Analiza ISJ sem 1 2006 - 2007

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN MUREŞ

RAPORT - ANALIZĂ RAPORT - ANALIZĂ PRIVIND STAREA PRIVIND STAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI MUREŞEAN ÎNVĂŢĂMÂNTULUI MUREŞEAN

ÎN SEMESTRUL I ÎN SEMESTRUL I AL ANULUI ŞCOLAR 2006-2007AL ANULUI ŞCOLAR 2006-2007

- JUDEŢUL MUREŞ - - JUDEŢUL MUREŞ -

TG. MUREŞ, 6 MARTIE 2007TG. MUREŞ, 6 MARTIE 2007

1

R O M Â N I AMINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN MUREŞRO-540097 – Târgu Mureş - Str. Dr.Victor Babeş Nr.11

Tel. +40.265.213779 Fax: + 40.265.218473 – Web: www.edums.ro

ANALIZA STĂRII ÎNVĂŢĂMÂNTULUI MUREŞEAN- SEMESTRUL I AL ANULUI ŞCOLAR 2006-2007

Priorităţile şi direcţiile de dezvoltare a învăţământului pentru anii 2007-2008 sunt definite în documentele strategice ca fiind următoarele:

• asigurarea calităţii în învăţământ şi formare profesională, • promovarea descentralizării învăţământului preuniversitar, • îmbunătăţirea sistemului de finanţare a învăţământului, • dezvoltarea formării profesionale a personalului din învăţământ, • asigurarea egalităţii de şanse şi creşterea participării la educaţie, • informatizarea şcolilor din mediul rural, reformarea educaţiei timpurii, • dezvoltarea educaţiei permanente şi a formării profesionale continue. În perioada actuală şi în perspectivă, politica educaţională îşi propune, aşadar, o reformă sistemică

vizând componentele întregului sistem, cu accent pe calitate, echitate şi eficienţă. În contextul descentralizării învăţământului românesc, este necesară astfel şi o redefinire a

responsabilităţilor inspectoratului şcolar şi ale managerilor şcolari, un efort susţinut în direcţia definirii rolurilor personalului din învăţământ în vederea realizării unui sistem de învăţământ organizat, administrat şi finanţat conform rigorilor europene, în ceea ce priveşte asigurarea calităţii procesului instructiv-educativ, accesul liber şi deplin al tuturor copiilor şi tinerilor la actul educaţional, adecvarea ofertei educaţionale la interesele şi nevoile beneficiarilor direcţi şi indirecţi.

Pentru anul şcolar 2006-2007 activitatea coordonată de Inspectoratul Şolar Judeţean Mureş a urmărit realizarea de obiective, în acord cu direcţiile strategice ale M.Ed.C.:• realizarea planului managerial al Inspectoratului Şcolar pentru anul şcolar 2006-2007, în concordanţă cu

strategia M.Ed.C.;• organizarea activităţii în inspectorat şi în unităţile şcolare pentru începerea, desfăşurarea şi finalizarea

anului şcolar 2006-2007;• asigurarea caracterului stimulativ şi motivaţional al inspecţiei şcolare;• promovarea unui învăţământ diversificat care permite şi stimulează rute individuale de pregătire, care

încurajează competiţia şi favorizează înnoirea; un învăţământ cu standarde ridicate, compatibilizarea cu sistemele europene; un învăţământ orientat spre valori;

• stimularea interesului factorilor responsabili pentru îmbunătăţirea continuă a calităţii educaţiei, asigurând o percepţie clară şi în acelaşi timp o monitorizare a politicilor educaţionale la nivelul procesului de predare-învăţare;

• asigurarea coerenţei actului educaţional, în cadrul ciclului achiziţiilor fundamentale, ca bază pentru stadiile ulterioare de dezvoltare;

• prevenirea fenomenului de neşcolarizare şi abandon timpuriu, precum şi a unor comportamente deviante prin demararea unor studii de caz în rândul populaţiei şcolare şi a unor proiecte educative specifice;

• reconsiderarea inspecţiei şcolare prin deplasarea accentului de pe instituţia şcolară, pe individ, respectiv elevul şi cadrul didactic;

• reconsiderarea managementului din perspectiva egalizării şanselor;• aplicarea legislaţiei şcolare la toate nivelurile;

2

http://www.edums.ro/

• monitorizarea activităţii şi intervenţia, pe baza diagnozei şi a evaluării, pentru eficientizarea procesului educaţional;

• încurajarea iniţiativei pentru dezvoltarea instituţională a şcolii;• încurajarea şi sprijinirea participării la programele de (auto) formare continuă;• formarea unei culturi organizaţionale de tip reţea;• pozitivarea şi/sau eliminarea conflictelor;• asigurarea aplicării curriculumului naţional: trunchi comun, curriculum la decizia şcolii;• dezvoltarea parteneriatului cu comunitatea: autorităţi centrale, locale, familie, ONG, asociaţii, altele;• eficientizarea comunicării cu mass-media şi a activităţii promoţionale la toate nivelurile;• eficientizarea fluxului informaţional şi de comunicare.

Situaţia realizărilor la nivelul unităţilor de învăţământ din judeţul Mureş pe semestrul I al anului şcolar 2006-2007 este prezentată prin raportare la priorităţile învăţământului românesc:

I. REŢEAUA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR LA 15 SEPTEMBRIE 2006

I. A. ÎNVĂŢĂMÂNT DE STAT

Tipul unităţii de învăţământTotal unităţi

de învăţământ

Din care cu predare în limbile:R. M. R.M. R.G. R.M.G.

Grădiniţe 432 193 123 107 3 6Şcoli I-IV- arondate şcolilor I-VIII 197 115 64 18 0 0Şcoli I-VIII 219 95 39 81 0 4Şcoli ajutătoare I-VIII 2 0 0 2 0 0Licee şi grupuri şcolare 37 11 3 21 2 0Şcoli de Arte şi Meserii – unităţi independente 2 1 0 1 0 0Cluburi sportive şcolare – unităţi independente 2 0 0 1 0 1Palate şi cluburi ale elevilor 7 0 0 3 0 4TOTAL ÎNVĂŢĂMÂNT DE STAT: 898 415 229 234 5 15B. ÎNVĂŢÎMÂNT PARTICULARGrădiniţe 8 5 1 1 1 0Şcoli I-VIII 3 3 0 0 0 0Licee 1 1 0 0 0 0Şcoli postliceale 8 8 0 0 0 0TOTAL ÎNVĂŢĂMÂNT PARTICULAR: 20 17 1 1 1 0TOTAL GENERAL JUDEŢ A+B 918 432 230 235 6 15

I. B.SECŢII ÎN CADRUL UNITĂŢILOR DE BAZĂ – ÎNVĂŢĂMÂNT PREUNIVERSITARÎnvăţământ fără frecvenţă V-VIII 4 1 1 2 0 0Învăţământ liceal frecvenţă redusă 19 16 3 0 0 0Învăţământ profesional şi SAM 30 16 3 11 0 0Şcoli postliceale şi de maiştri 12 9 3 0 0 0Şcoli cu program integrat de artă 3 2 0 1 0 0Cluburi sportive şcolare 4 0 0 3 0 1Şcoli generale având clase cu program sportiv 9 7 0 2 0 0TOTAL JUDEŢ: 81 51 10 19 0 1

3

I. C. Populaţia preşcolară şi şcolară anul şcolar 2006- 2007 Nr.crt. Nivel de învăţământ Total copii

şi eleviDin care cu predare în limbile:

R. M. G. I. ÎNVĂŢĂMÂNT DE STAT 1. Învăţământ preşcolar - Total : 21357 13215 7806 3362. Învăţământ primar – Total :

Din care: 26141 16791 9051 299

Clasa I. 6278 4023 2183 72Clasa a II-a 6709 4341 2287 81Clasa a III-a 6064 3879 2116 69Clasa a IV-a 7090 4548 2465 77

3. Învăţământ gimnazial – Total V-VIII-zi Din care :

23653 15493 7912 248

Clasa aV-a 6048 3973 2020 55Clasa a VI-a 6030 3924 2043 63Clasa a VII-a 5710 3795 1851 64Clasa a VIII-a 5865 3801 1998 66

4. Învăţământ special cls.I-VIII- Total 328 222 106 05. Învăţământ liceal-zi-total-cls.IX-XIII

Din care: 16314 11735 4364 215

Clasa a IX-a 3620 2538 1030 52Clasa a X-a 3725 2666 1003 56Clasa a XI-a 3948 2872 1026 50Clasa a XII-a 5021 3659 1305 57Clasa a XIII-a 0 0 0 0

6. Învăţământ liceal frecvenţă redusă - Total cls. IX-XIIIDin care:

1824 1695 129 0

Clasa a IX-a 33 33 0 0Clasa a X-a 34 34 0 0Clasa a XI-a 507 447 60 0Clasa a XII-a 782 740 42 0Clasa a XIII-a 468 441 27 0

7. Învăţământ SAM şi ani de completare – Total- anii I-IV, Din care:

6202 4492 1710 0

Anul I (IX SAM) 2027 1473 554 0Anul II (X SAM) 2207 1618 589 0Anul III (XI – an de completare) 1932 1365 567 0Anul IV (prof. special) 36 36 0 0

8. Înv. Postliceal-zi- Total, anii I-IIIDin care:

701 584 117 0

Anul I 234 204 30 0Anul II 368 308 60 0Anul III 99 72 27 0

9. Şcoli de maiştri –Total. Anii I-IIIDin care:

118 118 0 0


TOTAL ÎNVĂŢĂMÂNT DE STAT : 96638 64345 31195 1098

4

II.ÎNVĂŢĂMÂNT PARTICULAR 1. Învăţământ preşcolar 277 199 54 242. Învăţământ primar 132 132 0 03. Învăţământ gimnazial 67 67 0 04 Învăţământ liceal - SERAL 412 412 0 05. Învăţământ Postliceal – Total, anii I-III

Din care : 1438 1438 0 0


TOTAL ÎNVĂŢĂMÂNT PARTICULAR : 2326 2248 54 24TOTAL GENERAL JUDEŢ I+II : 98964 66593 31249 1122

SINTEZARealizării planului de şcolarizare la clasa a XII-a de liceu zi, prin ruta şcoală de arte şi meserii

(2+1+2), pentru anul şcolar 2006- 2007

Profilul Specializarea Total Din care:Română Maghiară

Clase Elevi Clase Elevi Clase Elevi

SERVICII

-Coafor stilist 1 16 0 0 1 16-Technician hotelier 1 27 0 0 1 27-Tehnician în activităţi de comerţ 3 74 1 23 2 51-tehnician în gastronomie 4 86 3 68 1 18Total servicii 9 203 4 91 5 112

Resurse Naturale şi Protecţia Medilui

-Tehnician în agricultură 2 26 2 26 0 0-Tehn. în silvicultură şi expl. forestiere 1 20 1 20 0 0-Tehnicoan în industria alimentară 3 72 3 72 0 0-Tehnician în prelucrarea lemnului 4 94 3 77 1 17Total RNPM 10 212 9 195 1 17

TEHNIC

-Tehn.mecanic pt intreţinere şi reparaţii 4 82 3 64 1 18-Tehnician electrotehnist 4 77 2 36 2 41-Tehnician electromecanic 1 28 1 28 0 0-Tehn.în construcţii şi lucerări publice 1 22 0 0 1 22-Tehnician în industria textilă 4 78 3 60 1 18-Tehnician în transporturi 11 226 8 175 3 51-Tehn. în ind. materialelor de construcţii 2 48 2 48 0 0-Tehnician în chimia industrială 1 20 1 20 0 0Total Tehnic 28 581 20 431 8 150

TOTAL JUDEŢ I+II+III 47 996 33 717 14 279

PROIECTUL PLANULUI DE ŞCOLARIZARE LA ANUL DE COMPLETARE (CLASA A XI-A) ŞCOLI DE ARTE ŞI MESERII, PENTRU ANUL ŞCOLAR 2007-2008

Nr.Crt. Unitatea şcolară şi localitatea Domeniul de pregătire

Limba de

predare

Nr. clase

Nr. locuri

0 2 3 4 5 6

1.

Colegiul Economic “Transilvania” Tg.Mureş

Comerţ/Comerciant vanz.marfuri nealim. R 1 28Turism şi alimentaţie/ Bucătar Cofetar

RR

11

2828

5

2.

Colegiul Agricol “Traian Săvulescu” Tg.Mureş

Agricultură/Agricultor culturi de camp R 1 28Industrie alimentară /Brutar, patiser produse făinoase R 1 28

3.

Grupul Şcolar “Aurel Persu”, Tg.Mureş

Mecanică /Mecanic motoare termice

R 2 56M 1 28

4 Grupul Şcolar “Avram Iancu” Tg.Mureş

Mecanică/Mecanic motoare termice

R 1 28M 1 28

Comert/ Comerciant vanzător marfuri nealimentare R 1 28Industrie textilă şi pielărie /Confecţioner produse textile

R 1 28M 1 28

5 Grupul Şcolar ”Emil Dandea”, Tg.Mureş

Chimie industrială /Operator în ind. chimică anorganică

R 1 28M 1 28

6 Grupul Şcolar “C-tin Brâncuşi” Tg.Mureş

Construcţii, instalaţii şi lucrări publice /Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar Zidar, pietrar, tencuitor Instal. inst.tehnico -sanit şi de gaze

R 2 56

M 2 56

7 Grupul Şcolar “Electromureş “ Tg.Mureş

Electromecanică/Electromecanic utilaje şi instalaţii comerciale, electrocasnice şi din ind.alimentară

R 1 28

M 1 28

8Grupul Şcolar “Gh.Şincai”

Tg.Mureş

Mecanică/Mecanic auto

R 1 28M 1 28

Electric /Electrician auto

R 1 28M 1 28

9 Grupul Şcolar “I. Vlasiu”, Tg.Mureş

Fabricarea produselor din lemn /Tâmplar universal

R 1 28M 1 28

10 Grupul Şcolar “Traian Vuia”, Tg.Mureş

Mecanică /Tinichigiu, vopsitor auto

R 1 28M 1 28

Electronică şi automatizări /Electronist reţele de telecomunicaţii

R 1 28

Estetica şi igiena corpului omenesc/ Frizer- coafor-manichiurist - pedichiurist

M 1 28R 1 28

11 Grupul Şcolar de Industrie Uşoară Sighişoara

Mecanică/Mecanic inst. hidraulice şi pneumatice

R 1 28

Materiale de construcţii /Tehnician în ind. ceramicii

R 1 28

Industrie textilă şi pielărie /Confecţioner produse textile

R 1 28

Construcţii şi lucrări publice/ Instal. Inst. tehnico-sanit şi de gaze

R 1 28

12 Grupul Şcolar Agricol Sighişoara

Mecanică /Mecanic agricol R 1 28Electric/Electric. electronist auto R 1 28Comert/ Comerciant vanz.marfuri nealimentare

R 1 28

Agricultură/Lucrător în agroturism R 1 28Industrie alimentară/Preparator prod. din carne şi peste

R 1 28

6

13Grupul Şcolar “Lucian Blaga”

Reghin Fabricarea produselor din lemn/Tamplar universal

R 1 28M 1 28

14 Grupul Şcolar “Petru Maior” Reghin

Mecanică /Mecanic motoare termice R 2 56M 1 28

Electric/Electrician, electronist auto R 1 28

15 Grupul Şcolar „Ioan Bojor” Reghin

Comerţ/ Comerciant vanz.marfuri nealim

R 1 28

Industrie alimentară/ Brutar, patiser, prod. fainoase

R 1 28

Mecanică / Mecanic agricol R 1 28

16 Colegiul Tehnic Târnăveni

Mecanică/ Mecanic mot.termice R 1 28Electromecanică/Electromecanicutilaje şi instalaţii industriale

R 1 28

Industrie textila şi pielarie/ Conf. prod. textile

R 1 28

17

Şcoala de Arte şi Meserii “C-tin Brâncuşi” Târnăveni

Mecanică /Mecanic mot.termice R 1 28Construcţii şi lucrări publice/ Instalator, instalaţii tehnico- sanit şi de gaze

R 1 28

Turism şi alimentaţie/ Ospatar R 1 28Industrie textilă şi pielărie / Confecţioner prod. textile

R 1 28

18 Grupul Şcolar Iernut Industrie alimentară/ Brutar, patiser produse făinoase

R 1 28

19 Grupul Şcolar Industrial Luduş

Mecanică/ Mecanic mot. termice R 2 56Industrie textilă şi pielărie/ Conf. prod. textile

R 1 28

20 Grupul Şcolar Forestier Sovata

Mecanică/ Mecanic auto M 1 28Fabricarea produselor din lemn/ Tamplar universal

M 1 28

21 Grupul Şcolar Miercurea Nirajului

Mecanică/ Mec. motoare termice M 1 28Comerţ / Comerciant vanz. mărfuri nealimentare

M 1 28

22 Grupul Şcolar Sărmaşu Mecanică/ Mecanic agricol R 1 28

23 Grupul Şcolar Sângeorgiu de Pădure

Turism şi alimentaţie/Lucrător hotelier Ospatar vanz. în uinităţi de alimentaţie

RM

11

2828

Estetica şi igiena corpului omenesc/ Frizer- coafor-manichiurist - pedichiurist

M 1 28

24 Grupul Şcolar, comuna Band Agricultură/Agricultor culturi de câmp

R 1 28

25 Grupul Şcolar “Vasile Netea” Deda

Fabricarea produselor din lemn/ Tâmplar universal

R 1 28

26Grupul Şcolar Agricol, loc.

Dumbrăvioara Mecanică/ Mecanic auto R 1 28Turism şi alimentaţie /Ospatar, vanzator în unit de alim.

R 1 28

27 Colegiul Silvic Gurghiu Silvicultură / Pădurar R 2 56

7

28Şcoala Generală Bahnea afiliata la Col. Agricol „T.

Savulescu”Tg.Mureş

Agricultură Agricultor culturi de câmp

R 1 28

TOTAL – ZI - 76 2128

ÎNVĂŢĂMÂNT SERAL 1 Grupul Şcolar „Avram Iancu”

Tg.Mureş Mecanică /Mec. utilaje şi instalaţii în industrie

R 1 28

2 Grupul Şcolar „Ion Vlasiu” Tg.Mureş

Construcţii, instalaţii şi lucrări publice/ Dulgher, tâmplar, parchetar

R 1 28

TOTAL JUDEŢ 2 56

• Calificările profesionale, nivel 2 de calificare, se stabilesc de unităţile şcolare, în funcţie de:o Recomandările PLAI şi PRAI o numărul absolvenţilor clasei a X-a, nivel 1 de calificare, cu respectarea prevederilor din

Anexa nr. 2 a H.G. nr. 1144/29.09. 2005.

PROIECTUL PLANULUI DE ŞCOLARIZARE LA ÎNVĂŢĂMÂNTUL LICEAL, CURS DE ZI ŞI FRECVENŢĂ REDUSĂ PENTRU ANUL ŞCOLAR 2007-2008

Nr.Crt.

Liceul, Grupul şcolar, localitatea, profilul şi calificarea profesională

Limba de predare

Nr.locuri propuse la:Clasa a IX-a

Zi Frecvenţă redusă

0 1 2 3 41. Colegiul Naţional “Al.Papiu Ilarian” Tg.Mureş

Real -Matematică-informatică-bilingvă engleză -Matematică-informatică – int informatică

-Ştiinţe ale naturiiUman -Filologie – bilingv franceză -Ştiinţe sociale –intensiv engleza

-Ştiinţe sociale-Filologie-bilingvă engleză

R.R.R.R.R.G.R.

28842828282828

2. Liceul Teoretic “Bolyai Farkas” Tg.Mureş Real -Matematică-informatică-intensiv engleză -Matematică-informatică- intensiv inf.

-Ştiinţe ale naturii intensiv engleză-Ştiinţe ale naturii

Uman –Ştiinţe sociale- intensiv germană -Şriinţe sociale - intensiv englezăTeologic - Cultul catolic

M.M.M.M.M.M.M.

28562828282828

3. Colegiul Naţional “Unirea” Tg. Mureş Real -Matematică-informatică-bilingvă engleză - Matematica-informatică -Ştiinţe ale naturii- bilingvă engleză -Ştiinţe ale naturii Uman -Ştiinţe sociale -Ştiinţe sociale- bilingv engleză -Filologie-bilingvă engleză

R.R.R.M.R.M.R.

28282828282828

4. Liceul de Artă Tg.MureşMuzică – Instrumentist – Instrumentint Arte -Tehnician pentru tehnici artistice

R.M.R.

282828

8

Vizuale -Tehnician pentru tehnici artistice M. 285. Liceul cu Program Sportiv Tg.Mureş

Sportiv - Instructor sportiv - Instructor sportiv

R.M.

5628

6. Liceul Pedagogic “Mihai Eminescu” Tg.Mureş Pedagogic – Instructor animator, instr.educaţie extraşcolară, intensiv engleză – Bibliotecar Uman - Ştiinţe sociale –intensiv engleză - Filologie - Ştiinţe sociale – intensiv germană

R.

M.

R.R.M.

28

28

282828

7. Liceul Teologic Reformat Tg.Mureş Uman - filologie –bilingvă engleză Teologic - Cultul reformat

M.M

2828

8. Colegiul Economic “Transilvania”Tg.MureşServicii -Tehnician în activ. Economice -Tehnician în administraţia publică -Tehnician în turism

R.R.R.

842856

9. Colegiul Agricol ”Traian Săvulescu” Tg.MureşServicii -Tehnician în activ. Economice -Tehnician în administraţia publică RNPM –Tehnician analize prod.alimentare -Tehnician ecolog şi protecţia calit.mediului -Tehnician veterinar pt.animale de companie

R.R.R.R.R.

2828282828

10. GRUP ŞCOLAR INDUSTRIAL “AVRAM IANCU” TG.MUREŞ Tehnic -Tehnician designer vestimentar - Tehnician operator tehnici de calcul Uman -Filologie

R.M.R.

5628

2811. Grup Şcolar “Electromureş” Tg.Mureş

Real -Matematică-informatică- internsiv inf.-Matematică-informatică- internsiv inf.

Servicii -Tehnician în activ. EconomiceTehnic -Tehnician operator tehnici de calcul -Tehnician în automatizări -Tehnician în automatizări

R.M.M.R.M.R.

282828282828

12. Grup Şcolar “Gh. Marinescu” Tg.Mureş Real -Matematică-informatică -Ştiinţe ale naturii

R.R.

2856

13. Grup Şcolar “Gh.Şincai” Tg.Mureş Uman -Filologie -Filologie Tehnic -Tehnician proiectant CAD

R.M.R.

282828

14. Grup Şcolar “Traian Vuia” Tg.Mureş Tehnic -Tehnician de telecomunicaţii -Tehnician de telecomunicaţii -Tehnician mecatronist

R.M.R.

282828

15. Grup Şcolar “Emil Dandea” Tg.Mureş RNPM -Tehnician chimist de laborator

-Tehnician ecolog şi prot. calit.mediuluiTehnic - Tehnician operator tehnici de calcul

M.RR

282828

9

16. Grup Şcolar “Constantin Brâncuşi” Tg.Mureş Arte viz.-Desenator tehnic pt.arhitectură şi designTehnic -Tehnician proiectatnt CAD -Tehnician desenator pt. construcţii şi instalaţii

R.R.M.

282828

17. Grup Şcolar “Ion Vlasiu” Tg.Mureş Tehnic - Tehnician designer mobilă şi amenajări Interioare - Tehnician designer mobilă şi amenajări interioare

R.

M.

28

28

18. Colegiul Naţional “Mircea Eliade “Sighişoara Real -Matematică-informatică- intensiv inf. -Matematică-informatică – intensiv inf. Uman -Filologie-intensiv engleză -Filologie-intensiv germanăSportiv - Instructor sportiv

R.M.R.M.R.

2828282828

19. Liceul Teoretic “Joseph Haltrich” SighişoaraReal - Matematică-informatică -Matematică-informatică – int.informatică -Ştiinţe ale naturiiUman -Filologie – intensiv engleză -Filologie

GR.R.R.G.

2828282828

20. Grup Şcolar de Industrie Uşoară SighişoaraTehnic -Tehnician designer vestimentar -Tehnician operator tehnici de calcul -Tehnician în ind. sticlei şi ceramicii -

R.R.R.

282828

21. Grup Şcolar Agricol Sighişoara Servicii - Tehnician în activ. economice Tehnic - Tehnician în instalaţii electrice

R.R.

2828

22. Grup Şcolar “Lucian Blaga” Reghin Real - Matematică-informatică-intensiv englezăUman - Filologie –intensiv franceză

- Filologie - bilingv engleză - Filologie

Servicii - Tehnician în turism

R.R.R.M.M.

2828282828

23. Grup Şcolar “Petru Maior” Reghin Real - Matematică-informatică - Matematică-informatică - Ştiinţe ale naturiiTehnic - Tehnician operator tehnici de calcul Servicii - Tehnician în administraţia publică

R.M.R.R.R.

2828282828

24. Grup Şcolar „Ioan Bojor”Reghin Servicii -Tehnician în activ. economice RNPM -Tehnician ecolog şi protecţia calităţii mediului

R.R.

2828

25. Liceul Teoretic”Andrei Bărseanu” Târnăveni Real - Matematică-informatică - Matematică-informatică - Ştiinţe ale naturiiUman -Filologie -Filologie -Ştiinţe sociale

R.M.R.R.M.R.

282828282828

10

26. Colegiul Tehnic Târnăveni Real - Matematică-informaticăServicii - Tehnician în administraţia publică Tehnic - Tehnician în instalaţii electrice R.N.P.M - Tehnician ecolog şi prot.calit. mediului

R.R.R.R.

28282828

27. Grup Şcolar Iernut Real - Ştiinţe ale naturii

- Matematică – informaticăTehnic -Tehnician în instalaţii electrice

R.R.R.

282828

28. Grup Şcolar Industrial Luduş Real - Matematică-informatică - Ştiinţe ale naturii - Ştiinţe ale naturiiUman - Filologie Tehnic - Tehnician în instalaţii electrice - Tehnician mecatronist

R.R.M.R.R.R.

282828282828

29. Grup Şcolar Forestier Sovata Servicii - Tehnician în turism - Tehnician în turism Real - Matematică-informatică

M.R.M.

282828

30. Grup Şcolar Forestier “Vasile Netea” Deda Real - Matematică – informatică RNPM - Tehnician designer mobila şi amenajări interioare

R.

R.

28

2831. Colegiul Silvic Com. Gurghiu

RNPM -Tehnician ecolog şi protecţia calităţii mediului Uman - Filologie Real -Matematică-informatică

R.R.R.

282828

32. Grup Şcolar „Bocskai Istvan” Miercurea N.Real - Matematică-informatică Uman - Filologie

M.M.

2828

33. Grup Şcolar, Sărmaşu Real - Ştiinţe ale naturii Uman - Filologie

R.R.

2828

34. Grup Şcolar Sângeorgiu de Pădure Real - Ştiinţe ale naturii Uman – Filologie- intensiv englezăServicii – Tehnician în administraţie publică

M.R.M.

282828

35. Grup Şcolar Agricol Dumbrăvioara RNPM -Tehnician ecolog şi protecţia calităţii mediului

R 28

Total Judeţ: -Nr. clase -Nr. Elevi

136 23808 56

11

PROIECTUL PLANULUI DE ŞCOLARIZARE la învăţământul liceal, frecvenţă redusă, la clasa a XI-a de liceu pentru anul şcolar 2007-2008

Nr. crt. Liceul /Grupul şcolar, localitatea , filiera /specializarea Limba de

predareNr.

locuri aprobate

1. Grupul Şcolar “A. Iancu “ Tg.Mureş Uman - Filologie R. 28

2. Grupul Şcolar de Chimie Industrială Tg.MureşReal - Ştiinţe ale naturii R. 28

3. Colegiul Agricol “Traian Săvulescu” Tg.MureşRNPM - Tehnician analize produse alimentare R. 28

4. Grupul Şcolar “Gh.Şincai” Tg.MureşTehnic - Tehnician proiectant CAD R. 28

5. Grupul Şcolar “Traian Vuia” Tg.MureşTehnic - Tehnician transporturi R 28

6. Grupul Şcolar de Industrie Uşoară Sighişoara Teoretic - Ştiinţe ale naturii R. 28

7. Grupul Şcolar “P. Maior” Reghin Tehnic – Tehnician în instalaţii electrice R. 28

8. Grup Şcolar „Lucian Blaga” Reghin Teoretic – Ştiinţe ale naturii R 28

9 Grupul Şcolar Miercurea NirajuluiUman – Filologie M. 28

10 Colegiul Tehnic Târnăveni Real - Ştiinţe ale naturii R. 28

11 Grupul Şcolar Iernut Uman – Ştiinţe ale naturii R. 28

12 Grupul Şcolar „Ioan Bojor” Reghin RNPM- tehnician ecolog şi protecţia calităţii mediului

13 Grupul Şcolar Forestier Sovata Uman – Ştiinţe sociale M. 28

14 Grupul Şcolar Agricol Dumbrăvioara Uman – Ştiinţe sociale R. 28

15 Colegiul Ec. „Transilvania” Tg.Mureş Servicii – Tehnician în activităţi economice R 28

16. Grup Şcolar „Vasile Netea” Deda RNPM-Tehnician designer mobilă şi amenajări interioare R 28

17. Grup Şcolar „C-tin Brancuşi”Tehnic –tehnician desenator pt. constr. şi instalaţii R 28

18. Grup Şcolar „Ion Vlasiu” Tg.Mureş RNPM- - Tehnician designer mobilă şi amenajări interioare R 28

19. Grup Scolar „A.Persu” Tg.Mureş Tehnic –Tehnician mecatronist R 28

20. Grup Şcolar Sărmaşu Real - Ştinţe ale naturii R 28

TOTAL JUDEŢ : clase 20 560

12

PROPUNERI PLAN DE ŞCOLARIZARE CLASA A XII-A RUTA PROGRESIVĂ, PENTRU ANUL ŞCOLAR 2007-2008

Nr.Crt. Unitatea şcolară şi localitatea Profil/specializarea

Propuneri 2007-2008Limba de predare

Nr. clase

Nr.elevi

0 1 2 3 6 71.


Servicii/Organizator banqueting R 2 56Tehnician în comerţ R 1 28Total R 3 84

2

Colegiul Agricol “Traian Săvulescu” Tg.Mureş

Resurse naturale şi protecţia mediului/Tehnician în agricultură R 1 28Tehnician în industria alimentară R 1 28Total 2 56

3 Grupul Şcolar “Aurel Persu”, Tg.Mureş

Tehnic/Tehnician transporturi

R 2 56M 1 28

Total 3 844.

Grupul Şcolar “Avram Iancu” Tg.Mureş

Tehnic/Tehnician transporturi R 1 28Tehnician mecanic pentru întreţineri şi reparaţii

M 1 28

Tehnician în industria textilă R 1 28Tehnician în industria textilă M 1 28Servicii /Tehnician în activităţi de comerţ R 1 28

M 1 28Total 6 168

5.Grupul Şcolar „Emil Dandea”, Tg.Mureş

Tehnic / RTehnician în chimie industriala R 1 28

M 1 28Total 2 56

6.Grupul Şcolar

“C-tin Brâncuşi” Tg.Mureş

Tehnic /Tehnician în constr. şi lucrări publice

R 1 28M 1 28

Total 2 567.

Grupul Şcolar “Electromureş “ Tg.Mureş

Tehnic/Tehnician electromecanic R 1 28M 1 28

Total 2 568. Grupul Şcolar “Gh.Şincai”

Tg.MureşTehnic/Tehnician transporturi

R 2 56M 2 56

Total 4 1129.

Grupul Şcolar “I. Vlasiu”, Tg.Mureş

Resurse naturale şi prot. mediuluiTehnician în prelucrarea lemnului R 1 28

M 1 28Total 2 56

13

10.

Grupul Şcolar “Traian Vuia”, Tg.Mureş

Tehnic /Tehnician transporturi

R 1 28M 1 28

Tehnician electronist R 1 28Servicii/coafor stilist M 1 28Total 4 112

11.Grupul Şcolar de Industrie

Uşoară Sighişoara

Tehnic/ Tehnician în industria textilă R 1 28Tehnician operator roboţi industriali R 1 28Total 2 56

12.

Grupul Şcolar Agricol Sighişoara

Tehnic/ Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii

R 1 28

Tehnician electrotehnist R 1 28Servicii .Tehnician în activităţi de comerţ R 1 28Total 3 84

13. Grupul Şcolar “Lucian Blaga” Reghin

Resurse naturale şi protecţia mediului /Tehnician în prelucrarea lemnului

R 1 28

Total 1 2814.

Grupul Şcolar “Petru Maior” Reghin

Tehnic/Tehnician electrotehnist R 1 28Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii

R. 1 28

Total 2 5615.

Grupul Şcolar„Ioan Bojor”

Reghin

Tehnic/Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii

R 1 28

Servicii/Tehnician în gastronomie R 1 28Resurse naturale şi prot. mediuluiTehnician în industria alimentară R 1 28Total 3 84

16.

Colegiul Tehnic Târnăveni

Tehnic /Tehn.în chimie ind. R 1 28Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii

R 1 28

Tehnician electromecanic R 1 28Total 3 84

17. Şcoala de Arte şi Meserii “C-tin Brâncuşi” Târnăveni


R 1 28

Servicii/Tehnician în activ.de comerţ R 1 28Total 2 56

18.

Grupul Şcolar Iernut


R 1 28

RNPM/R 1 28

Total 2 56

14

19. Grup Şcolar Luduş Tehnic/ Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii

R 1 28

Total 1 2820.

Grupul Şcolar Forestier Sovata Resurse naturale şi protecţia mediului/Tehnician în prelucrarea lemnului M 1 28Total 1 28

21.

Grupul Şcolar Miercurea Nirajului

Tehnic/Tehnician întreţinere şi reparaţii M. 1 28Servicii/Tehnician în activ. de comerţ M 1 28Total 2 56

22.Grupul Şcolar Sângeorgiu de

Pădure

Servicii/ Tehnician în activităţi de comerţ R 1 28Coafor stilist M 1 28Total 2 56

23. Grupul Şcolar, comuna Band Resurse naturale şi protecţia mediului/Tehnician în agricultură R 1 28Total 1 28

24. Grupul Şcolar “V. Netea” Deda Resurse naturale şi protecţia mediului/Tehnician în prelucrarea lemnului R. 1 28Total 1 28

25. Grupul Şcolar Agricol, loc. Dumbrăvioara

Resurse naturale şi protecţia mediului/Tehnician în ind. alimentară R 1 28Total 1 28

26. Colegiul Silvic Gurghiu Resurse naturale şi protecţia mediului/Tehnician în silvicultură R 1 28Total 1 28

Total general: 58 1624

ÎNVĂŢĂMÂNT SERAL : 1. Gr.Şc.”A.Iancu”

Tg.Mureş Tehnic /Tehnician mecanic pt. intreţinere şi reparaţii

R 1 28

2 Grupul Şcolar“Aurel Persu” Tg.Mureş

Tehnic /Tehnician în transporturi

R. 1 28

TOTAL INV. SERAL 2 56TOTAL GENERAL – clasa a XII-a Ruta progresivă 60 1680

15

PROIECTUL PLANULUI DE ŞCOLARIZAREla anul de completare (clasa a XI-a) şcoli de arte şi meserii, pentru anul şcolar 2007-2008

Nr.Crt.

