CUPRINS INTRODUCERE ........................................ ............................................... 2 CAPITOLUL I - POLITICA DISTRIBUŢIEI, COMPONENTĂ A MIXULUI DE MARKETING 1.1. Rolul distribuţiei în mixul de marketing .......................................... .. 4 1.2. Caracterizarea şi particularităţile canalelor distribuţiei ...................... 8 1.3. Strategiile distribuţiei ....................................... .................................. 16 CAPITOLUL II - PREZENTAREA S.C. VEL PITAR S.A. 2.1. Scurt istoric şi obiectul activităţii societăţii ........................................ 23 2.2. Organizarea companiei .......................................... .............................. 26 1
84
Embed
Analiza Mixului de Marketing La Firma SA Vel Pitar SA
Analiza Mixului de Marketing - politica de distributie
Welcome message from author
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Lăţimea canalului de distribuţie7 este determinată de numărul
unităţilor prin care se asigură distribuirea unui produs în cadrul aceleaşi etape
de pe circuit. Spre exemplu, pentru produsele de panificaţie şi legume-fructe,
canalul de distribuţie este mult mai „lat” la nivelul comerţului cu amănuntul.
Dimensiunea canalului de distribuţie este mai mare în cazul bunurilor de
consum comparativ cu bunurile de utilizare productivă şi, de asemenea, mai
mare în partea inferioară unde produsele se difuzează la consumator prin
nenumărate puncte de vânzare.
Adâncimea canalului de distribuţie se referă la gradul în care acesta
asigură penetraţia şi apropierea produselor de locurile efective de consum. La 7 Pistol Gheorghe (coord)- Marketing, Ed. Independenţa Economică, Piteşti, 2001, pag 82.
11
Producător Comerciant cu amănuntul
Consumator
Producător Comerciant curidicata
ConsumatorComerciant cu amănuntul
ProducătorComerciant
de gros specializat
Comerciant cu
amănuntul
Consu- mator
Comerciant de gros
generalist
bunurile de larg consum, canalul de distribuţie este mai adânc, aceste produse
fiind aduse până în apropierea domniciliului consumarotului, de exemplu în
cazul comerţului prin corespondenţă, prin case de comenzi sau pe bază de
abonament sau desfacerea laptelui la domniciliu. Tot canale de distribuţie
adânci constituie şi cele care încorporează reprezentanţe proprii pe pieţele
externe, acestea situându-se foarte aproape de consumatorii străini ai
produselor.
În continuare, voi prezenta diferite canale de distribuţie şi anume
canalele cel mai des folosite pentru distribuţia bunurilor de consum şi a
bunurilor de utilizare productivă (fig. nr: 1.2.).
Fig. Nr: 1.2. Reprezentarea diferitelor canale de distribuţie
a) Canale de distribuţie a bunurilor de consum
Canal fără
Canal cu 1
Canal cu 2
Canal cu 3
b) Canale de distribuţie a bunurilor de utilizare productivă
Canal 1
Canal 2
Canal 3
Canal 4
Sursa: Enache Elena (coord), Asandei M, Morozan C, Ciochină I, Iordache C- Marketing, Ed.Independenţa Economică, Piteşti, 2008, pag 189.
Un canal de distribuţie, în mod obişnuit, reflectă deplasarea produselor
într-un singur sens, de la producător la consumator, dar există, însă şi canale
12
PRODUCĂTOR
CONSUMATOR
Detailist
DetailistAngrosist
DetailistAngrosist Angrosist
PRODUCĂTOR
CONSUMATOR
Distribuitor industrial
Reprezentanţa
Filiale de vânzare
inverse. O parte din autori de specialitate consideră că inversarea fluxului
materialelor din cadrul unui canal de distribuţie creează mari dificultăţi, dar
renunţarea la canalele inverse nu este suficient susţinută din punct de vedere
financiar. Este vorba de reciclarea deşeurilor solide, valorificarea utilajelor
scoase din uz de către producători şi recuperarea ambalajelor.
