchetă postelectorală
39/77
Oui Non NSP UE27 43% 54% 3%Sexe Homme 45% 52% 3%Femme 41% 57% 2%Age18-24 30% 68% 2%25-39 36% 61% 3%40-54 42% 55% 3%55 + 52% 46% 2%Age de fin d'études 15- 45% 53% 2%16-19 40% 57% 3%20+ 50% 48% 2%Tjs étudiant 36% 61% 3%Se sent attaché(e) à l'EuropeOui 49% 49% 2%Non 33% 65% 2%A voté aux dernières élections européennesOui 63% 36% 1%Non 25% 72% 3%
QK10 Diriez-vous que vous vous sentez proche d’un parti politique ?
Categoriile cu cel mai înalt grad de afinitate politică – persoanele în vârstă,
persoanele cu un nivel mai ridicat de instruire, persoanele ataşate de Uniunea
Europeană – sunt, de asemenea, cele care au participat în număr cel mai mare
la ultimele alegeri.
Să ne oprim acum asupra nivelului de informare declarat al respondenŃilor.
EUROBAROMETRU special 320 Anchetă postelectorală
40/77
1.6 Nivelul de informare necesar pentru a vota - PercepŃia privind insuficienŃa informaŃilor rămâne minoritară, dar înregistrează uşoare
progrese faŃă de ultimele alegeri europene - După cum am observat, nivelul studiilor şi gradul de afinitate politică al europenilor au
influenŃat rata de participare a acestora la alegerile din 4-7 iunie 2009. Probabil că
acest lucru este valabil şi în ceea ce priveşte nivelul de informare. Per ansamblu, o
majoritate absolută a persoanelor intervievate (53%) declară că au avut la dispoziŃie
toate informaŃiile necesare pentru a decide cui să îi acorde votul la ultimele alegeri
europene.
În ciuda acestui rezultat de ansamblu în linii mari pozitiv, trebuie să observăm totuşi
că sentimentul de a fi bine informat a scăzut semnificativ în intensitate de la ultimele
alegeri din 2004, când atingea valoarea de 59% (faŃă de 53% în 2009).
În schimb, 42% dintre respondenŃi apreciază că nivelul de informare a fost insuficient
pentru a se prezenta la urne: cu toate că nu este de neglijat, această proporŃie este
foarte mică, chiar dacă a crescut faŃă de alegerile europene din 2004 (42%, +3 puncte
procentuale).
Cu toate că în ceea ce priveşte nivelul de informare la alegerile din 2004 exista un
adevărat clivaj între Ńările din fosta Europă a celor 15 şi cele 10 Ńări care tocmai
aderaseră la UE cu câteva săptămâni înainte, 42% dintre alegătorii din cele 10 noi
state membre declarau la vremea respectivă că simŃeau că deŃin toate informaŃiile
necesare pentru a decide cui să-i acorde votul la alegerile europene, faŃă de 62%
dintre respondenŃii din celelalte 15 Ńări. În 5 ani, această opinie a câştigat 7 puncte
procentuale în cele 12 state membre care au aderat din 2004 până acum, fiind
actualmente majoritară în aceste Ńări, reducându-se însă cu 8 puncte procentuale în
celelalte 15 state membre. Se pare că în această privinŃă nu mai există nicio diferenŃă
între Ńările din fosta Europă a celor 15 şi Ńările care au aderat la UE din 2004 până în
prezent.
EUROBAROMETRU special 320 Anchetă postelectorală
41/77
Nivelul de informare perceput cu ocazia ultimelor două alegeri europene
State membre în 2004 State membre în 2009 % răspunsurilor: „Da, mai degrabă da”
UE25 UE15 (înainte
de 2004)
+10 state
membre începând din 2004
DiferenŃa UE15
(înainte de 2004) – cele 10
state membre începând din 2004
UE27 UE15 (înainte
de 2004)
+12 state mem-bre
înce-pând din
2004
DiferenŃa UE15
(înainte de 2004) – cele 12 state
membre începând din 2004
Ați dispus de toate informațiile necesare pentru a decide pentru cine votați la recentele alegeri europene
59% 62% 42% +20 53% 54% 49% +5
ComparaŃie între statele membre
Analiza rezultatelor pentru fiecare Ńară indică o corelaŃie puternică între rata de
participare şi sentimentul de a fi deŃinut toate informaŃiile necesare pentru a vota12.
Două exemple extreme ilustrează acest rezultat: la una din extremităŃi, 90% dintre
maltezi au declarat că au avut la dispoziŃie suficiente informaŃii pentru a vota, lucru
tradus printr-o prezenŃă la urne de 78,8%, respectiv cea mai ridicată rată de
participare printre Ńările din Uniunea Europeană unde prezenŃa la urne nu este
obligatorie. De cealaltă parte a axei, doar 42% dintre polonezi declară că au simŃit că
deŃin toate elementele necesare pentru a participa la scrutinul european din iunie 2009
(ceea ce constituie o proporŃie cu mult inferioară mediei de 53% înregistrate la nivelul
întregii Uniuni Europene), pentru ca, în final, 24,5% dintre aceştia să se deplaseze la
secŃiile de votare (a treia cea mai scăzută participare din Uniune).
12 CorelaŃie de 0,66.
EUROBAROMETRU special 320 Anchetă postelectorală
42/77
Participarea la alegerile europene din 2009 în funcŃie de nivelul de informare
perceput
A dispus de toate
informațiile necesare
pentru a vota %
răspunsurilor „da, mai
degrabă da”
A votat la alegerile
europene din 2009
UE27 53% 43,0% MT 90% 78,8% CY 79% 59,4% LU 75% 90,8% EE 71% 43,8% FI 70% 38,6% BE 69% 90,4% EL 68% 52,6% IE 67% 58,6% LV 66% 53,7% SK 63% 19,6% AT 62% 46,0% DK 60% 59,5% IT 60% 65,0% SI 60% 28,4% HU 59% 36,3% SE 58% 45,5% LT 57% 21,0% DE 56% 43,3% ES 54% 44,9% NL 53% 36,8% BG 49% 39,0% CZ 49% 28,2% FR 49% 40,6% RO 49% 27,7% PT 44% 36,8% PL 42% 24,5% UK 42% 34,8%
EUROBAROMETRU special 320 Anchetă postelectorală
43/77
Analiză sociodemografică
Legătura dintre nivelul de informare resimŃit şi participare reiese în mod direct din
tabelul de mai jos: persoanele care considerau că au avut la dispoziŃie suficiente
informaŃii s-au prezentat în mare parte la urne. Majoritatea celor care considerau
contrariul nu au votat.