Unitatea şcolară şi localitatea Domeniul de pregătire Limba de

predareNr.

clase Nr.

locuri0 2 3 4 5 61


Comerţ/Comerciant vanz.marfuri nealim. R 1 28Turism şi alimentaţie/ Bucătar Cofetar

RR

11

2828

2Colegiul Agricol “Traian

Săvulescu” Tg.Mureş

Agricultură/Agricultor culturi de camp R 1 28Industrie alimentară /Brutar, patiser produse făinoase R 1 28

3 Grupul Şcolar “Aurel Persu”, Tg.Mureş

Mecanică /Mecanic motoare termice

R 2 56M 1 28

4

Grupul Şcolar “Avram Iancu” Tg.Mureş

Mecanică/Mecanic motoare termice

R 1 28M 1 28

Comert/ Comerciant vanzător marfuri nealimentare R 1 28Industrie textilă şi pielărie /Confecţioner produse textile

R 1 28M 1 28

5 Grupul Şcolar ”Emil Dandea”, Tg.Mureş

Chimie industrială /Operator în ind. chimică anorganică

R 1 28M 1 28

6Grupul Şcolar

“C-tin Brâncuşi” Tg.Mureş

Construcţii, instalaţii şi lucrări publice /Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetarZidar, pietrar, tencuitorInstal. inst.tehnico -sanit şi de gaze

R 2 56

M 2 567

Grupul Şcolar “Electromureş “ Tg.Mureş

Electromecanică/Electromecanic utilaje şi instalaţii comerciale, electrocasnice şi din ind.alimentară

R 1 28

M 1 288 Grupul Şcolar “Gh.Şincai”

Tg.Mureş

Mecanică/Mecanic auto

R 1 28M 1 28

Electric /Electrician auto

R 1 28M 1 28

9 Grupul Şcolar “I. Vlasiu”, Tg.Mureş

Fabricarea produselor din lemn /Tamplar universal

R 1 28M 1 28

10

Grupul Şcolar “Traian Vuia”, Tg.Mureş

Mecanică /Tinichigiu, vopsitor auto

R 1 28M 1 28

Electronică şi automatizări /Electronist reţele de telecomunicaţii R 1 28Estetica şi igiena corpului omenesc/ Frizer- coafor-manichiurist - pedichiurist

M 1 28R 1 28

11

Grupul Şcolar de Industrie Uşoară Sighişoara

Mecanică/Mecanic inst. hidraulice şi pneumatice R 1 28Materiale de construcţii /Tehnician în ind. ceramicii

R 1 28

Industrie textilă şi pielărie /Confecţioner produse textile R 1 28Construcţii şi lucrări publice/ Instal. Inst. tehnico-sanit şi de gaze

R 1 28

16

12

Grupul Şcolar Agricol Sighişoara

Mecanică /Mecanic agricol R 1 28Electric/Electric. electronist auto R 1 28Comert/ Comerciant vanz.marfuri nealimentare

R 1 28

Agricultură/Lucrător în agroturism R 1 28Industrie alimentară/Preparator prod. din carne şi peste

R 1 28

13 Grupul Şcolar “Lucian Blaga” Reghin

Fabricarea produselor din lemn/Tamplar universal

R 1 28M 1 28

14 Grupul Şcolar “Petru Maior” Reghin

Mecanică /Mecanic motoare termice R 2 56M 1 28

Electric/Electrician, electronist auto R 1 2815

Grupul Şcolar „Ioan Bojor” Reghin

Comerţ/ Comerciant vanz.marfuri nealim R 1 28Industrie alimentară/ Brutar, patiser, prod. fainoase R

1

28

Mecanică / Mecanic agricol R 1 2816

Colegiul Tehnic Târnăveni

Mecanică/ Mecanic mot.termice R 1 28Electromecanică/Electromecanicutilaje şi instalaţii industriale R 1 28Industrie textila şi pielarie/ Conf. prod. textile R 1 28

17 Şcoala de Arte şi Meserii “C-tin Brâncuşi” Târnăveni

Mecanică /Mecanic mot.termice R 1 28Construcţii şi lucrări publice/ Instalator, instalaţii tehnico- sanit şi de gaze

R 1 28

Turism şi alimentaţie/ Ospatar R 1 28Industrie textilă şi pielărie / Confecţioner prod. textile R 1 28

18 Grupul Şcolar Iernut Industrie alimentară/ Brutar, patiser produse făinoase R 1 28

19Grupul Şcolar Industrial

Luduş

Mecanică/ Mecanic mot.termice R 2 56Industrie textilă şi pielărie/ Conf. prod. textile R 1 28

20 Grupul Şcolar Forestier Sovata

Mecanică/ Mecanic auto M 1 28Fabricarea produselor din lemn/ Tamplar universal M 1 28

21 Grupul Şcolar Miercurea Nirajului

Mecanică/ Mec. motoare termice M 1 28Comerţ / Comerciant vanz.marfuri nealimentare M 1 28

22 Grupul Şcolar Sărmaşu Mecanică/ Mecanic agricol R 1 2823

Grupul Şcolar Sângeorgiu de Pădure

Turism şi alimentaţie/Lucrător hotelier Ospatar vanz. în uinităţi de alimentaţie

RM

11

2828

Estetica şi igiena corpului omenesc/ Frizer- coafor-manichiurist - pedichiurist M 1 28

24 Grupul Şcolar, comuna Band

Agricultură/Agricultor culturi de câmp R 1 28

25 Grupul Şcolar “Vasile Netea” Deda

Fabricarea produselor din lemn/ Tâmplar universal R 1 28

26 Grupul Şcolar Agricol, loc. Dumbrăvioara

Mecanică/ Mecanic auto R 1 28Turism şi alimentaţie /Ospatar, vanzator în unit de alim.

R 1 28

17

27 Colegiul Silvic Gurghiu Silvicultură / Pădurar R 2 5628 Şcoala Generală Bahnea

afiliata la Col. Agricol „T.Savulescu”Tg.Mureş

Agricultură Agricultor culturi de câmp R 1 28

TOTAL – ZI - 76 2128 ÎNVĂŢĂMÂNT SERAL

1 Grupul Şcolar „Avram Iancu” Tg.Mureş

Mecanică /Mec. utilaje şi instalaţii în industrie

R 1 28

2 Grupul Şcolar „Ion Vlasiu” Tg.Mureş

Construcţii, instalaţii şi lucrări publice/ Dulgher, tâmplar, parchetar

R 1 28

TOTAL JUDEŢ 2 56

SITUAŢIA EFECTIVELOR DE ELEVI LA INCEPUTUL ANULUI ŞCOLAR 2006-2007

CLASELE I – IV –învăţământ de masăI-IV I II III IV

TOTALdin

care: fete

TOTALdin

care: fete

TOTALdin

care: fete

TOTALdin

care: fete

TOTALdin

care: fete

TOTAL 26141 12682 6278 3052 6709 3238 6064 2960 7090 3432URBAN 12301 5999 2964 1449 3074 1496 2902 1419 3361 1635RURAL 13840 6683 3314 1603 3635 1742 3162 1541 3729 1797

CLASELE V-VIII–învăţământ de masăV-VIII V VI VII VIII

TOTALdin

care: fete

TOTALdin

care: fete

TOTALdin

care: fete

TOTALdin

care: fete

TOTALdin

care: fete

TOTAL 23746 11433 6077 2796 6051 3004 5734 2752 5884 2881URBAN 12783 6174 3041 1407 3230 1578 3174 1549 3318 1640RURAL 10963 5259 3036 1389 2801 1426 2560 1203 2566 1241

SITUAŢIA EFECTIVELOR DE ELEVI LA INCEPUTUL ANULUI ŞCOLAR 2006-2007CLASELE I – IV –învăţământ special

I-IV I II III IV

TOTALdin

care: fete

TOTALdin

care: fete

TOTALdin

care: fete

TOTALdin

care: fete

TOTALdin

care: fete

TOTAL 135 60 72 33 22 11 13 2 28 13URBAN 135 60 72 33 22 11 13 2 28 13RURAL - - - - - - - - - -

CLASELE V-VIII–învăţământ specialV-VIII V VI VII VIII

TOTALdin

care: fete

TOTALdin

care: fete

TOTALdin

care: fete

TOTALdin

care: fete

TOTALdin

care: fete

TOTAL 193 92 37 15 63 37 39 23 54 17URBAN 193 92 37 15 63 37 39 23 54 17RURAL - - - - - - - - - -

SITUAŢIA EFECTIVELOR DE ELEVI LA INCEPUTUL ANULUI ŞCOLAR 2006-200718

CLASELE I – IV –învăţământ privatI-IV I II III IV

TOTALdin

care: fete

TOTALdin

care: fete

TOTALdin

care: fete

TOTALdin

care: fete

TOTALdin

care: fete

TOTAL 132 69 47 24 26 14 31 13 28 18URBAN 116 62 44 22 22 14 27 11 23 15RURAL 16 7 3 2 4 - 4 2 5 3

CLASELE V-VIII–învăţământ privatV-VIII V VI VII VIII

TOTALdin

care: fete

TOTALdin

care: fete

TOTALdin

care: fete

TOTALdin

care: fete

TOTALdin

care: fete

TOTAL 67 38 18 11 24 13 19 10 6 4URBAN 48 28 17 11 16 8 15 9 - -RURAL 19 10 1 - 8 5 4 1 6 4

19

SITUAŢIA LA ÎNVĂŢĂTURĂ LA SFARŞITUL SEMESTRULUI I AN ŞCOLAR 2006-2007

1 S

Elevi inscrisi la inc. de an

Elevi ramasi la sf.l sem.

Numar elevi

promo vati

TOTAL PROMO

VATI (%)

Din care:

Promo vati pe medii:

5 Corigenti la:Cu

situatia scolara neinch.

Nescola rizati cls I-X

Total Total Total 5-6.99 7-8.99 9-10 1 obiect

2 obicte

3 obiecte

4 obiecte

>4 obiecte Total Total

0 1.1 2.1 3.1 4 5.1 5.2 5.3 6.1 6.2 6.3 6.4 6.5 7.1 8.1

PRIMAR TOTAL cls I-IV 26141 26393 24489 92,79 4835 7359 12295 459 445 411 192 110 246 41GIMNA-

ZIAL TOTAL cls V-VIII 23746 24095 20148 83,62 3327 10120 6701 1502 808 421 292 319 501 104

L I C E A L

Z I

Cls IX-XII/XIII 16314 16092 12395 77,03 901 8167 3327 1474 508 198 99 98 1298 22

din care

Ciclu inferior: cls. IX-X: 7347 7296 5729 78,52 298 4033 1398 743 245 110 75 57 325 12

Ciclu superior:

cls. XI-XII/XIII: 8535 8144 6166 75,71 547 3785 1834 678 255 76 24 33 902 10

SE RAL Cls IX-XIII 2271 2251 1642 72,95 582 990 70 82 5 519 3

PROFE-SIONAL

TOTAL 5909 5681 2457 43,25 1037 1367 53 373 136 50 18 20 2588 39

din care

SAM 4752 4589 1942 42,32 820 1088 34 329 118 41 14 10 2099 36

din care

cls. IX: 2027 1952 831 42,57 303 510 18 139 49 20 4 9 870 cls. X: 2207 2124 967 45,53 432 519 16 154 44 15 6 6 923 an de

completare: 1932 1752 735 41,95 332 398 5 100 43 14 6 2 848 4

POST-LICEAL

TOTAL 2269 2216 1371 61,87 39 672 660 0 0 0 0 0 826 din

careScoli postliceale 1647 1584 791 49,94 388 403 774 Scoli de maistri 319 341 296 86,80 181 115 45

20

STAREA DISCIPLINARĂ A ELEVILOR LA SFÂRŞITUL SEM I. - AN ŞCOLAR 2006-2007

2S

Elevi inscrisi la inceput de

an

Elevi ramasi la sfarsitul

sem.Miscarea elevilor

abateri discipli

nare ROF/2005

Elevi eliminati Elevi exmatriculati Numar de elevi cu notele scazute la purtare

1 2 3 4 5 6 7

Total Total Plecati in judet

Plecati in alt judet

Veniti din

judet

Veniti din alt judet

Total

Pt. abs.

Alte moti ve

Pt. abs.

Alte moti ve

Total Total Total Total

note intre

9.99 si 7

note sub 7 din care

TOTAL pt abs. alte moti ve

0 1 2 3.1.1 3.1.2 3.2.1 3.2.2 4.1 5.1.1 5.2.1 6.1.1 6.2.1 7.1 7.2 7.2.1 7.2.2

PRIMAR TOTAL cls I-IV 26141 26393 118 72 80 23 14 730 94 68 26

GIM NAZIAL TOTAL cls V-VIII 23746 24095 61 60 57 9 73 2734 300 209 91

L I C E A L

Z I

Cls IX-XII/XIII 16314 16092 21 11 23 5 179 2218 605 519 86

din care

Ciclu inferior: cls. IX-X: 7347 7296 15 6 15 1 102 980 316 278 38

Ciclu superior:

cls. XI-XII/XIII: 8535 8144 9 3 7 3 193 1 24 1280 271 256 15

SE RAL Cls IX-XIII 2271 2251 3 4 1 70 1 11 4 164 30 30

PRO FESIO NAL

TOTAL 5909 5681 7 18 9 2 265 1 39 1551 507 453 54

din care

SAM 4752 4589 10 15 7 2 177 25 1136 407 358 49

din care

cls. IX: 2027 1952 4 7 5 1 67 481 182 157 25

cls. X: 2207 2124 2 5 3 1 148 566 205 182 23an de

compl. 1932 1752 6 9 1 118 1 37 461 119 113 6

POST LICEAL

TOTAL 2269 2216 34 1 8 19 4

din care

Scoli postliceale 1647 1584 34 19 4

Scoli de maistri 319 341 1 8

21

SITUAŢIA BURSELOR ŞCOLARE ACORDATE ÎN SEM. I 2006-2007

Unitatea scolara si localitatea Totalburse

DIN CAREPerformanta Merit Stu

diuArt.6 (a)

Art.6 (b)

Art.6 (c)

Art.6 (d)

EleviR.M.

Ocazio

naleCol. Nat. Al.Papiu Il. Tg.Mures 141 4 3 16 60 55 3Gimn. Serafim Duicu Tg.Mures 27 10 17Gimn. G.Cosbuc Tg.Mures 28 16 12Gimn.R.Guga Tg.Mures 19 12 6 1Gimn. Friederich Schiller Tg.Mures 20 1 18 1Col.Nat.Unirea Tg.Mures 59 1 7 23 21 3 3 1Gimn. Europa Tg.Mures 13 8 3 2Gimn. Al.I.Cuza Tg.Mures 41 32 3 6Gimn. N. Balcescu Tg.Mures 40 13 24 3 1Lic. Bolyai Farkas Tg.Mures 80 4 13 29 20 14Lic. Teologic Reformat Tg.Mures 12 1 7 3 1Lic. Ped. M.Eminescu Tg.Mures 54 10 20 10 7 3 4Gimn. Dacia Tg.Mures 62 29 32 1Gimn. T. Vladimirescu Tg.Mures 17 4 13Gr.Sc. C-tin Brancusi Tg.Mures 37 1 11 25Sc.Gen. Nr.7 Tg.Mures 33 7 25 1Lic. cu Program Sportiv Tg.Mures 40 24 5 1 7 1 2Gr.Sc. Electromures Tg.Mures 60 1 39 16 1 3Gimn. M. Viterazul Tg.Mures 11 4 6 1Gr.Sc. Gh. Sincai Tg.Mures 8 8Sc.Gen. Nr. 2 Tg.Mures 18 6 10 2Gimn. L. Rebreanu Tg.Mures 40 15 21 4Col.Agricol T.SavulescuTg.Mures 19 1 8 8 1 1Gr.Sc. A Persu Tg.Mures 38 1 37Gr.Sc. A. Iancu Tg.Mures 14 3 10 1Gr.Sc. Gh. Marinescu Tg.Mures 42 1 10 30 1Lic. de Arta Tg.Mures 22 4 10 7 1Col.Ec. Transilvania Tg.Mures 26 2 2 10 10 2Gr.Sc. Emil A. Dandea Tg.Mures 1 1Gr.Sc. I. Vlasiu Tg.Mures 44 16 4 22 2Gr.Sc. T. Vuia Tg.Mures 4 1 2 1Gimn. M. Neagu Sighisoara 107 11 1 95Gimn.A.Mosora Sighisoara 103 5 98Gimn. O. Goga Sighisoara 78 1 77Gimn. Z. Boiu Sighisoara 32 21 11Gimn. V. Jinga Sighisoara 94 2 56 36Sc.Gen. R. Popa Sighisoara 64 3 8 53Sc.Gen. Nr. 6 Sighisoara 17 2 15Sc.Gen. I-IV Viilor - Sighisoara 43 1 42Sc.Gen. I-IV Hetiur - Sighisoara 30 30Sc.Gen. I-IV Rora - Sighisoara 16 16Lic. T. Joseph Haltrich Sighisoara 43 1 5 8 1 26 2Col. Nat. M. Eliade Sighisoara 21 5 6 5 5Gr.Sc. Ind.Usoara Sighisoara 25 5 20Gr.Sc. Agricol Sighisoara 35 8 2 25Gimn. A.Maior Reghin 23 7 16Gimn. V. Onitiu Reghin

22

Sc.Gen. I/IV Nr. 7 Reghin 5 5Gimn. Al. Ceusianu Reghin 80 77 3Sc.Gen. Nr. 4 Reghin 9 6 3Gimn. F. Bogdan Reghin 11 2 9Gr.Sc. Lucian Blaga Reghin 6 2 4Gr.Sc. Petru Maior Reghin 46 2 5 14 15 10Gr.Sc. Ioan Bojor Reghin 8 5 3Sc.Gen. Nr. 1 Ludus 25 1 24Sc.Gen. I-IV Rosiori - Ludus 14 2 11 1Sc.Gern. Avramesti - Ludus Sc.Gen. Ioan Vladutiu Ludus 41 11 30Sc.Gen. Gheja 23 3 20Gr.Sc. Ind. Ludus 52 1 10 28 13Gimn. Traian Tarnaveni 107 21 86Gimn. A.Iancu Tarnaveni 125 3 122Gimn. Vasile Moldovan Tarnaveni 134 10 124Gimn. Decebal Bobohalma 43 2 41Sc.Gen. Nr.3 Tarnaveni 212 6 206Sc. I-IV Botorca -Tarnaveni 8 1 7Lic. T. A. Barseanu Tarnaveni 22 4 10 4 4Colegiu Tehnic Tarnaveni 6 2 2 1 1SAM C-tin Brancusi Tarnaveni 41 41Sc.Gen. Iernut 260 4 3 253Gr.Sc.Ind. Iernut 6 1 3 2Sc.Gen. Nr. 2 Sovata 101 7 30 64Sc.Gen. I-IV. Nr. 3 Sovata 28 4 24Sc.Gen. Sacadatu de Jos 37 37Sc. I-IV Sacadatu de Sus 13 13Sc.I-IV Iliesi -Sovata 19 19Sc.Gen. Nr. 1 Sovata 12 2 10Gr.Sc. Forestier Sovata 8 1 6 1Sc.Gen. Miercurea Nirajului 20 10 3 7Gr.Sc. Miercurea Nirajului 19 3 16Grup Scolar Sarmasu 48 2 10 36Grup Sc. Sangeorgiu de Padure 345 2 1 7 80 255Scoala Generala Ungheni 296 2 10 284Acatari 50 24 26Adamus 291 4 287Albesti 225 10 215 26Alunis 84 5 62 17Apold 265 16 15 234Atintis 60 2 3 55Bahnea 422 8 8 406Gr.Sc. Band 300 35 50 215Sc.Gen. Batos 267 11 24 232Bagaciu 213 4 209Bala 39 1 3 35Balauseri 372 14 358Beica de Jos 62 20 42Bereni-Marculeni 10 10Bichis 56 12 3 41Bogata 59 2 57

23

Breaza 16 3 13Brancovenesti 155 12 26 117Ceausu de Campie 340 31 55 254Chetani 184 15 169Chibed 92 5 87Chiheru de Jos Coroisanmartin 105 42 63Corunca 72 72Cozma 14 6 8Craciunesti 15 5 10Craiesti 70 9 10 51Cristesti 134 2 132Cucerdea 20 5 14 1Cuci 115 115Danes 279 12 10 257Gr.Sc. Vasile Netea Deda 167 1 2 14 150Gr.Sc.Agricol Dumbravioara 14 14Sc.Gen. Eremitu 10 7 3Ernei 47 5 42Faragau 118 6 11 101Fantanele 307 2 305Galesti 42 42Ganesti 178 5 38 135Gh.Doja 265 35 230Ghindari 230 12 3 215Glodeni 242 17 225Gornesti 360 40 15 305Grebenisu de Campie 172 34 138Gurghiu 140 14 34 92Colegiul Silvic Gurghiu 88 1 10 77Sc.Gen. Hodac 62 13 35 14Hodosa/Sambrias 36 26 10Ibanesti 191 9 7 175Iclanzel 163 31 132Ideciu de Jos 5 5Livezeni 129 129Lunca 16 16Lunca Bradului 40 40Magherani 8 8Madaras 13 8 5Mica -Deaj 437 2 435Mihesu de Campie 30 1 5 24Nades 241 18 19 204Neaua 110 1 32 77Ogra 37 37Papiu Ilarian 69 69 20Panet 276 9 267Pasareni 21 21Petelea 139 3 136Pogaceaua 60 45 7 8Rastolita 30 13 17Raciu 253 24 72 156 1

24

Rusii-Munti 78 3 75Saschiz 219 11 28 180Sancraiu de Mures 22 22Sangeorgiu de Mures 211 40 10 161Sanger 119 7 27 85Sanpaul 276 25 251Sanpetru de Campie 156 2 95 59Santana de Mures 36 6 30Sarateni 114 3 111Solovastru 60 60Stanceni 37 1 8 28Suplac 228 3 223 2Suseni 18 4 3 11Saulia 171 64 107Sincai 14 5 9Taureni 59 59Valea Larga Vargata 12 4 8Vatava 10 10Vetca 53 2 5 46Viisoara 149 3 146Vanatori 86 35 51Voivodeni 86 7 79Zagar 82 82Zau de Campie 15 15TOTAL: 15474 48 69 168 1472 1468 12182 47 20 47

Aprobari ulterioare Col.Nat.Al.Papiu Il.Tg.Mures 2 2Scoala Generala Batos 1 1Scoala Generala Iernut 9 9Gimn.A.Maior Reghin 3 3Gr.Scolar Ind. Ludus 1 1

Total general burse pe sem.Ian sc.2006-2007 15490 48 69 170 1474 1468 12194 47 20 47

II. INSPECŢIA ŞCOLARĂ

Activitatea de inspecţie şcolară a avut ca obiective prioritare monitorizarea şi evaluarea calităţii procesului educaţional şi sprijinirea unităţilor şcolare în vederea consolidării autonomiei instituţionale şi a îmbunătăţirii calităţii ofertei educaţionale. In acord cu exigentele politicii educaţionale stabilite de MEdC si de problematica existentă în unităţile de învăţământ din judeţ, colectivul de inspectori de la I.Ş.J. Mureş a avut în vedere ca

obiective generale: aplicarea corectă a curriculum-ului; realizarea standardelor naţionale; creşterea responsabilităţii managerilor şcolari privind conţinutul procesului de predare, învăţare,

evaluare; creşterea randamentului şcolar şi stimularea performanţei şcolare pentru toţi elevii ; perfecţionarea instrumentelor de evaluare şi autoevaluare;

25

schimbarea opticii privind relaţia profesor – elev; dezvoltarea incluziunii şcolare ;

ISJ a monitorizat aplicarea în toate unităţile şcolare a planurilor cadru şi a programelor şcolare aflate în vigoare. A iniţiat şi desfăşurat activităţi de informare şi formare pe noua programa de consiliere si orientare. A promovat diversitatea educaţională prin susţinerea CDS-urilor la fiecare unitate şcolară.

Activitatea de inspecţie şcolară a cuprins toate tipurile de inspecţie:• Inspecţia complexa (RODIS)• Inspecţia frontală• Inspecţia de specialitate• Inspecţia tematica• Inspecţia de revenire• Inspecţia curenta speciala pentru definitivat şi grade didactice

Nr. total inspecţii

Nr. total de inspecţii speciale

Nr. total de inspecţii tematice

Nr. total de inspecţii în specialitate

Nr. total de inspecţii RODIS

Nr. profesori inspectaţi

Calificative acordate

518 183 87 218 30 388 279

În desfăşurarea inspecţiei şcolare au fost utilizate, conform modelului oferit de RODIS, o serie de instrumente specifice dintre care menţionam analiza documentelor şcolare (proiectări si planificări, planuri de dezvoltare, portofolii si lucrări ale elevilor, caiete de teme, cataloage, foi matricole, rapoarte de analiză, sinteze, alte probe), aplicarea chestionarelor pentru elevi si parintii, proceduri complementare mai ales in cazul inspecţiilor de specialitate si speciale.

Informatiile colectate in activitatea de inspecţie au fost prelucrate si interpretate atât prin compararea rezultatelor pe discipline de învăţământ, pe profiluri si specializări identice, pe tipuri de unităţi de învăţământ, cât si prin analiza progresului si dezvoltării elevului.

Rapoartele, notele de control, testele si chestionarele realizate cu prilejul inspecţiilor constituie resurse pentru realizarea unei bănci de date. Pe aceasta baza vor fi determinaţi indici de eficienta si indicatorii de performanta si se vor stabili oportunităţile si riscurile educaţionale.

ANALIZA PE DISCIPLINE

1. ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR

OBIECTIVE: Creşterea calităţii sistemului de educaţie preşcolară prin promovarea şi dezvoltarea conceptului de

educaţie individualizată şi timpurie Asigurarea accesului copiilor de vârstă preşcolare la educaţie Creşterea eficienţei sistemului educaţional prin dezvoltarea de alternative şi prin colaborare cu

comunitatea locală

Analiza SWOTPUNCTE TARI PUNCTE SLABE

• Asigurarea educaţiei de bază pentru toţi copiii de vârstă preşcolară, prin generalizarea grupei mari – pregătitoare;

• Asigurarea echităţii în educaţie pentru copiii proveniţi din grupuri dezavantajate: copii rromi, copii cu dizabilităţi, copii din comunităţi dezavantajate socio – economic;

• Armonizarea obiectivelor Curriculumului Naţional cu cel Local;

• Preocuparea cadrelor didactice privind respectarea

• În unele grădiniţă nu sunt asigurate condiţii pentru activitate organizată pe grupuri mici sau individual;

• Deficienţe, la unele grupe în amenajarea spaţiului educaţional, a ariilor de stimulare;

• Lipsa profesorilor de sprijin, a defectologilor şi a psihologilor mai ales în mediul rural;

• Lipsa dotării minimale în unele grădiniţe din mediul rural;

• În unele grupe numărul copiilor înscrişi depăşeşte număr maxim admis din cauza lipsei de spaţiu, mai

26

particularităţilor individuale ale copiilor şi a ritmului propriu de dezvoltare;

• Educaţie prin activităţi educative, extraşcolare, extracurriculare;

• Dezvoltarea colaborării cu parteneri sociali;• Asigurarea bazei didactico-materială necesară unei

activităţi didactice de calitate;• Amenajarea spaţiului educaţional conform cerinţelor

actuale

ales în mediul urban;

4. Inspecţia şcolară

Nr.total inspecţiiNr.total de inspecţii speciale

Nr.total de inspecţii tematice

Nr.total de inspecţii în specialitate

Nr.total de inspecţii RODIS

Nr.profesori inspectaţi


25 7 17 10 1 22 7

4.1. Constatări în urma activităţii de inspecţii

CONSTATĂRI POZITIVE CONSTATĂRI NEGATIVE• Se aplică corect programa şcolară• Proiectarea conţinuturilor activităţilor în acord cu nivelul grupei• Aplicarea corectă a metodicii predării activităţilor instructiv -

educative în grădiniţă

• Educatoarele stagiare întâmpină greutăţi în elaborarea planificărilor calendaristice

EXEMPLE DE BUNĂ PRACTICĂ:Zona Tg. –Mureş:Gr. P.N. Sântana, Gr. Curteni, Gr.Chinari, Gr. P.P.4, Gr. P.P. 13, Gr. P.P:” Dumbrava Minunată, Gr. P.N. 12, Gr. P.P. 12, Gr. P.P. 16 Tg.- Mureş, Gr. Vălureni com. Cristeşti, Gr. PănetZona Sighişoara:Gr. P.P.2, Gr. P.N. 3 Sighişoara

4.3. Calitatea curriculum-uluiCONSTATĂRI POZITIVE CONSTATĂRI

NEGATIVE• Curriculumul Naţional este respectat şi corect aplicat.• Alegerea optimă, justificată a extinderilor, a aprofundărilor şi a activităţilor opţionale,

care sunt vizate de ISJ.• Comisiile metodice funcţionează pe baza unor proiectări funcţionale, organizate pe

nivelul comunelor, pe oraşe, pe cartiere.EXEMPLE DE BUNĂ PRACTICĂ:Zona Tg. Mureş:Gr. P.N. 7, P.P.6, Gr. P.P. „Manpel”Gr. P.N. 3 Tg. Mureş, Grădiniţele din comunele: Band, Acăţari, Bălăuşeri, Gurghiu, M. Niraj şi din oraşele Reghin, Sighişoara, Luduş, Târnăveni şi Sovata.

4.4. Calitatea activităţii cadrelor didacticeCONSTATĂRI POZITIVE CONSTATĂRI

NEGATIVE• Individualizarea procesului de educaţie• Diversificarea metodelor şi a tehnicilor de lucru în special a celor care încurajează

creativitatea, participarea activă a preşcolarilor la activităţile didactice.EXEMPLE DE BUNĂ PRACTICĂ:Zona Tg. MureşGr. P.P. „ Licurici”, P.P. 9 Tg. Mureş, Gr. P.P. Ernei, Gr. P.N. Sântana, Curteni, Gr. P.P.15, Gr. P.P. 19 Tg. Mureş

27

Zona ReghinGr. P.P.3 Reghin, Gr. P.N. GurghiuZona Târnăveni:Gr. P.N. 5 , P.P.4 Târnăveni, Gr. P.N. BăgaciuZona Luduş:Gr. P.P. 2 Luduş, Gr. P.N. Roşiori, Gr. P.N. Bichiş, Gr. P.N. CecălacaZona Sovata:Gr. P.N. Ghindari, Gr. P.N. Agrişteu,

4.5. Programul şi calitatea actului managerial CONSTATĂRI POZITIVE CONSTATĂRI NEGATIVE

• Grădiniţele cu personalitate juridică dispun de un management de calitate

• Directorii grădiniţelor au elaborat oferta manageriale în care sunt bine stabilite direcţii de acţiune.

• Resursele umane şi materiale sunt eficient folosite.• Realizarea unor proiecte cu finanţare din resurse

extrabugetare în vederea dotării grădiniţelor cu materiale didactice şi cu mobilier necesar

• Grădiniţele din mediul rural nu sunt îndrumate şi sprijinite într-un mod corespunzător.

• Multe grădiniţe din mediul rural nu a beneficiat de fonduri de carte primite de la MEC.

• Spaţiile şcolare de la Gr. P.P. şi P.N Miercurea Nirajul nu sunt suficiente, şi corespunzător amenajate.

Exemple de bună practică:Zona Tg. Mureş:Gr. P.P. „ Dumbrava Minunată, Gr. P.P. 14 , Gr.P.P.16, Gr.P.P. „ Licurici” Tg. Mureş, Gr. P.P.6 Tg. Mureş

4.6. Parteneriatul cu părinţii şi comunitatea localăCONSTATĂRI POZITIVE CONSTATĂRI NEGATIVE

• Se remarcă o colaborare eficientă cu părinţii copiilor, cu comunitatea locală.

• Grădiniţele dezvoltă un parteneriat atât cu şcoala cât şi cu alte grădiniţe din ţară şi din străinătate

EXEMPLE DE BUNĂ PRACTICĂ:Zona Reghin:Gr. P.P.1 , Gr. P.P.3 Reghin, Gr. P.N. „Voinicel” ReghinZona Tg. Mureş:Gr. P.P.” Manpel”, „ Licurici” , P.P.14, P.P.13 Tg. Mureş

4.7. Proiecte/programe derulate la/cu iniţiativa/coordonarea inspectorului de specialitate

Educatoarele din judeţul Mureş au participat la cursuri de formare„ Educaţie Timpurie „ iniţiate de UNICEF şi organizate de ISJ Mureş.

Formatorii judeţeni sub îndrumarea prof. Magyar Gabor din Szeged au prezentat ,în cele şase zone ale judeţului în cadrul cercurilor pedagogice, o nouă metodă aplicată cu succes numai în grădiniţele din judeţul nostru, metoda „ Partitura Mişcării”

Se continuă cu rezultate deosebite proiectul „ Educăm Aşa”, care se adresează părinţilor copiilor în vârstă de 3-12 ani. Formatorii judeţeni au format un număr mare de instructori de părinţi din rândurile educatoarelor din tot judeţul, care la rândul lor ţin cursuri pentru părinţi.

În sem. I. am organizat schimburi de experienţă cu judeţul Vrancea, Sectorul 5 Bucureşti şi cu grădiniţele din Kecskemet, Ungaria, cu aceste ocazii s-au încheiat protocoale de colaborare, de parteneriat.

inspector şcolar de specialitateKovacs Julia,

28

ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR

1.Obiective şi dimensiuni ale compartimentului• Îmbunătăţirea calităţii procesului educativ prin abordarea creativă, interdisciplinară a conţinuturilor

Curriculum-ului Naţional• Încurajarea abordării metodelor şi formelor alternative de învăţare• Îmbinarea armonioasă a informativului şi formativului pe parcursul procesului de educaţie

2.Analiza SWOTPUNCTE TARI PUNCTE SLABE

• Îmbunătăţirea muncii în echipă în cadrul colectivelor metodice cu ocazia proiectării, organizării diferitelor activităţi metodice, educative

• Conştientizarea treptată a necesităţii aplicării unor tehnici, forme variate de predare-învăţare, de diferenţiere şi individualizare a parcursurilor didactice

• Relaţionarea eficientă a mediului urban cu cel rural în domeniul curricular şi extracurricular

• Predominanţa frontalului în relaţia dascăl-elevi

• Slaba preocupare a învăţătorilor pentru frecvenţa, ritmicitatea abordărilor tematice

2.1.Exemple de bună practică: Şcoala Generală Păsăreni, Gimnaziul Dacia Tg.Mureş, Şcoala Generală Fântânele, Şcoala Generală I.Vlăduţiu Luduş, Gimnaziul A.I.Cuza Tg.Mureş

3.Acţiuni-activităţi-studii-prognoze-tendinţe în cadrul disciplinei ce au avut loc loc în semestrul I al anului şcolar 2006-2007

• Cercuri pedagogice tematice pe zone conform graficului întocmit la începutul anului şcolar;• Activităţi practice-demonstratice de popularizare alternativelor educaţionale (zona Reghin, Tg.Mureş);• Derularea cursurilor de formare continuă, a atelierelor tematice de abilitare pe domenii pentru învăţători,

institutori;• Continuarea procesului educativ extracurricular conform graficului proiectat la începutul anului şcolar• Schimb de experienţă cu învăţătorii de la Deva pe problematica citit-scrisului, evaluării şi depistării, tratării

copiilor dislexici• Parteneriat cu C.C.D.Deva –susţinerea unor cursuri de formare de către formatorii din judeţul Mureş

3.1.Prezentarea opţionalelorMotivaţia alegerii: specificul vârstei, preocupările şi capacităţile elevilorEficienţa: Sunt eficiente cele care s-au ales ţinând seama de nevoile de formare ale elevilor din îvăţământul primar, de preocupările şi interesele lor.

