ANALIZA STRUCTURII ȘI DINAMICII RESURSELOR FINANCIARE PUBLICE DIN BUGETUL CONSOLIDAT AL ROMÂNIEI

1

Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi

FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR

TEMA 2: ANALIZA STRUCTURII ȘI DINAMICII

RESURSELOR FINANCIARE PUBLICE DIN

BUGETUL CONSOLIDAT AL ROMÂNIEI

AUTOR: IROFTE V. ANA-DIANA

GRUPA: 1321

DISCIPLINA: FINANȚE

2

CUPRINS

I. Introducere……………………………………………………………………………3

II. Structura resurselor financiare publice din bugetul de stat și din bugetele locale -

criterii și componente………………………………………………………………….4

III. Mutații în structura resurselor financiare publice din bugetul de stat în perioada

2010-2012………………………………………………………………………………7

IV. Mutații în structura resurselor financiare publice din bugetele locale în perioada

2010-2012……………………………………………………………………………..14

V. Concluzii………………………………………………………………………………20

VI. Anexa 1…………………………………………………………………………….…..21

VII. Anexa2………………………………………………………………………….………22

VIII. Anexa3………………………………………………………………………………….23

IX. Bibliografie……………………………………………………………….…………….24

3

INTRODUCERE

În zilele noastre, economia modernă este bazată mai mult pe tendința creșterii cât mai

rapide a necesarului de resurse comparativ cu posibilitățile de procurare a acestora.

Resursele reprezintă elemente care se regăsesc în bogăția unei țări. Resursele sunt

utilizate pentru diverse activități printre care enumerăm: consum, formare brută de capital și

export. Printre resursele materiale, valutare, informaționale și umane, un rol foarte important

îl constituie și resursele financiare.

Resursele financiare sunt reprezentate de totalitatea mijloacelor bănești cu scopul

realizării obiectivelor economice și sociale într-un interval de timp stabilit. Prin urmare,

resursele financiare publice sunt definite prin totalitatea mijloacelor bănești care sunt alocate

de catre autoritățile publice, pe baza unor reglementări, cu scopul de a îndeplini sarcinile ce

revin statului, asigurând pe plan financiar o bună funcționare a structurii organizatorice de tip

statal (centrale,locale,întreprinderi de stat ).

Cererea tot mai sporită de resurse financiare este stimulată în mare parte de creșterea

nevoilor sociale care se desfășoară într-un ritm mai intens, comparativ cu evoluția produsului

intern brut. Această cerere este determinată ,de asemenea, atât de nivelul cheltuielilor publice,

cât și de evoluția acestora.

În acest proiect vom analiza structura resurselor financiare publice din bugetul de stat

și din bugetele locale pentru a ne face o idee de ansamblu asupra situației economice din

România.

De asemenea, vor fi analizate mutațiile din structura resurselor financiare publice,

atât cele din bugetul de stat, cât și cele din bugetele locale, folosind tabele și grafice pentru a

realiza o comparație în perioada 2010-2012.

4

I. Structura resurselor financiare publice din bugetul de stat și din bugetele

locale-criterii și componente

Pentru realizarea în condiții optime a diferitelor activități ale unei entități, atât la

nivelul microeconomic, cât și cel macroeconomic, sunt necesare mai multe tipuri de resurse,

printre care enumerăm: financiare, materiale, informaționale și valutare.

Resursele financiare se împart în mai multe categorii, și anume:

Resursele financiare publice

RESURSE FINANCIARE PUBLICE BUGETARE

Resurse financiare ale administraţiei centrale

Resurse financiare ale administraţiilor locale

Resurse financiare ale instituţiilor publice

RESURSE FINANCIARE ALE ÎNTREPRINDERILOR ȘI INSTITUȚIILOR

Structura economică a veniturilor ține de:

a. Veniturile fiscale;

b. Veniturile nefiscale;

c. Veniturile curente;

d. Veniturilor din capital;

e. Încasarea din rambursarea împrumuturilor acordate.

Clasificarea resurselor financiare publice se face pe mai multe criterii, cum ar fi:

I.Clasificația funcțională - aceasta împarte resursele în două mari categorii: resurse

ordinare ( sau obișnuite) și resurse extraordinare.

Resursele ordinare sunt prezentate atât sub forma impozitelor, taxelor, contribuțiilor

obligatorii( suportate de persoane fizice sau juridice), cât și sub forma veniturilor

provenite de la întreprinderi și proprietăți din sectorul public.