Ați dispus de toate informațiile necesare pentru a decide pentru cine votați la recentele alegeri europene
Da, mai degrabă da
Nu, mai degrabă nu
Nu ştiu
UE27 53% 42% 5% Gen
BărbaŃi 57% 38% 5%
Femei 50% 45% 5% Vârsta
18-24 ani 44% 50% 6%
25-39 ani 49% 45% 6% 40-54 ani 57% 39% 4%
55 ani sau mai mult
55% 40% 5%
EducaŃie (sfârşitul perioadei)
La 15 ani sau mai devreme
47% 47% 6%
16-19 ani 53% 42% 5%
20 ani sau mai mult
61% 36% 3%
Studii în desfăşurare
51% 43% 6%
A votat la ultimele alegeri europene Da 69% 29% 2% Nu 37% 56% 7% A fost expus la o campanie electorală Da 63% 34% 3% Nu 35% 59% 6%
Analiza sociodemografică a rezultatelor confirmă, de altfel, această concluzie:
categoriile care deŃineau cele mai multe informaŃii sunt şi cele care au votat în număr
cel mai mare. Este vorba, în special, despre persoanele în vârstă de 40 de ani şi mai
EUROBAROMETRU special 320 Anchetă postelectorală
44/77
mult, despre cele care au efectuat studiile cele mai îndelungate, dar şi despre cele care
au fost expuse unei campanii de comunicare de încurajare a participării la vot. În cele
ce urmează, vom analiza în detaliu efectele acestei campanii de stimulare a participării
la vot.
EUROBAROMETRU special 320 Anchetă postelectorală
45/77
2. Expunerea la campaniile electorale europene După ce am analizat absenteismul şi am încercat să înŃelegem motivele care stau la
baza acestuia, această a doua parte este consacrată studiului nivelului de expunere a
europenilor la campaniile de comunicare prin care erau încurajaŃi să meargă la vot. Fie
că au fost europene sau naŃionale, aceste campanii au influenŃat oare comportamentul
electoral al cetăŃenilor? Au avut oare un efect pozitiv asupra deciziei acestora de a se
prezenta la urne? A dat oare roade mesajul pe care instituŃiile europene şi statele
membre au încercat să-l transmită? Se pot trage oare anumite învăŃăminte în scopul
îmbunătăŃirii, pe viitor, a strategiilor de comunicare ale instituŃiilor europene, în
general, şi ale Parlamentului European, în special?
2.1 Amintiri despre campaniile de stimulare a participării la vot
- O amintire în general bună, într-o reală creştere faŃă de 2004, dar fără un veritabil impact asupra participării -
Mai mult de doi europeni din trei (67%) îşi amintesc să fi auzit, citit sau văzut o
campanie care să încurajeze alegătorii să meargă la vot în cadrul alegerilor europene13.
Dacă ar fi să comparăm situaŃia cu cea din 2004, când s-a adresat o întrebare
semnificativ diferită14, este vorba de o creştere de 30 de puncte procentuale!
13 Dvs. personal vă amintiți să fi văzut la televizor, pe Internet sau pe afișe, să fi citit în ziare sau auzit la radio o campanie care să încurajeze lumea să meargă la vot în cadrul alegerilor europene? 14 AveŃi cunoştinŃă de o campanie sau un material publicitar care să nu provină de la un partid politic şi care să încurajeze lumea să voteze în cadrul alegerilor europene? Da; Nu.
EUROBAROMETRU special 320 Anchetă postelectorală
46/77
ComparaŃie între statele membre
Procentul celor care îşi amintesc de o campanie de încurajare a
participării la vot -
Participarea la alegerile europene din 2009
Amintire despre o
campanie de
încurajare a
participării la vot
Participarea la alegerile
europene din 2009
UE27 67% 43,0%
MT 89% 78,8%
SE 86% 45,5%
SK 82% 19,6%
EE 80% 43,8%
DK 79% 59,5%
HU 79% 36,3%
CY 78% 59,4%
NL 78% 36,8%
ES 76% 44,9%
CZ 75% 28,2%
SI 75% 28,4%
LU 74% 90,8%
IE 72% 58,6%
LT 72% 21,0%
AT 72% 46,0%
FI 71% 38,6%
DE 69% 43,3%
PT 67% 36,8%
EL 66% 52,6%
FR 66% 40,6%
LV 66% 53,7%
PL 66% 24,5%
RO 62% 27,7%
IT 60% 65,0%
UK 54% 34,8%
BE 53% 90,4%
BG 45% 39,0%
Ponderea celor care îşi amintesc de o astfel de campanie variază foarte mult de la o
Ńară la alta: foarte mulŃi respondenŃi din Malta (89%, cu o rată de participare ridicată,
de 78,8%) şi Suedia (86%; 45,5%), dar şi din Slovacia, aflată pe ultimul loc ca rată de
EUROBAROMETRU special 320 Anchetă postelectorală
47/77
participare (82%; 19,6%) au văzut campaniile. Constatăm, aşadar, că faptul că o
proporŃie semnificativă de persoane îşi amintesc de campanie nu înseamnă în mod
automat că a existat un nivel de participare ridicat.
În mod similar, observăm că, în Ńările în care proporŃia celor care îşi amintesc de
campanie este mai mică, s-au înregistrat rate de participare foarte variabile: Bulgaria
(45% îşi amintesc, 39% au votat), Regatul Unit (54%; 34,7%), Italia (60%; 65%).
Lectura acestui tabel ne permite să constatăm că ponderea persoanelor care îşi
amintesc de campanii este aceeaşi în Ńările care au aderat recent la Uniunea
Europeană (în 2004 şi 2007) şi celelalte Ńări. Cu toate acestea, în Ńările din prima
categorie s-a înregistrat o participare cu mult mai scăzută decât în celelalte.
Analiză sociodemografică
Evaluarea profilului sociodemografic al respondenŃilor evidenŃiază anumite diferenŃe,
puŃin semnificative însă. Cele mai bune rezultate s-au înregistrat în rândul:
- BărbaŃilor (69%), faŃă de 64% dintre femei;
- RespondenŃilor care au urmat studii după împlinirea vârstei de 19 ani
(73%), faŃă de 60% dintre cei care şi-au întrerupt studiile înainte de a
împlini 16 ani;
- RespondenŃilor cu cele mai clare afinităŃi politice, care se situează la
stânga sau la dreapta eşichierului politic (72% în ambele cazuri), faŃă de
66% dintre cei care se situează în centru;
- RespondenŃilor care se simt cetăŃeni europeni (74%), faŃă de 55% dintre
cei care nu împărtăşesc acest sentiment. Această diferenŃă importantă
(19 puncte procentuale) poate fi atribuită, fără îndoială, faptului că
respondenŃii care declară că se simt cetăŃeni europeni au o mai mare
sensibilitate faŃă de afacerile europene.
EUROBAROMETRU special 320 Anchetă postelectorală
48/77
În general, ponderea celor care îşi amintesc de o campanie de comunicare
este cu puŃin peste medie în rândul respondenŃilor care au votat: 73%, faŃă
de 61% dintre cei care s-au abŃinut.