CONSTATĂRI POZITIVE ASPECTE CE TREBUIE REMEDIATE• Proiectarea în general corectă• Adaptarea opţionalelor la specificul vârstei şi

colectivelor şcolare• Consultarea părinţilor, a conducerii şcolii cu ocazia

alegerii opţionalelor

• Nu se acordă suficientă atenţie aspectelor evaluării atât în faza de proiectare cât şi în cea de derulare

• Nu se urmăresc suficient de detaliat descriptorii de performanţă

4.Inspecţia şcolarăNr. total inspecţii

Nr. total de inspecţii speciale

Nr. total de inspecţii tematice

Nr. total de inspecţii în specialitate

Nr. total de inspecţii RODIS

Nr. profesori inspectaţi


30 4 14 10 2 14 1429

4.1.Constatări în urma activităţii de inspecţiiCONSTATĂRI POZITIVE CONSTATĂRI NEGATIVE

• Pregătirea şi interesul învăţătorilor pentru proiectarea activităţii didactice

• Preocupare din ce în ce mai mare pentru abordarea tematică a conţinuturilor

• Interferenţa disciplinelor în cadrul unor structuri de conţinut logic construite

• Acesibilizarea învăţării prin noi forme, metode şi procedee

• Slaba implementare a tehnicilor de învăţare accesibilizată

• Ponderea scăzută a formativului şi practic-aplicativului în procesul de învăţare

Exemple de bună practică: Şcoala Generală Cristeşti, Gimnaziul A.Maior Reghin, Şcoala Generală Ernei, Şcoala Generală Sânpaul, Gimnaziul A.Ceuşianu Reghin

4.2.Aspecte privind prestaţia cadrelor didactice inspectate şi a managerilor unităţilor de învăţământ:CONSTATĂRI POZITIVE CONSTATĂRI NEGATIVE

• Activitatea de proiectare respectă cerinţele, se corelează corect obiectivele cu conţinuturile şi paleta de metode şi procedee aplicate

• Capacitatea institutorilor, învăţătorilor de a selecta şi relaţiona corect conţinuturile informaţionale

• Aplicarea creativă a evaluării formative adaptată specificului claselor, particularităţilor de vârstă şi individuale ale elevilor

• Activitate de învăţare bazată pe parteneriatul elev-învăţător• Funcţionalitatea feed-back-ului

• Predominanţa frontalului în procesul de predare-învăţare

• Rigiditatea dascălilor sau lipsa curajului în abordarea unor modalităţi alternative de educaţie

Exemple de bună practică: Şcoala Generală Miercurea Nirajului, Şcoala Generală Curteni, Şcoala Generală Păsăreni, Gimnaziul Dacia Tg.Mureş, Şcoala Generală Sântana de Mureş, Gimnaziul L.Rebreanu Tg.Mureş

4.3.Calitatea Curriculum-uluiCONSTATĂRI POZITIVE CONSTATĂRI NEGATIVE

• Respectarea şi aplicarea corectă a Curriculum-ului Naţional• Manifestarea creativităţii în abordarea conţinuturilor

Curriculum-ului Naţional• Relaţionarea eficientă dintre obiective şi conţinuturi

•

Exemple de bună practică: Gimnaziul Europa Tg.Mureş, Şcoala Generală Fântânele, Şcoala Generală Ghindari, Gimnaziul S.Duicu Tg.Mureş, Şcoala Generală nr. 6 Sighişoara

4.4.Calitatea activităţii cadrelor didacticeCONSTATĂRI POZITIVE CONSTATĂRI NEGATIVE

• Abordarea selectivă, esenţializată a conţinuturilor informaţionale• Prelucrarea logică, deductivă a informaţiilor, integrarea lor în

sisteme corect structurate• Conturarea unor sfere intra şi interdisciplinare în procesul învăţării• Aplicarea muncii diferenţiate şi individualizate, adaptarea stilului de

lucru la specificul colectivităţilor şcolare• Selecţia corespunzătoare a metodelor activ-participative• Diversificarea formelor de activitate, de învăţare activă• Valorificarea laturii formative a conţinuturilor

• Învăţare concretizată în simpla transmitere şi asimilare de cunoştinţe

• Predominanţa metodelor expozitiv-euristice

• Paleta modalităţilor de evaluare, motivare, stimulare nu este suficient adaptată şi valorificată

Exemple de bună practică: Şcoala Generală Păsăreni, Şcoala Generală Sântana de Mureş, Gimnaziul N.Bălcescu Tg.Mureş, Gimnaziul Dacia Tg.Mureş, Şcoala Generală I.Vlăduţiu Luduş, Gimnaziul Z.Boiu

30

Sighişoara

4.5.Programul şi calitatea actului managerialCONSTATĂRI POZITIVE CONSTATĂRI NEGATIVE

• Proiectarea actualizată a activităţii manageriale• Asigurarea relaţionării compartimentelor, domeniilor

în cadrul unităţii de învăţământ• Îmbunătăţirea comunicării cu cadrele didactice

• Rigiditate în abordarea şi rezolvarea problemelor în relaţiile interumane

Exemple de bună practică: Şcoala Generală Mărculeni, Grup Şcolar Miercurea Nirajului, Şcoala Generală Miercurea Nirajului, Şcoala Generală Ghindari, Gimnaziul M.Neagu Sighişoara

4.6.Parteneriatul cu părinţii şi comunitatea localăCONSTATĂRI POZITIVE CONSTATĂRI NEGATIVE

• Funcţionalitatea parteneriatelor cu părinţii în cazul activităţilor educative organizate la nivel de şcoală, la nivel zonal şi judeţean

• Sprijinul comunităţilor locale în proiectarea şi organizarea unor activităţi specifice învăţământului primar

Exemple de bună practică: Gimnaziul T.Vladimirescu Tg.Mureş, Şcoala Generală Corunca, Şcoala Generală Ceuaş-Mica, Gimnaziul A.Mosora Sighişoara

4.8.Proiecte, programe derulate cu iniţiativa, coordonarea inspectorului de specialitateCONSTATĂRI POZITIVE CONSTATĂRI NEGATIVE

• Asigurarea integrării şi recuperării copiilor dislexici• Implicarea colectivelor metodice în proiectarea,

organizarea şi derularea activităţilor educative pentru învăţământul primar

• Lipsa de colaborare şi comunicare în cadrul unor colective metodice

Exemple de bună practică: Gimnaziul N.Bălcescu Tg.Mureş, Şcoala Generală Glodeni, Gimnaziul Sf.Gheorghe Sângeorgiu de Mureş, Gimnaziul R.Guga Tg.Mureş, L.P.S.Tg.Mureş, Şcoala Generală Suseni, Gimnaziul Traian Târnăveni, Şcoala Generală nr.1 Luduş, Gimnaziul G.Coşbuc Tg.Mureş, Gimnaziul Dacia Tg.Mureş, Gimnaziul A.Ceuşeanu Reghin, Gimn.A.Mosora Sighişoara, Şcoala Generală Iernut, Şcoala Generală Vărgata, Liceul de Artă Tg.Mureş, Gimnaziul L.Rebreanu Tg. Mureş

Inspectori şcolari de specialitate, Orosan Dumitru

Fejes Reka

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ, LIMBA LATINĂ

1. Obiective şi dimensiuni ale compartimentului Limba şi literatura română şi Limba latină• Să orienteze profesorul de limba şi literatura română,astfel încât, prin calitatea actului didactic să

asigure eficienţa planificării curriculum-ului şi diferenţierea acestuia în raport cu nevoile, aptitudinile şi capacităţile elevilor;

• Să urmărească atingerea standardelor educaţionale specifice disciplinei;• Să stimuleze interesul cadrelor didactice pentru folosirea unor metode moderne în proiectarea

didactică; • Să ofere servicii de monitorizare şi control de calitate, facilitând astfel procesul de învăţământ al

sistemului educativ;• Să faciliteze comunicarea între structurile administrţiei centrale si locale si unităţile şcolare ,

promovând un dialog permanent şi deschis între partenerii sociali si educaţionali;• Să asigure aplicarea si respectarea prevederilor legislaţiei şcolare si legislaţiei muncii;

31

2. Analiza SWOT (puncte tari şi puncte slabe) Puncte tari

• Curriculumul proiectat la disciplina limba şi literatura română respectă, atât prin planificările anuale, cât şi prin unităţile de învăţare, fundamentul curriculum-ului naţional, asigurându-se caracterul activ şi participativ al învăţării.

• Realizarea unei concordanţe între curriculumul unităţii şcolare şi cel naţional, criteriile utilizate în fundamentarea CDŞ-urilor, aflîndu-se în conformitate cu orizontul de aşteptare al elevilor ( Liceul Pedagogic „Mihai Eminescu”, Colegiul Naţional „Unirea”, Colegiul Economic „Transilvania”,Grup Şcolar Electromureş, Grupul Şcolar Iernut, Colegiul Tehnic Târnăveni)

• Proiectarea demersului didactic a avut în vedere atât meode consacrate, cât şi strategii menite să diversifice procesul de predare-învăţare-evaluare.

• Număr mare de cadre didactice calificate, cu gradele didactice I si II, precum şi antrenarea pe traseul perfecţionării a unui număr mare de profesori debutanţi (42 de profesori înscrişi pentru susţinerea definitivatului);

• Organizarea de întâlniri metodice tematice periodice îmbinate cu ateliere de lucru, cu invitaţi formatori, metodişti, mentori,scriitori de manuale şcolare, reprezentanţi ai unor edituri (Colegiul Naţional “Al Papiu Ilarian”,Grup Şcolar “Lucian Blaga”-Reghin, Colegiul Naţional “Unirea”)

• Disponibilitatea multor cadre didactice pentru implicare în elaborarea de auxiliare curriculare şi mijloace de învăţământ, omologate de MEdC;

• Număr mare de elevi antrenaţi în concursurile si olimpiadele locale şi judeţene,cu rezultate deosebite, mai ales la nivel gimnazial (Gimnaziul “Mihai Viteazul”, Gimnaziul “Liviu Rebreanu”,Gimnaziul “Europa”,Colegiul Naţional “Unirea”,Şcoala Generală Nr.2-Târgu Mureş, Gimnaziul “Friedrich Schiller”-Târgu Mureş,Gimnaziul “A:Maior”- Reghin, Gimnaziul “Traian”-Târnăveni, Gimnaziul “V. Jinga”-Sighişoara)

• Dotarea bibliotecilor în conformitate cu noile prevederi ale Metodologiei de funcţionare a bibliotecilor şcolare ;

• Exploatarea eficienta a resursei timp în respectarea programelor, în pregătirea suplimentară a elevilor;

METODE INTERACTIVE • colaborare cu mass-media (mediatizarea a numeroase activităţi prin Radio-Cultural Târgu Mureş,prin

deosebita colaborare cu d-l prof.dr. Valentin Marica, realizarea unei permanente colaborări cu cotidienele mureşene);

• colaborarea cu societatea literară AMPRO din Cluj Napoca;• abonarea la revistele de specialitate ( „Perspective”; „ Excelsior”)• existenţa, în unele unităţi şcolare, a materialelor promoţionale pentru oferta educaţională;• implicarea în actul decizional a unui număr cât mai mare de cadre didactictice

Puncte slabe :• Lipsa creativităţii în activitatea de proiectare;• Utilizarea sporadică a materialelor curriculare;• Planificările calenadaristice sunt unice pe şcolaă, deşi nevoile de instruire ale claselor paralele sunt

diferite;• Existenţa unor catedre mozaic care duc la scăderea calităţiii actului educaţional ;• Reticenţa faţă de nou şi schimbare a unor manageri şi a unor cadre didactice ;• Absenteismul în rândul elevilor şi abandonul şcolar , în special în unităţile din zonele defavorizate;• Neimplicarea unor cadre didactice atât în propria dezvoltare profesională , cât si în actul educaţional

şi decizional;• Persistenţa unor exagerări în procesul didactic;• Insuficienta preocupare a cadrului didactic de a selecta auxiliare didactice compatibile cu nivelul

intelectual al clasei;

32

• Tendinţe conservatoare la nivelul strategiilor didactice;• Neasumarea responsabilităţilor pentru bunul mers al lucrurilor;• Uzura fizica si morala a unei parti din materialul didactic existent in scoli;• Formalism în activitatea Consiliilor de Administratie, a Consiliilor profesorale, a celorlalte comisii

constituite la nivelul unităţilor şcolare;• Existenţa unui număr crescut de cadre didactice care nu au abilităţi formate pentru utilizarea

calculatorului;• Imposibilitatea valorificării cu maximă eficienţă a soft-ware-ului educaţional, datorită lipsei de abilităţi

specifice sau lipsei de dotări necesare;• Participarea, adeseori formală, la activităţi de formare continuă, scopul fiind, cel mai adesea,

obţinerea de beneficii salariale şi nu de performare a competenţelor didactice la standardele solicitate;

• Valorificarea insuficientă, la nivelul unităţilor de învăţământ, a oportunităţilor oferite de autoritatea şi comunitatea locală;

• Ineficienţa unor mecanisme de susţinere a debutanţilor, pentru integrarea profesională;

OPORTUNITĂŢI• adoptarea unui model flexibil şi deschis de proiectare curriculară,care să ofere posibilităţi autentice

de opţiune pentru profesori;• accentuarea caracterului activ şi actual al studiului limbii române şi conectarea sa organică la

realităţile vieţii cotidiene;• actualele prevederi ale Programelor de Limba şi literatura română pun la îndemâna profesorilor un

cadru flexibil de organizare a muncii lor la catedră, oferind libertate în privinţa alegerii textelor, a integrării conţinuturilor şi a proiectării parcursului didactic;

• participarea la activităţi extracurriculare; • acordarea unei atenţii sporite formării de priceperi şi deprinderi complexe şi nu doar a transmiterii

unor innformaţii în sine despre limbă şi literatură; disponibilitate / deschiderea unor Consilii Locale faţă de problematica şcolii;

• posibilitatea de a realiza schimburi de experienţă între şcoli;• posibilitatea accesãrii de fonduri europene în scopul perfecţionãrii resurselor umane şi îmbunãtãţirii

educaţiei elevilor;• cursuri de formare pe management de proiect;• interesul crescut al comunităţii locale pentru transformarea şcolilor în centre de educaţie deschise

atât elevilor cât şi adulţilor, exprimat prin invitarea şcolilor ca partener în programele educative ale comunităţii locale;

• accesul creat cadrelor didactice, elevilor şi părinţilor, prin aplicarea programelor de implementare a tehnologiilor de comunicare şi informare în mediul şcolar şi comunitar;

• existenţa fondurilor oferite de Consiliul Judeţean şi consiliile locale pentru dezvoltarea învăţământului

3.1. Prezentarea opţionalelor: număr, motivaţie, eficienţă, constatări pozitive, aspecte care trebuie remediate. Din cele 2941 de C.D.Ş.uri existente la nivelul judeţului Mureş la compartimentul Limba şi literatura română are 68 de C.D.Ş.uri din care 45 aprofundare ,9 extindere,11 ca disciplină nouă , 2 opţionale integrate. ASPECTE POZITIVE: Aria CDS-urilor este diversificată, răspunzând orizontului de aşteptare al elevilor ; CDS-urile oferă posibilitatea satisfacerii dorinţei de informare şi cunoaştere în diferite domenii de activitate; Oferta CDŞ vine în sprijinul ameliorării fenomenului de absenteism şcolar şi contribuie la dezvoltarea unei motivaţii intrinseci pentru învăţare; CDŞ permite valorificarea abilităţilor individuale; Exemple de bună practică: Liceul Pedagogic „Mihai Eminescu”( CDŞ-uri diferenţiate, cu multe elemente de noutate), Grupul Şcolar Electromureş ( CDŞ ca disciplină nouă: Jurnalism),Grupul Şcolar Industrial

33

Luduş, Grupul Şcolar Iernut, Colegiul „Mircea Eliade”- Sighişoara ASPECTE NEGATIVE: CDŞ-urile de aprofundare sunt folosite pentru a completa orele de predare, fiind de multe ori considerate doar ca o modalitate de prelungire a conţinuturilor din Programa şcolară; La nivel gimnazial s-a constatat prezenţa doar la clasa a VIII-a a opţionalului de aprofundare, fără a fi diversificată paleta CDŞ-urilor şi la alte nivele( clasele a V-a/ a VI-a); Situaţia economico-financiară duce la insuficienta diversificare şi adecvare a CDŞ la cerinţele şi solicitările elevilor şi ale părinţilor, ceea ce poate conduce la scăderea motivaţiei elevilor pentru învăţare şi la scăderea interesului elevilor pentru anumite unităţi de învăţământ; 4. Inspecţia şcolarăNr.total de

de inspecţiiNr.total de inspecţii speciale






45 25 2 16 2 45 F.bine-40Bine-5

4.1. Constatări în urma activităţii de inspecţii ASPECTE POZITIVE ASPECTE NEGATIVE

1.Activităţile asistate au demonstrat calitatea şi eficienţa planificării curriculum-ului,realizându-se o diferenţiere corespunzătoare în raport cu aptitudinile, deprinderile, experienţa şi capacităţile elevilor 2. Proiectarea activităţilor s-a realizat pe baza unei bune documentări metodice şi de specialitate, demersul didactic întreprins a avut în vedere atât metode consacrate, cât şi strategii menite să diversifice procesul de predare-învăţare-evaluare. 3. Lecţiile au atins obiectivele de referinţă şi obiectivele operaţionale vizând cunoştinţele de literatură, teorie literară,precum şi abilitatea de a comunica , oral şi scris, idei,argumente ,concepte.4. Activităţile s-au desfăşurat într-un ambient adecvat disciplinei, printr-o corelare corespunzătoare a funcţiei formative a predării limbii şi literaturii române, cu funcţia de comunicare.5. Cadrele didactice asistate au făcut dovada unor certe competenţe sociale şi de personalitate prin concizia şi acurateţea discursului,prin captatrea şi păstrarea interesului elevilor, prin abilităţi pentru activităţi diferenţiate.

1. În cadrul activităţilor asistate s-a constatat că obiectivele proiectate nu au vizat criteriul performanţei, al implicării unor cerinţe care să depăşească nivelul comun al dobândirii cunoştinţelor. 2. Preocuparea pentru dezvoltarea personală a elevilor nu se manifestă decât în forma desfăşurării activităţii de la clasă,fără atingerea unor criterii de performanţă. Elevii trebuie solicitaţi în activităţi care să le antreneze creativitatea şi originalitatea, chiar şi pe parcursul unei ore obişniute.

3. Metodele folosite sunt cele consacrate de didactica uzitată la limba şi litertura română, fără a fi diferenţiate şi modernizate.

4. Nu sunt folosite mijloace auxiliare diversificate, au lipsit din lecţiile de literatură recomandările şi referinţele critice,iar în cadrul orelor de gramatică nu s-au folosit culegeri de teste,de exerciţii, care să permită o diversificare a ofertei manualului. 5. Feed-back-ul s-a realizat doar la sfârşitul lecţiilor, fără a se urmări o evaluare predictivă şi sumativă etapizată.

6.Retenţia şi transferul nu au fost în concordanţă cu obiectivele operaţionale propuse, iar temele nu au urmărit corelarea predării cu modalităţile de evaluare.

Exemple de bună practică remarcate în timpul desfăşurării inspecţiei:Virginia Oniga, Luminiţa Boboc (Colegiul Naţional „Al. Papiu Ilarian), Doina Pocan (Colegiul Economic Transilvania), Carmen Moldovan (Gimnaziul „Al. I. Cuza”); Aspecte negative: Sorina Moldovan (Colegiul Naţional „Al. Papiu Ilarian) 4.3. CALITATEA CURRICULUM-ULUI

CONSTATĂRI POZITIVE CONSTATĂRI NEGATIVE• Pentru fiecare nivel de şcolarizare, majoritatea unităţilor şcolare

dispun de material curricualr( planuri de învăţământ şi programe şcolare, programe şcolare alternative, auxiliare curriculare,

• -Necorelarea trunchiului comun cu sfera opţională;

• -Utilizarea sporadică a materialelor

34

manuale,caiete de lucru, ghiduri de aplicare, culegeri de exerciţii şi texte, îndrumătoare, dicţionare);

• -S-a constatat existenţa unor materiale didactice şi instrumente educaţionale moderne, a unor cabinete care permit o mai bună corelare a activităţii la clasă cu mijloacele auxiliare;

• -Diversificarea modalităţilor de evaluare;

curriculare;• -Nearmonizarea Curriculum-ului

naţional cu cel local;• -Lipsa eleborării unor materiale

metodice, auxiliare pe domenii de activitate;

4.4. Calitatea activităţii cadrelor didacticeCONSTATĂRI POZITIVE CONSTATĂRI NEGATIVE

• Există o implicare activă şi responsabilă a profesorilor de Limba şi literatura română, conştienţi de rolul pe care trebuie să şi-l asume în formarea elevilor, atât în componenta educativă, cât şi vederea pregătirii elevilor pentru susţinerea examenelor naţionale;

Inspector şcolar de specialitate ,Prof. Aurora Stănescu

LIMBA ŞI LITERATURA MAGHIARĂ

1.Obiective şi dimensiuni ale postului/compartimentului, prin prisma planului managerial al inspectorului de specialitate, proiectate pentru semestrul I al anului şcolar 2006-2007 (cele mai relevante). Asigurarea calităţii învăţământului prin elaborarea standardelor de calitate Organizarea eficientă a procesului de învăţământ Întărirea legăturilor cu comunitatea locală în vederea realizării unor parteneriate benefice ambelor părţi Îmbunătăţirea nivelului de pregătire metodică prin cursuri realizate cu ajutorul CCD Mureş şi UBB-Cluj-

Napoca Identificarea unor surse de finanţare extrabugetare

2. Analiza SWOT (puncte tari şi puncte slabe) Puncte tari:

Cunoaşterea şi aplicarea legislaţiei şcolare în vigoare Participarea profesorilor la Educaţia XXI Întâlniri metodice eficiente la nivel judeţean în organizarea ISJ Mureş şi CCD Mureş Nivelul ridicat de pregătire profesională a cadrelor didactice titulari Participarea elevilor şi a şcolilor la concursurile locale, judeţene, naţionale şi internaţionalePuncte slabe:

Resurse financiare reduse ale şcolilor pentru a oferi recompense materiale atractive cadrelor didactice şi elevilor care aduc faimă şcolii prin munca lor de calitate

Resurse financiare reduse pentru a permite profesorilor o muncă de calitate: lipsa cărţilor din biblioteci, număr mic a cabinetelor, a materialelor auxiliare etc.

Rezistenţa la schimbare a unor cadre didactice mai în vârstă şi dezinteresul unor cadre noi faţă de nevoile şcolilor, a elevilor

Monitorizarea insuficientă a cadrelor didactice

3.Acţiuni/activităţi/studii/prognoze/tendinţe în cadrul disciplinei/domeniului/nivelului ce au avut loc în sem. I al anului şcolar 2006-2007 (cu exemple pozitive).

Participare şi/sau organizarea: Cercurilor metodice la nivel judeţean (lunar) Concursului de ortografie „Simonyi Zsigmond” – clasele V-VIII Concursului de recitare „Szilágyi Domokos” – Cluj-Napoca – clasele VII-XII

35

Concursului regional de balade „Kriza János”, Sfântu-Gheorghe Olimpiadei de Limba şi literatura maghiară „Mikes Kelemen” - faza locală şi judeţeană

3.1. Prezentarea opţionalelor: Număr total de CDŞ-uri: 10, din care aprofundare 6, extindere 3, materie nouă 2.Tematica abordată este variată, cuprinzând teme: comunicare, teatru etc.

4. Inspecţia şcolarăNr.total de

inspecţiiNr.total de inspecţii speciale






39 8 5 24 2 24 Fb

4.1. Constatări în urma activităţii de inspecţiiCONSTATĂRI POZITIVE CONSTATĂRI NEGATIVE

• Cadrele didactice dovedesc o bună pregătire profesională• Cadrele didactice se îndreaptă spre elevi cu empatie, sunt

preocupate atât de nivelul claselor, cât şi al elevilor• Elevii primesc tot sprijinul de care au nevoie din partea

profesorilor pentru a învăţa într-un mediu corespunzător

• Profesorii debutanţi nu prea cer sfaturi de la colegii cu experienţă


• De obicei parteneriatul cu părinţii şi comunitatea locală funcţionează

• Câteodată comunitatea locală nu este destul de sensibilă la nevoile şcolilor

4.8. Proiecte/programe derulate la/cu iniţiativa/coordonarea inspectorului de specialitate Cercurile metodice la nivel judeţean (lunar) Concursului de recitare „Szilágyi Domokos” – Cluj-Napoca – clasele VII-XII Olimpiadei de Limba şi literatura maghiară „Mikes Kelemen” - faza locală şi judeţeană

Inspector şcolar de specialitate,Prof. Demeter Ignac Attila

LIMBI MODERNE

1.Obiective şi dimensiuni ale postului/compartimentului, prin prisma planului managerial al inspectorului de specialitate, proiectate pentru semestrul I al anului şcolar 2006-2007 (cele mai relevante).

compatibilizare europeană şi accentuarea competenţei de comunicare în lb.moderne aplicarea unui sistem modern de evaluare a cunoştinţelor şi competenţelor cadrelor didactice şi elevilor susţinerea nevoii de formare continuă a cadrelor didactice organizarea activităţii de îndrumare, control şi evaluare în unităţile şcolare prin inspecţii frontale, curente

de specialitate, speciale, generale, teritoriale şi tematice2. Analiza SWOT (puncte tari şi puncte slabe)

Puncte tari Puncte slabe• Organizarea de întâlniri metodice tematice

periodice şi stagii de formare (6 stagii de formare în sem I al anul şcolar 2006/2007) îmbinate cu ateliere de lucru, cu invitaţi formatori, metodişti, mentori, scriitori de manuale şcolare, reprezentanţi ai editurilor (Uniscan, Macmillan, Longman, Fischer

• lipsa centrelor de resurse şi formare regională în fiecare oraş, la care să aibă acces toţi profesorii din zonă

• utilizarea preponderent a predării frontale• inconsecvenţă în urmărirea învăţării autonome• slaba pregătire metodică a absolvenţilor de facultate şi

amânarea introducerii mentoratului pentru sprijinirea debutanţilor/stagiarilor şi nu numai

36

Educational, Kreaktiv, etc.)• Integrarea mijloacelor şi tehnologiilor

moderne în predarea limbilor moderne• Ocuparea posturilor vacante mai ales de

către titulari sau suplinitori calificaţi• Organizarea unor activităţi interşcolare /

judeţene

• necorelarea trunchiului comun cu sfera opţională• pregătirea în specialitate şi metodică a unor cadre

didactice • utilizarea unor strategii de tip discursiv/informativ• evaluarea subiectivă şi inconsecventă• dificultăţi/rezultate slabe înregistrate în pregătirea elevilor

în mediul rural

2.1. Exemple de bună practică Organizarea concursului de lb.engleză Keep în Touch with Reality de către Gimn. Al.I. Cuza, Tg.Mureş

cu participarea a peste 20 de unităţi şcolare din judeţ. Iniţiatorul concursului şi unul dintre organizatorii principali este d-na prof. Ştefan Olga.

Organizarea serbării Winter Festival de cercul pedagogic- gimnaziu-lb.engleză sub conducerea d-nei prof. Farcaş Mariana

3.Acţiuni/activităţi/studii/prognoze/tendinţe în cadrul disciplinei/domeniului/nivelului ce au avut loc în semestrul I al anului şcolar 2006-2007 (cu exemple pozitive).Aspecte pozitive:

Creşterea interesului pentru predarea limbilor italiană şi spaniolă Integrarea mijloacelor şi tehnologiilor moderne în predarea limbilor moderne Ocuparea posturilor vacante de către titulari sau suplinitori calificaţi Folosirea calculatoarelor şi Internetului în predarea lb.străine

Aspecte negative: Scăderea numărului de ore de lb.franc. şi germ. Ineficienţa predării limbilor în clase-grupe cu efective de peste 20 elevi

3.1. Prezentarea opţionalelor: număr, motivaţie, eficienţă, constatări pozitive, aspecte care trebuie remediate. Număr total de opţionale şi CDŞ-uri conform centralizatorului realizat de ISJ Mureş este de 2941 din care peste 10% la lb.moderne:

Total lb.moderne Lb.engleză Lb.franceză Lb.germană Lb.italiană299 212 35 48 4

Aspecte pozitive: O varietate mai mare de opţionale şi CDŞ-uri faţă de ultimii ani Un interes crescând pentru studiul lb.moderne Calitate superioară de proiectare faţă de anii anteriori

Aspecte negative: Organizarea defectoasă a opţionalelor şi CDŞ-urilor: - managerial

1. inexistenţa unei oferte clare a şcolii sau oferta şcolii nu satisface nevoile elevilor2. necunoaşterea graficului legat de prezentarea ofertei şcolare şi criteriile de care se ţine cont în

stabilirea opţionalelor, respectiv CDŞ-urilor- administrativ

1. opţiunile se fac în funcţie de decizia majorităţii elevilor clasei2. neavizarea la timp a programelor de opţional, respectiv CDŞ

- resurse umane 1. insuficienta diversitate a abilităţilor cadrelor didactice în raport cu solicitările (părinţilor şi copiilor)

beneficiarilor2. necunoaşterea în detaliu a cerinţelor legate de elaborarea diferitelor tipuri de opţionale şi CDŞ-uri

şi avizarea acestora3. cadrele didactice formulează titlul, obiectivele şi conţinuturile opţionalelor şi CDŞ-urilor prea

general şi de multe ori nu ţin cont de particularităţile grupurilor de elevi

37

În cadrul disciplinei Lb.moderne există 577, 22 norme/posturi didactice din careLb.modernă Total norme/posturi didactice Titulari Suplinitori calificaţi Suplinitori necalificaţiLb.engleză 331, 06 239, 96 76, 48 14, 62 (4, 41%)Lb.franceză 183, 37 126, 72 33, 14 23, 51 (12, 82%)Lb.germană 59, 29 42, 78 13, 67 2, 84 (4, 79%)Lb.italiană 2, 68 2, 11 0, 57 -Lb.spaniolă 0, 82 0, 32 0, 50 -

4. Inspecţia şcolarăNr.total de inspecţii

Nr.total de inspecţii speciale





Calif.acordate

34 12 2 18 2 26 3


• organizarea unor activităţi la nivelul şcolii în vederea elaborării portofoliului profesorului şi portofoliului de autoevaluare al elevului

• utilizarea AEL şi în gimnazii de ex. la Gimn. A. Maior, Reghin, Gimn. F. Bogdan, Reghin

• organizarea de activităţi demonstrative variate

• Col. Naţ. Al. Papiu Ilarian are un fond de carte de lb.germană impresionant, din păcate spaţiul nu este adecvat

• lipsa unui criteriu unitar de elaborare a portofoliilor comisiilor metodice, profesorilor şi cele de autoevaluare ale elevilor

• Portofoliile prof. sunt supraîncărcate cu materiale vechi, care îngreunează utilizarea eficientă a acestora

• elaborarea defectuoasă sau incompletă a planificărilor – de ex. Col. Naţ. Al. Papiu Ilarian, Gr. Şc. Forestier Sovata, Şc. Gen. Sânpaul

• anumite spaţii de lucru nu permit aranjarea pentru lucrul în grupe• CDŞ-uri nevizate de către direcţiune şi/sau ISJ – de ex. Şc. Gen.

Sânpaul, Col. Naţ. Al.Papiu Ilarian, Tg.Mureş, Gr. Şc. Forestier, Sovata

• Flux informaţional discontinuu între manager, cadre didactice şi părinţi sau între cadre didactice, elevi şi părinţi.

• Există un număr mic de retroproiectoare şi flipchart-uri în şcoală.• Materialul didactic existent nu se utilizează în mod curent la ore• Sistemul AEL nu se utilizează în suficientă măsură

EXEMPLE DE BUNĂ PRACTICĂ:Gr.Şc.V.Netea, Deda a prezentat un raport de autoevaluare bine structurat şi punctual cu ocazia inspecţiei tematice din 5-7.02.2007.Gimn.A.Maior, Reghin are un plan de dezvoltare şcolară atent elaborat în baza analizei SWOT.Lic.Teor. Bolyai Farkas, Tg.Mureş, şi Gr.Şc.L.Blaga, Reghin au laboratoare de lb.moderne model, bine utilate şi un fond de catre substanţial.

4.2. Aspecte privind prestaţia cadrelor didactice inspectate şi a managerilor unităţilor de învăţământ:CONSTATĂRI POZITIVE CONSTATĂRI NEGATIVE

• Implementarea învăţării centrate pe elev• Utilizarea TIC în predare• Dezvoltarea de materiale pentru formarea

diferenţiată• Implicarea activă în procesul de predare – învăţare

a elevilor• Majoritatea cadrelor didactice folosesc metode

moderne de predare

• Nu întotdeauna se ţine o legătură strânsă cu părinţii elevilor, ceea ce scade eficienţa

• Unii elevi nu învaţă suficient, obţinând rezultate sub posibilităţile lor intelectuale, iar la nivelul şcolii nu există o preocupare specială în vederea ameliorării acestei situaţii.

• Puţine cadre didactice utilizează învăţarea centrată pe elev

Exemple de bună practică: Tot Carmen, prof.de lb.engleză la Col. Economic Transilvania, Tg.Mureş, are planificări bine concepute şi atent structurate, adaptate la particularităţile claselor.

38

4.3. Calitatea curriculum-uluiCONSTATĂRI POZITIVE CONSTATĂRI NEGATIVE

• alegerea unor cursuri opţionale care să răspundă nevoilor de instruire ale elevilor, pe baza exprimării libere a opţiunilor lor, în funcţie de oferta de discipline pentru CDŞ, CD şi CDL

• programele şcolare sunt cunoscute şi aplicate• s-au creat comisiile de asigurare a calităţii la nivelul

şcolilor

• stabilirea opţionalelor din alte motive decât cele prevăzute de lege

• lipsa informării elevilor şi părinţilor asupra modalităţilor de stabilire a CDŞ-urilor şi opţionalelor

• existenţa multor neclarităţi în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile membrilor comisiei de asigurare a calităţii

4.4. Calitatea activităţii cadrelor didacticeCONSTATĂRI POZITIVE CONSTATĂRI

NEGATIVE• Lipsa unor programe coerente de recuperare adecvate nevoilor individuale ale

elevilor• Nu se monitorizează progresul şcolar al elevilor pe competenţe• nefamiliarizarea elevilor cu tehnicile de învăţare autonomă şi diferenţiată• lipsa portofoliilor de autoevaluare/mapelor de lucru ale elevilorEXEMPLE DE BUNĂ PRACTICĂ:Prin calitatea formării şi perfecţionării cadrelor didactice din judeţ s-au evidenţiat:

• d-nele prof. Farcaş Mariana (Gimn. M.Viteazu, Tg.Mureş) şi Aftenie Ileana (Col.Naţ.Unirea, Tg.Mureş) - un curs de mentori pentru practica pedagogică a studenţilor – lb.engleză

• d-nele prof.Farcaş Mariana (Gimn.M.Viteazu, Tg.Mureş) şi Ştefan Olga (Gimn.Al.I.Cuza, Tg.Mureş)– stagiu de perfecţionare pentru stagiari – lb.engleză

• d-na prof. Pop Helmine (Col.Naţ.Al.Papiu Ilarian, Tg.Mureş – stagiu de perfecţionare pentru prof. de lb.germană

D-nul prof.Bucur Dragoş şi d-na prof.Pop Helmine de la Col. Naţ. Al.Papiu Ilarian, d-nul prof. Năznean Adrian de la Col.Naţ.Unirea şi d-na Bâzgan Tana de la Gimn.G.Coşbuc, Tg.Mureş utilizează fişe de lucru originale, elaborate minuţios.

4.5. Programul şi calitatea actului managerial CONSTATĂRI POZITIVE CONSTATĂRI NEGATIVE

• mai bună corelare interdisciplinară• adoptarea de către şcoli a unor strategii

manageriale de cointeresare a agenţilor economici prin programe de cooperare cu unităţile de învăţământ

• manifestarea unui interes deosebit pentru angrenarea şcolilor în proiecte internaţionale.

• preocuparea conducerilor unităţilor şcolare în dezvoltarea bazei materiale.

• aglomerarea unor cadre didactice datorită sarcinilor inegal distribuite

• lipsa accesului la informaţii (internet) în câteva şcoli din mediul rural

• lipsa cabinetelor de limbi moderne din majoritatea şcolilor• neimplicarea unor cadre didactice în actul decizional şi

educaţional. • prezenţa formalismului în activitatea Consiliilor de

Administraţie, a Consiliilor Profesorale, a celorlalte comisii constituite la nivelul unităţilor şcolare.

• neasumarea responsabilităţii pentru bunul mers al lucrurilor.


• diversificarea şi dezvoltarea relaţiilor comunitare şi de parteneriat

• înfiinţarea unor asociaţii în vederea ameliorării colaborării cu părinţii şi comunitatea locală

• semnarea unor acorduri educaţionale între unităţi şcolare şi părinţi care să responsabilizeze partenerii educaţionali

• neimplicarea unor părinţi în viaţa şcolii• lipsa unei evidenţe clare asupra elevilor

cu situaţii deosebite (părinţi plecaţi în străinătate, etc.)

39

• o colaborare mai eficientă cu familia, privită ca principal partener educaţional.

4.8. Proiecte/programe derulate la/cu iniţiativa/coordonarea inspectorului de specialitateActivităţi de formare în colaborare cu

• CCD Mureş• Univ.P.Maior Tg.Mureş• Ambasada Statelor Unite, Bucureşti• Centrul de Formare şi Perfecţionare Mediaş• Centrul Cultural Francez, Cluj-Napoca

Inspector şcolar de specialitate,prof. Cristina Drescan

MATEMATICĂ – INFORMATICĂ

1. Obiective şi dimensiuni ale postului/compartimentului, prin prisma planului managerial al inspectorului de specialitate, proiectate pentru semestrul I al anului şcolar 2006-2007 (cele mai relevante).

• Analiza şi diagnoza activităţii manageriale şi educaţionale.• Elaborarea criteriilor pentru avizarea opţionalelor; avizarea opţionalelor.• Organizarea concursurilor şi a olimpiadelor şcolare.• Coordonarea activităţii cercurilor pedagogice, a comisiilor metodice pe unităţi de învăţământ.• Elaborarea şi aplicarea criteriilor şi instrumentelor de monitorizare şi evaluare.• Participarea la toate formele de inspecţii iniţiate de conducerea ISJ.

2. Analiza SWOT (puncte tari şi puncte slabe)

Puncte tari Puncte slabe• CDŞ-urile la informatică sunt foarte bine documentate• S-au organizat concursuri de matematică internaţionale,

interjudeţene şi judeţene cu o largă participare a elevilor, cu ecouri pozitive din partea celor implicaţi.

• Încadrarea foarte bună cu profesori calificaţi la disciplina matematică.

• Preocuparea profesorilor de matematică pentru autoperfecţionare în cadrul asigurat de CCD Mureş în colaborare cu universităţi.

• Interesul profesorilor pentru utilizarea calculatorului, respectiv a Internetului în activitatea la catedră.Multe cadre didactice îşi continuă studiile la cursuri postuniversitare de informatică.