Totalitatea canalelor de distribuţie formează reţeaua canalelor, care
împreună cu reţeaua logistică (depozite, rute de transport) formează reţeaua
de distribuţie8. Aceasta din urmă trebuie considerată nu ca o simplă sumă
aritmetică de canale şi suporturi logistice; toate componentele sale se găsesc
într-o permanentă şi strânsă interdependenţă. Această optică este
indispensabilă iniţierii şi desfăşurării unei distribuţii eficiente.
În continuarea lucrării, voi aborda într-o optică restrânsă, o serie de
caracteristici specifice bunurilor şi serviciilor precum şi ale pieţelor, ce
justifică existenţa unor particularităţi în ceea ce priveşte sistemul de
distribuţie. Asemenea particularităţi apar în cazul bunurilor de utilizare
industrială în raport cu cele de consum personal, al produselor de sortiment
simplu faţa de cele de sortiment complex, al celor cu grad ridicat de
tehnicitate, produselor noi, al serviciilor faţă de produse, al distribuţiei pe
piaţa externă faţă de ce de pe piaţa internă.
Bunurile de utilizare industrială. Furnizorii de bunuri destinate
utilizării industriale au relativ puţine posibilităţi de alegere a canalelor de
distribuţie, ca urmare a numărului mic de cumpărători, precum şi a
concentrării lor în anumite zone geografice. Modalitatea cea mai frecvent
întâlnită, şi în acelaşi timp recomandată, de desfacere către consumatorul
industrial o constituie vânzarea directă, care permite efectuarea livrărilor şi a
serviciilor conexe în concordanţă cu cerinţele beneficiarilor. O lată metodă
constă în folosirea ca intermediari a unor baze de aprovizionare cu ridicata.
Prosdusele de sortiment simplu şi cele de sortiment complex. Spre
deosebire de produsele de sortiment simplu, cele de sortiment complex
necesită utilizarea într-o mai mare măsură a circuitului lung. În acelaşi timp,
produsele de sortiment complex sunt mai mult pretabile desfacerii prin
intermediul magazinelor specializate.
Produsele perisabile. Pentru produsele perisabile fizice sau morale
(cum este cazul articolelor de modă) deplasarea de la producător la
consumator trebuie accelerată la maxim, pentru astfel de produse fiind
utilizate, de regulă, canale scurte. Pentru produsele cu perisabilitate fizică,
intermediarii se selecţionează pe baza existenţei unei dotări tehnice speciale
de depozitare care să menţină neîntrerupt lanţul frigorific de la producător
până la consumator; pentru astfel de produse există deci posibilităţi mai
restrânse de alegere a canalelor. La articolele de modă se practică în mod
curent distribuţia selectivă şi chiar exclusivă, piaţa putând fi astfel mai bine
acoperită fără ajutorul intermediarilor.
Produsele cu grad ridicar de tehnicitate. Distribuţia acestor produse
trebuie realizată, în principal, pe circuite cât mai scurte. Este indispensabil ca
distribuţia unor astfel de produse să fie însoţită de asigurarea unei game
variate de servicii (consultaţii, demonstraţii, garanţie, depanare, etc).
Produsele noi. Pentru produsele noi se pot folosi cu succes canalele
deja utilizate pentru unele produse înrudite (de exemplu: folosirea de către
producătorii de televizoare a canalelor practicate pentru comercializarea
aparatelor radio), totuşi în numeroase cazuri, produsele noi pot reclama
dezvoltarea de canale no de marketing.
Prestările de servicii. Aşa cum s-a arătat multe din problemele legate
de transferul bunurilor se aplică şi în cazul serviciilor; de exemplu, în ceea ce
priveşte clientela, unităţile prestatoare de servicii au probleme asemănătoare
cu cele pe care le întâmpină unităţile de desfacere cu amănuntul.
14
Totuşi, trebuie precizat că atunci cănd un ofertant de servicii dezvoltă un
sistem de distribuţie pentru serviciile sale, el este preocupat numai de
transferul titlului de proprietate, nefiind implicate nici un fel de probleme de
distribuţie fizice de genul divizării loturilor, transportului sau depozitării.