Simetric, în timp ce doar un sfert dintre votanŃii la alegerile europene nu îşi amintesc
de campaniile de comunicare, peste o treime dintre cei care s-au abŃinut declară că nu
îşi aduc aminte de o campanie de încurajare a participării la vot în cadrul alegerilor
(36%). Profilul sociodemografic al votanŃilor a fost analizat în prima parte a acestui
raport.
Participarea la alegerile europene din 2009
UE 27 A votat Nu a votat
Îşi aminteşte de o campanie de încurajare a participării la vot în cadrul alegerilor
europene 67% 73% 61%
Nu îşi aminteşte de o campanie de încurajare a participării la vot în cadrul
alegerilor europene 30% 25% 36%
Nu ştie/fără răspuns 3% 2% 3%
EUROBAROMETRU special 320 Anchetă postelectorală
49/77
3. Ponderea mizelor europene în cadrul votului Această ultimă parte a analizei îşi propune să se concentreze de o manieră mai precisă
asupra europenilor care au votat la alegerile europene, respectiv 43% din eşantionul
nostru total: când au luat această decizie şi, mai ales, ce anume le-a determinat
alegerea, iată întrebările la care vom încerca să răspundem. De asemenea, aceste
elemente ne pot permite să înŃelegem motivele participării scăzute: într-adevăr,
analizând argumentele prezentate de către alegători pentru a-şi justifica decizia de a
merge la vot, putem în mod indirect obŃine anumite indicii cu privire la motivele care
i-au determinat pe absenteişti să nu se deplaseze la secŃiile de votare.
3.1 Momentul luării deciziei
- Marea majoritate a alegătorilor au votat întotdeauna la fel ori s-au decis cu mult timp
înainte de alegeri - Un votant din doi declară că a votat întotdeauna la fel15. Cel mai adesea, alegătorii
votează pentru acelaşi partid politic sau candidat, indiferent de tipul de scrutin
organizat. PuŃin mai mult de o treime dintre aceştia iau decizia referitoare la vot cu
câteva luni, chiar cu câteva săptămâni înaintea alegerilor. Ne putem, de fapt, întreba în
ce măsură campania electorală – care începe de obicei în ultimele săptămâni - poate să
influenŃeze cu adevărat decizia alegătorilor. Doar 15% dintre participanŃii la alegeri
s-au decis să voteze în ultimele zile înaintea alegerilor, respectiv chiar în ziua
alegerilor.
15 QK3a Când aŃi decis să votaŃi pentru partidul politic sau candidatul pentru care aŃi votat la alegerile recente pentru Parlamentul European?
EUROBAROMETRU special 320 Anchetă postelectorală
50/77
Per ansamblu, aceste rezultate sunt relativ constante în raport cu alegerile europene
din 2004. Se poate doar remarca faptul că, în timp ce proporŃia alegătorilor fideli, care
votează întotdeauna la fel, s-a redus în mod considerabil (-2 puncte procentuale),
ponderea deŃinută de cei care au ales cu destul de mult timp înainte candidatul pentru
care să voteze (cu câteva săptămâni, respectiv cu câteva luni înaintea zilei scrutinului)
a crescut, ajungând la 34% (+6 puncte procentuale). În acelaşi fel, ponderea
respondenŃilor care s-au decis în ultimul moment dinaintea alegerilor s-a redus puŃin
faŃă de 2004 (15%, -4 puncte procentuale).
EUROBAROMETRU special 320 Anchetă postelectorală
51/77
ComparaŃie între statele membre
QK3a : Când ați decis să votaŃi pentru partidul politic sau candidatul pentru care ați votat la alegerile recente pentru
Parlamentul European? Bază:
votanŃii la alegerile europene din 2009 (43% din eşantionul
total)
Votează întotdeauna în acest fel
ST (câteva luni sau câteva
săptămâni)
ST (câteva zile sau
chiar ziua alegerilor)
% „ A votat”
UE 27 50% 34% 15% 43,0%
LV 17% 51% 32% 53,7%
FR 41% 28% 30% 40,6%
SE 26% 46% 27% 45,5%
NL 40% 34% 26% 36,8%
DK 40% 34% 25% 59,5%
FI 38% 37% 25% 38,6%
CZ 50% 28% 22% 28,2%
UK 41% 36% 22% 34,8%
LT 50% 31% 19% 21,0%
BE 53% 29% 18% 90,4%
EE 40% 41% 18% 43,8%
AT 49% 33% 18% 46,0%
SI 54% 28% 18% 28,4%
RO 48% 33% 17% 27,7%
LU 42% 41% 16% 90,8%
SK 50% 34% 16% 19,6%
IE 41% 46% 13% 58,6%
EL 63% 24% 13% 52,6%
DE 51% 36% 12% 43,3%
MT 66% 22% 12% 78,8%
CY 76% 13% 11% 59,4%
BG 46% 42% 11% 39,0%
ES 60% 28% 11% 44,9%
PL 49% 36% 10% 24,5%
PT 58% 32% 8% 36,8%
IT 58% 35% 6% 65,0%
HU 54% 41% 5% 36,3%
O analiză a tabelului indică faptul că în acest an, contrar situaŃiei din 2004, există
foarte puŃine diferenŃe între cele 12 state care participă din 2004 la alegerile europene
şi celelalte state membre.
Interpretarea rezultatelor pentru fiecare Ńară în parte indică diferenŃe destul de clare în
ceea ce priveşte comportamentul electoral: în Letonia (32%), FranŃa (30%), Suedia
EUROBAROMETRU special 320 Anchetă postelectorală
52/77
(27%) şi łările de Jos (26%), aproape o treime dintre alegători s-a decis să participe
la vot cu doar câteva zile înainte, respectiv chiar în ziua alegerilor.
Simetric, proporŃia votanŃilor „ fideli” , care declară că au votat la fel ca întotdeauna,
este mai puŃin importantă în aceste Ńări. Este, în special, cazul Letoniei, unde doar
17% dintre alegători au declarat că au votat întotdeauna la fel.
În general, se pare că există un clivaj între nord şi sud în ceea ce priveşte momentul
luării deciziei. Locuitorii din statele din Europa de sud reprezintă categoria cea mai
numeroasă care alege din timp – fie votează la fel, fie iau decizia privind votul cu
câteva săptămâni, chiar cu câteva luni înaintea alegerilor, în timp ce alegătorii din nord
sunt mai indecişi şi par să ezite până în ultimul moment. ProporŃia grecilor (13%), a
maltezilor (12%), a ciprioŃilor şi spaniolilor (11% în ambele cazuri), a portughezilor
(8%) şi a italienilor (6%) care s-au decis să voteze în ultimele zile şi chiar în ultima zi
dinaintea alegerilor este mai mică decât media europeană (15%); de cealaltă parte, cel
puŃin un sfert dintre letoni, suedezi, olandezi, danezi şi finlandezi au luat această
decizie în ultimele zile dinaintea alegerilor, respectiv chiar în ziua scrutinului.