• Valorificarea experienţei unor cadre didactice prin activităţi demonstrative în cadrul cercurilor pedagogice şi a comisiilor metodice în şcoli.

• Programul AEL nu este valorificat la cote optime în activitatea de la catedră.

• La clasa a V-a s-a modificat programa,dar au rămas manualele vechi, existând diferenţe de conţinut.

2.1. Exemple de bună practicăS-au evidenţiat prin activitatea la catedră, respectiv prin implicarea în organizarea concursurilor, a cercurilor pedagogice următoarele cadre didactice:Gînţă Vasile-Gimn.Serafim Duicu Tg-Ms, Măşcăşan Angelica CN Papiu, Suciu Nicolae-Şc.gen.Boiu, Ilie Ştefan-Lic.Teor.Haltrich, Niculescu Carmen-Gimn.Al.Ceuşianu Reghin, Gruiţă Dorel-Gimn.Traian, Mátéfi István-Lic.Teor.Bolyai, Átyim Béla-Şc.gen.Cristeşti, Sebestyén Maria-Gimn.Europa, Sebestyén Júlia-Gimn.N.Bălcescu, Selyem Edit-Gr.Şc.Ion Vlasiu.

3.Acţiuni/activităţi/studii/prognoze/tendinţe în cadrul disciplinei/domeniului/nivelului ce au avut loc în semestrul I al anului şcolar 2006-2007 (cu exemple pozitive).

40

3.1. Prezentarea opţionalelor: număr, motivaţie, eficienţă, constatări pozitive, aspecte care trebuie remediate.Majoritatea şcolilor generale şi-au inclus în CDS opţionalul de informatică, acesta devenind tot mai eficient atât în privinţa proiectării, cât şi în privinţa activităţilor desfăşurate. Există încă deficienţe cu privire la baza materială ( exp: LPS “Szász Adalbert”-gimnaziu, écoli din mediul rural ).








59 41 2 12 2 54 41

4.2.Constatări în urma activităţii de inspecţiiCONSTATĂRI POZITIVE CONSTATĂRI NEGATIVE

• În majoritatea cazurilor managerii şcolilor inspectate, respectiv cadrele didactice au manifestat o atitudine constructivă, bazată pe colaborare şi sinceritate.

• Baza materială a unităţilor de învăţământ s-a înbunătăţit din mai multe puncte de vedere.

• Procesul de învăţământ se desfăşoară în condiţii bune, conform cu planul cadru şi cu legislaţia în vigoare.

• Există o preocupare specială în şcoli pentru pregătirea examenelor naţionale.

• În urma recomandărilor făcute cu ocazia inspecţiilor s-au luat măsuri prompte pentru punerea în practică a acestora.

• Condiţiile de igienă în mediul rural sunt în multe cazuri minimale.

• Portofoliile comisiilor metodice sunt incomplete în unele unităţi de învăţământ.

• Există greşeli în alegerea şi introducerea în catalog a CDS-urilor.

• Ponderea activităţii frontale la unele cadre didactice este prea mare.

EXEMPLE DE BUNĂ PRACTICĂ:4.2. Aspecte privind prestaţia cadrelor didactice inspectate şi a managerilor unităţilor de învăţământ:

CONSTATĂRI POZITIVE CONSTATĂRI NEGATIVE

• Portofoliile profesorilor de matematică-informatică sunt întocmite profesionist şi pragmatic.

• Se constată o bună pregătire ştiinţifică şi utilizarea unor strategii didactice moderne de către majoritatea profesorilor de matematică-informatică.

• Relaţia profesor-elevi este optimă• Se utilizează mijloace de învăţământ adecvate(culegeri,planşe,calculatorul,

machete,fişe de lucru etc.)• Se aplică criterii de evaluare diverse, ritmicitatea de notare este bună.

EXEMPLE DE BUNĂ PRACTICĂ: La inspecţiile speciale, respectiv preinspecţiile efectuate s-au evidenţiat în mod special cadrele didactice Gagyi Ella-Gimn.M.Viteazu, Kovács Emma-Şc.gen Corunca, Béres Imola-Şc.gen.Brâncoveneşti.

CHIMIE - FIZICĂ

1. Obiective şi dimensiuni ale compartimentului chimie –fizicăPentru semestrul I al anului şcolar 2006 – 2007 compartimentul fizică – chimie al I.S.J.Mureş işi propune :

• Să dezvolte interesul pentru educatie şi emancipare permanenta în sensul promovării unui învăţămant modern, şi flexibil, capabil să asigure accesul la toate formele de învăţământ, din perspectiva formării abilităţilor şi compeţentelor pentru realizarea succesului personal şi profesional

• Să ofere servicii de monitorizare şi control de calitate, facilitând astfel procesul de învăţământ a sistemului educativ;

• Să faciliteze comunicarea între structurile administrţiei centrale şi locale şi unităţile şcolare, promovând un dialog permanent şi deschis între partenerii sociali şi educaţionali;

41

• Să asigure aplicarea şi respectarea prevederilor legislaţiei şcolare şi legislaţiei muncii;2. Analiza SWOT (puncte tari şi puncte slabe) Puncte tari

Număr mare de cadre didactice calificate, cu gradele didactice I şi II; Număr mare de manageri cu experienţă, formaţi în management educaţional; Participarea unor cadre didactice de fizică şi chimie la stagii de formare; Disponibilitatea multor cadre didactice pentru implicare în elaborarea de auxiliare curriculare şi mijloace

de învăţământ, omologate de MEdC; Număr mare de elevi participanti şi premiati la concursurile şi olimpiadele judeţene, naţionale şi

internaţionale Preocuparea conducerilor unităţilor şcolare în dezvoltarea bazei materiale; Exploatarea eficienta a resursei timp în respectarea programelor, în pregătirea suplimentară a elevilor; O colaborare eficientă cu partenerii educaţionali, locali, inclusiv familia privită ca principal partener

educational;colaborare cu mass-mediaabonarea la revistele de specialitate;existenţa, în unele unităţi şcolare, a materialelor promoţionale pentru oferta educaţională;implicarea în actul decizional a unui număr cât mai mare de cadre didactictice

Puncte slabe :• dificultatea incadrarii cu personal didactic calificat în unitatile izolate din mediul rural;• existenţa unor catedre mozaic care duc la scăderea calităţiii actului educaţional;• reticenţa faţă de nou şi schimbare a unor manageri şi a unor cadre didactice;• absenteismul în rândul elevilor şi abandonul şcolar, în special în unităţile din zonele defavorizate;• neimplicarea unor cadre didactice atât în propria dezvoltare profesională, cât şi în actul educaţional şi

decizional;• persistenţa unor exagerări în procesul didactic;• insuficienta preocupare a cadrului didactic de a selecta auxiliare didactice compatibile cu nivelul intelectual

al clasei;• tendinţe conservatoare la nivelul strategiilor didactice;• neasumarea responsabilităţilor pentru bunul mers al lucrurilor;• uzura fizica şi morala a unei parti din materialul didactic existent în scoli;• insuficienta informaţie, documentare şi preocupare a cadrelor didactice, a managerilor pentru obtinerea de

fonduri nerambursabile cu care pot dezvolta baza materiala a laboratoarelor de fizică şi chimie;• insuficienta preocupare şi colaborare cu partenerii educaţionali în vederea identificării resurselor

extrabugetare;• formalism în activitatea Consiliilor de Administratie, a Consiliilor profesorale, a celorlalte comisii constituite

la nivelul unităţilor şcolare;• existenţa unui număr crescut de cadre didactice care nu au abilităţi formate pentru utilizarea calculatorului;• imposibilitatea valorificării cu maximă eficienţă a soft-ware-ului educaţional, datorită lipsei de abilităţi

specifice sau lipsei de dotări necesare;• volumul de soft existent este insuficient şi nu permite decât realizarea de activităţi demonstrative;• participarea, adeseori formală, la activităţi de formare continuă, scopul fiind, cel mai adesea, obţinerea de

beneficii salariale şi nu de performare a competenţelor didactice la standardele solicitate; • şcoala, prin programele de educaţie extraşcolară, nu reuşeşte întotdeauna să contracareze efectele

competitorilor din zona informală, exterioară sistemului educaţional, precum : cluburi, baruri, internet-cafe;• lipsa unei reţele de mentori pentru asistare în dezvoltarea în carieră a cadrelor didactice; • comunicare între diferitele componente ale sistemului este uneori greoaie şi anevoioasă;• valorificarea insuficientă, la nivelul unităţilor de învăţământ, a oportunităţilor oferite de autoritatea şi

comunitatea locală;42

• ineficienţa unor mecanisme de susţinere a debutanţilor, pentru integrarea profesională;

Oportunitati : existenta unui cadru legislativ relativ stabil în domeniul invatamantului, invatamantul fiind prioritate

nationala; existenţa programelor Ministerului Educaţiei şi Cercetării de formare a cadrelor didactice; existenţa la nivelul judeţului Mures, a formatorilor naţionali şi regionali de profesori, directori, inspectori şi a

metodiştilor pe specialităţi; deschidere faţă de internaţionalizare; buna colaborare între Consiliul Judeţean şi Inspectoratul Şcolar; disponibilitate / deschiderea unor Consilii Locale faţă de problematica şcolii; posibilitatea de a realiza schimburi de experienţă între şcoli; posibilitatea accesãrii de fonduri europene în scopul perfecţionãrii resurselor umane şi îmbunãtãţirii

educaţiei elevilor; cursuri de formare pe management de proiect; interesul crescut al comunităţii locale pentru transformarea şcolilor în centre de educaţie deschise atât

elevilor cât şi adulţilor, exprimat prin invitarea şcolilor ca partener în programele educative ale comunităţii locale;

accesul creat cadrelor didactice, elevilor şi părinţilor, prin aplicarea programelor de implementare a tehnologiilor de comunicare şi informare în mediul şcolar şi comunitar;

existenţa fondurilor oferite de Consiliul Judeţean şi consiliile locale pentru dezvoltarea învăţământului cresterea rolului partenerilor educationali în dezvoltarea unitatilor scolare;

Ameninţări : slaba motivaţie financiară a cadrelor didactice pentru desfăşurarea unor activităţi didactice eficiente; lipsa de atractivitate a sistemului de invatamant pentru tinerii absolventi; scaderea populatiei scolare, cu implicatii asupra normarii personalului didactic şi a retelei scolare; imposibilitatea încadrării cu personal didactic calificat/titular în unităţile şcolare izolate, cu efective mici de

elevi; imposibilitatea deplasării efectivelor mici de elevi de la unităţile izolate la şcolile din comună; lipsa de interes manifestată de unele cadre didactice pentru propria formare profesională şi/sau

managerială; lipsa unor prevederi specifice în legislaţia şcolară care să permită atenţionarea /sancţionarea cadrelor

didactice dezinteresate faţă de propria dezvoltare profesională; dezinteresul manifestat de cadrele didactice şi directori pentru dezvoltarea unităţii

3.Acţiuni/activităţi/studii/prognoze/tendinţe în cadrul disciplinei/domeniului/nivelului ce au avut loc în semestrul I al anului şcolar 2006-2007 (cu exemple pozitive).Selecţionând cu atenţie conţinuturile disciplinelor chimie -fizcă s-au remarcat în cadrul cercurilor pedagogice următorii colegi Tg. Mureş – Gimnaziul Europa – Mare Angela, Madaras Ildiko au susţinut activităţi ale cercului pedagogic pentru gimnaziu în zona Tg.Mureş, Reghin – Gim."A. Maior ” – dir.prof. Pădurean Ana, prof.Popa Jofia, prof. Tuşnea Ioan, Gr.Şc."P. Maior -prof.Martha Crişan, prof.Chati Maria, prof.Băbălău Lăcrămioara, prof. Ercse Alina au susţinut activităţi ale cercului pedagogic atăt pentru gimnaziu cât şi pentru liceu în zona Reghin

3.1. Prezentarea opţionalelor:Aspecte pozitive

- interes pentru studiul disciplinelor chimie -fizică- o varietate mare de opţionale

Aspecte negative- insuficieta diversitate de abilităţi ale profesorilor în raport cu solicitările beneficiarilor- opţiuni în fucţie de majoritatea elevilor- organizare defectuoasă a C. D. S - urilor

43

Din cele 2941 de C.D.Ş.uri existente la nivelul judeţului Mureş la compartimentul chimie –fizică are 50 de C.D.Ş.uri din care 26 aprofundare, 9 extindere, 11 ca disciplină nouă, 1 opţional la nivelul ariei curriculare, 3 opţionale integrate. 4. Inspecţia şcolarăNr.total de de







23 3 2 16 2 19 F.Bine 18Satisfăcător


• În proiectarea activităţilor s-au conturat obiective specifice disciplinelor chimie-fizică;

• Componentele actului didactic asigură realizarea obiectivelor operaţionale propuse

• În pregătirea pentru lecţii au fost selectate materiale relevante pentru fiecare disciplină, facilitând învăţarea.

• Modalităţile de lucru au fost diverse valorificând problematica orelor.

• . Prin modul de implicare şi stimulare a elevilor este menţinut interesul acestora în cadrul disciplinei fizică şi chimie

• Metodele şi instrumentele de evaluare nu suntcunoscute în suficientă măsură

• Lipsa unui criteriu unitar de elaborare a portofoliilor comisiilor metodice

• Nerespectarea planificării calendaristice de către d-na prof.Laszlo Karmen de la Gr.Şc."Domokos Kazmer” Sovata, relaţionarea profesor elev fiind defectuoasă.

• Strategia didactică a d-nei prof. Sogor Ildiko de la Şc.Gen. Sântana este de tip expozitiv fară să permită o exprimare corectă în terminologia specialităţii

EXEMPLE DE BUNĂ PRACTICĂ:Tg. Mureş – prof. Grama Adriana – Gim.„Serafim Duicu, Codău Cristinel-.C.N.Al Papiu Ilarian, Nagy Judit - C.N.Al Papiu Ilarian, Reghin – prof. Chiorean Gabriela Şc.Gen.Breaza, prof. Csati Maria, prof.Băbălău Lăcrămioara, prof. Ercse Alina Gr. Şc."P.Maior Sovata – prof. David Katalin, prof.Gondos Hajnalka – Grup Şcolar"Domokos Kazmer”


• Fiecare cadru didactic se pregăteşte pentru lecţii astfel încât elevii să-şi însuşească lecţia în clasă în proporţie cât mai mare

• Alocarea corectă a timpului pentru diferite secvenţe de instruire, cadrele didactice asistate anticipează reacţiile elevilor ceea ce demonstreză o cunoaştere a nevoilor reale ale elevilor şi deci o selectare corespunzătoare a activităţilor

• Managementul unităţilor de învăţământ a vizat mobilizarea comunităţii educative prin informare, consultare precum şi cerinţa de a acţiona în beneficiul calităţii în educaţie.

• Laboratoarele de fizică şi de chimie nu sunt folosite cu maximă eficienţă

• Foarte rar se utilizează laboratorul AEL în predarea orelor de chimie şi de fizică

• Uneori tehnicile utilizate sunt monotone, nu există varietate în modul de lucru la clase.


NEGATIVE• În stabilirea curricumului se ţine cont de resursele umane şi materiale asociate cu

nevoile comunităţii locale.• Vârsta elevilor şi experienţa anterioară asigură şanse egale în dezvoltarea elevilor.

•

4.4. Calitatea activităţii cadrelor didactice

44

CONSTATĂRI POZITIVE CONSTATĂRI NEGATIVE• Metodele de predare facilitează în cadrul orelor de

fizică şi chimie implicarea activă a elevilor• Profesorul relaţionează cu elevii pe parcursul

demersului didactic, managementul clasei este corespunzator în cazul activităţii frontale necesitând îmbunătăţiri în cazul activităţilor de învăţare diferenţiată şi pe grupe de elevi

•

Insp.şc. de specialitate Prof. Lavinia Mureşan

BIOLOGIA-GEOGRAFIA

1. Obiective şi dimensiuni ale postului/compartimentuluiManagementul disciplinelor a fost conceput spre soluţionarea problematicilor actuale ale Proiectului de

dezvoltare instituţională, urmărindu-se câteva obiective de primă importanţă pentru ridicarea valorii didactice a profesiilor in procesul instructiv educativ, a elevilor prin diverse forme de evaluare aplicate, concursuri şi olimpiade la care vor participa.

Obiective: - asigurarea resurselor umane şi materiale necesare desfăşurării procesului de învăţământ; - asigurarea egalităţii actului de predare-învăţare, creşterea interesului elevilor pentru studiul activităţilor practice în laborator sau în teren; - proiectarea, organizarea, evaluarea actului didactic; - cuprinderea în tematica comisiilor metodice a unor dezvoltări cu real impact în transferarea şi aplicarea cunoştinţelor din domeniul biologiei şi geografiei în contexte variate;

2. . Analiza SWOT (puncte tari şi puncte slabe)

Puncte tari Puncte slabe

45

• existenţa în şcoli, în mapele profesorilor de specialitate atât la ciclul gimnazial cât şi liceal , planurile cadru pentru niveluri de clase şi profile, programele şcolare noi pentru liceu, a ghidurilor metodologice, metodele de teste acte normative.o - prof. Pogacean Daniela - Col. Unirea; Vulc Cristian - Gr. Şc

“Gheorghe Marinescu”; Betker Elisabeta - Col. “Mircea Eliade” Sighişoara; Kovacs Kristina - Şc. Gen. Sântana de Mureş ; Matyas Andreea - Gimn. „R. Guga” - Tg-Mureş; Lupescu Alexandrina - Gr. Şc. Agricol; I. Bojor - Reghin

• întocmirea planificarilor calendaristice anuale şi semestriale pe unităţi de învăţare transmiţându-se în teritoriu experienţa pozitiă atât la nivel de catedră cât şi la nivel de cercuri pedagogice;

• profesor Băra Cristina- Col. „Al. Papiu Ilarian”, Karp Clara- Şc. Gen. ” M.Viteazu” Tg- Mureş ; Voicu Adriana - Gim.de stat „Mihai Viteazul”; Oprea Mihaela Gr. Industrial Luduş

• activitatea de îndrumare şi control gândită şi proiectată pentru lucrul în echipă, în cadrul cercurilor pedagogice, în Consiliul consultativ al disciplinei, comisiile metodice sau de manageri, la nivelul şcolilor:

• profesor Branea Cristina - C.N. Unirea; Balint Ştefan - Lic. “Bolyai F.”; Voicu Dumitru - C. Economic Transilvania; Daboczi Eva - Gr. Sc. Sângeorgiu de Pădure; Chebuţ Nicolae - Gr. Şc. ”P. Maior” Reghin; Florea Gheorghe - Sc. Gen Bistra Mureşului; Chiş Elena -Col. Tehnic T-veni; Suciu Laura - Col. Tehnic T-veni; Hurubean Ioan - Lic. „J. Haltrichih” Sighişoara; Benedek Eva - Gr. Sc. „Traian Vuia” ; Ţeculescu Gheorghe - Gr. Sc. Luduş.

• elaborarea CDS –urilor în specialitate, în conformitate cu tot ceea ce reprezintă argumente obiective de referinţă, conţinuturi, modalităţi de evaluare, bibliografie;

• calitatea managementului orei de specialitate - organizarea şi conducerea clasei; relaţia profesor - elev, crearea mediului favorabil desfăşurării lecţiei, finalităţile şi îndeplinirea obiectivelor: • prof. Molnar Zoltan - Lic. „T.Bolyai F.” , Banea Adrian - Sc.

Gen. “I.Vlăduţiu” Luduş ; Macavei Eleodora - Gr.Şc. jud. Luduş; Pop Florin - Gr. Şc. „A. Iancu”; Gavrilă Teodor -Gim. “R. Popa” - Sighişoara ; Huszar Eniko - Gr. Sc. Sângeorgiu de Pădure;

• calităţi personale şi profesionale ale cadrelor didactice cu ţinută pozitivă privind conduita în şcoală şi raportul cu elevii, atitudinea în clasa, cunoştinţele de specialitate rezultatele obţinute cu elevii

• gradul de atingere a componentelor specifice disciplinei,• fixate în proiecte sau schiţe de tehnologie didactică, au fost

verificate prin teste de evaluare tip grilă, cu grade diferite de dificultate;

• în activitatea de la clasă, profesorul şi elevii nu pot relaţiona fie datorită unui stil de predare inactiv, fără o strategie didactica bine organizată, neluându-se în considerare nevoile elevilor;

• dezinteres în selectarea materialului didactic de specialitate;

• criteriile de evaluare notate nu sunt întotdeauna definite clar, nota obţinută de elev nu este

• motivată în faţa elevului; • încadrarea în timp neadecvată:• prof. debutanţi: suplinitori calificaţi;

3. Inspecţia şcolară

Nr. total de ore de inspecţii



Nr.total ore de inspecţii

în specialitate

Nr.total ore de inspecţii RODIS



41 12 5 22 2 34 16

3.1. Constatări în urma activităţii de inspecţii

46

CONSTATĂRI POZITIVE CONSTATĂRI NEGATIVE• Planificări calendaristice şi proiecte de tehnologie

didactică corect întocmite, respectă logica internă a disciplinei şi sunt adaptate la posibilităţile intelectuale şi de vârstă ale elevilor.

• Pregătire de specialitate corespunzătoare reflectată în special cu ocazia inspecţiilor pentru gradele didactice.

• S-a remarcat bogăţia informaţilor ştiinţifice, îmbinate cu aplicaţii în practica disciplinei.

• Lipsa din planificări a mijloacelor de învăţământ utilizate pe parcursul orelor de specialitate.

• În multe cazuri neutilizarea proiectării pe unităţi de învăţare.

• Insuficienta cunoaştere a disciplinei şi lipsa de interes în cazul cadrelor didactice suplinitoare necalificate.


NEGATIVEObiective specifice: • Implementarea Curriculum-ului la clasele V-XII, stabilindu-se un raport adecvat între

trunchiul comun şi curriculumul local, bazat pe decongestionarea programelor şcolare; • Accentuarea rolului C.D.Ş.-urilor în obţinerea de către elevi a standardelor de

performanţă impuse de programele şcolare; • Proiectarea activităţilor pe unităţi de învăţare;• Asigurarea coerenţei –plan cadru, programă şcolară, manuale opţionale;

Măsuri şi acţiuni• Organizarea unor colective de lucru în cadrul Consiliului consultativ al disciplinelor în

vederea elaborării unor modele de opţionale, puse la dispoziţia cadrelor didactice;• Întocmirea planificărilor calendaristice anuale şi semestriale pe unităţi de învăţare;• Realizarea unor schimburi de experienţă în domeniul aplicării curriculum-ului local;• Dezbateri la nivel de cercuri pedagogice, a unor activităţi cu real folos pentru cadrele

didactice ce se pregătesc pentru obţinerea gradelor didactice; • Pregătirea cu maximă responsabilitate a elevilor cu reale potenţe la concursurile

şcolare;


Strategii interactive:• Thiesz Robert - Gr. Şc. Agricol - Sighişoara,.; Dan Alina - Gr. Şc

Reghin; Conţiu Hadrian - Col. „Al. P. Ilarian”Dezvoltarea la elevi a unor competenţe de investigaţie: • Popescu Camelia Şc. Gen Valea Largă; Hartel Tiberiu - Gimn.

de Stat “Miron Neagu” Sighişoara, Irimieş Cristina Şc. Gen. Zau de Câmpie,

Surse de evaluare informală editate şi integrate în lecţii de biologie şi geografie, teste, portofoliu, reviste şcolare :• prof. Popa Delia - Şc Gen. 7, Bota Nicoleta - Gimn. Europa,

Legian Maria Gimn. ”T. Vladimirescu”, Kereki Maria - Lic. Ped. „Mihai Eminescu”, Ciacoi Mariana - Gimn.” Traian” - Târnaveni;

Programe de reorganizare şi dotare a laboratoarelor sau cabinetelor de specialitate: • prof. Vasi Liliana - Gr. Şc. Industrie Uşoară - Sighişoara, Marian

Roxana - Gimn. „A. Iancu” - Târnăveni; Pataki Ladislau - Şc. Gen. Găneşti; Daniel Istvan - Gimn. I. Cuza, Moldovan Denisa - Gimn. C. Regman - Daneş, Csepan Erzsebet - Şc Gen. Deaj;

Activităţi extracurriculare care contribuie la dezvoltarea

• Învăţarea nu este în totalitate centrată pe elev

• Calitatea managementului accentuează în mică măsură creativitatea

• elevi la lecţii care reprezintă o componentă pasivă

• activităţi de învăţare în grup, ineficiente• Unde se aplică sistemul temelor, nu se

acordă atenţia necesară discuţiilor preliminarii, care să uşureze activitatea independentă a elevilor

47

personală a elevilor, derulări de programe ecologice, acţiuni de ecologizare a spaţiilor verzi:• Legian Maria - Gimn. T. Vladimirescu - Tg. Mureş ; Moga Cornel

- Gimn. Decebal Bobohalma; Mate Tunde - Gimn.” A. Mosora” - Sighişoara, Crăciun Anca - Gr. Şc. Iernut.

Relaţia profesor – elev, decentă, respect, colaborare, ţinută didactică demnă. • La obiectele de studiu se aplică teste tip grilă• Sunt analizate şi justificate performanţele elevilor pe parcursul

demersului didactic, trezind interes în activităţile de predare-învăţare organizate.

Inspector şcolar de specialitate,prof. Ioan Borgovan

ISTORIE ŞI ŞTIINŢE SOCIO-UMANE

1. Obiective şi dimensiuni ale postului/compartimentului, • Organizarea eficientă a procesului de învăţământ şi a concursurilor şcolare; • Pregătirea suplimentară a elevilor capabili de performanţă;• Îmbunătăţirea nivelului de pregătire metodică şi ştiinţifică a profesorilor;• Stabilirea unui flux de comunicare eficient;• Identificarea unor surse de finanţare extrabugetare;• Folosirea formatorilor pentru implementarea unor programe existente;• Asigurarea calităţii prin elaborarea şi însuşirea standardelor de calitate;• Utilizarea în procesul de predare-învăţare-evaluare a TIC-ului;• Folosirea eficientă a mijloacelor de învăţare şi achiziţionarea unora noi care să corespundă noilor cerinţe

educaţionale;• Întărirea legăturilor cu comunitatea locală în vederea realizării unor parteneriate care să ducă la

realizarea standardelor de calitate în învăţământul preuniversitar; 2. Analiza SWOT (puncte tari şi puncte slabe)PUNCTE TARI

• Cunoaşterea şi aplicarea legislaţiei şcolare în vigoare;• Existenţa unei echipe de formatori naţionali şi regional: curriculum 10, holocaust 6, probleme de

integrare europeană 25;• Abilitarea cadrelor didactice în utilizarea calculatorului şi în utilizarea AEL.;• Participarea profesorilor la proiectul “ Educaţia XXI”;• Implicarea elevilor şi profesorilor în elaborarea lucrărilor pentru sesiunile de referate şi

comunicări;• Întâlniri metodice eficiente la nivel judeţean;• Nivelul ridicat de pregătire ştiinţifică şi metodică a majorităţii profesorilor titulari;

PUNCTE SLABE• Rezistenţa la schimbare a unor cadre didactice, preocupare scăzută pentru

individualizarea/diferenţierea învăţării, în raport cu nevoile/interesele elevilor;• Monitorizarea insuficientă a calităţii activităţii cadrelor didactice;• Nevalorificarea asistenţelor/interasistenţelor efectuate, în cadrul Comisiilor metodice;• Lipsa de motivare a cadrelor didactice tinere şi migrarea lor către alte domenii de activitate mai

bine motivate pecuniar;48

• Resurse financiare reduse pentru a oferi recompense materiale atractive cadrelor didactice valoroase, promotori ai învăţării centrate pe elev

• Comunicare şi colaborare insuficiente, în unele cazuri, între inspectorul de specialitate-consiliul consultativ-metodişti-responsabilii comisiilor metodice, (lipsa unui flux de informaţii);

• Inexistenţa unei filiale a SNI.;• Numărul mic de cabinete de istorie şi ştiinţe socio-umane;• Rezultate nemulţumitoare la olimpiadele naţionale.


• Organizarea în bune condiţii a Concursului Naţional „Democraţie şi toleranţă”- prof. Nistor Gheorghe, prof Simion Laslo;

• Manifestările dedicate zilei de „ 1 Decembrie 1918”, s-au remarcat: Colegiul Naţional „Unirea”, Grup Şcolar „ Gheorghe Marinescu”;

• Manifestările dedicate zilei de „24 ianuarie 1859”, s-au remarcat: Grup Şcolar „ Avram Iancu”, Gimnaziul „ Al. Ioan Cuza”

• „ O sută de ani de la Revoluţia din 1907” manifestare organizată la Colegiul Naţional „ Al Papiu Ilarian”, coordonată de Prof. Botoş Dumitru.

• Concursul Naţional „Istorie şi societate în dimensiune virtuală”, cu o largă participare, s-au calificat la faza naţională:

- secţiunea istorie: Colceriu Ionuţ Cristian, de la Grup Şcolar Electromureş – Prof. Coordonator, Lucreţia Puşcaş şi Prof. Radovici Vera. La faza naţională a obţinut locul şase din 38 de judeţe participante.- secţiunea socio-umane: Mândru Daniel, de la Colegiul Naţional „ Al Papiu Ilarian”- Prof. Coordonator, Stejereanu Melania. La faza naţională a obţinut locul 17 din 38 de judeţe participante

3.1. Prezentarea opţionalelor: număr, motivaţie, eficienţă, constatări pozitive, aspecte care trebuie remediate.- Numărul total de C.D.Ş.-uri: 67, din care aprofundare 35%, extindere 55%, materie nouă 20%.- Tematica abordată permite aprofundarea unor teme de interes pentru elevi.- Tematica abordată este variată, cuprinzând teme de: istorie antică, istoria minorităţilor, istorie comunităţi

locale, arheologie, holocaust, metode şi tehnici de studiere a istoriei, economie aplicată, comunicare, etc.








37 27 2 16 2 43 FB, B

4.1. Constatări în urma activităţii de inspecţiiCONSTATĂRI POZITIVE CONSTATĂRI NEGATIVE• Cadrele didactice, dovedesc o bună pregătire

ştiinţifică, şi preocupare pentru perfecţionare.• În toate situaţiile s-a constatat un management

receptiv şi dornic de perfecţionare.• Profesorii recurg la esenţializare, insistând pe

aprofundarea unor teme de interes pentru elevi.• Profesorii de istorie şi ştiinţe socio-umane,

dovedesc, o preocupare pentru a adapta predarea la nivelul claselor şi pentru a pune elevul în centrul

• Se constată unele disfuncţionalităţi în pregătirea metodică la profesorii debutanţi.

• Disfuncţionalităţi în actul managerial s-au constatat la Şcoala Generală Miheşul de Câmpie (Portofoliul directorului, Registrul de procese verbale ale Consiliului de administraţie, Consiliului profesoral, modalităţile de stabilire a salariilor de merit.)

• La Şcoala Generală Sânger, probleme legate de gestionarea C.D.Ş.-urilor.

49

procesului de predare-învăţare-evaluare.• Nu au fost întâlnite situaţii în care profesorii să nu

poată coordona clasele, chiar s-a observat o bună cunoaştere a elevilor.

• Elevii sunt încurajaţi să pună întrebări şi să participe la realizarea demersului didactic.

• Există un procent de aproximativ 9% C.D.Ş-uri care nu au avizul I.S.J.

• Nu se insistă pe metodele de evaluare alternative.

EXEMPLE DE BUNĂ PRACTICĂ:4.2. Proiecte/programe derulate la/cu iniţiativa/coordonarea inspectorului de specialitate

• Proiectul „ Drepturile omului”, în colaborare cu C.C.D. Mureş;• Olimpiada „ Istorie în limba germană”, organizată de I.S.J. Cluj-Napoca.

Inspector şcolar de specialitate Prof. Grozav Gabriel

RELIGIE

1. Obiective şi dimensiuni ale postului / compartimentului, proiectate pentru semestrul I al anului şcolar 2006 – 2007

Pentru buna desfăşurare a orelor de religie s-a avut în vedere formarea grupelor de studiu pe culte. Unde nu a fost posibil constituirea grupelor s-a apelat la culte pentru a pune la dispoziţii spaţii şi a asigura predarea orelor.

S-a avut în vedere creşterea calităţii actului educaţional prin asigurarea cu personal didactic calificat, şi sprijinirea unor unităţi de învăţământ şi a cadrelor didactice cu material didactic.

2. Analiza SWOT (Puncte tari, puncte slabe)PUNCTE TARIOcuparea posturilor de profesor de religie cu personal didactic calificat.Formarea continuă a profesorilor prin înscriere la grade didactice.Transmiterea în unităţile şcolare a documentelor elaborate de M.Ed.C. în specialitate.În ziua de 28.10.2006, în Aula Facultăţii de Teologie din Alba Iulia, la iniţiativa Înalt Prea Sfinţitului

Andrei, Arhiepiscopul Alba Iuliei a avut loc consfătuirea profesorilor de Religie Ortodoxă din judeţele Mureş şi Alba, unde s-a pus accent pe responsabilitatea cadrelor didactice în ceea ce priveşte formarea moral-religioasă a elevilor.

PUNCTE SLABEPredarea unor profesori la un nivel prea teologic în comparaţie cu nivelul de pregătire al elevilor.Lipsa manualelor de religie la unele clase de gimnaziu şi liceu.4. Inspecţia şcolară

Nr.total de inspecţii



Nr.total de inspecţii

specialitate


Nr. profesori inspectati


11 2 2 5 2 5 FB; B

4.1. Constatări în urma inspecţieiCONSTATĂRI POZITIVE Aspecte ce trebuie remediate

• Creşterea calităţii proiectării didactice.• Interes pentru perfecţionare prin înscrierea la gr. did.• Organizarea activităţilor metodice din cercurile pedagogice în condiţii

foarte bune. • Folosirea materialelor şi mijloacelor moderne de prezentare.• Dotarea cu mijloace de învăţământ din surse extrabugetare.• Concordanţă între nivelul de pregătire al elevilor şi evaluare.• Respectarea conţinutului programei şcolare.

• Lipsa manualelor şcolare la unele clase.

• Lipsa unor materiale didactice.

50

Inspector Şcolar de SpecialitatePr. Gheorghe Man

ARTE


• Dezvoltarea capacităţii de exprimare artistică• Dezvoltarea sensibilităţii, imaginaţiei şi creativităţii artistice • Cunoaşterea şi utilizarea elementelor de limbaj muzical şi plastic• Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului artistic

2. Analiza SWOT (puncte tari şi puncte slabe)

a) Puncte tari- Număr mare de cadre didactice bine pregătite din punct de vedere profesional, capabile să asigure copiilor a educaţie artistică diferenţiată şi individualizată, în funcţie de personalitatea şi dezvoltarea acestora;- Liceul de Artă – o unitate de învăţământ artistic care este compatibil cu sistemul european;- Climat educativ optim pluriconfesional;- Conducere în echipă, activitate organizată bazată pe continuitate şi stabilitate;- Performanţele elevilor la concursuri şi olimpiade;- Se îmbină calitatea de artist plastic, solist cu calitatea de cadru didactic; - Începe întinerirea colectivelor de cadre didactice;- Profesorii de specialitate sunt selecţionaţi în urma susţinerii unor probe practice (recital, executarea unei lucrări la arte plastice);- Posibilitatea organizării unor concerte şi expoziţii atât în localitate cât şi în alte localităţi;

b) Puncte slabe - Lipsa profesorilor de specialitate la instrumentele de suflat;- Lipsa de spaţii adecvate studiului instrumental, săli de studiu;- Existenţa a 3 clădiri, la o anumită distanţă una de alta ce îngreunează îndrumarea şi controlul (la Liceul de Artă). - Lipsa unor formatori în şcoală;- Sistemul de formare continuă în Liceul de Artă şi nu numai nu funcţionează bine din cauza supraîncărcării profesorilor – puţine cadre sunt dispuse să participe sâmbăta la astfel de activităţi;

c) Oportunităţi- Existenţa Filarmonicii de Stat;- Posibilitatea selectării cadrelor didactice prin concurs;- Posibilitatea de formare continuă a cadrelor didactice;- Buna colaborare cu Primăria, Filarmonica şi Uniunea Artiştilor plastici;- Creşterea cifrei de şcolarizare în învăţământul superior de artă;- A crescut numărul instituţiilor de învăţământ superior artistic; - Părinţi receptivi la problemele şcolii.

d.) Ameninţări- Absolvenţii Academiilor de muzică sau arte vizuale se îndreaptă spre alte domenii de activitate;- A scăzut nivelul de pregătire în învăţământul superior;- Orientarea elevilor spre domenii cum ar fi informatica, limbile străine, ştiinţe economice;- Scăderea natalităţii.