Resursele extraordinare au caracter nepermanent, sunt resursele la care statul

apelează atunci când cele ordinare par a fi insuficiente acoperirii cheltuielilor publice

datorită ”unor fenomene sau situații economico-sociale neobișnuite, excepționale,

generatoare ale unor nevoi publice.”1

II.Clasificația economică reprezentată de:

1 Gheorghe Filip, Finanțe publice, Editura Junimea, Iași, 2010,p.150

5

Resursele fiscale sunt venituri cu caracter nerestituibil, stabilite de către stat și sub

prezentate sub forma impozitelor, taxelor și contribuțiilor la stat;

Resursele nefiscale sunt puse la dispoziția statului pentru extinderea capitalului

public și sunt reprezentate de penalizări, taxe, tarife, amenzi, redevențe etc;

”Resursele de trezorerie;

Resursele împrumutate pe termen mediu şi lung sunt acele împrumuturi

contractate pe termen mediu şi lung şi finanţarea deficitelor bugetare anuale;

Resursele din emisiunea de monedă.

III.Clasificaţia după nivelul administrativ

Resurse ale administraţiilor centrale

Resurse ale administraţiilor locale

Resurse ale asigurărilor sociale

IV.Clasificaţia bugetară

Resurse ale bugetului de stat

Resurse ale bugetelor locale

Resurse ale asigurărilor sociale de stat

Resurse cu destinaţie special

V.Clasificaţia după locul de provenienţă

Resurse interne ce provin de la persoane fizice,instituţii publice şi agenţi economic”2

Resurse externe reprezentate, în principal, de ” împrumuturile de stat externe

contractate la instituții financiare internaționale, la guvernele altor țări, la bănci cu

sediul în alte state, la orice deținători străini de capitaluri bănești. La acestea se adaugă

diferitele transferuri externe primite sub forma ajutoarelor nerambrusabile de la

organismele internaționale sau din partea altor state.”3

Structura sistemului bugetar public

În România, resursele financiare publice se structurează pe criterii economice

ținându-se seama de structura sistemului bugetar. Astfel spus, resursele financiare

publice ” se constituie și se gestionează printr-un sistem unitar de bugete, și anume:

bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul fondurilor speciale, bugetul

trezoreriei statului, bugetele instituțiilor publice autonome, bugetele instituțiilor publice

finanțate integral sau parțial din bugetul de stat, bugetele instituțiilor publice finanțate

integral din venituri proprii, bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate

sau garantate de stat și ale căror rambursare, dobânzi și alte costuri se asigură din fonduri

2 Suport curs,anul II profil ştiinţe economice,învățământ de zi, anul universitar 2012-2013, Autori: Bogdan

Zugravu şi Gheorghe Filip 3 Iulian Văcărel, Finanțe publice, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2007, p.355

6

publice și bugetul fondurilor externe neramburasabile, în condițiile asigurării echilibrului

financiar.”4

Fig. nr.1 Analiza sistemului bugetar

Sursa: Ştefura Gabriel, Proces bugetar public, Editura UAIC, 2007

Autoritățile publice centrale și locale, reprezentate prin insituțiile publice specializate,au

rolul de a administra în mod direct toate resursele financiare care datorită activității lor,

nemateriale ,nu pot realiza venituri suficiente pentru acoperirea cheltuielilor proprii. Toate

aceste resurse, denumite și bugetare se regăsesc, în principiu, în bugetul de stat sau în bugetul

diferitelor structuri administrativ-teritoriale, care împreună alcătuiesc sistemul bugetar al

unei țări.

Bugetul de stat este format dintr-o diversitate de venituri și cheltuieli, la care au contribuit atât

persoanele fizice, cât și juridice. Acesta reprezintă o legătură economică ce compensează o parte din

interesele naţionale şi intervine în procesul de repartiţie a bugetului, odată cu alcătuirea și distribuirea

unui venit concentrat.

Bugetul public este format dintr-un sistem de legături economice care sunt prezentate în

formă financiară şi reprezintă o urmare a repartiţiei fondului naţional.Aceste legături intervin

pe seama organizării şi distribuirii de venituri în maniera compensării anumitor avantaje ale

societăților publice.