După cum am văzut anterior, în Ńările cu un nivel ridicat de absenteism, persoanele
care nu au votat au luat adeseori această decizie cu câteva zile înaintea alegerilor. În
schimb, constatăm acum că nu există aproape nicio legătură între momentul luării
deciziei şi participare: nu se votează mai mult în Ńările unde alegătorii se hotărăsc cu
mult timp înaintea alegerilor16.
Analiză sociodemografică
Din punct de vedere sociodemografic, trebuie remarcat faptul că ponderea celor care
s-au decis în ultimul moment este mai mare în rândul tinerilor alegători decât în rândul
celor mai în vârstă (25% dintre votanŃii cu vârste între 18 şi 24 ani17, faŃă de 17%
dintre cei din grupa de vârstă 25-54 de ani şi 12% dintre cei în vârstă de peste 55 de
ani). Întrucât au o experienŃă electorală mai redusă, aceştia par să ezite mai mult
înainte de a se hotărî.
16 CorelaŃie între participare şi faptul de a fi decis cu mult timp înainte pentru cine votează (fie că votează întotdeauna la fel, fie că s-a luat decizia cu câteva săptămâni, chiar câteva luni înaintea alegerilor): 0,1. 17 Cel puŃin 16 ani în Austria.
EUROBAROMETRU special 320 Anchetă postelectorală
53/77
3.2 MotivaŃiile votului
- Un vot motivat cu precădere de datoria civică - După cum am văzut anterior, motivele direct legate de Uniunea Europeană nu sunt
printre primele raŃiuni invocate de către absenteişti pentru a-şi justifica alegerea. În
aceeaşi optică, alegătorii care s-au mobilizat pentru scrutinul european au făcut-o în
primul rând pentru a-şi îndeplini datoria de cetăŃean, înaintea unor motive de ordin
strict politic şi european. 47% dintre votanŃi, aproape jumătate dintre aceştia, au
declarat că au votat din spirit de datorie civică, iar 40% pentru că votează în mod
sistematic la alegeri18. În al doilea rând, dar destul de departe în clasament, puŃin sub
un sfert dintre votanŃi declară că au votat pentru a susŃine un partid politic faŃă de care
simt că au afinităŃi (24%). Celelalte motive sunt citate de mai puŃin de 20% dintre
votanŃi.
ComparaŃie între statele membre
Detaliat, motivele care au determinat votul pot fi organizate în jurul mai multor teme:
1/ Votul de „ cetăŃean”
Este tema care grupează majoritatea răspunsurilor votanŃilor:
- 47% dintre votanŃi au declarat că au votat din spirit de datorie civică.
CiprioŃii – pentru care prezenŃa la vot este obligatorie – (78%), maltezii
(74%), românii (73%) şi suedezii (71%) declară în număr cel mai mare
că au votat pentru a-şi îndeplini datoria de cetăŃeni. Acest motiv este
invocat cu mult mai puŃin în Ungaria (30%) şi în Republica Cehă (29%).
- 40% dintre votanŃi au declarat, de altfel, că s-au prezentat la urne
deoarece votează în mod sistematic la alegeri. Acesta este, în special,
cazul finlandezilor (59%) şi al danezilor (54%). Luxemburghezii, pentru
care prezenŃa la vot este obligatorie, sunt cei mai puŃin numeroşi să
invoce acest motiv (19%).
18 QK4d Care sunt principalele motive pentru care ați decis să votați la alegerile europene?
EUROBAROMETRU special 320 Anchetă postelectorală
54/77
Bază: europenii care au mers la vot (43% din eşantionul total)
2/ Votul de sprijin politic:
AnumiŃi europeni consideră că votul reprezintă un mijloc de a-şi susŃine partidul politic
faŃă de care simt că au afinităŃi sau, într-o măsură mai mică, propriul guvern.
- 24% dintre europeni au votat la alegerile pentru Parlamentul European
pentru a susŃine un partid politic. Acest vot de sprijin se manifestă cu
precădere în Bulgaria (45%), Cipru (42%) şi Slovacia (41%), respectiv
în Ńări în care alegătorii s-au mobilizat în proporŃii extrem de diferite.
- 9% dintre votanŃi s-au prezentat la urne pentru a-şi susŃine guvernul.
EUROBAROMETRU special 320 Anchetă postelectorală
55/77
Bază: europenii care au mers la vot (43% din eşantionul total)
EUROBAROMETRU special 320 Anchetă postelectorală
56/77
3/ Votul european:
Primul motiv direct legat de afacerile europene, votul dvs. poate aduce o schimbare,
nu ocupă decât a patra poziŃie în clasament, cu 19% dintre părerile exprimate. Acesta
este, totuşi, un motiv foarte important, cu atât mai mult cu cât constituie una dintre
principalele axe în jurul cărora sunt organizate campaniile de comunicare de încurajare
a participării europenilor la vot19: politicile europene au un impact direct asupra vieŃii
cetăŃenilor, iar aceştia din urmă pot influenŃa, prin votul lor, alegerile politice ale
Parlamentului European.
- Pe primul loc printre aceste motive „europene” , 19% consideră, aşadar,
că exprimarea votului lor la alegerile europene poate aduce o schimbare.
Această idee este deosebit de răspândită în Suedia, ocupând chiar locul
al doilea printre motivele invocate.
- În al doilea rând, 16% dintre europeni au votat deoarece sunt „ în
favoarea Uniunii Europene” . Este vorba, prin urmare, de un vot de
„sprijin” . Trebuie subliniat faptul că alegătorii români şi cei slovaci, care
s-au prezentat în număr mic la urne, sunt cei mai numeroşi care invocă
acest argument (27% în ambele Ńări).
- Pe urmă, 13% dintre alegători declară că s-au simŃit motivaŃi să voteze
deoarece se „simt europeni” . Numărul acestora este puŃin mai mare în
Ńările fondatoare ale Uniunii, Luxemburg (24%), Germania şi FranŃa
(23% în ambele Ńări) şi łările de Jos (18%).
- În sfârşit, celelalte motive europene care au favorizat votul sunt invocate
de un număr mult mai redus de votanŃi: 6% au declarat că au votat
deoarece Uniunea Europeană „ joacă un rol important în viaŃa lor” , 5%
deoarece se declară „ interesaŃi de afacerile europene” , iar 5% datorită
„ informaŃiilor primite în timpul campaniei” .
19 Campanie: „Votul dvs., exprimaŃi-l la alegerile pentru Parlamentul European din 7 iunie” .
EUROBAROMETRU special 320 Anchetă postelectorală
57/77
4/ Votul de nemulŃumire
Analiza rezultatelor demonstrează că votul de nemulŃumire, sub orice formă s-ar
prezenta, nu a fost exprimat decât în proporŃie foarte mică în cadrul acestui scrutin
european. Acesta poate lua diferite forme:
- Poate fi o nemulŃumire generală: contrar situaŃiei apărute odată cu
voturile de respingere exprimate la referendumurile organizate cu privire
la Tratatul constituŃional în FranŃa şi în łările de Jos20 şi cu privire la
Tratatul de la Lisabona în Irlanda21, doar 11% dintre votanŃi au exprimat
un vot de nemulŃumire, cu diferenŃe evidente între Ńări: nivelul acestei
nemulŃumiri a atins 28% în Ungaria şi 22% în Regatul Unit.