3.Acţiuni/activităţi/studii/prognoze/tendinţe în cadrul disciplinei/domeniului/nivelului ce au avut loc în

51

semestrul I al anului şcolar 2006-2007 (cu exemple pozitive).În selecţionarea activităţilor s-a propus următorul traseu:

• Iniţiere artistică • Aplicare• Operare

Selecţionând cu atenţie conţinuturile disciplinelor artistice s-au remercat în serbări şcolare, Concerte de Colinde sau expoziţii tematice următorii colegi:Tg. Mureş – Liceul de Artă – Kovacs Andrei, Szony Zoltan cu sprijinul de excepţie al echipei manageriale condus de doamnele directoare Frâncean Florina şi Peter Maria; suporul acestor activităţi de excepţie îl constituie munca susţinută cu responsabilitate de întregul colectiv didactic.Liceul Pedagogic M. Eminescu” – prof.Trozner Erzsebet, Gorgan Arabella, Gim. Europa” – dir. prof. Ciubucă Cornelia şi Petria Cristina; Colegiul Naţional Unirea – prof. Lukacs Tunde, Gim. Serafim Duicu - prof. Suciu Dana; Şcoala Nr 7 – prof. Iani Irina, Colegiul"Al. Papiu ”- prof. Boariu Doina Şi Rad Matilda – ed muzicală; Lic. Teoretic Bolyai – prof. Domokos Ida.Reghin – Gim. ,,A. Maior ” – prof. Stoica Diana, Ţichindeleanu Eugen – vioară, Ţichindeleanu Monica, Papay Ilona, Zanfir Lavinia – Pian, Hojbotă Ioan – violoncel, Zonda Attila – chitară, Moldovan Zita – teorie şi solfegiu, Szekeres Izabella, – ed. Plastică, Gim."Florea Bogdan ”- Kovacs Iuliana, Grup Şcolar "Lucian Blaga” – Dan Monica ed. Muzicală, Gim. "Al. Ceuşianu ” – Şildan Mircea – ed. plastică.Târnăveni – prof. Andrei Ancuţa ed. muzicală – Gim"Avram Iancu”şi Keszeg Ilonka educaţie plastică – de la Gim."Traian”.Luduş – prof. Csomortani Ecaterina – ed muzicală – Şc Gen. Nr.1 şi Şopterean Ioan – ed. plastică – Şcoala Gen. Nr. 2;Târnăveni – prof. Banta Anamaria – ed. plasticăSovata – prof. ed. muzicală Galfalvi Amalia Grup Şcolar"D.Kazmer”.Sighişoara – Gim."Miron Neagu” –prof.Bizuleanu Stanca, Ioan Daniela şi Szavuly Bernadeta educaţie muzicală specializată – pian, teorie şi solfegiu.

3.1. Prezentarea opţionalelor: număr, motivaţie, eficienţă, constatări pozitive, aspecte care trebuie remediate.Numărul total de C.D.Ş – uri se regăseşta în centralizatorul realizat la nivelul I.S.J.Aspecte positive

- interes pentru studiul disciplinelor artistice- o varietate mare de opţionale

Aspecte negative- insuficieta diversitate de abilităţi ale profesorilor în raport cu solicitările beneficiarilor- opţiuni în fucţie de majoritatea elevilor- organizare defectuoasă a C. D. S - urilor

4. Inspecţia şcolarăNr.total de zile

de inspecţiiNr.total de inspecţii speciale






46 12 14 18 2 12 F.B; B.

4.1. Constatări în urma activităţii de inspecţieCONSTATĂRI POZITIVE CONSTATĂRI NEGATIVE

• În proiectarea activităţilor s-au conturat obiective specifice disciplinelor artistice;

• Componentele actului didactic asigură realizarea obiectivelor operaţionale propuse;

• În pregătirea pentru lecţii au fost selectate materiale relevante pentru fiecare disciplină, facilitând învăţarea.

• Metodele şi instrumentele de evaluare nu sunt cunoscute în suficientă măsură

• Lipsa unui criteriu unitar de elaborare a portofoliilor comisiilor metodice

52

Exemple de bună practică: Tg. Mureş – prof. Lukacs Tunde - Colegiul Naţional"Unirea „ Reghin – prof. Dan Monica – Grup Şcolar"Lucian Blaga ”, prof. Stoica Diana – Gim"A. Maior” Sovata – prof. Galfalvi Amalia – Grup Şcolar"Domokos Kazmer”


• Fiecare cadru didactic se pregăteşte pentru lecţii astfel încât elevii să-şi însuşească lecţia în clasă în proporţie cât mai mare.

• Managementul unităţilor de învăţământ a vizat mobilizarea comunităţii educative prin informare, consultare precum şi cerinţa de a acţiona în beneficiul calităţii în educaţie.

• Acţiunile de promovare a imaginii activităţii şcolilor în mass-media sunt aproape inexistente.

Exemple de bună practică: Tg. Mureş – Liceul pedagogic"M. Eminescu”


NEGATIVE• Unităţile de învăţământ artistic furnizează un curriculum echilibrat, armonizând

cerinţele celui naţional cu cel local şi luând în considerare cele şapte arii curriculare.• În stabilirea curricumului se ţine cont de resursele umane şi materiale asociate cu

nevoile comunităţii locale.• Vârsta elevilor şi experienţa anterioară asigură şanse egale în dezvoltarea elevilor.• Schemele orare contribuie şi ele la implementarea eficientă a curriculum-ului.


• Profesorii au planificări adecvate pe termen lung

• Lipsesc planificările pe termen mediu şi scurt• Nu este exploatată contribuţia activităţilor

extracurriculare

4.5. Programul şi calitatea actului managerial CONSTATĂRI POZITIVE CONSTATĂRI

NEGATIVE• Unităţile şcolare îşi gospodăresc eficient resursele umane şi materiale• Echipa managerială se interesează permanent de menţinerea unei direcţii bune

de dezvoltare.• Directoarele cooperează cu părinţii şi cu reprezentanţii comunităţii locale.

Exemple de bună practică: Tg. Mureş – Liceul de Artă, Reghin – Gim.A. Maior” Reghin, Sighişoara – Gimn, M. Neagu”

Inspector de specialitate, prof. Mărcuş Doiniţa

EDUCAŢIE FIZICA ŞI SPORT


• Educatia fizica şi sportul actioneaza cel mai direct asupra personalităţii elevului, iar perfecţionarea organizării şi desfăşurării activităţi de educatie fizica şi sport, la nivel naţional se inscrie în măsurile de optimizare a intregului ansamblu social şi al invatamantului pe toate componentele educatiei prefigurate în strategia DGIP

53

• Cresterea calitatii actului educational prin asigurarea cu personal didactic calificat• Elaborarea tematicilor de indrumare şi control în vederea desfasurarii inspectiei scolare.• Sprijinirea unitatilor de invatamant şi a cadrelor didactice în vederea imbunatatirii activitatii.• Dezvoltarea bazei didactico-materiale Aplicarea metodelor moderne în procesul de invatamant • Regândirea locului şi rolului activitatilor sportive de masa şi performanta • Asigurarea unei eficiente sporite comisiilor metodice

2. Analiza SWOT (puncte tari şi puncte slabe)PUNCTE TARI

• Asigurarea predarii cu personal didactic calificat• Organizarea la Tg Mures a Consfatuirii Nationale a Inspectorilor Scolari de Specialitate, a Directorilor de

CSS şi LPS 28 09-01, 10.2006, eveniment de amploare, apreciat de MedC şi participanti, catalogata drept cea mai reusita activitate de acest fel.

• Imbunatatirea bazei materiale prin darea în folosinta a Sali de sport (2 de tip A în Tg Mures) şi amenajarea unor terenuri în aer liber

• Organizarea etapelor de masa a ONSS, cu participare numeroasa • Formarea continua a CD prin inscriere la grade didactice; Ed. XXI;activitati de Cerc Pedagogic (ex.

Gim.St. Gh. Sang. Mures, zona Mures;Gim.M Viteazu Tg Mures) • Transmiterea în teritoriu (sub forma electronica) a documentelor elaborate de MEd.C în specialitate• Rezultate de exceptie obtinute la campionate şi concursuri interne şi internationale (ex sportivi echipa

hochei pe iarba loc I Camp. Nat. Copii prof. Dodo Gabor, Inot Camp. Nat. copii, jun II şi Jun I loc I Kadar Norbert; Kagan Ferenc, Trandafir Norbert Peteley Attila Kerekes I. Lupte libere Camp. Nat. Seniori, jun I locul I Mihaly Csaba prof. Gyarmati F., Sah Camp. Mond. De Jun. Baratosi Daniel loc XVII - prof. Baratosi)

• Simultanul Marelui Maestru International de Sah V. R.Nisipeanu• Alocarea de MEd.C. –a unor sume importante de bani în vederea dotarii cu materiale sportive (mijloace

de invatamant) şi echipament sportiv a unitatilor de invatamant pe nivele de pregatire • Asigurarea unei tabere de pregatire sportiva de iarna la Sovata pentru elevii sportivi de la CSS Tg

Mures, CSS Sighisoara şi Reghin • Asigurarea unui numar crescut de ore de ansamblu sportiv pe nivele de pregatire, in speta la invatamant

liceal pentru echilibrarea reducerii orelor la clasa.• Elaborarea de noi programe scolare pentru pregatirea sportiva practica şi teoretica

PUNCTE SLABE• Slaba pregatire profesionala a absolventilor de invatamanat universitar sportiv, cat şi interesul scazut

pentru perfectionare• Diminuarea numarului de ore de educatie fizica la clasa XI –XII• Repartizarea orelor de educatie fizica în completare de catedra la titularii de alta specialitate (de regula 1-

2 ore la un prof., in mediul rural)• Scaderea rezistentei la imbolnaviri, prin necunoasterea şi nerespectarea regulilor de igiena şi

nepracticarea educatiei fizice• Activitatea metodica a Cercului Pedagogic din invatamantul sportiv integrat şi suplimentar inexistenta • Programele scolare pentru optionale la L.P.S.si ansamblul sportiv la invatamant liceal nu au fost avizate

de inspectorul de specialitate • Finantarea necorespunzatoare a calendarului competitional la L.P.S., fapt care a dus la neinscrierea în

competitii a unor echipe reprezentative cu potential de performanta • Campanie slaba de promovare a imaginii invatamantului sportiv integrat, fapt care a generat un numar

scazut de elevi în clasele de inceput de ciclu (LPS cl I-A, I. Vladutiu, AL.I. Cuza cl V –a)• Componenta valorica necorespunzatoare a claselor la invatamantul integrat (LPS. AL.Cuza...)

54

3.Acţiuni/activităţi/studii/prognoze/tendinţe în cadrul disciplinei/domeniului/nivelului ce au avut loc în semestrul I al anului şcolar 2006-2007 (cu exemple pozitive).• Conferinta Nationala a Inspectorilor de Educatie Fizica şi Sport, a Directorilor de CSS şi LPS desfasurarta

la Tg Mures în data de 28 09-01, 10, 2006 cu participarea a unui numar de 200 profesori.• La reusita actiunii si-au adus contributia : echipa ISJ;echipa de coordonare - profesori de specialitate;

unitati de invatamant din judet, cadre didactice, sponsori etc.• Activitati metodice la fiecare Cerc Pedagogic

1.1.Prezentarea opţionalelor: număr, motivaţie, eficienţă, constatări pozitive, aspecte care trebuie remediate. La LPS Tg Mures un numar de 13 opţionale: la masaj, arbitraj, jocuri sportive, traume sportive, istoria sportului n şcoli CDS –extindere şi aprofundare.La unitatile de invatamant s-au alocat un numar crescut de ore de ansamblu sportive, în vederea susţinerii activitatilor extracurriculare şi a pregatirii echipelor scolare pentru ONSS Au fost elaborate programe scolare care în mare parte au fost avizate de inspectorul de specialitate





Nr.total inspecţii RODIS



42 27 2 11 2 27 FB;B :S


• Cresterea calitatii proiectarii didactice• Interes pentru perfectionare prin inscrierea la gr.

did.• Organizarea activitatilor metodice din cercurile

pedagogice în conditii foarte bune. Folosirea materialelor şi mijloacelor moderne de prezentare

• Interes pentru modernizarea bazei sportive şi dotarea cu mijloace de invatamant din surse extrabugetare şi prin proiecte de parteneriat

• Respectarea continutului programei scolare • Concordanta intre nivelul de pregatire al elevilor şi

notare • Programe pentru ansamblul sportiv

• Nu exista peste tot concordanta intre planificare şi desfasurarea lectiilor

• Slaba pregatire pedagogica şi profesionala la absolventi

• Baza materiala neuniforma cu dotari slabe în special în mediul rural

• Echipament sportiv neadegvat în mediul rural• Nu toate cadrele didactice au programe pentru CDS

şi ansamblu sportiv avizate de ISJ• Portofoliul profesorului şi dosarul catedrei şi al

comisiei metodice incomplet

Inspector Scolar de SpecialitateProf. Frenţ Ioan

55

DISCIPLINE PROFESIONALE ŞI TEHNICE, FORMARE CONTINUĂ ADULŢI

1.Obiective şi dimensiuni ale postului/compartimentului: • construirea unor strategii multilaterale, multidisciplinare, intercorelate şi coordonate între diverse domenii de

politici. • Îmbunătăţirea corespondenţei între oferta TVET şi nevoile de dezvoltare socio-economică bazată pe o

abordare integrată a educaţiei şi formării resurselor umane şi a nevoilor de dezvoltare regională. Învăţământul profesional şi tehnic din reţeaua şcolară a Judeţului Mureş, în semestrul I s-a bazat pe

următoarele „2 cuvinte cheie”:• eficienţă – adică pe calitatea ofertei de formare profesională şi aspiraţia la excelenţă şi• echitate – ofertă adaptată la nevoile diferiţilor cursanţi şi reducerea atât a abandonului timpuriu al

educaţiei şi formării, cât şi a marginalizării sociale.2. Analiza SWOT (puncte tari şi puncte slabe)

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE• Elaborarea şi armonizarea PRAI şi PLAI, din

perspectiva întocmirii planului de acţiune al şcolilor• Stabilirea unor priorităţi, ţinte şi acţiuni pentru

adaptarea TVET la nevoile locale• Întocmirea documentelor de planificare a ofertei

şcolare, în concordanţă cu priorităţile regionale şi locale, adaptată la specificul comunităţii

• Implementarea în toate unităţile de învăţămant profesional şi tehnic a sistemului de Asigurare a Calităţii şi colaborarea acaestora în reţea TVET

• Extinderea planificării prin PAS la toate şcolile din sistemul de ÎPT începând cu 2006/2007 şi actualizarea anuală a acestora

• Elaborarea şi implementarea unui plan pentru asigurarea calităţii în fiecare şcoală

• Elaborarea proiectului planului de şcolarizare pentru învăţămantul profesional şi tehnic în conformitate cu recomandările PLAI şi prin consultarea CLDPS Mureş pentru stabilirea calificărilor profesionale solicitate pe piaţa muncii

• Dotarea a 7 unităţi şcolare încluse în programul PHARE TVET cu aparatură şi mijloace de învăţământ moderne

• Parteneriate educaţionale încheiate cu diferiţi agenţi economici de către toate unităţile de învăţămant profesional şi tehnic din judeţ

• Participarea cadrelor didactice de specialitate la cursuri de formare profesională

• Utilizarea sistemului de evaluare prin fişe de observare şi teste de evaluare a nivelului de atingere a competenţelor profesionale

• În toate unităţile de învăţămant profesional şi tehnic din judeţul Mureş

• Lipsa manualelor de specialitate la nivelul liceu, SAM şi anul de completare, pentru multe dintre specializări (mecanică, electrotehnică, chimie industrială, industrie alimentară, veterinară, mecanică agricolă, etc.)

• Cadrele didactice de specialitate utilizează în foarte mică măsură metodele de predare centrate pe elev

• Există maiştri instructori care nu utilizează fişe de observare la clasele de ŞAM

• Reţinerea în promovarea unor proiecte şi lipsa de experienţă în elaborarea unor proiecte/programe de parteneriat

• La majoritatea unităţilor de învăţămant profesional şi tehnic baza materială este deficitară, laboratoarele tehnologice nu corespund din punct de vedere al dotării minimale

• Efectuarea instruirii practice cu clasa întreagă crează dificultăţi majore în desfăşurarea acestei activităţi la foarte multe specializări

• Elevii nu sunt stimulaţi prin programe (măsuri) ca să treacă la nivelul de pregătire superior

• Tendinţa de a raporta succesul educaţional în funcţie de performanţele obţinute la vârf, nu pe baza valorii adăugate obţinuteatelierele nu sunt protejate pentru elevii cu nevoi speciale

• elevii nu sunt sprijiniţi să înveţe o meserie în altă localitate decât cea de domiciliu.

• SPP nu includ şi modalităţile de certificare a competenţelor nu sunt operaţionalizate transferabilităţile creditelor şi a valorii acumulărilor certificate prin credite.

• . nivelul de pregătire al elevilor• există cadre didactice care nu conştientizează

eficienţa metodelor moderne de predare-învăţare. 2.1. Exemple de bună practică: Colegiul Agricol „Traian Săvulescu” Tg.Mureş, Colegiul Economic „Transilvania” Tg.Mureş, Grup Şcolar „C-tin Brâncuşi” Tg.Mureş, Grup Şcolar „Ion Vlasiu”Tg.Mureş, Grup Şcolar"Ghe.Şincai, (zona Tg.Mureş), Grup Şcolar Industrie Uşoară Sighişoara (zona Sighişoara), Grup Şcolar Agricol „Ion Bojor” Reghin, Colegiul Silvic Gurghiu, Grup Şcolar"Vasile Netea, (zona Reghin), Grup Şcolar

56

„Domokos Kazmer” Sovata (zona Sovata).


• Analiza oportunităţii introducerii de noi specializări conform PLAI/PRAI• Reuniunea naţională a constructorilor• Dezbatere pe tema oportunităţii implicării comunităţii locale în diversificarea ofetei şcolare (domeniul

construcţii organizat de Grup Şcolar „C-tin Brâncuşi” Tg.Mureş)

4.Prezentarea opţionalelor: număr, motivaţie, eficienţă, constatări pozitive, aspecte care trebuie remediate.Număr total opţionale: 125Din care aprofundare : 100 şi extindere 25








12 - 2 8 2 16 FB


• Programe manageriale care concretizează şi stabilesc obiective şi acţiuni menite să asigure îndeplinirea ţintelor strategice

• Şcoala dezvoltă proiecte şi programe pe diverse componente ale educaţiei

• Colective care participă activ la realizarea acţiunilor curriculare şi extracurriculare

• Monitorizarea şi evaluarea calităţii educaţiei furnizate de către colectiv, se face de către directori prin activităţi regulate de control şi asistenţe

• Paleta formelor de evaluare aplicate de cadrele didactice este destul de vastă

• Existenţa în şcoli a programului PHARE TVET, după cum urmează: Grup Şcolar Luduş reabilitare corpul A şi B, încheierea livrării echipamentelor specializate, încheierea etapei de formare profesională, dotări cabinete, ateliere, iar la Grupul Şcolar Sovata programul este în prima fază a drulării.

• Cuprinderea în Programul Phare TVET şi a altor şcoli: Colegiul Agricol „Traian Săvulescu” Tg.Mureş, Grup Şcolar „C-tin Brâncuşi” Tg.Mureş, Grup Şcolar Deda, Colegiul Silvic Gurghiu, Grup Şcolar „Domokos Kazmer” Sovata.

• Cunoaşterea situaţiei şcolare şi familiale a elevilor de către fiecare diriginte

• Portofolii pentru toate cadrele didactice• Participarea cadrelor didactice la perfecţionări prin

burse Comenius şi cursuri de formare

• C.D.Ş.-urile se concretizează în majoritatea cazurilor în extinderi şi aprofundări.(toate unităţile de învăţământ controlate)

• Lipsa manualelor discipline tehnice• Nu există criterii unitare de elaborare a portofoliilor

(la majoritatea unităţilor de învăţământ controlate)• Utilizarea incorectă a unor denumiri de discipline în

documentele şcolare, conform denumirilor din planul cadru

• Neprezentarea şi ca atare neavizarea unor CDŞ-uri de către inspectorul de specialitate

• Cadre didactice de cultură generală necalificate care predau educaţie tehnologică

• Lipsa unor documente care să reflecte calitatea actului didactic prin prisma parcurgerii conţinuturilor, a modalităţilor de evaluare, a înregistrării şi urmăririi progresului elevilor

• Preocupări ale directorilor de unitate şcolară în vederea respectării ordinului MEdC nr.4740/2003 privind dotarea minimală la disciplina educaţie tehnologică

• Amenajarea unui punct de informare a comunităţii privind activităţile din şcoală

• Lipsa derulării unor cursuri de formare profesională prin Direcţia Muncii Mureş, cu scopul atragerii unor surse de finanţare

• Analiza aprofundată a situaţiilor în care elevi care se înscriu la o unitate şcolară, nu se prezintă la 15 septembrie şi ulterior, fără acte de transfer/abandon, se regăsesc la alte şcoli.

EXEMPLE DE BUNĂ PRACTICĂ: Grup Şcolar Luduş, Grup Şcolar Domokos Kazmer” Sovata, pentru implicare

57


• Întocmirea documentelor de plannificare şi proiectare pe unitatea de învăţare

• Buna pregătire în specialitate a cadrelor didactice de învăţmânt profesional şi tehnic

• Preocuparea cadrelor didactice de formare şi obţinere de cadre didactice

• Marea majoritate a cadrelor didactice sunt calificate; maiştrii instructori titulari au terminat sau sunt înscrişi la o formă de învăţământ superior (cursuri de lungă sau scurtă durată);

• Cadrele didactice au cunoştinţe solide la disciplina predată;

• Valorifică ceea ce este pozitiv la fiecare elev

• Lipsa unei dezvoltări strategice a planului managerial, pe componenta relaţia şcoală comunitate

• Lipsa unor parteneriate clare cu comunitatea• documente şcolare întocmite greşit, de exemplu

înscrisurile din registrul matricol.• Nu toate cadrele didactice sunt înscrise la cursuri de

lungă durată în vederea completării studiilor.

EXEMPLE DE BUNĂ PRACTICĂ: Grup Şcolar „Avram Iancu” Tg.Mureş, Grup Şcolar „Gheorghe Şincai” Tg.Mureş, Colegiul Economic „Transilvania” Tg.Mureş Grup Şcolar „Ion Vlasiu”Tg.Mureş, – zona Tg.Mureş, Grup Şcolar „Petru Maior” Reghin, Grup Şcolar „Ion Bojor” Reghin, gimnaziul „A.Maior” Reghin – zona Reghin, Grup Şcolar Luduş – zona Luduş, Gimnaziul „Victor Jinga” Sighişoara-zona Sighişoara.

4.3. Calitatea curriculum-uluiCONSTATĂRI POZITIVE CONSTATĂRI NEGATIVE

• Curriculum oferit respectă prevederile legale, normativele curriculare şi recomandările din ghidurile metodologice

• Chestionarea elevilor în ceea ce priveşte opţiunea curriculară la CDŞ, bazat pe analiza de nevoi

• accent pe realizarea unor instrumente de evaluare pentru observarea/evaluarea sistematică a elevilor elaborându-se, la nivelul catedrei disciplinelor tehnice, teste de evaluare finală

• Utilizarea incorectă a unor denumiri de discipline în documentele şcolare, conform denumirilor din planul cadru

• Neprezentarea şi ca atare neavizarea unor CDŞ-uri de către inspectorul de specialitate

• Acordarea importanţei corespunzătoare tuturor disciplinelor din planul cadru şi în special educaţiei tehnologice la clasele gimnaziale.

• Există cazuri izolate de maiştri instructori necalificaţi

EXEMPLE DE BUNĂ PRACTICĂ: Grup Şcolar Luduş, Grup Şcolar „Domokos Kazmer” Sovata,


• Referiri clare şi punctuale în planurile manageriale privind îmbunătăţirea legăturii cu comunitatea locală

• Şcoala asigură o bună comunitate cu comunitatea locală şi părinţi

• Şcoala ştie să utilizeze în mod eficient toate resursele materiale şi financiare oferite de părinţi şi comunitate

• Părinţii sunt în general mulţumiţi de implicarea comunităţii în viaţa şcolii

• Sondarea trimestrială a părinţilor• Sondarea nevoilor educaţionale ale comunităţii pentru

a oferi servicii reciproc avantajoase• Realizarea de asociaţii ale părinţilor care să sprijine

dezvoltarea instituţională• Realizarea de proiecte şi programe în parteneriate în

special priprogramul de granturi şcolare pentru mediul rural.

EXEMPLE DE BUNĂ PRACTICĂ: Colegiul Agricol „Traian Săvulescu” Tg.Mureş, Colegiul Tehnic Târnăveni, Şcoala generală Zau de Câmpie, Şcoala generală „Gheorghe Şincai” Râciu, Şcoala generală Voivodeni

4.5. Soluţii de ameliorare a problemelor identificate în cadrul inspecţiilor şi modalităţi de valorificare a rezultatelor acestora:

• Consiliere managerială de specialitate• Consilierea şi sprijinirea debutanţilor

58

• Diseminarea de bune practici• Schimburi de experienţă şi interasistenţe• Activităţi de formare continuă organizate de CCD şi ISJ• Rapoarte studii de analiză în urma inspecţiilor, informări• Organizarea de conferinţe, simpozioane la domenile/profilele tehnice, pe problematica PRAI şi a

dezvoltări învăţământului profesional şi tehnic 2007-2013.

4.6. Proiecte/programe derulate la/cu iniţiativa/coordonarea inspectorului de specialitateProiectul PHARE: „Accesul la educaţie pentru grupurile dezavantajate”Obiective generale

• îmbunătăţire a condiţiilor de educaţie la nivel preşcolar pentru copii din grupurile dezavantajate şi stimularea şi îmbunătăţirea succesului şcolar în cadrul învăţământului obligatoriu şi în special prevenirea abandonului şcolar

• stimularea înscrierii în programele „A doua şansă” a celor care au abandonat învăţământul primar, în vederea finalizării învăţământului obligatoriu şi înscrierea în programe de „A doua şansă”.

Grupuri ţintă: c opii rromi, copii cu cerinţe educative speciale (CES) integraţi în clasele de masă, copii care provin din familii dezavantajateUnităţille şcolare cuprinse în proiect : Şcoala generală Vânători, Şcoala generală Sânpaul, Şcoala generală nr. 4 Apalina, Reghin, Şcoala generală Petelea, Şcoala generală Zagăr, Şcoala generală nr. 3 Târnăveni, Grădiniţa Târnăveni, Grup Şcolar Band, Centrul de Resurse pentru Educaţia incluzivă. Rezultate:RESURSE MATERIALE ŞI FINANCIARESuma totală alocată proiectului a fost de 596.832 de EURO , din care:

• pentru cheltuieli de personal (echipa de proiect, directori, cadre didactice, formare cadre didacice, etc.) s-a alocat suma de 136260 Euro;

• pentru deplasări şi transport 2600 Euro • pentru dotări, suma de 125337 Euro, • pentru tehnică de calcul şi electronică 57837 Euro (intrate în şcoli), • achiziţionarea unui microbuz pentru copii cu cerinţe educaţionale speciale 34800 Euro (existent şi

folosit pentru activităţile propuse de Centrul de Resurse); • consumabile 4800 Euro

La toate unităţile şcolare, mai sus nominalizate, au avut loc lucrări de reabilitare şi extindere (excepţie Şcoala Generală Vânători), finalizate şi recepţionate, cu scopul de a oferi copiilor „şcoli prietenoase”, cu activităţi ce să se desfăşoare în „clase prietenoase”.Aspecte care trebuie remediate : 4.8. Activităţi de facilitare în cadrul Proiectului pentru Învăţământul Rural, componenta „Îmbunătăţirea Parteneriatului Şcoală-Comunitate”:

• număr de comunităţi facilitate runda a IV-a, pentru PDŞ :• număr de şcoli facilitate, runda a IV-a:

Exemple de şcoli care au format echipa de întocmire a proiectului şcolar: Şcoala generală Voivodeni, Şcoala generală Şăulia, Gimnaziul „Gheorghe Şincai” Râciu, Şcoala generală Şincai, Grup Şcolar Band,

Inspectori şcolar de specialitateDiscipline profesionale şi tehnice, formare continuă adulţi

prof.ing. Macarie Ioan prof. Stetco Maria

59

III. INVAŢAMÂNTUL SPECIAL

În următoarele unităţi şcolare :CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE INCLUZIVĂ NR.1CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE INCLUZIVĂ NR 2CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE INCLUZIVĂ NR 3-SAM REGHIN

Subsistem al sistemului românesc de învăţământ, învăţământul special din judeţul Mureş, în anul şcolar 2006-2007 cuprinde:

• trei centre şcolare pentru educaţie incluzivă :• 29 de unităţi şcolare de masă care integrează elevi cu deficienţe (CES)- şcoli integratoare • 71 de cadre didactice de sprijin la nivel de judeţ • 762 de elevi din învăţământul de masă cuprinşi în servicii educaţionale de sprijin• 360 de elevi depistaţi şi diagnosticaţi de către comisia internă de evaluare continuă • 25 de grupe/clase speciale integrate care funcţionează în învăţământul de masă

169 elevi cuprinşi în grupe/clase speciale integrate în învăţământul de masă • două grupe de grădiniţă pentru copii cu deficienţe severe şi asociate

1. ACTIVITATEA MANAGERIALĂReactualizarea documentelor de proiectare managerială În toate unităţiile s-a realizat baza conceptuală pentru proiectarea activităţii manageriale pentru anul şcolar 2006-2007 - proiect de dezvoltare instituţională

- diagnoza activităţii anterioare - plan general de muncă- plan managerial sem. I- plan de muncă – Consiliul de administraţie, Consiliul profesoral

Acţiuni prioritare :• aplicarea programului de reformă• distribuirea în şcoală a documentelor transmise de MEC• formarea continuă a personalului didactic• activităţi prioritare pentru începerea anului şcolar (orar, igienizare săli de clasă, repartizarea

sălilor şi diriginţilor• Dezvoltarea bazei materiale – achiziţii de material didactic;• Dezvoltarea ambientului şcolar – prin asigurarea condiţiilor optime de studii;• Stabilirea încă de la începutul anului a altui tip de relaţie – profesor-elev; profesor diriginte –

părinte, determinată de problematica ridicată de comportamentul tot mai agresiv al elevilor;• Promovarea unui alt tip de parteneriat cu factorii decizionali şi administraţia publică locală.

2. Analiza activităţii desfăşurate de conducerea centrelor şcolare : În centrele şcolare pentru educaţie incluzivă există :

- Organigrama şcolară conform machetei; - Portofoliul directorului a fost reactualizat, dar în acelaşi timp şi a personalului didactic conform calităţii şi responsabilităţii fiecăruia.

- Regulamentul de ordine interioară elaborat în timp, conform Ordinului ME 4925 / 08.09.2005, prevăzând clauze speciale pentru fiecare unitate.

3.Autoevaluarea activităţii manageriale.S-a realizat proiectarea generală şi particulară a activităţilor instructiv –educative. - Întărirea disciplinei atât la profesori cât şi la elevi; - Întocmirea documentelor privind activitatea managerială;

- Actul decizional la nivel colectiv didactic -Buna comunicare între membrii comunităţii (populaţia este de etnii diferite şi religii diferite);

-Prestigiul de care se bucură şcoala în comunitate;60

-Colaborarea şcolii cu comunitatea locală (Primăria, Consiliul Local, Biserica, Poliţia, ONG-uri;

ACTIVITATI RECUPERATORIIActivitaţile de terapii specifice s-au desfăşurat în cabinete special amenajate:cabinet de surdologopedie, de TTL, kinetoterapie.

Logopezii, surdologii au confecţionat materiale didactice variate, functionale.Activităţile recuperatorii au dat rezultate bune, semnalandu-se atitudini pozitive din partea păinţlor, iar

cerinţele faţă de activităţile de acest gen să fie tot mai mari.Cele patru comisii metodice, cât şi Comisia interna de evaluare continuă si-au desfasurat activitatile conform planificarilor.

în cadrul acestor comisii s-au organizat urmatoarele activităţi: -prezentari de referate, dezbateri; -lecţii deschise şi activităţi demonstrative;

-prezentarea şi discutarea unor studii de caz.

3. Elevi cu CES integraţi în învăţământul de masă.3.1. Constatări pozitive:

* reducerea discrepanţelor dintre copiii cu dificultăţi de învăţare şi ceilalţi elevi din clasă;* reducerea absenteismului şi a abandonului şcolar;* creşterea stimei de sine şi a motivaţiei pentru învăţare;* creşterea procentului de promovabilitate;* aprecieri din partea părinţilor elevilor şi a conducerii şcolii.

3.2. Constatări negative:* reţinere în munca în echipă, cu cadrul itinerant;* atitudine de neîncredere în stabilirea obiectivelor pe termen scurt;* neimplicarea în realizarea curriculum –ului adaptat a prof. colaboratori din şcoala de masă;* neînţelegerea activităţii CDŞ şi eficienţei în timp a activităţii acestuia;* CDŞ- văzut ca un supervizor al activităţii de la clasă;

- văzut ca meditator al copiilor din clasele terminale.3.3. Măsuri ameliorative:

* consilierea cadrelor didactice din şcoala de masă privind:□ tendinţele actuale ale învăţământului;□ evitarea etichetării elevilor, de orice fel;□ locul şi rolul CDŞ;□ necesitatea şi eficienţa muncii în echipă, benefică în primul rând pentru cel care este instruit;□ necesitatea elaborării unui curriculum adaptat şi planului educaţional individual şi acordarea calificativelor în funcţie de atingerea obiectivelor din cadrul acestui plan, mai realist şi mai aproape de ceea ce poate cumula în timp elevul cu CES;□ evidenţierea unor aspecte pozitive din alte clase sau chiar alte şcoli din judeţ.

3.4. Tendinţe generale:Creşterea numărului de cereri privind acordarea sprijinului unor elevi care nu fac faţă cerinţelor educative

actuale.4. Proiecte, programe (derulate prin şcoală):

* Înfiinţarea : - de ateliere protejate;- unui cabinet de psihologie;- unui cabinet de logopedie;- unui cabinet de kinetoterapie;- unei săli de ludoterapie.

5. DESFĂŞURAREA PROCESULUI INSTRUCTIV–EDUCATIV :

Proiectarea didactică s-a realizat s-a realizat la începutul anului şcolar Planificările calendaristice au fost avizate de conducerile unităţiilor şcolare Planificările calendaristice şi proiectarea unităţilor de învăţare sunt corecte şi întocmite în conformitate cu programele şcolare

61

Pentru buna desfăşurare a procesului instructiv-educativ, s-au întocmit de către fiecare profesor planificări calendaristice anuale, semestriale şi pe unităţi de învăţare, în conformitate cu programele şcolare, structura anului şcolar, ghidurile metodologice şi ghidurilor de evaluare;

-La toate unităţile de învăţare, s-au arătat conţinuturile, tematica, competenţele specifice, mijloacele şi materialele didactice utilizate, metodele de învăţare, precum şi instrumentele de evaluare;

-Activităţile la clasă sunt precedate de întocmirea schiţelor şi a proiectelor didactice(în funcţie de gradul didactic al profesorului respectiv).

. Pachetul de discipline opţionale a fost discutat în colectivele de elevi, la şedinţele cu părinţii şi aprobate în Consiliul Profesoral.

Curriculum la decizia şcolii şi curriculum la dezvoltarea locală s-a stabilit în funcţie de ordinele, notele şi precizările privind planurile şcolare şi corelarea planurilor cadru cu structura anului şcolar şi în funcţie de specificul unităţii.

- La toate disciplinele în proiectarea activităţilor s-au conturat obiectivele specifice ale acestora, au fost selectate materiale şi metode de evaluare care au asigurat actul de învăţare.

- Profesorii debutanţi prezintă la direcţiune proiectele de tehnologie didactică care sunt avizate şi respectate.

Activităţile educative şi extraşcolare au fost planificate ţinând cont de interesele majore ale educaţiei elevilor.

- s-a organizat activitati cu ocazia zilei fe Sf.Nicolae şi Crăciun - participare la spectacolul organizat de Teatrul de papusi şi Teatrul Naţional - sarbatorirea zilelor de nastere ale copiilor - drumetii la Platoul Cornesti - pregatirea serbărilor cu clase cu participare (ca invitati) parintilor în preajma sarbatorilor de Crăciun - vizite la Muzeul De Stiintele Naturii cu cl.a-V-a - vizite la Gradina Zoologică - concursuri sportive şi jocuri distractiv, concurs de săniuş - a organizat cu elevii plimbari în cetate, concurs de saniuş - expozitii permanente în scoala cu desenele copiilor

6.PARTENERIAT EDUCAŢIONALÎn majoritatea şcolilor funcţionează un parteneriat eficient cu părinţii –prin intermediul Comitetelor de

părinţi, care au fost constituite la începutul anului şcolar. La nivelul claselor au fost ţinute câte 2 şedinţe cu părinţii, dar părinţii elevilor problemă colaborează greu cu şcoala;

- au fost încheiate contracte de parteneriat pentru educaţie semnate de beneficiarul indirect –părinte şi de –elev, beneficiarul indirect, precum şi de conducerea şcolilor la începutul lunii noiembrie;

- informarea părinţilor se realizează permanent prin vizite la domiciliu – mediul rural, sau prin scrisori cu confirmare de primire, telefoane.