Canalele de distribuţie pentru servicii sunt, în general, foarte simple
comparativ cu cele pentru produse, cele mai multe servicii fiind vândute
direct de la producător la consumator. Nu poate fi folosit nici un fel de
intermediar deoarece serviciul nu poate fi separat de persoana care-l vinde şi
în acelaşi timp nici nu este posibil să se folosească un reprezentant tangibil al
serviciului.
Distribuţia pe pieţele externe. Se realizează în cadrul unor condiţii de
mediu particulare faţă de cele ale pieţei interne, cum ar fi: existenţa unei
puternice concurenţe din partea celorlalţi participanţi la procesul de distribuţie
pe piaţa respectivă, legislaţia din cadrul pieţei vizate ( în legărută cu
posibilităţile de pătrundere pe piaţa respectivă, reglementările privind
comercializarea internă a mărfurilor). Datorită acestor condiţii, canalele de
distribuţie utilizate in cadrul pieţelor externe sunt mult mai complexe,
numărul intermediarilor între producător şi utilizatorul final fiind adesea mai
mare; în acelaşi timp, este de reţinut dificultatea deosebită a controlului pe
ultima porţiune a canalului de distribuţie. Canalele de distribuţie din ţările
exportatoare şi importatoare sunt puse în legătură, în multe cazuri, prin
activitatea inermediarilor internaţionali9.
Intermediarii internaţionali formează o categorie cu rol principal în
operaţiunile comerciale internaţionale, având caracteristici şi atribuţii care
uneori corespund în parte cu cele proprii mijlocitorilor de pe piaţa internă,
dar, de cele mai multe ori, acestea capătă un conţinut nou. În majoritatea
situaţiilor, aceşti mijlocitori se deosebesc între ei după atribuţiile ce le revin
(în domeniul pretului, promovării, informaţiilor de piaţa), gradul de 9 Prutianu Ştefan, Anastasiei Bogdan, Jijie Tudor – Cercetarea de marketing: studiul pieţei pur şi simplu, Ed. Polirom, Bucureşti, 2005, pag 246.
15
specializare, posibilităţile de control din partea celui care îl angajează şi
cheltuielile antrenate. Dezvoltarea strategiei de distribuţie pe piaţa
internaţională necesită cunoştinţe din domeniu şi intermediari care sunt
psecializaţi în lucrul cu pieţele străine.
1.3. Strategiile distribuţiei
Elaborarea oricărei strategii de afaceri presupune luarea în considerare
a trei elemente cheie: firma, clientul (consumatorul) şi concurenţa. Strategia
reprezintă modalitatea prin care firma se diferenţiază pozitiv de concurenţii
săi, utilizându-şi atuurile relative pentru o satisfacere mai bună a nevoilor
consumatorilor. Strategiile reprezintă metode de ansamblu utilizate pentru
atingerea obiectivelor propuse de firmă.
Strategia de distribuţie se constituie ca o componentă importantă a
strategiei de marketing, o continuare a strategiei de piaţă a întreprinderii. Între
acestea există relaţii complexe de interdependenţă, de influenţare reciprocă
(fig. nr: 1.3.). Strategia de piaţă oferă cadrul necesar orientării şi desfăşurării
activităţilor strategice ale distribuţiei, în timp ce aceasta din urmă constituie
un domeniu de realizare a obiectivelor strategice generale ale întreprinderii,
înscriindu-se, astfel, în efortul de marketing total.
Fig nr: 1.3. Interdependenţa dintre strategia de piaţă şi strategia de
• o reţea proprie de 157 de spaţii comerciale în marile oraşe din
România; acoperire naţională;
• 4600 de angajaţi;
• peste 2 milioane de clienţi zilnic.
Lunar, în medie, sunt produse aproximativ 10.000 tone panificaţie, 300
tone biscuiţi şi napolitane şi 14.000 tone produse de morărit.