- Poate însemna un mod de a sancŃiona guvernul: acest tip de vot nu a
obŃinut decât 5% din opiniile exprimate, dar cu variaŃii semnificative.
Astfel, a fost invocat de 19% din alegătorii din Grecia, de 12% din cei
din Ungaria, de 11% de cei din FranŃa, dar numai de 1% din alegătorii
din Suedia şi din Slovenia şi de 2% dintre români.
- Poate viza sancŃionarea Uniunii Europene. Doar 2% dintre alegătorii din
întreaga Uniune Europeană au vizat acest scop.
20 Privind Tratatul constituŃional, în 2005. 21 Privind Tratatul de la Lisabona, în 2008.
*The other items have been chosen by 5% of the respondents or less.
QK4d What are the main reasons why you decided to go to vote on the European elections? (ROTATION - MAX. 3 ANSWERS)
Base: Europeans who did vote (43% of total sample)
Highest percentage by itemHighest percentage by country
Lowest percentage by itemLowest percentage by country
EUROBAROMETRU special 320 Anchetă postelectorală
59/77
Analiză sociodemografică
În general, analiza motivaŃiilor votului în funcŃie de profilul sociodemografic al
respondenŃilor indică puŃine diferenŃe semnificative. Cu toate acestea, anumite
motivaŃii trebuie subliniate, în special cele legate de vârsta respondenŃilor, de nivelul
de studii şi, în mod logic, de atitudinea faŃă de Uniune.
Dacă, în ceea ce priveşte datoria civică, se remarcă puŃine diferenŃe, votul „sistematic”
este invocat într-o mai mare măsură de persoanele în vârstă, care au o experienŃă
electorală mai îndelungată (43%), decât de către cei mai tineri (28% dintre
respondenŃii din grupa de vârstă 18-24 de ani).
Sentimentul că votul exprimat poate aduce o schimbare este puŃin mai pregnant în
rândul alegătorilor cu un nivel ridicat de studii (21% dintre cei care şi-au finalizat
studiile după împlinirea vârstei de 19 ani, faŃă de 16% dintre cei care au părăsit şcoala
înainte de 16 ani). Este, de asemenea, interesant de constatat că acest motiv este
invocat într-o măsură puŃin mai mare de către alegătorii care îşi amintesc de campania
de încurajare a participării la vot. Acest lucru ar putea demonstra că aceste
acŃiuni de comunicare au totuşi efect, chiar dacă unul moderat.
În sfârşit, putem semnala faptul că 18% dintre votanŃii care nu se simt cetăŃeni
europeni au votat pentru a-şi exprima nemulŃumirea (faŃă de, să ne amintim, 11% din
totalul votanŃilor).
EUROBAROMETRU special 320 Anchetă postelectorală
60/77
3.3 Principalele mize care au influenŃat decizia alegătorilor - Criza economică şi şomajul, elemente predominante în decizia alegătorilor - Fără a constitui o surpriză şi confirmând astfel concluziile diferitelor anchete
preelectorale22, criza economică şi-a manifestat pe deplin influenŃa asupra scrutinului
european. RugaŃi să invoce principalele mize care i-au determinat să voteze23,
alegătorii menŃionează pe primul loc, la mare distanŃă de celelalte aspecte, motivele de
ordin economic (41%) şi şomajul (37%).
În schimb, subiectele referitoare la competenŃele instituŃiilor Uniunii (19%) şi aspectele
de ordin social şi societal nu sunt menŃionate decât în proporŃie mult mai mică.
De altfel, este interesant de remarcat faptul că un număr relativ semnificativ de
alegători au menŃionat diferitele mize europene imediat după cele de natură
economică: rolul Uniunii Europene pe scena internaŃională (22%) precedă, astfel,
nesiguranŃa (18%), imigraŃia (16%) şi lupta împotriva schimbărilor climatice (16%).
ComparaŃie pe grupe de Ńări În timp ce, în ceea ce priveşte motivele care au determinat participarea la vot a
alegătorilor, existau foarte puŃine diferenŃe între cele 15 Ńări care au participat la
alegerile europene înainte de 2004 şi cele 12 Ńări care au participat, la rândul lor, la
aceste alegeri din 2004/2007, aceste diferenŃe sunt destul de semnificative în privinŃa
mizelor care au influenŃat alegerea votanŃilor. Creşterea economică (52% în cele 12
noi state membre, faŃă de 39% în celelalte 15 state), viitorul pensiilor (36%, faŃă de
19%) şi agricultura (23%, faŃă de 9%) au jucat un rol mai important pentru alegătorii
din statele membre care au aderat cel mai recent la UE. Invers, puterea şi
competenŃele Uniunii (20%, faŃă de 13%), imigraŃia (18% în UE15, 6% în cele 12
state membre care au aderat cel mai recent) şi lupta împotriva schimbărilor climatice
(17%, faŃă de 11%) sunt teme care au influenŃat mai mult participarea alegătorilor din
cele 15 Ńări care organizaseră alegeri europene înainte de 2004.
În schimb, şomajul a cântărit la fel de mult în cele două grupe de Ńări (38% în cele 12
noi state membre, 37% în celelalte 15).
22 Eurobarometru special: The 2009 EP elections (Alegerile europarlamentare din 2009), publicat în aprilie 2009. Eurobarometru special: The 2009 European elections: expectations of the Europeans (Alegerile europene din 2009: aşteptările europenilor): http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/ebs/ebs_303_en.pdf 23 QK5T Care sunt motivele care v-au determinat să votaŃi la alegerile europene?
EUROBAROMETRU special 320 Anchetă postelectorală
61/77
QK5T : Care sunt motivele care v-au determinat să votaŃi la alegerile europene? În primul rând?
Mai sunt şi alte motive? Bază: europenii care au mers la vot (43% din eşantionul total)
UE27 UE15 (înainte de 2004)
+12 state membre
(începând din 2004)
DiferenŃă UE15 (înainte de 2004) –
cele 12 state membre începând din 2004
Creşterea economică 41% 39% 52% +13
Şomajul 37% 37% 38% +1
Rolul Uniunii Europene pe scena internaŃională
22% 23% 18% -5
Viitorul pensiilor 22% 19% 36% +17
Puterea și competenŃele instituțiilor europene
19% 20% 13% -7
NesiguranŃa 18% 18% 19% +1
InflaŃia şi puterea de cumpărare
18% 18% 20% +2
Lupta împotriva schimbărilor climatice
16% 18% 6% -12
ImigraŃia 16% 17% 11% -6
Valorile şi identitatea europeană
16% 16% 14% -2
Energia 13% 12% 17% +5
Moneda unică, euro 12% 12% 14% +2
Terorismul 11% 12% 8% -4
Agricultura 11% 9% 23% +14
EUROBAROMETRU special 320 Anchetă postelectorală
62/77
ComparaŃie în funcŃie de statele membre
Să analizăm mai amănunŃit rezultatele în funcŃie de Ńară, clasificând mizele
după cele trei tematici principale: mizele de natură economică, europeană şi,
în sfârşit, socială şi societală.