La nivelul claselor au fost ţinute câte 2 şedinţe cu părinţii, dar părinţii elevilor problemă colaborează greu cu şcoala;

7. Proiecte, programe (derulate prin şcoală) :

- parteneriat cu Şcoala VTI –Diksmuide din Belgia;- parteneriat cu Universitatea Dimitrie Cantemir :- proiect de colaborare cu Fundatia Luninita copiilor;- proiect de colaborare cu fundatia Gecse Daniel;- conventie de colaborare cu C.C.D. Mures;

În condiţiile integrării în Uniunea Europeana, şcoala trebuie sa dovedească real capacitatea sa de absortie a fondurilor destinate proiectelor şi programelor, în vederea imbunatatirii condiţiilor din şcoală, creşterea calitatii actului de invatamant şi a promovării de parteneriate cu scoli similare din Uniunea

62

Europeana, în acest sens echipa scolii, sub îndrumarea responsabilului de proiecte –programe Papp Eniko, are în derulare proiectul « Complex de servicii pentru integrare scolara »

8. Activităţi, comentarii, exemple de bună practică, etc.

• vizite la alte şcoli, având copii cu CES;• participarea la spectacole;• serbări şcolare (d-nele prof. Puşcaş Alina şi Suciu Delia); realizarea unor scenete (d-na prof. Suciu

Delia);• invitaţi speciali în şcoală;• concursuri sportive (dl. prof. Bîndilă Gheorghe);• realizarea unor expoziţii permanente cu lucrările elevilor;• coordonarea activităţii şi îndrumarea CDŞ (d-na prof. Oprea Adriana şi dl. prof. Sabău Ştefan); realizarea

lunară a şedinţelor cu CDŞ;• evaluarea elevilor cuprinşi în programul de sprijin în funcţie de nivelul de cunoştinţe la care a ajuns

fiecare elev în parte, chiar dacă acest lucru presupune realizarea a zeci de variante de subiecte (d-na Oprea Adriana şi dl. Sabău Ştefan).

• Proiecte cu alte instituţii (Universitatea Dimitrie Cantemir, Universitatea Babes-Bolyai), în vederea formarii cadrelor didactice pentru utilizarea metodelor moderne de recuperare şi evaluare continua a copiilor cu C.E.S. Valorificarea convenţiilor incheiate cu scoli generale, gradinite şi O.N.G. au contribuit la asigurarea condiţiilor optime pentru buna desfasurare a activitatilor precum şi la rezolvarea unor probleme de dotare corespunzătoare.

• Îmbunătăţirea cooperării dintre profesori-elevi-părinţi, dar şi consilierea elevilor şi părinţilor, care ar putea influenţa absenteismul şi chiar abandonul şcolar.Elevii sunt stimulati să participe la activităţi comune cu elevii şcolilor de masă, fiind organizate activităţi comune.

În urma analizei rapoartelor profesorilor logopezi din judeţul Mureş privind activitatea de logopedie din anul şcolar 2006-2007, semestrul I s-au constatat următoarele:

- s-au efectuat 20 de acţiuni de informare (consiliere logopedică în unităţile şcolare/preşcolare arondate fiecărui profesor logoped)

- s-au efectuat 3 dezbateri tematice privind importanţa consolidării limbajului în procesul dezvoltării generale a copilului, condiţie esenţială unei integrări şcolare şi sociale optime

- au fost evaluaţi 570 de elevi/copii din judeţul Mureş din care ceea mai mare pondere au avut-o cei cu sigmatism

- din totalul elevilor/copiilor beneficiari de terapii logopedice 299 au fost corectaţi iar un număr de 225 se incadrează în categoria cazurilor ameliorate.

În urma analizei rapoartelor profesorilor de sprijin din judeţul Mureş privind activitatea de sprijin acordată copiilor/elevilor cu probleme din învăţământul obişnuit(de masă) s-au constatat următoarele:

- au fost analizate 71 de rapoarte însumând 1022 de elevi cuprinşi în activitatea de sprijin - s-au efectuat 72 de acţiuni de informare despre activitatea de sprijin în unităţile şcolare arondate

fiecărui profesor de sprijin- au avut loc 64 de dezbateri tematice privind importanţa intervenţiei profesorului de sprijin în procesul

dezvoltării generale a copilului, condiţie esenţială unei integrări şcolare şi sociale optime- locul desfăşurării activităţii profesorului de sprijin a fost ales în funcţie de posibilităţile fiecărei unităţi

şcolare. Astfel, au lucrat:• în cabinete amenajate • în clasă • în sala profesorală • în sala de grupă • în arhiva şcolii • în laboratorul de biologie

63

• în depozitul de materiale didactice • în Căminul Cultural • la domiciliul elevilor

64

IV. ACTIVITĂŢI EDUCATIVE FORMALE ŞI NONFORMALE

ANALIZA S.W.O.T. A STĂRII DISCIPLINEI ŞI COMPARTIMENTULUI

Puncte tari

• activitate intenţionată şi orientată, activitatea educativă formală şi nonformală a permis continuarea, adâncirea şi dezvoltarea achiziţiilor, cunoştinţelor şi competenţelor din zonele de interes al elevilor, cultivarea interesului şi dezvoltarea înclinaţiilor şi talentelor acestora pentru anumite domenii, formarea de atitudini şi comportamente sănătoase;• Toţi profesorii diriginţi au fost formaţi pe componenta Orientare şi Consiliere• spaţiul şi timpul orei de dirigenţie a fost folosit ca spaţiu şi timp al dezvoltării personale a elevului, al dialogului

cu elevii şi între elevi;• relaţiile interpersonale existente (conducere-subalterni, profesori-elevi, profesori-părinţi, profesori-profesori, etc.)

favorizează, în general, crearea unui climat educaţional deschis, stimulativ, în care elevii îşi manifestă aptitudinile şi interesele în activităţi educative formale şi nonformale cu impact la nivelul vieţii şcolii şi a comunităţii;• activitatea educativă formală şi nonformală a permis folosirea eficientă şi plăcută a timpului liber al elevilor,

dezvoltarea vieţii asociative, dezvoltarea capacităţilor de a lucra în grup şi de a coopera în rezolvarea unor sarcini complexe, dezvoltarea voinţei şi formarea trăsăturilor pozitive de caracter. • existenţa la nivelul şcolilor a unor programe, proiecte, parteneriate bine elaborate, cu obiective clar stabilite, în

care sunt implicaţi deopotrivă elevii, cadrele didactice, comunitatea, părinţii;• a fost încurajată o cultură organizatorică stimulativă pentru comunicare, participare şi inovaţie.• elevi şi profesori recunoscuţi pe plan judeţean, naţional şi chiar internaţional în urma implicării în activităţi

extracurriculare de succes – concursuri, festivaluri, expoziţii etc.;• implicarea şcolilor în programele, proiectele naţionale /judeţene, coordonate de M.Ed.C / I.Ş.J. • conjugarea ofertei educaţionale a şcolii cu cea a comunităţii, încheierea de acorduri de parteneriat şi

desfăşurarea de proiecte, programe educative pe componentele educative prioritare;• recunoaştere şî apreciere din partea autorităţilor şi a comunităţii (ex. IŞJ Mureş nominalit pozitiv în raportul

anual al Centrului de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Mureş, invitat să prezinte experienţa echipei în implementarea Programului Naţional "Educaţia pentru sănătate în şcoala românească", la seminarul de aniversare a 5 ani de la lansarea acestuia, cuprinderea reprezentanţilor I.Ş.J. Mureş în echipele naţionale de evaluare a proiectelor din Calendarul Naţional al Activităţilor Educative etc.)• vizibilitatea actului educaţional în comunitate şi societate prin mediatizarea activităţilor extraşcolare şi

extracurriculare (festivaluri, concursuri, competiţii, interviuri / emisiuni radio – TV, conferinţe etc);• ameliorarea relaţiei profesori-elevi prin implicarea activă a Consiliilor Elevilor în viaţa şcolii / comunităţii;• Consiliul Elevilor Mureş, Consiliul Copiilor "Spune !", partener responsabil şi matur al IŞJ al altor instituţii şi

organizaţii din judeţ;• şedinţele cu părinţii sunt tot mai adesea înlocuite cu activităţi de tipul Şcoala Părinţilor, activităţi formative,

incluzând secvenţe de formare/învăţare cu teme precum: problemele adolescenţei, absenteismul, formarea caracterului, violenţa în şcoală, în societate, orientarea în carieră etc..

Puncte slabe

• conservatorismul şi rezistenţa la nou a unor cadre didactice privind aspecte precum: organizarea şi desfăşurarea orelor de dirigenţie, centrarea activităţii didactice pe nevoile elevului,;• în cadrul educaţiei formale, accentul cade, în unele cazuri, pe transmiterea de cunoştinţe şi nu pe caracterul

educativ al conţinutului, valenţele educative ale acestuia• raportat la numărul total al elevilor din unele şcoli, numărul elevilor participanţi la activităţile extraşcolare este,

uneori, redus; astfel, nu se asigură tuturor elevilor implicarea în activităţi corespunzătoare potenţialului fiecăruia, se valorifică insuficient disponibilităţile elevilor, în funcţie de talentul, preocupările fiecăruia• inconsecvenţa conducerilor unităţilor de învăţământ în respectarea instrucţiunilor M.Ed.C. referitor la

obligativitatea de a încheia protocol de parteneriat cu organizaţiile guvernamentale sau nonguvernamentale

65

care doresc să-şi valorifice experienţa pozitivă în rândul elevilor. Există chiar şi acum directori care permit reprezentanţilor ONG-urilor sau diverşilor ofertanţi de activităţi accesul la colectivitatea şcolară în timpul afectat activităţilor programate fără a solicita în prealabil expertizarea şi avizarea conţinutului materialelor şi a activităţilor de către cei în drept (I.Ş.J. sau M.Ed.C.)• minimalizarea, la nivelul politicii manageriale din unele şcoali, a impactului pozitiv pe care activitatea educativă

extraşcolară şi extracurriculară o are asupra dezvoltării personalităţii elevului;

Activităţi educative

• Semnare de acorduri de parteneriat cu Societatea de Cruce Roşie Mureş, Autoritatea de Sănătate Publică Mureş, Fundaţia Outward Bound, • Activitate în Grupul de Lucru pentru Combaterea Violenţei în familie• Pregătirea campaniei antisida "Invaţă să alegi"; • Activităţi de consiliere şi sprijin acordate Consiliului Elevilor Mureş şi Consiliului Copiilor "Spune!" care au

colaborat la întocmirea unui raport naţional pe tema respectării drepturilor copilului • Pregătire echipajului pentru Concursul Naţional "Toamna baladelor”• Campanie Antiviolenţă –partener Inspectoratul Judeţean de Poliţie• Lansarea în şcoli a campaniei privind consumul de sare iodată• Participarea reprezentantului Consiliului Judeţean al Elevilor la Conferinţa Interregională a Elevilor desfăşurată

la Cluj-Napoca• Activităţile de promovare a tradiţiilor şi obiceiurilor legate de sărbătorile de iarnă• Spectacole de Crăciun - Palatul Copiilor• Activităţi magiale şi aniversare - Ziua Naţională a României, Momentul Aderării României la Uniunea

Europeană, M. Eminescu, Unirea, • Monitorizarea Programului Naţional „Educaţia pentru Sănătate în Şcoala Românească”• Monitorizarea programelor educaţionale „Character First”

INSPECŢIA ŞCOLARĂ

Nr.total de ore de inspecţii



Nr.total ore de inspecţii

în specialitate

Nr.total ore de inspecţii RODIS



32 1 4 25 2 47 22

CONCLUZII ÎN URMA INSPECŢIILOR DE SPECIALITATE / CURENTE

Domeniul curriculum

• proiectarea la ora de dirigenţie s-a făcut în baza noului curriculum „Orientare şi prin Consiliere”;• conţinuturile ţin cont de particularităţile de vârstă ale elevilor, de specificul şi nevoile educaţionale ale clasei, de

interesele elevilor;• prin strategiile, metodele şi tehnicile de lucru folosite, orele de dirigenţie contribuie, în general, la dezvoltarea

personală a elevilor;• conţinuturile propuse la orele de dirigenţie sunt, în cea mai mare parte, acceptate de elevi, abordarea lor

punându-i în situaţia de a reflecta, a se informa, a dezbate, a lua decizii etc.• ora de dirigenţie este, în majoritatea cazurilor, percepută pozitiv de elevi;• activitatea educativă din şcoli se desfăşoară, tot mai adesea, în baza unor proiecte programe educative, pe

diferite componente ale educaţiei, ţinându-se cont atât de priorităţi ale educaţiei azi – antiviolenţă, antidrog, pentru sănătate, pentru protejarea mediului, pentru protecţia consumatorului, etc. - cât şi de nevoile educaţionale ale clasei / şcolii / zonei.

66

Domeniul Resurse umane

• toţi profesorii diriginţi au fost formaţi prin C.C.D. pentru aplicarea noului curriculum „Orientare şi Consiliere”; majoritatea afirmă că formarea le-a oferit atât o nouă perspectivă asupra domeniului cât şi instrumente de lucru utile în activitatea la clasă ( modele de proiecte didactice, de planificare, de activităţi etc.)• folosind din ce în ce mai frecvent tehnici de lucru interactive, profesorii diriginţi îi implică pe elevi în

desfăşurarea lecţiilor, exploatând potenţialul reprezentat de această resursă umană• Consiliul Elevilor reprezintă o resursă deosebit de importantă, cu impact asupra democratizării vieţii şcolare;

mulţi dintre ei demonstrează maturitate, resposabilitate, îmbinate, desigur, cu elemente specifice vârstei – nonconformism sau vedetism. În general însă, ei au sisteme de valori, îşi recunosc greşelile, sunt interesaţi de dezvoltarea lor şi, de cele mai multe ori, îşi exprimă cu mândrie sentimentul de apartenenţă la şcoală, la clasă. Elevii ar dori ca şcoala lor să fie şi mai modernă, mai atractivă, iar unii profesori să fie mai prietenoşi, mai înţelegători, mai apropiaţi. Din punctul lor de vedere, motivele situaţiilor de absenteism sunt: frica de notare, oboseala, aglomerarea temelor şi a proiectelor, lipsa de răbdare şi tact pedagogic al unor profesori, plictiseala• profesorul coordonator de proiecte şi programe educative desfăşoară, în general, o activitate complexă,

manifestă disponibilitate şi creativitate EXEMPLE DE BUNĂ PRACTICĂ:Zona Târgu-Mureş: C. N. Unirea, Gimnaziul Europa, Gimnaziile M. Viteazul, Al. I. Cuza, T. Vladimirescu, Zona Sighişoara: C. N. M. Eliade, L. T. J. Haltrich, Gimnaziile Z. Boiu, Miron Neagu, Şc. Gen. Nr. 6, Şc. Gen. Boiu, Şc. Gen. Şaeş/Apold, Zona Reghin: Gr. Şc. Ioan Bojor, Gr. Şc. P. Maior, Gr. Şc. L. Blaga, Gimnaziile Florea Bogdan, Augustin MaiorZona Târnăveni: Gimnaziul Traian, L. Teoretic A Bârseanu, Colegiul Tehnic, Şc. Gen. Zona Luduş-Iernut: Şc. Gen. Ioan Vlăduţiu, Gr. Şc. Luduş, Şc. Gen. Ogra, Zona Sovata: Grupul Şcolar Domokos Kazmer, Gr. Şc. Sg. de Pădure

ACTIVITATEA DIN PALATUL ŞI CLUBURILE COPIILOR

ANALIZA SWOTÎn domeniul curriculumului

Puncte tari- Un bun raport între profilurile tehnice aplicative şi cele cultural artistice şi sportive - Participări în acţiuni educative mari la nivel de judeţ şi interjudeţene- Organizarea unor activităţi ocazionate de sărbătorirea unor evenimente ce au cuprins un număr mare de elevi (spectacol de 1 Decembrie, spectacolul de Crăciun, Săptămâna educaţiei globale)- Obţinerea de locuri fruntaşe în confruntările interjudeţene 5 proiecte naţionale şi 2 proiecte judeţene. (evidenţiate - Palatul Copiilor şi toate cluburile copiilor din judeţ)- Participarea directă a colectivelor din toate cluburile judeţului la întocmirea proiectelor pentru activităţi educative de nivel naţional, intre cele 7 proiecte depuse pentru evaluare fiind aprobate în CAEN un număr de

Puncte slabe- Slabă reprezentare sau pregătire mediocră a copiilor unor cercuri în spectacolele organizate - Slaba implicare a unor cercuri în organizarea acţiunilor de amploare

În domeniul resurselor umane

Puncte tari- Număr mare de elevi înscrişi la cercuri, solicitări mari pentru profiluri noi, ceea ce demonstrează interesul sporit al copiilor pentru aceste tipuri de activităţi nonformale- Cuprinderea copiilor de toate categoriile de vârstă şi nivelul de pregătire (de la grădiniţă până la liceu)- Încadrarea cu profesori calificaţi în proporţie de peste 90% la Palatul Copiilor Tg. Mureş- Ocuparea tuturor posturilor didactice şi nedidactice

67

Puncte slabe - Procent mare de profesori suplinitori în cluburile copiilor din judeţ, datorită modificării legislaţiei referitoare la condiţiile de încadrare

În domeniul resurselor materiale şi financiare

Puncte tari- Obţinerea unui mijloc de transport (microbuz) Palatul Copiilor - Dotarea instituţiei şi a majorităţii cercurilor cu tehnică de calcul modernă, procurarea unei staţii de amplificare noi- Alocarea de sume substanţiale de către M.Ed.C şi ISJ, fonduri ce au fost folosite pentru dotarea palatului şi a cluburilor din judeţ- Obţinerea de mobilier prin transfer de la ISJ - S-au zugrăvit cu forţe proprii unele săli de instituiţii

Puncte slabe - Nu s-a reuşit îmbunătăţirea aspectului exterior al unora dintre clădirii

În domeniul relaţiilor cu comunitatea locală

Puncte tari- O foarte bună colaborare cu şcolile, cu primăriile locale, cu ONG –urile- Existenţa unor parteneriate prin care este sprijinită activitatea instituţiei (obţinerea gratuită a sălilor pentru spectacole, donaţii)- Sprijin permanent din partea părinţilor

EXEMPLE DE BUNĂ PRACTICĂ - Palatul Copiilor Târgu-Mureş, Clubul Copiilor Târnăveni, Clubul Copiilor Sighişoara, Clubul Copiilor Reghin, Clubul Copiilor Luduş, Clubul Copiilor Sovata, Clubul Copiilor Iernut

inspector şcolar de specialitateconsiliere / activităţi educative formale şi nonformale

prof. Felicia Stela Ionescu

V. PROIECTE ŞI PROGRAME DE INTEGRARE EUROPEANĂ

I. Obiective şi dimensiuni ale compartimentului, prin prisma proiecţiei manageriale întocmită de inspectorul de specialitate, a agendei Lisabona, a Programului Guvernului României de Integrare în UE, planificată pentru semestrul I al anului şcolar 2006-2007 (cele mai relevante).• Asigurarea accesului egal şi sporit la educaţie prin proiecte şi programe de protecţie şi susţinere

educaţională• Întărirea rolului şcolii prin gestionarea eficientă a resurselor umane şi materiale şi realizarea de activităţi

extracurriculare şi programe de cooperare internaţională• Dezvoltarea relaţiilor comunitare prin proiecte educaţionale şi proiecte de cooperare europeană• Reglementarea parteneriatului dintre şcoală şi administraţia publică locală în domeniul conducerii şi

finanţării învăţământului• Dezvoltarea parteneriatelor instituţionale, comunitare;• Promovarea propriei imagini;• Înfiinţarea unei reţele de responsabili cu programele de cooperare internaţională la nivelul tuturor

68

unităţilor şcolare;• Prezentarea unor exemple de bună practică cu sprijinul participanţilor la proiecte încheiate cu succes;• Acordarea de consultanţă în vederea conceperii de proiecte de cooperare europeană;• Derularea proiectelor educaţionale în colaborare cu partenerii existenţi la nivel judeţean;• Dezvoltarea programelor de integrare şi cooperare internaţională.

II. Analiza SWOT (puncte tari şi puncte slabe)PUNCTE TARI

• Promovarea strategiilor moderne în abordarea actului învăţării• Informatizarea unităţilor de învăţământ• Dotarea tuturor colegiilor, liceelor şi grupurilor şcolare cu câte o reţea de

calculatoare şi conectarea acestora la INTERNET• Deschideri locale pentru integrarea şcolii în comunitate

• Parteneriate educaţionale interne şi externe• Existenţa şcolilor pilot în programul PHARE

PUNCTE SLABENeimplicarea unor cadre didactice atât în propria dezvoltare profesională, cât şi în actul educaţional şi decizionalReticenţa faţă de nou şi shimbare a unor manageri şi a unor cadredidacticeComunicarea intrasistemică deficitarăStrategii de tip discursiv/informativIntroducerea lentă şi parţială a TIC în comunicare şi instruire la clasăDificultăţi în mobilizarea de resurse extrabugetare; agenţi economici slab motivaţi pentru susţinereasegmentelor corespunzătoare de formare

OPORTUNITĂŢIAccesul la informaţieImplementarea strategiilor privind descentralizarea învăţământului, asigurarea calităţii, crearea mişcării

pentru educaţie în învăţământParteneriat activ cu sindicateleComunicare/interrelaţionare/multiculturalitateStagii de formare managerială pentru directorii unităţilor de învăţământşi inspectori şcolariExistenţa programelor europene de parteneriat educaţional, la careRomânia este asociatăLărgirea parteneriatului local, regional.

AMENINŢĂRIDeteriorarea mediului socio-economic, familial; diminuarea interesului/capacităţii familiei de a susţine

pregătirea şcolară a copiilorSpor demografic negativ cu implicaţii în dimensionarea reţelei şcolare şi a încadrării personalului didacticInterese şi presiuni externe care influenţează unele decizii în zona managementului resurselor umaneInstabilitatea economică, creşterea ratei somajuluiNecunoaşterea sau neînţelegerea corectă a legislaţiei.

III.Tendinţe generale de sprijin a unităţilor şcolare, privind accesarea de fonduri şi participarea la parteneriatul comun şcoală – comunitate:

• Informare asupra tipurilor de programe şi proiecte• Consultanţă în accesarea programelor LLP, granturi şcolare, fonduri structurale.

IV. Alte actiuni/activităţi relevante, cu exemplificări pozitive şi negative.Urmează în sem. II 1. Acţiuni/proiecte desfăşurate în colaborare cu alte instituţii ale administraţiei publice 2. Programe derulate cu instituţii internaţionale

69

3. Programe ale Consiliului Europei 4. Acţiuni/proiecte desfăşurate în colaborare cu Delegaţia Comisiei Europene în România 5.Acţiuni/proiecte desfăşurate în colaborare cu diferite organizaţii 6.FONDURI STRUCTURALE 7. Programul de granturi şcolare

V. Inspecţia şcolarăNr.total de inspecţii







4 3 1

EXEMPLE DE BUNĂ PRACTICĂ: implicare cadrelor didactice în burse de Comenius de formare continuă menţionăm: Colegiul Economic „Transilvania” Tg.Mureş, Colegiul Naţional „Al.Papiu Ilarian”Tg.Mureş, Şcoala generală 7 Tg.Mureş, Grup Şcolar „Petru Maior” Reghin, Liceul Teoretic „Andrei Bârseanu” Târnăveni, Gimnaziul „Zaharia Boiu” Sighişoara, Colegiul „M.Eliade” Sighişoara, Gimn. „Z. Boiu” Sighişoara, Col. naţ. unirea tg.mureş, gimn. „m.viteazul” tg.mureş

inspector şcolar de specialitate,prof. Cristiana Chira

VI. CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ MUREŞ

A. OBIECTIVE STABILITE ÎN PLANUL MANAGERIAL 1. Evaluarea psihologică a personalului din învăţămînt2. Asistenţa psihopedagogică individuală şi colectivă pentru elevi, cadre didactice şi părinţi; 3. Orientarea şcolară şi profesională a elevilor din clasele terminale 4. Îmbunătăţirea calităţii serviciilor de consiliere oferite de consilierii din reţeaua judeţeană de asistenţă

psihopedagogică5. Popularizarea activităţii psihologului şcolar;

1. ANALIZA SWOTPuncte tari:

• entuziasmul şi dorinţa de implicare în activitate a psihologilor din reţea• dotarea adecvată a cabinetelor cu mobilier, teste, aparatură• ofertă diversificată de programe • flexibilitate şi deschidere spre nevoile de consiliere existente • monitorizarea lunară de la centru a activităţii psihologilor şi intervenţii în vederea imbunătăţirii acesteia• implicarea tuturor psihologilor în activităţilele iniţiate de centru• colaborarea foarte strînsă între membrii reţelei psihologilor

Puncte slabe• Numărul prea mare de elevi de care se ocupă un profesor psiholog-

peste 1500 în unele cabinete• Multe solicitări colaterale, fără legătură cu munca psihologului

Oportunităţi• Deschidere şi recunoaştere a utilităţii muncii psihologului venite din partea unei pături tot mai largi de

populaţie şcolară• Numeroase oferte de colaborare venite din partea altor instituţii• Sprijin din partea Inspectoratului Şcolar Judeţean

Ameninţări

70

• Examinarea psihologică a personalului din învăţămînt au condus la supraîncarcare şi situaţii tensionate: psiholog- profesori şi lipsa cadrului legal care să asigure eficienţă şi continuitate procesului de examinare psihologică realizată de psihologi

EXEMPLE DE BUNĂ PRACTICĂ Foarte bună implicare în proiectele iniţiate de centru- Zona Mureş: psih. Csiki Angela, Csicser Zsuzsana, Zona Sighisoara: psih. Nicolau Camelia - Zona Târnăveni: Psih. Szelcuzan Katalin, psih. Szekely Kinga

Implicare în testarea cadrelor didactice la nivel de judeţ- majoritatea psihologilorASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ:1. Consiliere colectivă: număr de elevi beneficiari

• autocunoaştere - 3398• testări - 2641• OSP -1291• relaţii interpersonale - 1389• comunicare - 1565, • tehnici de invătare - 1151• relaxare - 446• partic de varstă - 1007• combaterea stresului - 553• rezolvare de conflicte - 967• viaţa de familie - 797• droguri -679• altele -589

Consiliere individuală- număr de elevi beneficiari• tulburări de comportament 636• dificultăţi de învatare 629• relaţii interpersonale 504• inadaptare şcolară 251• situaţii de criză 185• dependenţă de substanţe 26• conflicte 402• testări 1230• altele 466

Alte activităţi• participări la orele de dirigenţie -9213• sedinţe cu părinţi 127• comisii metodice 75• ore predate 1243

2. ORGANIZAREA DE ACTIVITĂŢI ŞTIINŢIFICE, METODICE, CULTURALE ACTIVITATEA DE CERCETARE

Denumirea activităţiiTipul activităţii: cercuri/ simpozioane /sesiuni /

schimburi de experienţă

Grup ţintă Nr. de participanţi

Sondarea opţiunilor şcolare şi profesionale în rândul elevilor claselor

a VIII-a din şcolile judeţului MureşSondaje- chestionare Elevii claselor a VIII-a din

şcolile judeţului Mureş

5865 elevi

71

“Consierea colectivă –modele de activităţi” Schimb de experienţă Psihologii şcolari51psihologi şcolari 18 activităţi

Coeziunea grupului Seminar psihopedagogic

Profesori diriginţi din mediul rural ai claselor a V-a - zona

Reghin, Sighişoara.

48 profesori

Portretul adolescentului de azi Sondaje- chestionare elevi 634 elevi130

3. ELABORARE ŞI DIFUZARE DE PUBLICAŢII PROPRIIReviste, periodice

- denumire, populaţie ţintăNr. şi frecvenţa lor (anual, semestrial,

trimestrial, ocazional) Obsaţii"OGLINDA” revistă adresată specialiştilor din domeniu, părinţilor, elevilor şi cadrelor didactice

1 număr - trimestrial

“Metode şi mijloace eficiente în educaţia micului şcolar” ghid- părinţii elevilor din clasa I.

La începutul anului şcolar

Pliant de popularizare a activităţii CJAP - uluiBroşură cu oferta de programe pentru mediul rural La începutul anului şcolar

4.PARTENERIAT

Denumirea programului Parteneri externi

Forma de finalizare(protocol, convenţie

etc.)

Observaţii

Prevenirea şi combaterea violenţei

domestice

Centrul de Prevenire şi Combatere a

Violenţei DomesticeProtocol

Prevenirea şi combaterea fumatului în

rîndul elevilor

Centrul de Informare şi Consiliere Antidrog

MureşProtocol

Studentul de azi - psihologul de mâine

Universitatea Dimitrie Cantemir Tg Mures Protocol

Asigurarea practicii de specialitate studenţilor de la Facultatea de Psihologie.

Implicarea acestora în în acţiunile oraganizate de psihologii din şcoli

72

3. SCURTĂ INFORMARE REFERITOARE LA PROGRAMELE, CURSURILE DERULATE

Nr.Crt.

TitlulProgram

Tipulprogram

Loculde

desfăşurare (U/R)Grupul

ţintăDurata

PerioadaNr. Ore

Numărde

parti-cipanţi

Evaluare/cer-tificare DA

/NU

1.Screening-ul problemelor psihocomportamentale ale

personalului din învăţământExaminarea psihologică Judetul Mureş

(R şi U)

Personal didactic,

didactic auxiliar din învăţămînt

1.10.2006-1.12.2006 7200 DA

2.“Să-i sprijinim la început de

drum”Asistenţă psihopedagogică

Educaţie psihopedagogică a părinţilor

Tg Mureş(U) Gimn. DaciaSc. Gen. Nr. 14, Gimn.

Europa, Sc. Gen. Nr. 7, Sc. Gen Sângeorgiu de Mureş

Părinţii elevilor din clasa I

22 ore

100 părinţi secţia

română,88 de la secţia

maghiara

NU

3.“Caravana C.J.A P.”

Asistenţă psihopedagogică a elevilor, cadrelor didactice şi părinţilor din şcoli din mediul

rural

Şcoala Gen.Ungheni,Saschiz,

Voivodeni(R)

Elevi, profesori, părinţi –mediul

rural4 ore /şcoală

150 elevi89

profesori32 părinţi

NU

4 “Consiliere psihopedagogică în mediul rural “ Asistenţă psihopedagogică

Şc Gen Acatari, Crăciuneşti, Fântânele, Chibed, Gh.

Doja, Bălăuşeri

Elevi, părinţiprofesori

24 ore (2 şedinţe /

4 ore)

148 părinţi652 elevi

48 profesoriNU

5 “Sănătatea mentală şi adolescenţa”

Informarea, responsabilizarea şi prevenirea marginalizării sociale a persoanelor cu probleme de

sănătate mentală

Tg MureşCol. Al Papiu Ilarian

Col. UnireaGr. Şc. Gh. Marinescu

Gr. Şc. Ion Vlasiu

Elevi din clasa a X-a -octombrie –

decembrie2006

138 elevi NU

6 “Consiliere psihopedagogică”Asistenţă psihopedagogică

pentru elevi, cadre didactice şi părinţi la solicitarea acestora

elevi, profesori, părinţi

septembrie –decembrie

EleviProfesori

PărinţiDa

73

6. MARKETING EDUCAŢIONAL - PUBLICITATE / DISEMINARE - Activităţi de mediatizare şi promovare a ofertei de programe- Materiale informative despre activitatea şi ofertele de programe ale CJAP-ului difuzate în şcolile judeţului- Articole de specialitate- periodic, în presa locală, în reviste - Emisiuni radio lunar- Revista de specialitate “OGLINDA”

Marketingul a răspuns nevoilor de informare a elevilor, profesorilor şi părinţilor privind serviciile în domeniul asistenţei psihopedagogice oferite de Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică şi cabinetele de asistenţă psihopedagogică.

7. ACTIVITĂŢI DE FORMARE/PERFECŢIONARE ŞI DE DEZVOLTARE A RESURSELOR UMANE DIN CENTRE ŞI CABINETE

Nr. Crt

Tipul de activitate (cursuri centrale, strategii de

perfecţionare, ateliere de lucru), etc.

Participanţii(coordonatori, prof. Consilieri, alte categorii de

personal)Nr. de

ore Obs

1 Ateliere de lucru Profesori psihologi12

şedinţe/2 ore

2 Activităţi model Profesori psihologi16

sedinţe/ 2 ore

3 Supervizare Profesori psihologi 4 întâlniri /2 ore

4. Educaţia Raţional Emotivă şi Comportamentală 61 profesori psihologi 18 ore

Formatori Asociaţia de Psihoterapii Cognitive şi

Comportamentale

5. Curs test Nepsy 20 profesori psihologi 10 ore Formatorii Cognitrom Cluj

6. Curs test Cas 20 profesori psihologi 10 ore Formatorii Cognitrom Cluj

Coordonator C.J.A.P.,psihol. Lucia Coşa

VII. ÎNVĂŢĂMÂNT PARTICULAR ŞI FORME ALTERNATIVE DE ÎNVĂŢĂMÂNT

1. Obiective şi dimensiuni ale compartimentului, prin prisma proiecţiei manageriale întocmită de inspectorul de specialitate şi planificată pentru semestrul I al anului şcolar 2006-2007.

În primul semestru al anului şcolar 2006-2007 în judeţul Mureş au funcţionat un număr de 20 unităţi de învăţământ privat, 17 cu autorizatie de incredere, 2 unitati de invatamant acreditate şi una în curs de autorizare, Gradinita cu program normal LALEAUA din Târnăveni.

Unităţile de învăţământ acreditate sunt Gimnaziul privat Mirona şi Şcoala Postliceala Eugen Nicoară din Reghin cu profilele asistent medical de medicină generală şi asistent medical de farmacie, acreditate în semestrul I al acestui an şcolar.

• realizarea concordanţei între politica naţională în educaţie şi obiectivele compartimentelor"Managementul Resurselor Umane” şi „Curriculum şi Inspecţie şcolară” referitoare la învăţământul particular şi alternativele educaţionale.

• dezvoltarea unor relaţii de colaborare cu alţi furnizori de educaţie şi de formare, structuri consultative din învăţământ, ONG-uri, comunitatea locală.

• stabilirea unor obiective care să ducă la creşterea calităţii managementului în instituţiile din domeniu.• implicarea în unele proiecte şi programe comune cu C.C.D. în vederea creşterii calităţii serviciilor

74

educaţionale în instituţiile de învăţământ particular, precum şi în elaborarea unor alternative educaţionale.2. Situaţia statistică a unităţilor de învăţământ preuniversitar particular (reţeaua pe nivel şi

profil.)a. Numarul elevilor din invăţământul privat din judeşul Mureş

1. Învăţământ preşcolar 227 sectia romana 199, magh.54 germana 242. Învăţământ primar 1323. Învăţământ gimnazial 674. Învăţământ liceal seral 4125. Învaţământ postliceal 14386. anul I 6857. anul II 5478. anul III 2069. Total 2326 secţia rom 2248, sectia magh.54 germ.24

Nrcrt UNITATEA ŞCOLARĂ NIVEL PROFIL SPECIALIZĂRI Adresa

1Grădiniţă şi şcoală particulară “Omega”Tg.Mureş

Preşcolar Primar

Grădiniţă şi şcoală româno-americană

Grădiniţă cu program normal Şcoală primară

4300 TG-MUREŞ, STR. TRANSILVANIA NR.25 TEL. 255391, 216332

2 Grădiniţă particulară “Pinochio”Tg.Mureş

Preşcolar Grădiniţă Grădiniţă cu program

normal4300 TG-MUREŞ, STR. LAVANDEI NR. 8 TEL.