Grupul Vel Pitar a schimbat modul în care, în România, se fac afacerile
în industria de morărit şi panificaţie, societatea investind masiv în tehnologii
moderne, inovatoare, ce ofer clienţilor produse de cea mai bună calitate.
Grupul Vel Pitar este, lider absolut din toate punctele de vedere: dimensiune,
acoperire geografică, cifră de afaceri, nivel de profit, număr de clienţi, nivelul
de implementare a tehnologiilor moderne şi respectarea normelor legislaţiei
europene.
Misiunea companiei Vel Pitar este de a oferi consumatorilor produse
de panificaţie de cea mai bună calitate prin intermediul unei sistem eficient de
producţie şi distribuţie, precum şi prin contribuţia specialiştilor firmei.
Vel Pitar recunoaşte importanţa specificului local ca o valoare
suplimentară în acţiunea sa de a oferi consumatorului produsele dorite, iar
fiecare dintre punctele de lucru ale grupului este lider de piaţă şi excelează în
unul sau mai multe produse, beneficiind de conceptul dezvoltat la nivel
naţional. Vel Pitar, companie românească aflată între liderii industriei
alimentare, desfăşoară activităţi la nivel naţional prin cele 12 puncte de
producţie fiind prezentă pe segmentele:
• panificaţie;
• morărit;
• biscuiţi;
• napolitane;
25
• paste făinoas;
• vânzare cu amănuntul.
S.C. Vel Pitar S.A. desfăşoară activităţi conform cu obiectul de
activitate aprobat de către acţionari, respectiv:
• Producerea şi comercializarea produselor de morărit;
• Producerea şi comercializarea produselor de panificaţie;
• Comercializarea en-gross şi en-detaille a mărfurilor;
• Vânzare cu amănuntul;
• Prestarea de servicii.
Având un obiect de activitate bazat în principal pe producţia de pâine,
S.C. Vel Pitar S.A. a înregistrat o creştere semnificativă a vânzărilor de pâine
în ultimii 4 ani.
Firma promovează valori fundamentale, cum sunt: integritate, loialitate,
responsabilitate, eficienţa, performanţa, etica, iar esenţa dezvoltării companiei
se bazează pe utilizarea eficientă a resurselor sale cu scopul de a obţine
produse sănătoase. Totodată, Vel Pitar este o companie transparentă şi
responsabilă, care se implică activ în viaţa comuniăţii. Angajaţii firmei
acţionează întotdeauna cu integritate şi corectitudine, iar iniţiativa personală,
creativitatea şi respectarea standardelor etice sunt la mare preţ în Vel Pitar.
Cu angajaţi de elită pregătiţi la nivel european şi printr-un sistem
eficient şi profesional de producţie şi distribuţie, Vel Pitar oferă clienţilor din
toată ţara produse de panificaţie şi morărit de calitate superioară, în acord cu
cerinţele legale şi de reglementare naţionale şi europene.
2.2. Organizarea companiei
Conducerea activităţii de marketing presupune previzionarea,
organizarea şi coordonarea ei cu celelalte activităţii ce se desfăşoară în cadrul
organizaţiei, dar şi antrenarea întregului personal la însuşirea şi adoptarea
opticii de marketing, precum şi controlul modului de înfăptuire a politicii de
26
marketing elaborată în întreprindere. Procesul complex de conducere a
activităţii de marketing înseamnă în primul rând, anticiparea evoluţiilor
posibile ale fenomenelor pieţii în anumite condiţii probabile, pentru o
perioadă de timp mai lungă sau mai scurtă, deoarece “a conduce înseamnă a
prevedea”.
Organizarea activităţii de marketing urmăreşte în esenţă16:
• stabilirea locului activităţii de marketing în structura organizatorică a
firmei;
• delimitarea atribuţiilor şi a relaţiilor pe care le are compartimentul de
marketing în cadrul structurii organizatorice;
• organizarea internă şi activitatea personalului de specialitate angajat.