4 Iulian Văcărel, Finanțe publice, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2007, p.355

Sistemul bugetar

Bugetul

de stat

Bugetele

locale

Bugetul

asigurărilor

sociale de

stat

Bugetul

asigurărilor

sociale de

sănătate

Bugetul

fondurilor

speciale

Bugetele

proprii ale

judeţelor

Bugetele

Consiliului

General al

Municipiului

Bucureşti

Bugetele

municipiilor

Bugetele

oraşelor

Bugetele

sectoarelor

Municipiului

Bucureşti

Bugetele

comunelor

7

Bugetele locale apar în repartiţia venitului naţional pe seama distribuirii şi organizării de

fonduri, exprimând anumite legături economice-financiare cu scopul de a îndeplini anumite

solicitări ale comitetelor locale.

Bugetele asigurărilor sociale de stat reprezintă o legătură economic financiară care

apare în repartiţia venitului naţional, în baza organizării şi distribuirii unui venit stabilit de stat

pentru a îndeplini diferite nevoi ale consumatorilor.

Bugetul asigurărilor sociale de sănătate reprezintă legături economice financiare

stabilite organizării şi distribuirii a unui venit specific cu scopul de a indeplini diferite nevoi

de sănătate.

Bugetul fondurilor speciale este constituit ”pe seama unor venituri fiscale de tipul

contribuțiilor și impozitelor indirecte cu afectație specială, precum și venituri nefiscale

stabilite în raport cu destinația fiecărui fond.”5

II. Mutații în structura resurselor financiare publice din bugetul de stat în

perioada 2010-2012

Analiza resurselor financiare publice în perioada 2010-2012.

Mutațiile în structura resurselor financiare publice din bugetul de stat vor fi analizate

cu ajutorul tabelelor și reprezentărilor grafice. Pe baza acestora vom face interpretările

corespunzătoare datelor prezentate în anexele atașate.

=mil lei=

2010 2011 2012

Venituri totale 68.050,7 79.371,2 87.171,5

Venituri curente

64.825,1

77.058,3 83.577,1

Venituri fiscale

56.305,1

69.527,7 75.615,8

5 Iulian Văcărel, Finanțe publice, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2007, p.356

8

Impozitul pe profit,

salarii, venit si

castiguri din

capital

14.460,1

15.604,1 18.685,9

Impozite si taxe pe

bunuri si servicii

41.222,4

53.227,9 56.202,2

Impozitul pe

comertul exterior

(taxe

vamale)

574,0

673,7 707,3

Venituri nefiscale

8.125,0

7.315,2 7.806,0

Sume de la UE in

contul platilor

efectuate

2.457,5

1.650,7 3.239,0

Tabel nr. 1: Bugetul de stat în perioada 2010-2012

Sursa: www.mfinante.ro

Graficul nr.1 : Veniturile totale din bugetul de stat în perioada 2010-2012

Graficul nr.2: Veniturile totale din perioada 2010-2012 exprimate în procente.

68.050,70

79.371,20 87.171,50

0,00

10.000,00

20.000,00

30.000,00

40.000,00

50.000,00

60.000,00

70.000,00

80.000,00

90.000,00

100.000,00

2010 2011 2012

Venituri totale

Venituri totale

29%

34%

37%

Venituri totale

2010 2011 2012

http://www.mfinante.ro/

9

Sursa: Ministerul Finanțelor Publice

Intrepretare: După cum se observă pe graficul de mai sus, veniturile totale în perioada 2010-

2012 au crescut semnificativ de la an la an, în ciuda faptului că situația economică a României

nu a fost una tocmai favorabilă. Anul 2011 a avut o creștere de 5% față de anul precedent, iar

anul 2012 a înregistrat o creștere de 3% față de anul anterior.

Principalele 5 mari categorii de resurse financiare publice, pe care le putem observa și în

tabelul de mai jos, sunt:

Veniturile curente;

Veniturile fiscale;

Veniturile nefiscale;

Veniturile de capital;

Împrumuturi din rambursarea împrumuturilor acordate

2010 2011 2012

Venituri curente 64.825,1 77.058,3 83.577,1

Venituri fiscale 56.305,1 77.058,3 75.615,8

Venituri nefiscale 8.125,0 7.315,2 7.806,0

Venituri din capital 282,6 275,6 306,4

Împrumuturi din

rambursarea

împrumuturilor

acordate

6,3

1.1 4,7

Tabelul nr.2 : Modificarea veniturilor din bugetul de stat în perioada 2010-2012


Veniturile curente reprezintă cea mai mare pondere în clasificația bugetară. Acestea

variază de la an la an, prezentând creșteri semnificative pentru perioada 2010-2012.