237133, 257697

3Grădiniţa particulară cu program normal „Bobocel” – Tg-Mureş

Preşcolar Grădiniţă Grădiniţă cu program normal

TG-MUREŞ Str. M.VITEAZUL NR.10TEL. 251180

4Grădiniţă particulară “Gecse Dániel”Tg.Mureş

PreşcolarPrimar

Pentru copii cu polihandicap sever

Grădiniţă cu program normal

4300 TG-MUREŞ, STR. MARTON ARON NR.11, TEL. 264505

5

Grădiniţa particulară"Jasmine”


TG-MUREŞ STR. ARANY JANOS

7 Grădiniţă particulară “Pinochio”Sighişoara

Preşcolar Grădiniţă Grădiniţă cu program

normal SIGHIŞOARA, STR. CRINULUI NR. 2 TEL. 772915

8

Grădiniţa particulară cu predare în limba engleză Sophi’s Kindergarten Sighişoara


SIGHIŞOARA, str. CRIŞAN NR. 2/CTEL 779720, 0722538854

9Grădiniţa particulară cu program normal „Piticot” – Luduş


LUDUŞ Str. Viitorului nr.17 TEL. O744546950

10Grădiniţa particulară cu program normal „Sfânta Lucia”- Târnăveni


TÂRNĂVENI Str. VICTORIEI NR. 12 TEL. 441947

11Şcoala particulară „ Muntele de foc” – Câmpeniţa

Preşcolar Primar Gimnazial

PreşcolarPrimar

Gimnazial

PreşcolarPrimar

GimnazialCÂMPENIŢA NR. 222TEL. 0742105071

75

12

Gimnaziul “Mirona” Reghin

Şcoala Postliceală – Mirona – Reghin

PreşcolarPrimar

Grădiniţă, şcoală primară

şi gimnaziu

Grădiniţă cu program normal Clasele

integrate cu dans sportiv

4225 REGHIN, STR. PANDURILOR NR. 120

Tel : 511011

Postliceal Servicii

Ind. lemnului 1. Antrenor 2. Maistru tîmplar mobilă şi binele

13Şcoala postliceală “DimitrieCantemir”Tg.Mureş

Liceal Real 1. Matematică-informatică

4300 TG-MUREŞ, STR.BODONI S. NR. 3-5 TEL 261527, 254060

Postliceal Sanitar

Economic Administrativ–

social

1. Asistent medical generalist2. Asistent de farmacie1.Agent turism - ghid2.Funcţionar bancar

14Liceul Teoretic – Eugen Nicoară - ReghinŞcoala postliceală “Eugen Nicoară” Reghin

Liceal Teoretică -real 1. Matematică – informatică

REGHIN, STR. IERNUŢENI NR. 28 Tel:0744539010 511752, 524164

Postliceal

Sanitar

Construcţii sist., arhitectură

1. Asistent medical generalist2.Asistent medical de farmacie3 Asistent medical balneo- fizioterapie 1.Tehnician cadastru funciar -topograf

15

Şcoala postliceală sanitară “Carol Davila” Tg.Mureş Postliceal Sanitar

1. Asistent medical generalist2. Asistent medical balneo- fizioterapie 3.Asist.med.laborat. 4. Asist.med.igienă 5. Asist.med.social6.Asist.med.radiol.

4300 TG-MUREŞ, STR. V.BABEŞ NR. 11 TEL 211419

16Şcoala postliceală sanitară “Carol.Davila” Sighişoara

Postliceal Sanitar 1. Asistent medical generalist

SIGHIŞOARA STR. LIBERTĂŢII NR. 37 Tel. 771644, 0744522056

17Şcoala postliceală “Didactica Nova”Tg.Mureş Postliceal Economic 1.Asistent de gestiune

2. Turism TG-MUREŞ, STR. P.CHINEZU NR. 9/A TEL.218545

18 Şcoala postliceală Danubius”Tg.Mureş Postliceal Economic 1. Agent vamal

TG-MUREŞ STR. PANSELUŢELOR NR. 6 EL 230858

19Şcoala postliceală de economie şi servicii ”Studia” Tg.Mureş

Postliceal Economic şi servicii

1. Asistent de gestiune2. Cosmetician

TG-MUREŞ, P-ţa MATEI CORVIN nr. 19, TEL 256841

20 Şcoala postliceală de economie şi servicii ”F.E.G.” Tg.Mureş

Postliceal Economic şi servicii

1. decoratiuni interioare

TG-MUREŞ, Str.HORIA

76

3.Analiza SWOT (puncte tari şi puncte slabe)

PUNCTE TARI

1. Pentru fiecare nivel de şcolarizare, majoritatea unităţilor şcolare dispune de material curricular (planuri de învăţământ şi programe şcolare, programe şcolare, auxiliare curriculare – manuale, ghiduri, etc.).

2. existenţa unei diversităţi în ceea ce priveşte Curriculumul la decizia grădiniţei (exemple de discipline opţionale: limba engleză, franceză, italiană, gimnastică şi dansuri sportive, calculator, muzică instrumentală etc.);

3. Diversificarea modalităţilor de evaluare4. Existenţa în şcoli a unei reţele de calculatoare5. Existenţa unui grup de elevi dornici de performanţă6. Participarea la activităţi extracurriculare7. Organizarea de întâlniri metodice tematice periodice

îmbinate, cu invitaţi, metodişti, scriitori de manuale şcolare, reprezentanţi de edituri, etc.

Desi pentru moment currículum national este solutia preferata de initiativa particulara, cu certitudine pe termen mediu şi lung curriculum alternativ va asigura viabilitatea şi performanta sistemului.

• PUNCTE SLABE

• • O situaţie dificilă se inregistrează la unitaţile care doresc sa utilizeze currículum alternativ, acestea ar trebui de fapt sa aiba ponderea cea mai ridicata în cadrul invatamantului privat..Daca situatia concreta nu corespunde asteptarilor, acest fapt are o tripla determinare:

• -costurile mai scazute şi eforturile mai mici presupuse de utilizarea curricumului national

• -procedurile greoaie de aprobare• -rute mai sigure şi confirmari mai rapide în

cadrul procedurilor de evaluare şi acreditare, pentru currículum national decat pentru cel alternativ.

• • Dezvoltarea în exces a unor deprinderi, în defavoarea altora (ex., cele sportive)

2. Resurse umanePUNCTE TARI

• iniţiativa M.Ed.C. de a integra unitaţile şcolare particulare în strategia de monitorizare, îndrumare şi control a inspectoratelor şcolare a fost primită pozitiv atât de managerii unitaţilor şcolare cât şi de cadrele didactice asistate.

• directorii şcolilor particulare au participat la toate activităţile desfăşurate cu managerii şcolari din şcolile de stat şi particulare, impulsionând participarea cadrelor didactice din unităţile de învăţămănt particulare la acţiunile cercurilor pedagogice pe diverse discipline;

• în scolile postliceale sanitare o bună parte din cadrele cu specializare sanitara cu studii superioare au parcurs modulul de pedagogie parcurs conform legislatiei în vigoare:Scoala postliceala Eugen Nicoara -Reghin

• peste 95% din personalul didactic este calificat, restul fiind în curs de calificare

• relaţiile interpersonale (profesor-elev, conducere-subalterni, prof. - părinţi, prof.-prof. etc.) existente favorizează crearea unui climat educaţional deschis, stimulativ

• există o bună delimitare a responsabilităţilor cadrelor didactice precum şi o bună coordonare a acestora

• Existenţa în şcoală a unor cadre didactice cu cunoştinţe în domeniul informaticii, intrunind competentele necesare pentru un proces de invatamant de calitate

• Asistentele la activitati au evidentiat faptul ca, in desfasurarea procesului de invatamant sunt antrenate cadre didactice din invatamantul preuniversitar cu o

PUNCTE SLABE• nu în toate unităţile sunt îndeplinite condiţiile

pentru numirea directorilor (art.110(5) din Legea Învăţământului)

• In pofida asteptarilor s-a ajuns la o situatie extrem de diversa, inregistrandu-se atat echipe manageriale de exceptie dar şi improvizatii regretabile. Initiativa privata a desemnat ca directori ai unitatilor de invatamant particular profesori pensionari sau personae care nu au minim de pregatire în domeniul managementului educational. Din acest motiv în activitatea manageriala predomina empirismul sau aleatoriul, functiile conducerii fiind partial sau defectuos realizate

• nu în toate unităţile şcolare se respectă art.110(3) din Legea Învăţământului prin care în învăţământul particular liceal şi profesional, cel puţin 40% din numărul personalului didactic trebuie să fie încadrat cu norma de bază în unităţile respective; nici în învăţământul postliceal, în unele unităţi, nu se respectă încadrarea cu cel puţin 50% din posturi cu personal didactic cu normă de bază (110(4) Legea Învăţământului).

• în scolile postliceale sanitare, nu toate cadrele cu specializare sanitara cu studii superioare au parcurs modulul de pedagogie Carol Davila Tg. Mures, Dimitrie Cantemir Tg Mures

77

inalta pregatire de specialitate şi cu o vechime apreciabila în invatamant

• Cadrele didactice din unitatile scolare particulare sunt cuprinse în activitati de perfectionare la nivel de ISJ şi CCD, colectivele de cadre didactice de la Gimnaziul Privat Mirona şi Scoala Postliceala Eugen Nicoara -Reghin

• slabă participare la cursuri de formare şi perfecţionare datorită accesului la aceste cursuri prin achitare de taxe

• fluctuaţia cadrelor didactice • conservatorismul unor cadre did. privind

aspecte precum: organi-zarea şi desfăşurarea lecţiilor, centrarea activităţii didactice pe nevoile elevului, informatizarea învăţământului etc.

3. Resurse materiale şi financiare• PUNCTE TARI

• Baza didactico-materială a unităţilor de învăţământ particular este formată din săli de clasă cu mobilier ergonomic confecţionat în ţară sau străinătate, cu dotări corespunzătoare grupei/ clasei care îşi desfăşoară activitatea; laboratoare, mijloace de învăţământ moderne, calculatoare cu imprimantă, copiatoare, faxuri şi cărţi noi pentru biblioteca şcolară. Gimnaziul Privat Mirona are amenajate săli de sport unice în tara ca marime şi dotari avand posibilitatea de a organiza concursuri internationale.

• Unele unitati de invatamant particular sunt sustinute de culte sau fundatii, in acest caz nepercepandu-se taxe sau ele avad doar valori simbolice

• Sursele financiare obtinute de fundatii sunt dirijate cu precadere spre achizitionarea sau construirea de spatii de scolarizare, spre extinderea bazei materiale sau pentru dotarea cu material didactic.

• starea fizică a spaţiilor şcolare se încadrează în normele de igienă corespunzătoare

• majoritatea şcolilor au biblioteci funcţionale• baza materială modernă

• PUNCTE SLABE• lipsa centrelor de resurse şi

formare regională pentru profesorii.

• Lipsa unor programe informatice educaţionale (soft)

• materialul didactic este insuficient

• sub aspectul asigurarii spatiilor de invatamant, a calitatii acestor spatii mai exista aspecte care trebuiesc imbunatatita, urmand ca pe viitor sa se ia masuri. de exemplu Scoala postliceala Carol Davila Sighisoara (careia i s-a ridicat autorizatia) fiind în lichidare.

4. Relaţiile cu comunitateaPUNCTE TARI

• Sprijin din partea O.N.G şi a fundatiilor care le finanteaza.

• .Sprijin din partea părinţilor• dezvoltarea relaţiei profesori-elevi-părinţi (de ex. prin

intermediul serbărilor şcolare)• contactele cu diverse instituţii pentru realizarea unor

activităţi extracurriculare precum : excursii, vizite la muzee, vizionări de spectacole, acţiuni caritabile cu cămine de bătrâni, orfelinate etc., introduc elevii în mediul comunitar şi contribuie la socializarea lor.

PUNCTE SLABE• legăturile cu firme şi licee în vederea realizării unei

orientări adecvate, sunt insuficiente şi necoordonate.

4. Calitatea actului didactic în învăţământul particularASPECTE POZITIVE ASPECTE CARE TREBUIE REMEDIATE

Datorita calitatii actului didactic scoala postliceala Eugen Nicoara a obtinut acreditare în urma evaluarii de o comisie de evaluare externa a ARACIP.

• Cadrele didactice de la au participat la cursul de Consiliere şi Orientare organizat

• nu în toate unităţile sunt îndeplinite condiţiile pentru numirea directorilor (art.110(5) din Legea Învăţământului)

• In pofida asteptarilor s-a ajuns la o situatie extrem de diversa, inregistrandu-se atat echipe manageriale de exceptie dar şi improvizatii regretabile. Initiativa privata a desemnat ca directori ai unitatilor de invatamant particular

78

de CCD şi ISJ Mures (septembrie 2006)• directorii şcolilor particulare au participat la

toate activităţile desfăşurate cu managerii şcolari din şcolile de stat şi particulare, impulsionând participarea cadrelor didactice din unităţile de învăţămănt particulare la acţiunile cercurilor pedagogice pe diverse discipline;

profesori pensionari sau personae care nu au minim de pregatire în domeniul managementului educational. Din acest motiv în activitatea manageriala predomina empirismul sau aleatoriul, functiile conducerii find partial sau defectuos realizate.

• nu în toate unităţile şcolare se respectă art.110(3) din Legea Învăţământului prin care în învăţământul particular liceal şi profesional, cel puţin 40% din numărul personalului didactic trebuie să fie încadrat cu norma de bază în unităţile respective;

ÎNVĂŢĂMÂNT ALTERNATIV

1.Obiective şi dimensiuni ale compartimentului, prin prisma proiecţiei manageriale întocmită de inspectorul de specialitate şi planificată pentru semestrul I al anului şcolar 2006-2007. (cele mai relevante)2.Învăţământul privat şi alternativele educationale (step by step, freinet, Waldorf, Sansa copilului dislexic) din judetul Mures se înscrie în cerinţele cadrului legislativ în vigoare, şi-a construit o cultură organizaţională, concretizată în capacitate de organizare şi coordonare a managementului la nivelul claselor, abilitate în abordarea relaţiilor umane, identificarea acelor elemente esenţiale în vederea găsirii căilor adecvate de schimbare “a ceea ce e de schimbat”, şi de păstrare “a ceea ce este de păstrat”.

Alternativele educationale (step by step, freinet, Waldorf, Sansa copilului dislexic) functioneaza cu aprobarea Comisiei Nationale pentru alternative educationale, cadrul invatamantului de stat.

Judeţul Mures oferă cadrul propice desfăşurării unui învăţământ modern, capabil de performanţe, este adaptat la particularităţile de vârstă şi individuale ale elevilor şi răspunde în mare măsură nevoilor de instruire şi educaţie ale elevilor.

ASPECTE POZITIVE ASPECTE CARE TREBUIE REMEDIATE• Mediul educaţional este axat pe necesităţile

copilului, favorizând individualizarea• Implicarea părinţilor; părinţii şi învăţătorii sunt

parteneri în procesul educaţional

• Alternativa este spijinită de direcţiunea şcolii, iar baza materială necesară desfăşurării activităţii zilnice (mobilier, consumabile...) este asigurată doar de părinţi (după posibilităţile acestora)








20 1 12 5 2

Inspector şcolar de specialitate, prof Anişoara Moga

VIII. MANAGEMENTUL INSTITUŢIONAL

8.1 Analiza punctelor tari şi slabe în funcţionarea şcolilor.La nivelul managementul unităţilor de învăţământ s-au constatat următoarele aspecte pozitive:

unităţile de învăţământ, atât din mediul rural, cât şi din mediul urban, cunosc şi aplică legislaţia, regulamentele, ordinele MEdC şi metodologiile privind curriculumul, evaluarea, finanţarea, drepturile elevilor, apărarea sănătăţii şi a vieţii copiilor;

toate şcolile au reglementări şi proceduri clare pentru protecţia şi securizarea elevilor;

79

se constată relaţii normale în majoritatea unităţilor de învăţământ de respect reciproc între personalul didactic şi elevi;

în majoritatea unităţilor de învăţământ din judeţ sunt organizate acţiuni educative pe toate componentele, de la educaţia pentru sănătate şi până la învăţarea cetăţeniei active. Acestea sunt cuprinse în programele manageriale şi în calendarul acţiunilor educative, sunt monitorizate şi evaluate de către directori. Ele stimulează participarea şi exprimarea personală a elevilor;

reorganizarea managementului şi creşterea gradului de răspundere la toate nivelurile, în special în şcolile unde învăţământul tehnic este preponderent şi în şcolile în care biblioteca şcolară s-a transformat în CDI;( Gr. Şcolar Sâng. Pădure, Sc.Gen. Ernei, Şc. Gen. Sîngeorgiu de Mureş , Sânpaul)

identificarea cauzelor care determină părăsirea şcolii de către elevi; parteneriate cu părinţii în menţinerea elevilor aflaţi în situaţii de risc, fapt care reiese din statisticile privind

frecvenţa, comportamentul şi notele la purtare; deschidere pentru exemplele de bună practică – parteneriate între şcoli; discuţiile cu elevii şi sondajele de opinie realizate în rândul lor, cu ocazia inspecţiilor, reliefează faptul că

ei apreciază contribuţia pe care şcoala o aduce în dezvoltarea personalităţii, atât în mediul urban cât şi în mediul rural;

părinţii, în general, sunt mulţumiţi de calitatea activităţii didactice şi educative desfăşurate în şcoli, de prestaţia în ansamblu a corpului profesoral, a personalului didactic auxiliar şi a celui nedidactic;

implicarea tinerilor cu responsabilitate şi seriozitate în problemele şi programele comunităţii, fără a mai aştepta ca demersul iniţial să vină din anumite segmente ale comunităţii spre ei, este rezultatul muncii în echipă a diriginţilor, coordonaţi de consilierul pentru proiecte şi programe şcolare;

este de remarcat experienţa pozitivă obţinută de municipiul Tg.Mureş, prin selectarea şi cooptarea elevilor responsabili în echipele decizionale – Consiliul Elevilor şi Consiliul Copiilor "SPUNE !", pentru a se elimina barierele de comunicare şi pentru ca părţile implicate să-şi înţeleagă mai uşor problemele reale;

activitatea de învăţare desfăşurată în grupurile şcolare, în general, ţine seama de nevoile angajatorilor care sunt beneficiarii pe termen lung ai produsului învăţării;

Aspectele care necesită ameliorare : proiectarea activităţii unităţilor şcolare fără o analiză riguroasă a punctelor slabe, a identificării şi utilizării

oportunităţilor în vederea ameliorării lor. Acest lucru a fost cauzat de informarea / autoformarea slabă din partea unor manageri, atât în mediul urban, cât şi în mediul rural.La nivelul Inspectoratului Şcolar Judeţean, în colaborare cu CCD, legat de acest aspect s-au decis

următoarele: cuprinderea directorilor unităţilor şcolare într-un program de formare continuă pe probleme de

management educaţional; recomandarea spre studiu a bibliografiei necesare formării în domeniul managementului; evidenţa directorilor care au nevoie de sprijin pe diferite domenii şi consilierea acestora de către

inspectorii de zonă; consilierea directorilor de către inspectorul coordonator şi inspectorul de zonă, în elaborarea

planului de măsuri, care a vizat: trecerea de la medii de învăţare tradiţionale la medii noi de învăţare, asigurându-se implicarea şi

valorizarea elevilor; stimularea interesului pentru asimilarea informaţiilor prin lectură şi valorizarea

talentelor/abilităţilor elevilor prin popularizarea experienţelor pozitive; dotarea cu mijloace moderne a cabinetelor şi catedrelor de specialitate, sprijinindu-se

eficientizarea procesului educaţional din şcoală; elevii au fost încurajaţi să lucreze în echipă, să pună întrebări, să-şi susţină propriile opinii, în

vederea modelării unei personalităţi puternice; planificarea şi susţinerea de lecţii deschise pentru diseminarea metodelor de management

eficient al orei; dezbateri la nivelul catedrelor cu privire la punctele slabe ale disciplinelor; găsirea unor soluţii de

către conducerile şcolilor şi ale echipei de profesori la punctele slabe identificate;

80

eforturi pentru ridicarea standardelor în pregătirea teoretică, reflectate în rezultatele la examenele de bacalaureat şi testele naţionale;

intensificarea întâlnirilor cu părinţii pentru asigurarea unei transparenţe mai mari in legătura cu activitatea globală a şcolii;

identificarea de soluţii pentru asigurarea aspectului adecvat studiului in cât mai multe săli de curs;

eliminarea dezinteresului faţă de propria pregătire a cadrului didactic pentru ore. cuprinderea în graficul de inspecţie al ISJ a inspecţiilor de revenire.

La nivelul unităţilor de învăţământ din judeţ există programe manageriale anuale şi semestriale. Sub aspectul conţinutului, în majoritatea cazurilor, acestea sunt ancorate în problemele reale ale unităţii şi în contextul politicii educaţionale generale. Sunt abordate toate capitolele vitale ale unităţilor şcolare, iar obiectivele sunt corect formulate în contextul mijloacelor de realizare a riscurilor şi metodelor de evaluare.

Unele unităţi de învăţământ au plan strategic de dezvoltare pe termen lung. Acestea, prin structură, conţinut şi prezentare, conţin strategia de dezvoltare şi impactul asupra celor implicaţi în procesul educaţional.

Toate documentele de organizare managerială se găsesc în unităţile de învăţământ din judeţ şi sunt de bună calitate.

Documentele legislative necesare sunt actualizate permanent şi întreg personalul didactic are acces la ele.

La nivelul conducerii (directori, directori adjuncţi) există documente de organizare, planificare, evidenţă şi control. Acestea sunt coerente, respectă reglementările legale de întocmire, sunt adecvate la realitate şi în măsură să asigure optimizarea activităţii.

Cu prilejul activităţii de evaluare şi inspecţie şcolară, s-a constatat legalitatea încadrării personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic. Sunt coordonate eficient activităţile serviciilor auxiliare (secretariat, administrativ, contabilitate) şi sunt întocmite fişele posturilor pentru personalul aferent acestor servicii.

Pentru formarea iniţială şi continuă a personalului didactic sunt aplicate precizările MEdC privind graficul acţiunilor de perfecţionare şi prin acordarea gradelor didactice I şi II.

Părinţii sunt antrenaţi în dezvoltarea bazei didactico-materiale a unităţilor şcolare. În multe unităţi de învăţământ am constatat operativitate, capacitate de decizie şi comunicare, consistenţa relaţiilor cu părinţii şi diverşi parteneri de dialog, în vederea activării resurselor extrabugetare de finanţare.

Relaţionarea şi comunicarea, în cadrul organizaţiilor, este bună, conflictele au fost minore, iar sancţiunile acordate au fost legale. Percepţia subordonaţilor este bună, mai ales acolo unde conducerea promovează managementul implicativ.

În majoritatea cazurilor directorii monitorizează disfuncţiile, iar cauzele generatoare de conflict sunt analizate în vederea eliminării riscurilor de repetare. Soluţionarea disfuncţiilor majore se face prin consultarea consiliului de administraţie.

Asistenţele la ore sunt efectuate cu scopul cunoaşterii activităţii cadrelor didactice şi aprecierii calităţii actului de predare-învăţare. Sunt respectate criteriile de evaluare a personalului didactic prin metodologii (evaluarea internă, acordarea calificativelor, acordarea salariilor de merit şi a propunerilor pentru gradaţia de merit).

Aspecte ce se cer ameliorate:a) transfomarea proiectului de dezvoltare instituţională într-un instrument real de lucru;b) stabilirea de ţeluri strategice sprijinite pe obiective pe termen lung;c) comunicare eficientă nu numai în interiorul sistemului, ci şi cu comunitatea locală ale cărei nevoi şi

interese trebuie respectate, atunci când vin în favoarea şcolii;d) încurajarea creativităţii şi eliminarea constrângerilor care determină comportamente conservatoare;e) conferirea autorităţii manageriale către subalternii care vor acţiona în numele managerului, delegarea

autorităţii, nicidecum a răspunderii;f) formarea şi dezvoltarea competenţelor de relaţionare la nivel intra/grupal şi de lucru în echipă;g) parteneriatul educaţional trebuie să devină o prioritate a strategiilor orientate către dezvoltarea

educaţiei;

81

h) mutarea accentului strategic de la impersonale operaţii cu resurse materiale şi financiare la coordonarea resurselor umane, cu toate consecinţele care rezultă din personalizarea relaţiei dintre director şi subordonaţi şi dobândirea de către director a calităţii de lider.

Prin intermediul funcţiei de inspecţie şcolară, Compartimentul Evaluare, Prognoze şi dezvoltare din cadrul I.Ş.J. Mureş a evaluat calitatea managementului atât pe plan individual (directori de unităţi şcolare), cât şi la nivel colectiv (al unităţii şcolare).

Indicatorii de evaluare s-au referit, în principal, la următoarele aspecte ale activităţii persoanelor evaluate:- cunoaşterea şi aplicarea corespunzătoare a legislaţiei generale şi specifice învăţământului;- gradul de implicare a sarcinilor ce-i revin prin contractul de management încheiat cu inspectorul

şcolar general pentru directorul de unităţi şcolare şi calitatea prestaţiei;- stilul de conducere:

• corectitudinea în perceperea subordonaţilor şi în realizarea sarcinilor;• echidistanţa;• obiectivitatea în apreciere;• responsabilitate în actul decizional faţă de consecinţele lor;• spirit cooperant;• asigurarea unui climat adecvat etc.;

- calitatea documentelor de planificare, organizare, evidenţă şi control.Pentru unităţile şcolare, evaluarea s-a făcut în cadrul inspecţiilor şcolare şi în baza fişei de autoevaluare

a directorilor de unităţi şcolare, pe următoarele domenii:- curriculum;- resurse umane;- resurse financiare şi materiale;Referitor la dezvoltarea şi evaluarea instituţională, evaluarea directorilor pentru anul şcolar in curs, sunt

prezentate principalele aspecte din activitatea manageriala de la nivelul unităţilor de învăţământ, in conformitate cu constatările prilejuite de inspecţiile tematice si de inspecţiile frontale :• managementul înregistrează o linie ascendentă ;• implicarea şcolii in viata comunităţii şi sprijinul oferit de comunitate sunt tot mai evidente ;• şcolile, în majoritatea cazurilor, au învăţat să-şi mediatizeze rezultatele, să solicite sprijin şi să obţină sprijin în

dezvoltare ;• stilurile manageriale predominante sunt cele transformaţionale, implicative şi participative. Există şi extreme :

nuanţe de autoritarism şi control excesiv sau lipsa de implicare şi de fermitate. In ambele cazuri, managerii fie nu reuşesc să stăpâneasca colectivele şi situaţiile, fie dau falsa impresie că o fac. În ambele situaţii menţionate, motivarea se confunda cu manipularea. Sunt directori care nu pot să-şi reprime resentimentele, lucru care se resimte la nivelul colectivului şcolii ;

• delegarea insuficientă sau insuficient de competentă a sarcinilor la nivel de unitate de învăţământ, astfel încât managerul nu poate să acopere corespunzător toate problemele ;

• viteza de reacţie, uneori întârziată, la solicitările ISJ ;• necunoaşterea sau ignorarea voita a unor aspecte ale activităţii manageriale ;• lipsa capacităţii de a forma o echipă managerială şi /sau pedagogică cu adevărat eficientă la nivelul

şcolii/şcolilor din raza comunei.Concluziile inspecţiei şcolare pe probleme de managementAspecte pozitive :

• încadrarea personalului didactic in conformitate cu normativele in vigoare ;• planurile de dezvoltare şi programele manageriale sunt consistente şi întocmite in urma realizării

diagnozei ;• conducerile de şcoli reuşesc să monitorizeze realizarea programelor manageriale proprii, calitatea

activităţii de predare-învăţare, a activităţii extracurriculare, utilizând ca instrumente de evaluare standarde minimale la nivelul catedrelor, criterii unitare privind evaluarea şi notarea, analize periodice in Consiliul de Administraţie şi Consiliul Profesoral etc. ;

• majoritatea şcolilor stabilesc relaţii bune cu Consiliul Local, cu comunitatea in general, dezvoltă relaţii de parteneriat cu părinţii, instituţii, fundaţi, participă la programe europene, dezvoltă parteneriate cu alte şcoli din ţară sau străinătate ;

82

• răspund, prin curriculum-ul pe care îl dezvoltă, dorinţelor elevilor şi nevoilor comunităţii ;• rezolvă operativ la nivelul unităţilor de învăţământ problemele care apar, ceea ce antrenează o scădere a

numărului de sesizări şi reclamaţii înaintate, spre rezolvare.

Aspecte care trebuie ameliorate :• raportări eronate, cu efect asupra sistemului judeţean şi nerespectarea termenilor ;• anumită doză de formalism în proiectarea, organizarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea şcolii;• in programele manageriale, la un număr important de şcoli, nu sunt menţionate modalităţile de evaluare a

realizării obiectivelor proprii, nu se fac corecţii şi reglări de parcurs ;• unii manageri nu stăpânesc corespunzător conceptul de evaluare internă ; nu îşi stabilesc indicatori şi nu îşi

formulează criterii proprii, iar activitatea şcolii se derulează, în această situaţie, fără un control managerial eficient ;

• se manifestă încă inerţie şi subiectivism în relaţia cu comunitatea locală, în detrimentul şcoli şi a dezvoltării sale organizaţionale relaţii comunitare;

• modul de îndeplinire a funcţiilor de proiectare, organizare, conducere operaţională, control-evaluare, motivare, implicare/participare, formare/dezvoltare profesională şi personală, formarea grupurilor/dezvoltarea echipelor, negociere/rezolvarea conflictelor.

La nivelul unităţilor de învăţământ se apreciază că a crescut competenţa şi implicarea, interesul şi motivaţia colectivelor manageriale atât sub aspectul exercitării actului managerial propriu-zis, cât şi sub cel dezvoltării comunicării şi colaborării intra şi interinstituţionale.

IX. COMPARTIMENTUL RESURSE UMANE(MOBILITATE, ÎNCADRARE PERSONAL DIDACTIC)

1. Obiective şi dimensiuni ale compartimentului, prin prisma planului managerial al inspectorului de specialitate, proiectate pentru semestrul I al anului şcolar 2006-2007 (cele mai relevante). Salarizarea aparatului propriu al ISJ Mureş, în condiţii optime şi în conformitate cu prevederile legislaţiei

în vigoare. Normarea, monitorizarea şi evaluarea personalului didactic auxiliar şi nedidactic la nivelul unităţilor de

învăţământ din judeţul Mureş.

3. Încadrare: 3.1. Cu personal didactic la începutul anului şcolar 2006-2007

TOTAL PERSONAL(număr de posturi)

PERSONAL DIDACTIC(număr de posturi)

PERSONAL DIDACTIC AUXILIAR

(număr de posturi)

PERSONAL NEDIDACTIC

(număr de posturi)10447 8010 635 1802

Aspecte care trebuie remediate:

ConstatariCONSTATĂRI POZITIVE CONSTATĂRI CARE TREBUIE REMEDIATE

• S-a respectat intervalul de 1 - 10 octombrie 2006, data limită la care unităţile de învăţământ, aveau să prezinte pentru verificare şi aprobare, Statele de funcţiuni. (toate şcolile)

• Normarea posturilor (didactic auxiliar şi nedidactic), este respectată, în procent de 85%, după normativele în vigoare.

• Indemnizaţiile de conducere în unităţile de învăţământ sunt acordate.

• Creşterile salariale pentru personalul didactic,

• După aprobarea Statelor de funcţiuni unele unităţi de învăţământ, mai ales din mediul rural „au uitat”, să le ridice. (Petelea, Cheţani, Corunca, Crăciuneşti, Fântânele, Găleşti, Veţca, Stânceni, )

• Referitor la investiţiile făcute în sem I, care au dus la modificări de suprafaţă , clădiri, sală de sport etc. – trebuie modificată fişa postului pentru îngrijitori (delegare de sarcini) şi încadrarea în posturile aprobate cu data de 01.10.2006.

• Sunt unităţi de învăţământ, în care indemnizaţiile de

83

conform O.G. nr. 11/2007, s-a acordat începând cu 1 ianuarie 2007.

• - Creşterile salariale pentru personalul nedidactic, conform O.G. nr. 10/2007, în unităţile de învăţământ unde timpul limită de calcul salarii nu a fost favorabil până la apariţia bazei legale, se vor acorda diferenţe salariale în luna februarie 2007, iar deciziile de salarizare vot fi emise cu 1.01.2007.

conducere atât la directori, directori adjuncţi, precum şi la secretari şi contabili şefi, nu au fost normate corespunzător. Verificarea trebuie făcută direct la Statele de plată.

• Sporurile la salariile personalului din învăţământ au fost trecute diferit, în „câmpuri de program de salariu,” ca urmare persoane cu acelaşi salariu şi sporuri, cumulau un salariu brut diferit.

2. Analiza SWOT (puncte tari şi puncte slabe)Puncte tari Puncte slabe

• existenţa unui personal didactic bine pregătit 6653, 69 cadre didactice titulare din totalul de 8010.8 posturi (aprox. 83 %)

• 258 unitati cu personalitate juridica din 889 unitati de învăţământ (aprox. 29 %), 631 unităţi fără personalitate juridică (structuri arondate)

• au fost asigurate cadre didactice pentru toate posturile vacante

• 333, 81 cadre didactice cu studii medii (aprox. 4 %)

• necomunicare în timp util a situaţiilor apărute, din punct de vedere al mobilităţii, de către conducerea unităţălor de învăţământ

• număr relativ mare de pensionari încadraţi

Oportunităţile Ameninţările• reputaţia unităţilor de învăţământ şi a calităţii actului

educativ• amplasarea într-o regiune în care populaţia şcolară este

în creştere• orientarea spre domenii de actualitate pe piaţa muncii,

manifestarea interesului sporit pentru dezvoltarea unor ramuri care necesită şi forţa de muncă calificată

• buna comunicare pe portalul M.Ed.C, rezolvarea diferitelor situaţii în timp util

• migrarea forţei de muncă spre domenii mai bine remunerate

• sumă redusă alocată pentru activităţile de mobilitate

4. Încadrare:

3.1. Cu personal didactic la începutul anului şcolar 2006-2007TOTAL PERSONAL(număr de posturi)

PERSONAL DIDACTIC(număr de posturi)

PERSONAL DIDACTIC AUXILIAR

(număr de posturi)

PERSONAL NEDIDACTIC

(număr de posturi)10446, 8 8010, 8 578, 25 1857, 75

84

TOTAL POSTURI 2006-2007

8010,80; 76%

578,25; 6%

1857,75; 18%

Personal didacticPersonal did.auxiliarPersonal nedidactic

Aspecte pozitive:- unităţi care au predat machetele de mobilitate 2007 bine întocmite şi sintetice: Sc. Gen. Stânceni,

Sc. Gen. Vătava, Sc. Gen. Breaza, Sc. Gen. Apold, Sc. Gen. Saschiz, Gimnaziul de Stat "Aurel Mosora" Sighisoara, Gimn. „M. Neagu” Sighişoara, Liceul Teoretic „Joseph Haltrich” Sighişoara, Şc. Gen. Fântânele, Şc. Gen. Chibed, Gr. Şc. DOMOKOS KÁZMÉR Sovata, Grupul Scolar „Sf.Gheorghe” Sângiorgiu de Pădure, GPP NR.4 Târnăveni, Gimnaziul „Traian” Târnăveni, Sc. Gen. Cristeşti, Şc. Gen. Ungheni, Gimnaziul "George Cosbuc" Tg. Mureş, Gimnaziul "Mihai Viteazu" Tg. Mureş, Grupul Şcolar "Emil A. Dandea" Tg. Mureş, Colegiul Agricol „Traian Săvulescu” Tg.Mureş, Gr. Şc. "Gh. Marinescu" Tg. Mureş, Grup Şcolar"Gheorghe Şincai " Tg. Mureş, C.AGR."T. Săvulescu" Tg. MureşAspecte care trebuie remediate:

- unităţi care nu au respectat termenele de predare a machetelor de mobilitate 2007 : Şc. Gen. Veţca, Şc. Gen. Gh. Doja, Sc. Gen. Magherani, Gr. Sc. Sărmaş, Şc. Gen. Adămuş, Sc. Gen. Bogata, Sc. Gen. Miheşul de Câmpie,

3.2. Distribuirea posturilor didactice (total norme din care în mediul urban şi rural, titulari, calificaţi/necalificaţi, catedre descoperite)

Norme/posturi didactice 2006-2007

782,00693,05

2763,51

165,21224,83

163,27

614,00

942,96

1443,39

30,00 19,71 17,620,00

500,00

1000,00

1500,00

2000,00

2500,00

3000,00

TOTAL EDUCATOARE TOTAL INVATATORI TOTAL PROFESORI TOTAL INV. SPECIAL TOTAL DISCIPLINETEHNOLOGICE

TOTAL PREGATIRE SIINSTRUIRE PRACTICA

URBAN

RURAL

85

ÎNCADREAREA PE CATEGORII DE PERSONAL 2006-2007

4886,94

3384,47

37,04 35,66 27,82 86,92

1767,75

120,84358,02 268,74 124,77 25,50

176,96312,33387,03438,71

74,15 246,89137,20

0,00

1000,00

2000,00

3000,00

4000,00

5000,00

6000,00

Titulari Titulari (plata cuora sau cumul)

Suplinitoricalificaţi,

participanţi laconcursul de

titularizare, cunote peste 5

(cinci)

Suplinitoricalificaţi

participanţi laconcursul

organizat deISJ/ISMB

Pensionari Institutori cu adoua specializare

Institutori cu adoua specializare

Cu studiisuperioare, în altdomeniu decât cel

corespunzătorpostului didactic

Studenţi, în cursde calificare

Institutori cu adoua specializare

Urban

Rural

1. Asigurarea unităţilor de învăţământ cu personal didactic calificat la toate disciplinele pentru acoperirea posturilor / catedrelor vacante / rezervate, a orelor libere din judeţ

NUMARUL DE POSTURI IN INVATAMANT PE TIPURI DE FINATARE2006-2007

2%

96%

2%

INV. SPECIAL FINANTAT DIN BUGETULPROPRIU AL C.J.INV. PREUNIV. FINANTAT DIN BUGETULPROPRIU AL C.L.TOTAL POSTURI FINANTATE DE MEC

86

Norme/posturi didactice pe nivele în anul şcolar 2006-2007

17%

21%

34%

24%

1% 0%

2%

1%

Invatamant prescolar

Invatamant primar

Invatamant gimnazial

Invatamant liceal + S.A.M.