Compania Vel Pitar este membră a grupului american de investiţii New
Century Holdings, unul dintre cei mai importanţi investitori străini din
România cu plasamente de peste 200 milioane de dolari. Grupul NCH are în
prezent deţineri în: industria electrotehnică, panificaţie, industria materialelor
de construcţii, servicii financiar-bancare, servicii financiare de capital,
proprietăţi imobiliare, fiind acţionar majoritar la multe companii din aceste
domenii.
Structura funcţională a S.C. Vel Pitar S.A. este prevăzută în
organigrama aprobată de AGA şi este formată din17 :
• Comisia de cenzori. Gestiunea societăţii este controlată de acţionari,
prin deciziile Adunării Generale şi de către Comisia de cenzori formată din
trei membrii care trebuie să fie acţionari ai S.C.Vel Pitar S.A. cu excepţia
cenzorilor contabili. Cenzorii verifică, în cursul exerciţiului financiar
gestionarea activelor fixe şi a activelor circulante, a portofoliului de efecte,
casa şi registrele societăţii şi informează Consiliul de Administraţie asupra
neregulilor constatate, iar la închiderea exerciţiului financiar controlează
16 Enache Elena (coord), Asandei M, Morozan C, Ciochină I, Iordache C- Marketing, Ed.Independenţa Economică, Piteşti, 2008, pag 205.17 www.velpitar.ro./Regulament de organizare şi funcţionare al S.C. Vel Pitar S.A.
27
exactitatea inventarului, verifică bilanţul, contul de profit şi pierdere, situaţia
fluxurilor de trezorerie, prezentând Adunării Generale a Acţionarilor un raport
scris.
• Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA). Adunările Generale ale
Acţionarilor sunt ordinare şi extrordinare. Adunarea Generală Ordinară a
Acţionarilor se întruneşte cel puţin o dată pe an, în maximum trei luni de la
închiderea exerciţiului financiar precedent. În cadrul ei se discută, aprobă sau
modifică bilanţul după ascultarea raportului administratorilor sau cenzorilor;
se aleg administratorii sau cenzorii şi se fixează remuneraţia cuvenită
acestora; se elaborează bugetul de venituri şi cheltuieli; se hotărăşte asupra
contractării de împrumuturi bancare şi se stabileşte nivelul garanţiilor băneşti
ale gestionarilor şi cenzorilor. Tot în cadrul acesteia se stabileşte nivelul
salariilor pentru personalul societăţii, pe categorii de calificare, în raport cu
studiile şi munca efectiv prestată şi se aprobă structura organizatorică a
societăţii.
Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor se întruneşte la
solicitarea Preşedintelui Consiliului de Administraţie şi ori de câte ori este
nevoie a se lua o hotărâre privind: prelungirea duratei societăţii, dizolvarea
societăţii, emisiunea de obligaţiuni sau orice altă modificare a contractului de
societate ori a statutului. Aceasta se poate întruni şi la cererea acţionarilor
reprezentând a zecea parte din capitalul social, dacă cererea cuprinde
dispoziţii ce intră în atribuţiile adunării. În acest caz adunarea va avea loc în
termen de o lună de la cerere.
• Consiliul de Administraţie. Consiliul de Administraţie are în
principal următoarele responsabilităţi : aprobă Regulamentul de Organizare şi
Funcţionare a societăţii, precum şi structura organizatorică, stabileşte tactica
şi strategia economică a societăţii, administrează proprietăţile imobiliare,
încheie sau reziliază contractele şi încheie orice alte acte juridice, verifică,
28
analizează şi stabileşte măsuri corespunzătoare pentru cazurile de depăşire a
plafonului de cheltuieli prevăzute de bugetul de venituri şi cheltuieli.
Noţiunea de “organizare” se referă la descompunerea unui fenomen,
proces, obiect în componentele sale cele mai simple şi analizarea acestora în
scopul încadrării lor într-un sistem organizatoric favorabil realizării
obiectivelor propuse18. Sistemul de organizare a întreprinderii moderne este
determinat de existenţa, acţiunea şi influenţele unui complex de factori
endogeni şi exogeni, obiectivi şi subiectivi, de durată sau conjuncturali.