1/ Temele de ordin economic:
- Creşterea economică este, în mod logic, cu mult mai mult invocată în
Ńările cel mai grav afectate de criza economică. Astfel, în fruntea
clasamentului se află Bulgaria (63%), Irlanda (62%), Ungaria (59%) şi
Letonia (57%). La celălalt capăt al scării, acest criteriu este invocat
într-o măsură oarecum mai mică de britanici (23%), francezi (29%),
precum şi de finlandezi şi olandezi (31% în fiecare Ńară).
- Aşa cum am constatat, şomajul este menŃionat în egală măsură de
alegătorii din Ńările care au aderat recent şi de cei din cele mai vechi
state membre ale UE. Se observă totuşi câteva diferenŃe semnificative în
funcŃie de Ńară: în Spania, unde ocuparea forŃei de muncă a fost profund
afectată de criză, aproape două treimi dintre alegători invocă şomajul
(65%). Este şi cazul a 64% dintre irlandezi şi a 60% dintre greci. În
schimb, olandezii se disting în acest sens: doar 11% dintre aceştia
menŃionează acest aspect.
- InflaŃia completează acest triptic al problematicilor de natură economică,
cu 18% dintre opinii.
EUROBAROMETRU special 320 Anchetă postelectorală
63/77
Bază: europenii care au mers la vot (43% din eşantionul total)
EUROBAROMETRU special 320 Anchetă postelectorală
64/77
2/ Temele direct legate de Uniune:
Acestea ocupă până la urmă un loc onorabil, în urma problematicii de natură
economică, invocată de o mare parte din sufragii. Temele legate de Uniune sunt
invocate îndeosebi de alegătorii din cele 15 Ńări care au participat la alegeri înainte de
2004.
- Rolul Uniunii pe scena internaŃională a influenŃat decizia a aproape
un sfert dintre alegători (22%). Această temă este deosebit de
importantă pentru germani (33%) şi austrieci (29%), nefiind însă
menŃionată decât de 11% dintre alegătorii din Regatul Unit şi Irlanda şi
de 10% dintre cei din Spania şi Letonia.
- Chestiunea privind puterea şi competenŃele Uniunii este invocată de
19% dintre europenii care s-au prezentat la urne, dar de 36% dintre
austrieci şi de 33% dintre danezi. La polul opus, această temă nu este
invocată decât de 8% dintre letoni şi de 10% dintre polonezi.
- Identitatea şi valorile europene au jucat un rol în decizia luată de
16% dintre votanŃii din Uniunea Europeană. Dintre austriecii care au
votat, 33% au invocat acest aspect, urmaŃi de 4 Ńări unde acesta este
ales de aproape un sfert dintre votanŃi: Danemarca, Cipru, Slovacia şi
Finlanda (24% în fiecare caz). În schimb, această temă nu este
menŃionată decât de 6% dintre letoni, 7% dintre spanioli şi 9% dintre
britanici.
EUROBAROMETRU special 320 Anchetă postelectorală
65/77
3/ Temele sociale sau societale:
Acestea sunt dominate de chestiunea pensiilor, deosebit de pregnantă în cele 12 state
membre care au aderat începând cu 2004. Se observă câteva diferenŃe importante
între Ńări cu privire la unele dintre aceste aspecte:
- Valoarea pensiilor (22%) îi îngrijorează îndeosebi pe maghiari (49%),
pe români (48%) şi pe bulgari (43%). În schimb, nu pare să îi preocupe
prea tare pe suedezi, pe danezi (8% în fiecare caz) şi pe olandezi (6%).
- NesiguranŃa (18%) este invocată cu precădere de austrieci (45%), de
greci (40%) şi de danezi (36%). În schimb, această temă nu este
menŃionată decât în proporŃie de 5% în Malta, 7% în Estonia şi 9% în
Letonia şi Finlanda.
- Celelalte aspecte prezintă, la rândul lor, anumite diferenŃe semnificative
în funcŃie de Ńară.24
24 Pentru mai multe detalii, cititorul este invitat să consulte tabelele cu rezultatele complete, incluse în anexa la prezentul raport.
EUROBAROMETRU special 320 Anchetă postelectorală
66/77
Analiză sociodemografică În mod logic, mizele considerate esenŃiale pentru luarea deciziei de prezentare la vot
variază de la o categorie sociodemografică la alta.
Se poate sublinia, în special, faptul că şomajul constituie o miză care a jucat un rol
extrem de important în privinŃa participării respondenŃilor care şi-au întrerupt studiile
mai devreme (41%, faŃă de 30% dintre cei care şi-au continuat studiile până la vârsta
de cel puŃin 20 de ani).
Ceea ce este însă foarte logic este faptul că activitatea respondentului (scara de
ocupaŃii) determină cea mai mare diferenŃiere în acest sens: muncitorii (45%), adesea
afectaŃi de criză, şi şomerii (62%) invocă cel mai mult şomajul.
Un alt criteriu care a contribuit foarte mult la diferenŃiere îl reprezintă dificultăŃile
legate de achitarea facturilor: 57% dintre persoanele care se descurcă în general greu
din punct de vedere financiar au menŃionat şomajul, faŃă de 30% dintre cei care nu se
regăsesc niciodată efectiv într-o asemenea situaŃie.
De altfel, viitorul pensiilor a afectat într-o mai mare măsură decizia luată de
categoria respondenŃilor cu vârste mai înaintate (26% dintre persoanele de 55 de ani
şi mai mult) decât cea luată de persoanele mai tinere (11% dintre cei din grupul de
vârstă 18-24 de ani), pentru care acest lucru nu reprezintă, în mod firesc, principala
preocupare.
În schimb, în timp ce ponderea rolului Uniunii pe scena internaŃională atinge 22%
la nivelul Uniunii Europene, respondenŃii tineri par a fi deosebit de sensibili în acest
EUROBAROMETRU special 320 Anchetă postelectorală
67/77
sens: acest criteriu este invocat de 32% dintre studenŃi. Aceeaşi situaŃie se regăseşte
şi în rândul persoanelor cu funcŃii de conducere (de asemenea 32%).
QK5T What are the issues which make you vote to the European elections?Base : Europeans that voted (43% of total sample)
EUROBAROMETRU special 320 Anchetă postelectorală
68/77
3.4 Atitudinea faŃă de Europa şi influenŃa euroscepticismului
- Ataşamentul faŃă de Europa continuă să fie unul puternic, dar pierde teren.
Încrederea în instituŃiile europene sporeşte în mod considerabil - „ Eurofilia” resimŃită de aproape două treimi dintre cetăŃenii Uniunii Europene
a continuat să se manifeste din 2004 până în prezent.