În graficul realizat mai jos se pot observa variațiile veniturilor curente din bugetul de

stat pe parcursul celor 3 ani, respectiv 2010, 2011, 2012.

10

Graficul nr.3 : Analiza veniturilor curente din bugetul de stat în perioada 2010-2012

Graficul nr.4 : Analiza veniturilor curente din bugetul de stat în perioada 2010-2012

exprimate în procente.


Interpretare: În anul 2011 veniturile curente au crescut într-o proporție de 5% față de anul

anterior, iar în anul 2012 acestea au întregistrat o creștere de 3% față de anul 2011, puțin mai

mică față de anul 2011 raportat la 2010.

Veniturile fiscale reprezintă veniturile care nu se pot restitui (impozite –

directe,indirecte), acestea fiind stabilite de către stat.

64.825,10

77.058,30 83.577,10

2010 2011 2012

Venituri curente

Venituri curente

29%

34%

37%

Venituri curente

2010 2011 2012

2010 2011 2012

56.305,10

69.527,70 75.615,80

Venituri fiscale

Venituri fiscale

28%

34%

38%

Venituri fiscale

2010 2011 2012

11

Graficul nr.5: Veniturile fiscale ale bugetului de stat în perioada 2010-2012, respectiv

reprezentarea în procente a acestora(partea dreaptă).


În graficele de mai sus se observă, de asemenea, o creștere semnificativă de la an la an, a

veniturilor fiscale. Din anul 2010 până în anul 2011 acestea au crescut cu 6%, iar în anul 2012

s-a întregistrat o creștere de 4% față de anul anterior ceea ce arată o situație pozitivă asupra

economiei țării noastre.

Graficul nr.6 : Analiza veniturilor fiscale din bugetul de stat în perioada 2010-2012


Impozitul pe profit, salarii, venit și câștiguri din capital a întregistrat creșteri semnificative pe

parcursul celor 3 ani, în mod deosebit în perioada 2011-2012.

Impozitele și taxele pe bunuri și servicii au avut o tendința de creștere ,aceasta fiind și una din

măsurile de austeritate datorate crizei economice.

14.460,10

4,5

41.222,40

395

15.604,10

-0,5

53.227,90

215,4

18.685,90

0,4

56.202,20

155,2

Impozitul pe profit, salarii,venit și

caștiguri din capital

Impozite si taxe pe proprietate

Impozite si taxe pe bunuri si servicii

Contributii de asigurari

Venituri fiscale

2010 2011 2012

12

Graficul nr.7 : Analiza veniturilor fiscale din bugetul de stat

Sursa: Ministerul finanțelor

Din punct de vedere al ponderii principalelor categorii de impozite în totalul veniturilor

încasate, creșteri semnificative au fost pentru impozite și taxe pe bunuri și servicii, ca urmare

a creșteri de la an la an, a veniturilor din TVA și accize.

Graficul nr.7: Analiza impozitului pe comerțul exterior (taxe vamale) din bugetul de stat

Sursa: Ministerul Finanțelor

După cum observăm, impozitul pe comerțul exterior a crescut de la an la an cu 1% începând

din 2010 până în anul 2012 ceea ce indică o creștere continuă a comerțului exterior.

-10.000,00

0,00

10.000,00

20.000,00

30.000,00

40.000,00

50.000,00

60.000,00

2010

2011

2012

2010 29%

2011 35%

2012 36%

Impozitul pe comertul exterior(taxe vamale)

574 673,7 707,3

2010 2011 2012



13

Graficul nr.8: Veniturile nefiscale din bugetul de stat


Conform graficulul nr.8, în anul 2010, veniturile nefiscale au înregistrat cea mai mare

valoare din cei 3 ani, respectiv 8.125 mil lei. În anul 2011 s-a realizat o scădere a acestora față

de anul anterior de 4%. Anul 2012 a adus o creștere a veniturilor nefiscale de 3% față de anul

2011,respectiv 8.125 mil lei.

Graficul nr 9: Analiza sumelor de la UE în contul plăților efectuate din bugetul de stat în

perioada 2010-2012

Graficul de mai sus prezintă fluctuații mari a sumelor primite de la UE în contul plăților

efectuate din bugetul de stat. Acestea au scăzut în 2011 cu 10% față de 2010, urmând ca mai

apoi , în anul 2012, să crească cu 21% față de anul anterior, creând astfel o situație favorabilă.