Structura organizatorică a companiei Vel Pitar se prezintă în felul
următor:
- structura de conducere, care este reprezentată de ansamblul
persoanelor, compartimentelor, serviciilor precum şi relaţiile dintre acestea,
constituite astfel încât să asigure condiţiile necesare desfăşurării proceselor de
producţie.
- structura de producţie, reprezentată de ansamblul persoanelor,
serviciilor şi relaţiilor dintre acestea, ce se stabilesc în vederea realizării
directe a obiectului de activitate.
Fiind o companie complexă, care în câţiva ani şi-a extins activitatea în
peste 12 locaţii, S.C.Vel Pitar S.A. este organizată în direcţii şi
compartimente astfel19 :
• Direcţia tehnică şi de producţie este condusă de un director de
producţie care coordonează, îndrumă şi supraveghează activitatea din cadrul
sectorului mecano-energetic şi cel de producţie ale căror activităţi într-o
societate de producţie se întrepătrund.
• Direcţia economică este condusă de un director economic care are în
subordine economişti, contabili cu o bogată experienţă contabilă. Acest
departament se ocupă de înregistrarea şi evidenţierea tuturor fenomenelor
economice ce au loc în cadrul societăţii, iar prin analizele economice care se 18 Morega Dan Ilie – Economia firmei, Ed. Ager, 1994, pag. 41.19 www.velpitar.ro.
29
fac se obţin informaţii utile, în timp oportun, pentru luarea celor mai bune
măsuri decizionale de conducere a societăţii.
• Departamentul vânzări este condus de un director de vânzări care se
ocupă cu desfacerea produselor obţinute. Întreaga activitate comercială se
bazează pe rezultatele obţinute de Compartimentul de marketing. Acesta se
ocupă de prospectarea pieţei, luând măsurile ce se impun pentru cunoaşterea
şi îmbunătăţirea imaginii societăţii, pentru cunoaşterea şi implementarea
mărcii „Vel Pitar” pe piaţa internă.
• Departamentul resurse umane-salarizare. Se ocupă de recrutarea forţei
de muncă după criteriul competenţei profesionale, cât şi cu comensurarea
muncii depuse de fiecare angajat şi stimularea acestuia în vederea eliminării
timpilor morţi şi creşterii productivităţii muncii, dar fără a se neglija calitatea
muncii care se reflectă în rezultatele obţinute.
• Oficiul juridic. Veghează la respectarea legii, atât de către societate cât şi
de partenerii de afaceri, desfăşoară o activitate de prevenire a pagubelor şi
urmăreşte recuperarea debitelor.
2.3. Gama de produse a societăţii
Cu grijă deosebită pentru detalii, păstrând savoarea reţetelor
tradiţionale, Vel Pitar foloseşte materii prime de cea mai bună calitate,
ambalaje adaptate cerinţelor de igienă şi păstrării prospeţimii produselor o
perioadă cât mai îndelungată, specialişti calificaţi la standarde europene,
controlul strict al calităţii producţiei - toate pentru a oferi delicatese potrivite
gusturilor oricărui consumator. Dovadă o fac repetatele premii câştigate la
diverse concursuri de panificaţie şi patiserie de către echipele de specialişti
Vel Pitar.
Calitatea superioară a produselor, respectarea măsurilor de siguranţă
alimentară, ingredientele atent selecţionate fac ca peste 1,5 milioane de clienţi
din toată ţara să cumpere zilnic pâinea proaspătă Vel Pitar. Fiind un partener
30
important al marilor reţele de retail din România, Vel Pitar, prin echipele de
vânzări şi distribuţie, asigură prezenţa produselor sale în peste 10.000 puncte
de livrare din întreaga ţară.
Produsele Vel Pitar ajung la locaţiile de desfacere (supermarketuri,
hypermarketuri, magazine de dimensiuni mici şi mijlocii, reţeaua VP
Magassin) fie prin sistemul propriu de distribuţie (Vel Pitar beneficiază de un
parc auto format din aprox. 340 de maşini), fie prin intermediul partenerilor.