În general, la nivelul tuturor afirmaŃiilor testate25, nivelurile de aderare sunt în mare
parte pozitive, dar se observă, totuşi, uşoare scăderi în cazul anumitor parametri.
25 Pentru fiecare din următoare afirmații, vă rog să-mi spuneți dacă mai degrabă corespunde sau mai degrabă nu corespunde cu atitudinea sau opinia dvs.
QK7 For each of the following propositions, please tell me if rather corresponds Or rather does not correspond to you attitude or opinion. - %
45%
46%
66%
69%
70%
93%
46%
50%
64%
64%
69%
91%
The European Parliament takes into account of the
concerns of citizens
You trust the European institutions
You feel you are a citizen of the EU
You feel attached to Europe
The membership of OUR COUNTRY) in the EU is a good thing
You feel you are a citizen of (OUR OWN COUNTRY)
EE2004 UE25
EE2009 UE27
EUROBAROMETRU special 320 Anchetă postelectorală
69/77
ComparaŃie în funcŃie de statele membre
Se remarcă mai multe diferenŃe semnificative între situaŃia din 2004 şi cea din
2009:
- Constatăm, în primul rând, o scădere a ponderii deŃinute de
ataşamentul faŃă de Uniunea Europeană. De la valoarea de 69% în
2004, a ajuns la 64% la nivelul întregii Uniuni Europene. Dacă în cele 12
noi state membre, scăderea nu este decât de 2 puncte procentuale
(66%, -2 puncte procentuale), aceasta este mult mai evidentă în
celelalte state (63%, -7 puncte procentuale).
- Beneficiile percepute privind apartenenŃa la Uniune (69%, -1 punct
procentual) - acest parametru cunoaşte, de asemenea, variaŃii
semnificative între vechile şi noile state membre ale Uniunii Europene:
se observă, într-adevăr, o scădere de 4 puncte procentuale în rândul
celor 15 şi o creştere de 13 puncte procentuale în cazul Ńărilor care au
aderat cel mai recent la UE.
- Sentimentul cetăŃeniei prezintă, de asemenea, o pondere oarecum în
scădere (64%, -2 puncte procentuale), însă este în continuare, cu toate
acestea, împărtăşit de majoritatea cetăŃenilor tuturor statelor membre,
cunoscând o creştere de 11 puncte procentuale în rândul Ńărilor nou
aderate la Uniunea Europeană.
- Încrederea în instituŃiile europene cunoaşte o creştere în 2009
(50%, +4 puncte procentuale), care se manifestă cu precădere în rândul
celor 12 Ńări care au aderat în 2004 şi în 2007 (+18 puncte procentuale).
- Sentimentul că preocupările cetăŃenilor europeni sunt luate în
considerare de Parlamentul European cunoaşte răspunsuri
divergente în rândul opiniei publice europene: 46% dintre europeni sunt
de această părere (+1 punct procentual faŃă de 2005), în timp ce 40%
sunt de opinie contrară. 45% dintre respondenŃii din UE15 împărtăşesc
această opinie (fără schimbare), în timp ce ponderea acestora este de
48% în cele 12 state membre care au aderat la UE începând cu 2004
(+3 puncte procentuale).
EUROBAROMETRU special 320 Anchetă postelectorală
70/77
În general, constatăm că diferenŃele s-au atenuat între cei nou veniŃi şi Ńările din
Europa celor 15, după cum se poate observa şi din tabelul de mai jos:
Pentru fiecare din următoarele afirmații, vă rog să-mi spuneți dacă mai degrabă
corespunde sau mai degrabă nu corespunde cu atitudinea sau opinia dvs. Alegerile europene din 2004 Alegerile europene din 2009
Răspunsuri «Da, mai degrabă da» UE25
UE15 (înainte
de 2004)
+10 state
membre începând din 2004
DiferenŃa UE15
(înainte de 2004) – cele 10
state membre începând din 2004
UE27
15 state membre (înainte
de 2004)
+12 state
membre înce-pând din
2004
Diferen-Ńa UE15 (înainte de 2004) – cele 12
state membre începând din 2004
Vă simŃiŃi ataşat de [łARA]
93% 93% 94% -1 91% 91% 92% -1
Calitatea [łARA] de stat membru în UE este un lucru bun
QK7.3 Pour chacune des propositions suivantes, dites-moi si elle correspond plutôt ou plutôt pas à votre attitude ou à votre opinion.
Vous vous sentez citoyen(ne) de l’UE
EUROBAROMETRU special 320 Anchetă postelectorală
73/77
- Creşterea interesului faŃă de rezultatele scrutinului este încurajatoare -
Interesul faŃă de rezultatele alegerilor, indiferent dacă vizează partidele învingătoare
sau numele deputaŃilor europeni, este un indicator al interesului general faŃă de
alegerile europene.
Pentru fiecare din următoarele afirmații, vă rog să-mi spuneți dacă mai degrabă
corespunde sau mai degrabă nu corespunde cu atitudinea sau opinia dvs.
Răspunsuri „ Da, mai degrabă da” Alegerile europene din 2004
Alegerile europene din 2009
UE25 UE27
Este foarte important pentru dvs. să ştiŃi ce partid politic a câştigat cel mai mare număr de deputaŃi la alegerile europene în (łARA DVS.)**
47% 50%
Este foarte important pentru dvs. să știţi ce candidaţi anume au fost aleși ca deputaţi europeni în (ŢARA DVS )*
43% 49%
* În 2004: „Este foarte important pentru dvs. să ştiŃi ce candidați anume au fost aleşi ca deputaŃi europeni la alegerile pentru Parlamentul European” ** „Este foarte important pentru dvs. să ştiŃi ce partid politic a câştigat cel mai mare număr de locuri la alegerile europene” Comparativ cu 2004, constatăm că interesul faŃă de rezultatele alegerilor europene la
nivel naŃional, fie că este vorba despre partidele învingătoare (50%, +3 puncte
procentuale), fie despre numele deputaŃilor europeni (49%, +6 puncte procentuale),
este în creştere26, cu precădere în rândul celor 12 state membre.
26 Această evoluŃie trebuie, cu toate acestea, să Ńină cont de modificarea denumirii rubricilor din chestionare, fapt care ar putea explica aceste schimbări.
EUROBAROMETRU special 320 Anchetă postelectorală
74/77
Aşa cum era de aşteptat, importanŃa acordată rezultatelor se manifestă cu mult mai
multă intensitate în rândul votanŃilor, care se interesează mai mult de un scrutin la
care au participat ei înşişi.
Participarea la alegerile europene din
2009
Răspunsuri „ Da, mai degrabă da” UE 27 A votat Nu a votat
Este foarte important pentru dvs. s ă şti Ńi ce partid politic a câ ştigat cel
mai mare num ăr de deputa Ńi la alegerile pentru Parlamentul
European în ( łARA DVS.)