2010 2011 2012

8.125,00

7.315,20

7.806,00

Venituri nefiscale

Venituri nefiscale

2010 35%

2011 31%

2012 34%

Venituri nefiscale

33%

23%

44%

Sume de la UE in contul platilor efectuate

2010 2011 2012

14

Veniturile de capital reprezintă veniturile realizate în urma vânzării unor bunuri din capitalul

public cum ar fi:

Venituri din vânzarea unor bunuri ale statului;

Venituri din exploatarea instituţiilor publice;

Venituri din exploatarea stocurilor de la rezervele materiale.

Graficul nr. 10: Analiza veniturilor de capital din bugetul de stat în perioada 2010-2012

Veniturile de capital au înregistrat în anul 2011 o scădere de 1% față de anul 2010. În anul

2012 acestea au crescut în proporție de 3% față de anul 2011.


III. Mutații în structura resurselor financiare publice din bugetele locale în

perioada 2010-2012

În continuare vom analiza asemenea ca și în partea a II –a a proiectului, mutațiile din

structura resurselor fianciare publice, însă de această dată ne raportăm la bugetele locale,

având ca perioadă de referință același interval de timp, respectiv anii 2010-2012. Vom folosi

grafice pentru comparații și se vor face interpretările corespunzătoare fiecărui grafic, după

caz.

-mii lei-

Denumire indicatori 2010 2011 2012

Venituri-Total 50.018 51.858 53.441,7

282,6

275,6

306,4

2010 2011 2012

Venituri de capital

Venituri de capital

15

Venituri curente 41.892 42.171 44.567,3

Venituri fiscale

34.524

33.023 34.447,9

Impozit pe venit, profit şi câştiguri

din capital

14.466

14.502 14.097,0

Impozitul pe profit 24,3 19,9

29,8

Impozitul pe salarii si venit 14.425

14.468

4.055,2

Alte impozite pe venit, profit si

castiguri din capital

16,0

13,5 12,0

Impozit şi taxe pe proprietate 3.797

3.976

4.060,0

Impozit şi taxe pe bunuri şi servicii

16.129

14.414

16.162,2

Alte impozite şi taxe fiscale 132,0 129,9

128,7

Taxa pe utilizarea bunurilor,

autorizarea utilizarii bunurilor sau pe

desfasurarea de activitati

1.093

1.194 1.197,2

TVA 14.982

13.175 14.929,7

Venituri nefiscale 7.367

9.147 10.119,4

Venituri din capital 294,6 396,8 274,4

Donatii 209,2 99,6 72,0

Operaţiuni financiare 2,0

Încasări din rambursarea împrumuturilor

acordate

2,0

Subvenţii 5.340 5.672 4.654,3

Tabelul nr.3 : Structura resurselor bugetelor locale pe perioada 2010-2012

Sursa:Ministerul Finanţelor

1.Veniturile bugetelor totale din România în perioada 2010-2012 au crescut semnificativ de

la an la an, după cum se poate observa și în graficul nr.11 (jos). La această creștere

semnificativă a contribuit atât statul român prin măsurile de austeritate impuse, cât și sumele

alocate de către Fondul Monetar Internațional pentru a sprijini economia țării.

16

Graficul nr.11: Analiza veniturilor totale în perioada 2010-2012


2. Veniturile curente, precum se poate observa în graficul nr.12 de mai jos, prezintă o

evoluție pozitivă pe parcursul întregii perioade. În anul 2012 acestea au avut o pondere cu 2%

mai mare față de anul anterior. Anul 2011 a întregistrat o creștere de doar 1% față de anul

2010.

Graficul nr.12 : Analiza veniturilor curente din bugetele locale în perioada 2010-2012


2010 2011 2012

50.018,30

51.858,20

53.441,70

Veniturile totale

Veniturile totale

32%

33%

35%

35%

Venituri curente

2010 2011 2012

17

3.Veniturile fiscale sunt reprezentate de impozitele pe profit,accize,impozitele pe veniturile

din salarii, pe veniturile din dividende de la societăţile comerciale,impozit pe veniturile

realizate din activităţile de expertiză contabilă, TVA.

Graficul nr.13 : Veniturile fiscale din bugetele locale în perioada 2010-2012


După cum se observă și în graficul de mai sus, anul 2011 a înregistrat o scădere a veniturilor

fiscale, urmând ca în anul 2012 să se redreseze ajungând la o valoare de 34.447,90 mil lei.