Strategia VP Magassin este axată pe trei direcţii principale:
1) acoperire naţională, dezvoltarea de noi concepte de magazine
specializate;
2) magazin de proximitate;
3) introducerea de servicii noi destinate clientilor.
Succesul este evident, în prezent reţeaua de retail a grupului Vel Pitar
numără 157 de unităţi în 10 dintre cele mai importante oraşe ale ţării.
Gama de produse a companiei Vel Pitar, se împarte în trei mari
categorii (panificaţie ambalată, panificaţie proaspătă şi produse de morărit),
acestea fiind la rândul lor divizate în mai multe subcategorii, din care se vor
prezenta grupele majore de produse oferite de liderul pieţei româneşti a
produselor de panificaţie.
1. Panificaţie ambalată. S.C. Vel Pitar S.A. şi-a diversificat an de an
gama de produse, venind în sprijinul cumpărătorilor cu produse noi, alături de
cele existente pe piaţă.
Începând cu anul 2004, societatea a realizat produse ambalate, precum:
pâine ambalată, biscuiţi, napolitane, rulade, miniprăjituri (tabel nr.2.1.), ce
sunt distribuite la nivel naţional, iar cele 12 centre de producţie Vel Pitar
furnizează comercianţilor din oricare colt al ţării toată gama de produse, de la
oricare dintre fabrici, livrarea făcându-se în maximum 24 ore de la primirea
comenzii.
31
Tabelul nr. 2.1. Clasificarea produselor de panificaţie ambalată
Denumirea grupei de produse Denumirea subgrupei de produse
Pâine
Specialităţi
Panificaţie ambalată Patiserie
Cofetărie
Semipreparate
Sursa : Nomenclatorul de produse al S.C.Vel Pitar S.A.
Panificaţia ambalată Vel Pitar are la bază utilizarea conceptului Keine
Touch. KeineTouch - produs neatins - este o tehnologie modernă care impune
un nou standard pentru produse de panificaţie. Pornind de la selectarea
tipurilor de făină şi continuând cu frământarea, dospirea, coacerea, răcirea şi
ambalarea, procesul este în întregime controlat de calculator. Pâinea este
ambalată în pungă sigilată, într-un mediu igienic, oferind garanţia că primul
care atinge produsul este doar consumatorul final.
a) Pâinea. Interesul crescând al S.C. Vel Pitar S.A. pentru grupa de
produse ambalate, a orientat tot mai mult cercetările spre produse cu aport
caloric, nutriţional crescut, sănătoase, uşor de consumat şi cu termen mare de
valabilitate (produse feliate, ambalate). Cele mai cunoscute mărci de pâine ale
gamei Vel Pitar, care au apărut în anul 2009 şi care sunt prezente şi astăzi prin
vânzarea lor remarcabilă, sunt: french toast clasic, french toast integral,
french toast graham şi french toast secară.
French Toast Clasic este un „produs cu gust deosebit, cu textură suplă
şi fină, caracterizat de simplitatea formei feliilor ce invită la creativitate astfel
încât oricine din familie, de la copii la bunici, poate deveni maestru în arta
pregătirii unui sandwich grozav”20 .
French Toast Integral, bogat în vitamine şi oligoelemente este
produsul care se adresează tuturor consumatorilor interesaţi de o nutriţie
20 www.velpitar.ro.- Gama de produse.
32
sănătoasă, precum şi celor preocupaţi de silueta lor. În raport cu pâinea
obţinută din făina albă, french toast integral are un conţinut dublu de
minerale, vitamine şi fibre.
French Toast Secară, cu un conţinut de fibre alimentare de 2 ori mai
mare decât pâinea obişnuită, bogat în substanţe minerale şi aducând un aport
energetic redus, “rezultat al amestecului de făină neagră, graham şi secară,
produsul nu poate să lipsescă de pe masa celor ce respectă obiceiurile
nutriţionale corecte”21 .
După cum se observă în tabelul nr.2.2., anual au apărut noi sortimente
de de pâine ambalată.
Tabelul nr. 2.2. Evoluţia sortimentelor de pâine ambalată