50% 71% 30%
Este foarte important pentru dvs. s ă știți ce candida ți anume au fost
aleși ca deputa ți la alegerile pentru Parlamentul European în ( ȚARA
DVS )
49% 68% 29%
Faptul că se manifestă o creştere a voinŃei declarate a europenilor de a cunoaşte
rezultatele alegerilor constituie un rezultat important: putem considera, într-o oarecare
măsură, că aceasta relativizează dezinteresul aparent al cetăŃenilor Uniunii pentru
alegerile europene. DorinŃa de a cunoaşte rezultatele înseamnă o recunoaştere a
rolului important al Parlamentului European şi a faptului că deciziile luate de acesta pot
influenŃa viaŃa noastră cotidiană.
EUROBAROMETRU special 320 Anchetă postelectorală
75/77
CONCLUZII
Astfel cum am precizat în introducere, rata participării se ridică la 43%, ceea ce
reprezintă o scădere cu 2,5 puncte procentuale faŃă de 2004. Am arătat, de asemenea,
că această valoare medie ascunde realităŃi diferite.
Analiza amănunŃită a acestei anchete postelectorale ne face să credem că
absenteismul nu reprezintă o fatalitate. Într-adevăr, există mai multe elemente care
pot fi considerate drept semne încurajatoare în perspectiva viitoarelor alegeri europene
din 2014:
� Participarea continuă să scadă, desigur, dar trebuie, cu toate acestea, să
remarcăm faptul că scăderea este mai puŃin intensă decât cea observată în
perioada 1994-1999 sau 1999-2004. Este oare acesta începutul unei stabilizări
care precedă o revenire a tendinŃei ascendente a participării?
� Participarea a cunoscut o creştere semnificativă în noile state membre. Pentru
moment, această creştere rămâne destul de moderată, dar ar putea indica
începutul unei noi echilibrări a nivelului de participare între statele care au
aderat cel mai recent la UE şi celelalte. Acest lucru ne-ar putea face să ne
imaginăm un viitor electoral mai optimist.
� Un european din trei nu s-a prezentat la vot la alegerile europene, cu toate că
votase în cadrul precedentelor alegeri generale din Ńara sa. Nu este vorba
despre „profesionişti ai absenteismului” . Aceştia reprezintă, aşadar, un teren
foarte fertil, cu potenŃial „mobilizabil” pentru viitoarele alegeri europene.
� Analiza amănunŃită a absenteismului, în special a momentului în care europenii
au luat decizia de a nu merge la secŃiile de votare, este, de asemenea,
încurajatoare: pe de o parte, o proporŃie semnificativă a absenteiştilor (32%
dintre aceştia) s-a decis în zilele dinaintea scrutinului, respectiv chiar în ziua
alegerilor. Prin urmare, nu este vorba aici de un absenteism planificat sau
cântărit cu mult timp înainte. Putem, aşadar, considera că aceşti absenteişti de
ultim moment pot fi mobilizaŃi pentru viitoarele alegeri, cu condiŃia să fie
convinşi de importanŃa mizelor care sunt în joc la alegerile europene.
EUROBAROMETRU special 320 Anchetă postelectorală
76/77
� Analiza motivelor invocate de absenteişti pentru a-şi justifica alegerea indică
faptul că atitudinea faŃă de politică este cea care creează probleme, mult mai
mult decât sentimentele antieuropene. Absenteismul indică, înainte de
toate, neîncrederea faŃă de politică în general.
� De asemenea, putem observa că perioada de organizare a scrutinului (luna
iunie, în zile lucrătoare în anumite Ńări) are, fără îndoială, o influenŃă negativă
asupra ratei de participare. Modificarea calendarului de organizare a alegerilor
ar determina, poate, o stopare a creşterii absenteismului.
� În mod paradoxal, faptul că efectul campaniilor de încurajare a participării la
vot, despre care o mare parte dintre europeni îşi amintesc, pare a fi fost doar
unul limitat în ceea ce priveşte participarea poate fi, la rândul său, analizat în
mod favorabil: pe de o parte, deoarece faptul că aceste campanii au fost
memorate în foarte mare măsură arată că este posibil să se ajungă la un număr
foarte mare de europeni. Pe de altă parte, deoarece este, desigur, posibil să se
obŃină rezultate mai bune şi să se creeze, pentru 2014, campanii de comunicare
care vor ajunge la cunoştinŃa a cel puŃin tot atâŃia europeni, dar care vor
influenŃa într-o mai mare măsură motivaŃia alegătorilor potenŃiali.
� Sentimentul de a fi european, în special faptul de a se simŃi cetăŃean european,
precum şi avantajele percepute ale apartenenŃei la UE cunosc o creştere
semnificativă în statele membre care au aderat cel mai recent, ceea ce
atenuează întârzierea acestora în raport cu celelalte state în această privinŃă.
Acesta este un factor pozitiv şi încurajator, având în vedere legătura strânsă
dintre aceste elemente şi participare.
� În sfârşit, este evident faptul că situaŃia economică apăsătoare în care au fost
organizate alegerile a jucat, la rândul său, un rol în ceea ce priveşte
absenteismul. Pe viitor, relansarea economică – dacă se va întâmpla şi dacă va
fi percepută ca datorându-se în parte Uniunii Europene – ar putea să favorizeze
înŃelegerea caracterului indispensabil al acŃiunii colective a celor 27 de state
membre într-o lume globalizată. Astfel, ne putem imagina că aceasta ar putea
determina o participare sporită la alegerile europene, cu condiŃia, desigur, ca
actorii instituŃionali şi politici, atât la nivel european, cât şi naŃional, să
EUROBAROMETRU special 320 Anchetă postelectorală
77/77
reuşească să le inspire europenilor rolul pozitiv pe care îl vor fi jucat în acest
sens.
Cu alte cuvinte, aceste puncte pozitive nu trebuie să mascheze aspectele mai sumbre
scoase în evidenŃă de prezenta anchetă, în special creşterea constantă a
absenteismului în majoritatea statelor membre care au participat la alegerile europene
organizate înainte de 2004, asociată unei scăderi a sentimentelor proeuropene în
aceste Ńări.
* * *
Există, aşadar, anumite mecanisme care pot permite inversarea tendinŃei şi
contracararea reducerii progresive a ratei de participare. InstituŃiile europene
au posibilitatea de a declanşa o parte dintre aceste mecanisme, încercând, de
exemplu, să-i convingă pe absenteişti de rolul pe care Uniunea îl poate avea
pentru a-i proteja împotriva crizei economice. Dar o reconciliere a europenilor
cu viaŃa politică nu poate fi realizată doar de către instituŃiile europene, un rol
esenŃial revenindu-le în acest sens şi instituŃiilor şi actorilor politici la nivel
naŃional.
Prin urmare, în ciuda unei noi creşteri a absenteismului, prezenta analiză a
alegerilor europene din iunie 2009 conferă motive reale pentru o atitudine
rezonabil de optimistă în ceea ce priveşte viitorul şi alegerile europene din