Din categoria resurselor financiare face parte și impozitul pe profit, care în perioada 2010-

2012 a variat de la un an la altul,având o scădere în anul 2011,dar redresându-se în anul 2012

datorită măririi taxelor locale și actualizării ratei inflației, precum este prezentat și-n graficul

nr.14 de mai jos.

Graficul nr.14 : impozitul pe profit din bugetele locale în perioada 2010-2012

34.524,30

33.023,90

34.447,90

2010 2011 2012

venituri fiscale

venituri fiscale

24,30

19,90

29,80

2010

2011

2012

impozit pe profit

impozit pe profit

18


4.Veniturile nefiscale – o parte o constituie vânzările din bunuri și servicii și o altă parte este

reprezentată de veniturile din proprietate (venituri din concesiuni şi închirieri,venituri din

dividende şi venituri din dobânzi ).

Graficul nr. 15: Venituri nefiscale din bugetele locale în perioada 2010-2012


Consform reprezentării grafice de mai sus, veniturile nefiscale au înregistrat în anul 2012

valoarea cea mai mare, comparativ cu anii 2010 și 2011. În anul 2010 s-a înregistrat o scădere

semnificativă în mod special față de anul 2012, urmând ca în anul 2012 să se redreseze

ajungând la valoarea de 10.119,40 mil lei.

5.Veniturile de capital

7.367,60

9.147,70 10.119,40

2010 2011 2012

Venituri nefiscale

Venituri nefiscale

294,6

396,8

274,4

2010 2011 2012

Venituri din capital

Venituri din capital

19

Graficul nr. 16: analiza veniturilor de capital din bugetele locale în perioada 2010-2012


Așa cum reiese și din grafic, anul 2011 a înregistrat ponderea cea mai mare a încasărilor, cu o

valoare de 396,8 mil lei, comparativ cu anul 2010 și 2012,iar anul 2012 prezintă ponderea cea

mai mică a veniturilor încasate, cu o scădere destul de mare față de anul 2011.

Graficul nr.17: Sume de la UE în contul plăților efectuate în perioada 2010-2012

Sursa : Ministerul Finanțelor

Comparativ cu anul 2010, anul 2012 a înregistrat cea mai mare valoare, ajungând de la

2.279,90 mil lei, la 3.873,70 mil lei, o evoluție favorabilă. Anul 2011 prezintă de asemenea o

creștere majoră față de anul 2010.

2010 2011 2012

2.279,90

3.517,80 3.873,70



20

CONCLUZII

În acest proiect s-a analiza structura resurselor financiare publice din bugetul de

stat și din bugetele locale, respectiv mutațiile care au loc atunci când intervin diverși factori

care, după cum s-a observat, aceștia pot influența evoluția resurselor financiare publice fie

pozitiv, fie negativ.

Elaborarea acestui proiect m-a ajutat să pot asimila mai ușor cunoștințele dobândite

la cursuri, să dobândesc noi informații și să-mi fac o idee de ansamblu asupra economiei

României, care chiar dacă în prezent nu are o situație economică favorabilă, reușește să

mențină o creștere a veniturilor totale atât în bugetul de stat,cât și în bugetul centralizator al

unităților administrativ teritoriale.

21

ANEXA 1

22

ANEXA 2

23

ANEXA 3

24

BIBLIOGRAFIE

1. Gheorghe Filip, Finanțe publice, Editura Junimea, Iași, 2010

2. Suport curs,anul II profil ştiinţe economice,învățământ de zi, anul universitar 2012-2013,

Autori: Bogdan Zugravu şi Gheorghe Filip

3. Ștefura Gabriel, Proces bugetar public, Editura UAIC, 2007

4. Iulian Văcărel, Finanțe publice, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2007

5. Buletinul MFP - http://www.mfinante.ro/execbug.html?pagina=buletin

6. Clasificația Indicatorilor Privind Bugetul De Stat, Ordinul MFP nr. 1954/16.12.2005

7. Rapoarte şi analize ale Consiliului Fiscal http://www.consiliulfiscal.ro/

8. www.adevarul.ro

9. Anuarul statistic al României www.insse.ro

http://www.mfinante.ro/execbug.html?pagina=buletin

http://www.consiliulfiscal.ro/

ANALIZA STRUCTURII ȘI DINAMICII RESURSELOR FINANCIARE PUBLICE DIN BUGETUL CONSOLIDAT AL ROMÂNIEI

Documents