Invatamant special

Palatele si cluburile copiilor

Cluburi sportive scolare

Consiliere psihopedagogica (cabinete de asistenta psihopedagogica,C.J.A.P. / C.M.A.P.)

2. Realizarea mişcării personalului didactic conform ordinelor şi metodologiilor MEdC

MOBILITATE 2006

Etapa solicitari de functionare* aprobate neaprobate

pensionari 21 16 5Etapa nr. cadre didacticecompletari norma titulari 107

intregiri 14

3. Etapa nr. cadre didactice din care cu restrangere

pretransfer / restrângere 232 61

4. Etapa aprobate

posturi

restrangere 60pretransfer / titularizare 451

netitularizabile 1222

TOTAL 1733detasari in interesul invatamantului 169

5. Etapa I nr. cadre didacticeCandidaţi înscrisi la concurs

Candidati cu note

titularizare 154 1455 11526. Etapa II nr. cadre didactice

detasare la cerere 207. Etapa III nr. cadre didactice

suplinire 311suplinire prin continuitate 116

posturi

titularizabile 393complete 636incomplete 680

total 1709

8. Concurs testare septembrie CALIFICATI NECALIFICATI TOTAL promo nepromo absenti

87

vati vatitotal 561 669 1230 803 294 133

9. Etapa IV sedinta publica nr. cadre didactice

calificat 951CUMUL 586necalificat 561detasari comisia paritara septembrie 275titulari completaride catedra 45

2418

2.1. Prognoză norme / posturi didactice şi situaţia statistică a pensionărilor

Situaţia pensionărilor şi a posturilor ocupate în cumul în perioada 2004-2007

10984 106

49

236,34

313,11 301,73

49

050

100150200250300350

2004 2005 2006 până la1.03.2007

nr. cadre didactice pensionatenr. posturi ocupate în cumul

Prof. Angela Blaga Prof. Adriana Blaga

X. FORMARE CONTINUĂ ŞI PERFECŢIONARE – DEZVOLTARE PROFESIONALĂ

1. Obiective şi dimensiuni ale compartimentului, urmărite pe semestrul I al anului şcolar 2006-2007 (cele mai relevante).1. Asigurarea condiţiilor optime pentru desfăşurarea, în cele mai bune condiţii a activităţilor de perfecţionare şi formare continuă pe semestrul II, în anul şcolar 2006- 2007.2. Aplicarea programului de reformă în învăţământul preuniversitar, pe nivele şi forme de învăţământ pentru realizarea unui sistem de învăţământ calitativ. 4. Valorificarea resurselor umane ca factor de bază al creşterii eficienţei şi calităţii procesului educaţional.5. Îmbunătăţirea relaţiilor comunitare şi umane pentru realizarea învăţământului calitativ.6. Informarea – documentarea permanentă şi organizarea activităţilor de dezvoltare profesională pentru personalul didactic din învăţământul preuniversitar prin publicarea pe pagina web la adresa wwwedums.ro, a strategiei de formare continuă a personalului didactic din judeţul Mureş;7. Sprijinul oricăror activităţi, în afara celor prevăzute de fişa postului a inspectorului cu dezvoltarea profesională, pentru realizarea obiectivelor prevăzute de Ministerul Educaţiei şi Cercetării. 2. Analiza SWOT (puncte tari şi puncte slabe)

• Puncte tari (Strengths):• Numărul mare de cadre didactice înscrise la examenele pentru

obţinerea gradelor didactice.• Numărul mare de cadre didactice titulare cu gradele didactice I şi II.

• Puncte slabe(Weaknesses):• Reticenţa faţă de nou şi

schimbare a unor manageri.• Flux informaţional discontinuu

88

http://www.isj.edu.ro/

• Numărul mare de manageri, înscrişi la cursurile pentru management educaţional.

• Existenţa la nivelul judeţului a unui număr mare de formatori naţionali şi locali.

• Diversificarea ofertei de formare continuă în acord cu nevoile individuale de dezvoltare profesională prin derularea programelor acreditate de C.N.F.P.

• Alegerea unui comitet de sprijin, din rândul metodiştilor, pentru o mai eficientă transmitere şi culegere de informaţii.

• Focalizarea formării s-a făcut prin responsabilii cu perfecţionarea, din fiecare şcoală, ca persoane – cheie pentru diseminare.

între manager, cadre didactice sau între cadre didactice şi elevi.

• Prezenţa formalismului în activitatea comisiilor metodice constituite la nivelul unităţilor şcolare.

• Documentele manageriale ale directorilor cuprind puţine măsuri referitoare la formarea cadrelor didactice.

• Nu există corespondenţă între aspectele întâlnite la asistenţele efectuate de directorii unităţilor şcolare privind calitatea procesului de predare – învăţare, managementul clasei, etc. şi a acţiunilor iniţiate de I.S.J. şi C.C.D.

• Oportunităţi(Oppotunities):• Existenţa unor direcţii de redresare a învăţământului rural, cuprinse în

Programul de Guvernare pe perioada 2001 – 2004 şi relansate în Programul de Guvernare 2005 – 2008.

• Existenţa unui cadru legislativ adaptat perioadei actuale pe care o parcurgem în domeniul învăţământului..

• Creşterea calităţii parteneriatului social, a iniţiativei private şi a sprijinului comunitar pentru dezvoltarea şi susţinerea perfecţionării cadrelor didactice..

• Accentuarea rolului parteneriatelor în dezvoltarea unităţilor şcolare..• Identificarea oportunităţilor de formare a cadrelor didactice prin

conceperea şi introducerea unui document ”proficard” care să cuprindă o evidenţă a cursurilor de perfecţionare pentru fiecare cadru didactic.

• Organizarea activităţilor de interasistenţe, urmate de lecţii susţinute de profesori la diferite nivele de învăţământ în scopul cunoaşterii metodelor necesare ce urmează să le aplice pentru o mai bună adaptare a elevilor la un ciclul următor.

• Realizarea unor schimburi de experienţă între cadrele didactice din şcoli, la nivel de localitate, la nivel judeţean şi interjudeţean;

• În procesele-verbale întocmite cu ocazia inspecţiilor curente, a preinspecţiilor sau a inspecţiilor speciale, metodiştii I.S.J.Mureş vor trebui să prezinte obiectivitate atât în relatarea experienţei pozitive a cadrelor didactice inspectate cât şi aspectele care se cer eliminate din procesul de predare – învăţare;

• elaborarea unor criterii de selecţie a cadrelor didactice care vor putea îndeplini funcţia de metodist al I.S.J.Mures;

• planificarea calendaristică a unor întâlniri dintre inspectorul responsabil cu perfecţionarea /formarea continuă şi profesorii metodişti din şcoli;

• Organizarea unor schimburi de experienţă, privind actul educaţional între diferite nivele de învăţământ pentru a putea înţelege mai bine ritmul evoluţiei în dezvoltarea psihologică şi socială a elevilor.

• Ameninţări(Threats):• Greutatea preluării şi prelucrării

rapide a informaţiei, mai ales în zona rurală. Considerăm că ar fi benefică conectarea la internet a tuturor unităţilor şcolare cu personalitate juridică din judeţ.

• Lipsa de interes manifestată de unele cadre didactice pentru propria formare profesională şi/sau managerială.

• Slaba motivaţie financiară a cadrelor didactice pentru desfăşurarea unor activităţi didactice eficiente.

• Scăderea motivaţiei şi interesului pentru activităţile profesionale, în general.

• Comunicarea deficitară între şcoală, C.C.D., şi I.Ş.J. Mureş

3.Perfecţionarea prin grade didactice:89

3 3.1.Componenţa numerică a cadrelor didactice înscrise la grade didactice, sesiunea 2006-2009Situaţia privind evidenţa personalului didactic înscris la definitivat în octombrie 2006

Nr. crt. Specialitatea Număr înscrişi1. Matematică 162. Informatică 43. Religie Romano- Catolică 14. Religie Ortodoxă 35. Religie Reformată 66. Istorie 137. Geografie 88. Biologie 89. Filozofie 2

10. Educaţie Fizică şi Sport 1211. Tehnologia Prelucrării Produselor Agricole 112. Chimie 713. Tehnologie Chimică 114. Fizică 215. Limba Engleză 4116. Limba Franceză 617. Limba Maghiară 318. Limba Română 3919. Limba Germană 720. Logopedie 121. Contabilitate 122. Comerţ 123. Flaut 224. Grafică 125. Muzică 126. Oboi 127. Chitară Clasică 128. Pedagogie Muzicală 229. Inginer C.C.I.A 130. Ingineria şi Managementul Sistemelor de Producţie 131. Automobile 132. Mecanică Agricolă Inginer 233. Mecanică 134. Transporturi Rutiere- Maistru instructor 135. Horticultură 336. Industrializarea Lemnului 137. Industrie Alimentară 138. Educaţie Plastică 339. Tehnologie Farmaceutică 140. Educatoare 67

90

41. Învăţători 6442. Psihologie 643. Psihopedagogie Specială 7

TOTAL GENERAL 351

Situaţia privind evidenţa personalului didactic inscris la gradul II în octombrie 2006

Nr.crt. Specialitatea Număr înscrişi1. Limba Română 242. Limba Engleză 213. Limba Franceză 34. Limba Germană 35. Limba Maghiară 86. Istorie 147. Geografie 128. Biologie 49. Fizică 2

10. Chimie 111. Matematică 1312. Informatică 713. Educaţie Fizică şi Sport 1014. Educaţie Tehnologică 215. Educaţie Plastică 516. Tehnologia şi Controlul Produselor Alimentare 217. Industrie Alimentară 118. Tehnologia Exploatărilor Forestiere 119. Interpretare Instrumentală 120. Contabilitate 121. Autovehicule Rutiere 122. Religie Ortodoxă 223. Religie Reformată 124. Teologie Protestantă 125. Catehet 126. Logopedie 227. Învăţători 5428. Educatoare 5129. Psihologie 730. Psihopedagogie specială 831. Pedagogie 132. Managementul Firmei 1

TOTAL GENERAL 265

Situaţia privind evidenţa personalului didactic inscris la gradul I în octombrie 2006

Nr.crt. Specialitatea Număr înscrişi1. Limba Română 62. Limba Engleză 33. Limba Franceză 14. Limba Maghiară 35. Istorie 7

91

6. Geografie 57. Biologie 28. Fizică 39. Chimie 3

10. Matematică 2211. Informatică 412. Educaţie Fizică şi Sport 713. Educaţie Tehnologică 514. Educaţie Plastică 115. Industrializarea Lemnului 216. Electrotehnică 117. Electromecanică Auto 118. Construcţii 119. Sculptură 120. Mecanică 121. Religie Ortodoxă 422. Religie Reformată 223. Învăţători 4224. Educatoare 2525. Psihologie 426. Psihopedagogie specială 1

TOTAL GENERAL 157

Situaţia privind evidenţa personalului didactic respins la definitivatîn octombrie 2006

Nr.crt. Specialitatea Număr respinşi

1. Religie Ortodoxă 1

Situaţia privind evidenţa personalului didactic respins la gradul IIîn octombrie 2006

Nr.crt. Specialitatea Număr respinşi1. Educatoare 1

Situaţia privind evidenţa personalului didactic respins la gradul Iîn octombrie 2006

Nr.crt. Specialitatea Număr respinşi1. Educatoare 22. Limba Română 13. T.C.M. 1

3.2. Număr total cadre didactice înscrise din care la gradul didactic I, II şi definitivatNr.crt. Tipul perfecţionării Funcţia didactică Înscrişi

1. Definitivare în învăţământ2007

Profesori 220Învăţători 64Educatoare 67Total 351

92

2. Gradul didactic II2007

Profesori 128Învăţători 86Educatoare 48Maiştrii instructori 2Total 268

3. Gradul didactic I2006 - 2008

Profesori 111Învăţători 72Educatoare 30

Total 213

4. Gradul didactic II2008


5. Gradul didactic I2007 - 2009


4. Acţiuni de formare iniţiate de ISJ, în colaborare cu CCD, în semestrul I al anului şcolar 2006-2007, după cum urmează:

4.1. Programe/activităţi de formare continuă specifice desfăşurate:Localitatea Titlul programului Grupul ţintă Durata

cursului/nr.credite Nr.participanţiSighişoara Educaţia XXI-

modulul III- T.I.C.profesori 95 de ore/30 credite 30

Tg.Mureş Educaţia XXI-modulul III- T.I.C.

profesori 95 de ore/30 credite 86

Tg.Mureş Educaţia XXI-modulul II- Management şi comunicare

profesori 97 de ore/30 de credite

145

4.2. Activităţi privind educaţia adulţilor, tinerilor şi rromilor din zonele defavorizate (dacă este cazul):

Localitatea Titlul programului Grupul ţintă Durata cursului/nr.credite Nr.participanţi

- - - - -4.3. Activităţi ştiinţifice, metodice şi culturale

Denumirea activităţiiTipul de activitate

(cercuri/simpozioane/sesiuni/schimburi de experienţă, etc.)

Locul/ datadesfăşurării Număr de

participanţi

Conferinţă organizată de Inspectoratul Şcolar Judeţean Mureş în parteneriat cu Mişcarea Europeană-Secţiunea Română, cu tema: „PERSPECTIVE ECOLOGICE EURO-AMERICANE ŞI ROMÂNESTI, ” susţinută de prof. univ. dr. Corneliu Zeană de la Universitatea de Medicina şi

Conferinţă-cu profesorii de geografie, biologie, precum şi pentru toţi dascălii interesaţi, pentru elevii înscrişi la cercurile de specialitate.

Vineri 13 octombrie 2006, în Sala Festivă a Grupului Şcolar „Constantin Brâncuşi”, Târgu-Mureş.

120

93

Farmacie din Bucuresti, preşedintele Mişcării Europene-Secţiunea Română, în data de vineri 13 octombrie 2006,

5. Tendinţe şi perspective de perfecţionare continuă, periodică şi programe de formare continuă acreditate de minister, respectiv CCD:

Denumire program Acreditat de Public ţintă Nr.de

creditePerioada de desfăşurare Furnizorul de program

Educaţia XXI-Modulul II Management şi comunicare III- T.I.C

M.Ed.C. profesori 30 februarie-iunie 2007

Universitatea “Petru Maior” Tg. Mureş şi C.C.D. Mureş

Magister II M.Ed.C. educatoare/învăţători

30 aprilie-iunie 2007

Universitatea “Babeş Bolyai” Cluj Napoca/Colegiul Pedagogic Tg. Mureş

6. Propuneri de îmbunătăţire a activităţii de perfecţionare şi formare continuă pe semestrul II:Considerăm că pentru semestrul II al anului şcolar 2006/2007 este nevoie să se insiste mai mult pe

următoarele aspecte: - să se depisteze probleme specifice fiecărei şcoli, privind procesul de învăţământ, în scopul

organizării unor activităţi care să rezolve aceste dificultăţi;- aprofundarea managementului educaţional la clasă, prin învăţarea centrată pe elev. - mai multe preocupări privind exersarea autoevaluării şi orientarea cadrelor didactice asupra

perfecţionării şi formării continue.- planificarea unor, activităţi destinate formării deprinderilor de cunoaştere a programului AEL; - impulsionarea activităţii comisiilor metodice a diferitelor specialităţi de cadre didactice din

învăţământul preuniversitar, (educatoare, învăţători şi profesori), organizate pe arii curriculare care au la bază noţiuni ştiinţifice comune;

- organizarea activităţilor de interasistenţe, urmate de lecţii susţinute de profesori la diferite nivele de învăţământ în scopul cunoaşterii metodelor necesare ce urmează să le aplice pentru o mai bună adaptare a elevilor la un ciclu următor;

- realizarea unor schimburi de experienţă între cadrele didactice din şcoli, la nivel de localitate, la nivel judeţean şi interjudeţean;

- în procesele-verbale întocmite cu ocazia inspecţiilor curente, a preinspecţiilor sau a inspecţiilor speciale, metodiştii I.S.J.Mureş vor trebui să prezinte obiectivitate atât în relatarea experienţei pozitive a cadrelor didactice inspectate cât şi aspectele care se cer eliminate din procesul de predare – învăţare;

- planificarea calendaristică a unor întâlniri dintre inspectorul responsabil cu perfecţionarea /formarea continuă şi profesorii metodişti din şcoli;

- organizarea unor schimburi de experienţă, privind actul educaţional între diferite nivele de învăţământ pentru a putea înţelege mai bine ritmul evoluţiei în dezvoltarea psihologică şi socială a elevilor.

- referitor la modul de organizare la nivel local şi modul de alcătuire al echipelor de formatori vom proceda la formarea unor echipe în care un formator experimentat lucrează alături de un începător.

La nivelul şcolii, managerul şcolar este coordonatorul perfecţionării continue a personalului didactic. Managerii şcolari sunt cei care supraveghează transformarea prestaţiei didactice în valori sociale. De aceea se conştientizează faptul că managerii şcolari au nevoie de perfecţionare continuă şi că valoarea unei organizaţii depinde de eficienţa managerului său.

Perfecţionarea continuă reprezintă învăţarea orientată spre sine, pe parcursul întregii vieţi. Tacticile perfecţionării continue au ca scop, în primul rând, să permită şi apoi să faciliteze o astfel de învăţare la locul de muncă, prin aplicarea practică acunoştinţelor acumulate.

94

Inspector şcolar, Prof. Natalia Filimon

XI. ACTIVITATEA CASEI CORPULUI DIDACTICI.

1) Obiectivele prioritare ale formării continue stabilite în planul managerial au fost structurate astfel:

• dezvoltarea personală şi profesională a oamenilor şcolii prin actualizarea competenţelor de bază (psihopedagogice, specialitate, de management) şi însuşirea unor noi competenţe (în special în domeniul metodicii / didacticii specialităţii);

• ameliorarea calităţii procesului de învăţământ prin stimularea interdisciplinarităţii şi a inovaţiei pedagogice şi angajarea managementului la nivelul şcolii şi al clasei de elevi şi în planul comportamentelor psihosociale;

• formarea abilităţii de elaborare de proiecte şi managementul proiectelor de finanţare , nevoie prioritară în etapa actuală a dezvoltării şcolii româneşti.

• cunoaşterea mediului social şi ambiental prin favorizarea relaţiilor cu comunitatea educativă locală (familie, agenţi economici, comunitate locală etc.), apropierea şcolii de mediul social (economic, politic, cultural), adaptarea la schimbarea socială (culturală, politică, economică).

2) Concordanţa cu obiectivele strategice ale Casei Corpului Didactic cu cele ale Inspectoratului Şcolar Judeţean Mureş în domeniul dezvoltării resurselor umane:

a) abordarea unui management specific în domeniul formării continue a cadrelor didactice şi a personalului didactic auxiliar, ca acţiune complexă de proiectare, coordonare şi evaluare a formării continue, a dezvoltării personalităţii şi creativităţii fiecărei persoane, conform unor scopuri formulate;

b) organizarea unor programe de tip complex (crearea de suporturi de curs, stagii de pregătire, etc.) de tip contact (seminarii, colocvii didactice, simpozioane, mese rotunde cu continuitate tematică) şi programe punctuale de asistare a autoformării profesionale (consultanţă şi consiliere metodică de specialitate);

c) schimbarea mentalităţilor şi implementarea reformei în unităţile de învăţământ;d) profesionalizarea carierei didactice şi a carierei manageriale;e) formarea managerilor în mod coerent şi unitar prin atingerea competenţelor generale şi specifice

stabilite prin standardele naţionale – desfăşurate în mod descentralizat, pe baza unei oferte multiple, definită pe baze concurenţiale şi prin îmbinarea programelor naţionale, judeţene şi locale;

f) admiterea şi promovarea reformei prin inducerea de nevoi;g) organizarea unor programe de iniţiere în utilizarea calculatorului (T.I.C.), crearea softurilor

educaţionale şi folosirea lor;h) dezvoltarea reţelei de formare continuă , cu deosebit accent pus pe acele priorităţi care sunt

formulate în politica educaţională a M.Ed.C.; i) asigurarea unei reţele de formatori acreditaţi ;j) asigurarea dreptului la informaţie a tuturor cadrelor didactice, în mod echitabil;k) perfecţionarea strategiei de formare continuă, prin accentul pus pe formare în mediul rural;l) formare pentru implementarea educaţiei incluzive;m) formare direcţionată pe grupuri cu nevoi acute de formare (cadre didactice ai căror elevi nu au

promovat, în număr mare, Testarea Naţională);n) formare asigurată pentru profesori debutanţi (lb. engleză şi limba română).

Strategia de dezvoltare a C.C.D. Mureş este parte integrantă a strategiei I.S.J. Mureş. Activitatea Casei Corpului Didactic Mureş a fost proiectată pe strategia de dezvoltare profesională a I.S.J. Activităţile specifice de formare au fost gândite, concepute şi desfăşurate în sensul valorizării inspecţiei şcolare.

Astfel, analiza nevoii de formare a cadrelor didactice s-a bazat, în principal, pe:• neajunsuri constatate cu ocazia inspecţiilor şcolare, recomandările inspectorilor de specialitate şi

indicarea grupurilor ţintă pentru formare;

95

• constatări ale directorilor de unităţi şcolare cu ocazia asistenţelor la ore; • nevoi identificate de către responsabilii cu formarea continuă din unităţi şcolare, cu ocazia activităţilor

metodico-ştiinţifice;• analiza de nevoi (anuală) efectuată de C.C.D. Mureş, pe baza chestionarelor completate de cadrele

didactice din judeţ; • nevoi de formare semnalate de cadrele didactice.

Aceste obiective, având la bază nevoia de formare continuă a cadrelor didactice din judeţul Mureş, au constituit elementele principale în proiectarea şi derularea ofertei de programe a Casei Corpului Didactic Mureş. Fiecare program a fost finalizat, atât prin evaluări pe parcursul desfăşurării, cât şi prin evaluarea finală, constând în întocmirea şi prezentarea de proiecte, portofolii şi chestionare, pe baza cărora s-au eliberat adeverinţe (certificate) în conformitate cu metodologia existentă.

3) Priorităţile strategiei de dezvoltare a C.C.D. Mureş, realizate în semestrul I al anului şcolar 2006-2007 :

- Pentru creşterea eficienţei programelor derulate , am impus în anul şcolar 2006-2007 o colaborare mai fructuoasă cu centrele universitare, cu centrele de formare profesională şi iniţială, cu instituţii abilitate în formarea cadrelor didactice. Astfel de parteneriate avem cu:

- Universitatea ,,Babeş –Bolyai”, Cluj –Napoca- Universitatea ,,Al. I. Cuza”, Iaşi- Universitatea ,,Petru Maior”, Tg-Mureş- Universitatea ,,D. Cantemir”, Tg-Mureş- Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, Bucureşti- Universitatea Populară Mureş- Centrul Zonal pentru Educaţia Adulţilor Mureş- Centrul de perfecţionare a cadrelor didactice din Budapesta, Nyiregyhaza şi Kecskemét- Institutul Român Pentru Drepturile Omului- UNICEF - UNESCO- Ambasada Franţei- Ambasada S.U.A. la Bucureşti- Centrul Cultural Francez- Centrul Cultural American- Asociaţia SHIDO Japonia- Asociaţia RENINCO

Proiecte

C.C.D. Mureş a iniţiat şi a participat ca partener în proiecte locale, naţionale şi internaţionale, cele mai importante proiecte ale CCD Mureş fiind:

• Acces la educaţie a grupurilor dezavantajate – Proiect Phare, finanţat de UNIUNEA EUROPEANĂ, Nr. de referinţă RO 0104.02, proiect lansat în 4 august 2005.

În cadrul Proiectului ACCES , până la data de 1 noiembrie 2006, CCD Mureş a coordonat desfăşurarea formării personalului pe lângă şcolile pilot din faza iniţială a proiectului : Şcoala generală Sânpaul ,Şcoala generală Zagăr, Grup Şcolar Band , Şcoala generală 4 Reghin,Şcoala generală 3 Târnăveni , Şcoala generală Petelea şi în alte 4 şcoli din judeţ , conform tabelului de mai jos :

Nr. crt.

Tematica Formatori Unităţile de învăţământ pilot

Obs.

96

1. Managementul schimbării şi Drepturile Copilului

Nagy Edita

2. Educaţia incluzivă Nagy IldikoCuli ElisabetaMelianu Sonia

3. Sprijin individualizat Nagy IldikoCuli ElisabetaMelianu Sonia

4. Metode active de învăţare, învăţarea prin cooperare

Cătineanu IolandaSzancsali ElenaDodoşiu Samuilă5. Educaţia adulţilor, Şansa A Doua Felegean Doina

6. Elaborarea curriculumului la decizia şcolii Năsăudean Irina7. Participarea comunităţii Moldovan

Angelica

§ Şc. Gen. Adămuş§ Şc. Gen. Ogra§ Şc. Gen. Gheorghe

Doja§ Şc. Glodeni

• Educaţie pentru informaţie în medii rurale defavorizate – proiect M.Ed.C. şi Ambasada Franţei la Bucureşti, CCD Mureş fiind coordonator al implementării pe plan judeţean . În cadrul acestui proiect s-au realizat până în prezent 18 CDI-uri;

• Project « Citizen » - Proiectul Cetăţeanul - proiect lansat de Institutul Intercultural, Florida Low Related Education, SUA şi Center for Civic Education, SUA - în calitate de implementator ;

• Character First- proiect lansat prin Character Training Institute din Oklahoma.• Dezvoltarea Centrului de documentare şi consiliere a C.C.D. Mureş şi a altora din judeţ.

4. Autoevaluarea gradului de realizare a obiectivelor stabilite: Obiectivele propuse în planul managerial au fost atinse. Cu toate acestea la capitolul nerealizări se înscrie editarea şi difuzarea de carte şi publicaţii, până la ora actuală având postul de redactor neocupat

5. Argumente / comentarii :Activităţile cuprinse în planul managerial s-au desfăşurat conform ofertei de programe întocmită la

începutul anului şcolar 2006-2007, respectând nevoile specifice ale comunităţii locale ; în acest scop CCD Mureş colaborând cu diferite instituţii şi organizaţii, după cum reiese din prezentul raport.

6. Măsuri luate pentru ameliorarea activităţii specifice instituţiei (care au fost incluse în planul managerial al instituţiei pentru anul şcolar 2006-2007):

§ Elaborarea şi acreditarea mai multor programe de formare continuă. În acest scop a fost întocmită documentaţia şi se află în curs de acreditare la CNFP următoarele programe:

1. Management educaţional2. Educaţie pentru drepturile omului şi copilului3. Educaţie pentru educarea caracterului4. Educaţia incluzivă5. Proiectarea didactică din perspectiva metodelor interactive6. Formarea mentorilor pentru practica pedagogică7. Utilizarea calculatorului în învăţământul primar8. Problematica evaluării în învăţământul primar9. Problema dislexiei şi metode de ameliorare pentru învăţământul preşcolar şi primar10. Metode eficiente de predare a limbii române la clasele cu predare în limba maghiară-ciclul primar11. Metode de tratare diferenţiată a copiilor indigo12. Educaţie ecologică pentru formarea învăţătorilor13. Arta jocurilor de mişcare

97

Alte măsuri luate , conform planului managerial pentru ameliorarea activităţii specifice instituţiei sunt:§ Dezvoltarea activităţii de editare şi difuzare de carte şi publicaţii§ Revigorarea activităţii filialelor C.C.D. Mureş§ Formarea cadrelor didactice debutante§ Formarea personalului didactic auxiliar : bibliotecari, secretari, contabili, laboranţi.

II. Date/ informaţii privind instituţia şi activitatea desfăşurată:1. Prezentarea instituţională

a) Resurse umaneCategoria de personal Posturi aprobate Posturi ocupate Posturi vacantePersonal didactic 5 5 -Personal didactic auxiliar 5,50 5 0,50Personal nedidactic 2 2 -Total 12,50 12 0,50

b) Filiale CCD Mureş , care au asigurat coodonarea activităţilor de formare continuă şi metodice din zone :

Localitatea Unitatea şcolarăSighişoara Liceele Teoretice ,,Mircea Eliade” Reghin Grupul Şcolar ,,Petru Maior”Târnăveni Liceul Teoretic ,,Andrei Bârseanu”Sovata Grupul Şcolar Sângeorgiu de PădureLuduş Şcoala Generală ,,Ioan Vlăduţiu”Sărmaşu Grupul Şcolar Industrial

c) Centre de informare şi documentare care funcţionează în judeţul Mureş , coordonate din punct de vedere metodic de Casa Corpului Didactic :

Localitatea Unitatea şcolarăTârgu- Mureş Casa Corpului DidacticSărmaşu Grupul Şcolar IndustrialAlbeşti Şcoala GeneralăSângeorgiu de Pădure Grupul ŞcolarUngheni Şcoala Generală ,,Emil Drăgan”Sântana de Mureş Şcoala Generală ,,Ion Chinezu”Band Grupul ŞcolarRâciu Gimnaziul ,,Gheorghe Şincai”Bahnea Şcoala GeneralăGurghiu Colegiul SilvicDeda Grupul Şcolar ,,Vasile Netea”Miercurea Niraj Şcoala GeneralăSâncraiu de Mureş Şcoala GeneralăGorneşti Şcoala GeneralăIbăneşti Şcoala GeneralăSângeorgiu de Mureş Gimnaziul ,,Sfântul Gheorghe”Sânpaul Şcoala GeneralăBatoş Şcoala Generală Batoş

În cadrul Proiectului « Educaţie pentru informaţie în medii rurale defavorizate », nu s-au realizat încă CDI-urile :

Localitatea Unitatea şcolară98

Sânpetru de Câmpie Şcoala GeneralăBălăuşeri Şcoala GeneralăZau de Câmpie Şcoala Generală

d) Activitatea bibliotecii CCD Mureş

În vederea îmbogăţirii şi actualizării fondului de carte al bibliotecii în semestrul I s-au achiziţionat 267 volume în valoare de 7448,96 lei (RON), numărul volumelor ajungând la 25.282 exemplare cu o valoare totală de 26.966,90 lei (RON), care deserveşte cerinţele cadrelor didactice în toate domeniile de activitate . Biblioteca deţine şi abonamente la reviste şi ziare în număr de 20 titluri ,în valoare de 2.662,78 lei (RON).

Biblioteca Casei Corpului Didactic Mureş pune la dispoziţia cadrelor didactice din judeţul Mureş , pe lângă fondul de carte diversificat pe care îl deţine şi programele de titularizare şi perfecţionare pentru gradele didactice (definitivat , grad didactic II , grad didactic I). Numărul de cititori noi înscrişi la bibliotecă este de 446 persoane , iar numărul total de cititori este de1.060 persoane .Sala de lectură a fost frecventată de 451 persoane , iar numărul de volume împrumutate la domiciliu este de 10.140 exemplare .

Biblioteca mai pune la dispoziţia cadrelor didactice şi softuri educaţionale la diferite discipline .

e) Activitatea departamentului de informatizare a acoperit următoarele arii :

Gestionarea echipamentului informatic al CCD

1. S-a efectuat întreţinerea echipamentului informatic, cu ajutorul firmei Computer Center care asigură service-ul de garanţie a echipamentului din dotare, efectuând în total cinci intervenţii pentru remedierea unor probleme legate de funcţionarea defectuoasă a sistemelor de calcul

2. S-a asigurat buna funcţionare a softului existent, prin verificarea periodică corespunzătoare a acestora, precum şi prin operaţii de devirusare

3. S-au procurat materiale consumabile necesare realizării documentelor de popularizare şi realizarea suportului de curs pentru cunoaşterea calculatorului

4. S–au soluţionat problemele legate de gestionarea datelor din secretariat şi bibliotecă

Comunicare electronică şi internet • departamentul informatizare a asigurat comunicarea permanentă prin intermediul e-mail-ului cu

celelalte instituţii similare;• prin folosirea internetului s - a asigurat documentarea bibliotecii cu :

o programe de perfecţionare, pentru obţinerea gradelor didactice;o programe şcolare pentru capacitate, bacalaureat, etc.;o alte tipuri de documente, în special prin intermediul site-ului M.Ed.C.;

• s–a reactualizat pagina WEB a instituţiei pentru popularizarea activităţii de formare continuă a personalului didactic din judeţul Mureş, a altor activităţi specifice funcţionării Casei Corpului Didactic;

Tehnoredactare şi multimedia S - au tehnoredactat următoarele documente importante :

• buletine informative despre activităţile C.C.D.• oferta de programe CCD pentru anul 2006 – 2007• pliant pentru popularizarea programelor de perfecţionare, activităţilor CCD• diverse materiale în format Corel Draw• realizări de fotografii şi scanări de fotografii, prelucrarea acestora• redactarea cursului de Iniţiere IT ( curs de iniţiere AEL )

Asistenţă logisticăDepartamentul de Informatică a asigurat asistenţă pentru următoarele activităţi:

• toate cursurile organizate prin CCD Mureş99

• activităţi organizate de IŞJ• activităţi organizate de unităţi şcolare

Cu aceste ocazii s-a făcut şi un număr mare de fotografii care au fost prelucrate în paralel cu prelucrarea acestor filme.

2. Programe de formare continuă pentru personalul din învăţământul preuniversitar

a) Programe de formare acreditate de Centrul Naţional de Formare a Personalului din Învăţământul Preuniversitar, oferite de cadrele didactice prin CCD:

Denumirea programului Public ţintă Număr

crediteNumăr

participanţi90Manager european Personal de conducere, de îndrumare şi control din

învăţământul preuniversitar 90 74

Utilizare AEL Profesori 13 16

b) Programe de formare continuă avizate de MEC, finalizate în semestrul I

Nr. crt.

Tema Grup ţintă DurataNr. ore

Nr. cursanţi

1 Consiliere şi orientare Cadre didactice 20 50022 Manager european - moodulul I Inspectori şcolari şi

directori74 34

3 Manager european - moodulul III, iniţiere Inspectori şcolari şi directori

80 19

4 Manager european - moodulul III, aprofundare Inspectori şcolari şi directori

80 19

5 Management educaţional Cadre didactice 40 346 Proiectarea didactică din perspectiva metodelor

interactive- AţintişCadre didactice 60 22

7 Proiectarea didactică din perspectiva metodelor interactive- Zau de Câmpie

Cadre didactice 60 25

8 Proiectarea didactică din perspectiva metodelor interactive- Valea Izvoarelor


9 Proiectarea didactică din perspectiva metodelor interactive- Reghin


10 Utilizare AEL Profesori 43 1611 TIC Cadre didactice 40 1912 TIC Cadre didactice 40 1413 Terapie raţională emotivă Psihologi şcolari 40 5814 Tehnologie didactică în proiectarea activităţii şi tipurile

de lecţii la lb.engleză, gimnaziuProfesori de limba engleză 40 20

15 Managementul proiectului de finanţare si tehnici de colectare de fonduri


16 Educaţia incluzivă, Adămuş Cadre didactice 60 717 Educaţia incluzivă, Ogra Cadre didactice 60 3418 Educaţia incluzivă, Gheorghe Doja Cadre didactice 60 19

100

19 Educaţia incluzivă, Glodeni Cadre didactice 60 2620 Proiectul Cetăţeanul, Târgu-Mureş Cadre didactice 40 2321 Proiectul Cetăţeanul -Reghin Cadre didactice 40 2422 Curs de limba engleză iniţiere-Reghin Cadre didactice 40 3123 Curs de limba engleză iniţiere-Tg.Mureş Cadre didactice 40 1424 Curs de limba engleză iniţiere-Sighişoara Cadre didactice 40 5025 Curs de limba engleză nivel mediu – Reghin Cadre didactice 40 3926 Curs de limba germană iniţiere-Reghin Cadre didactice 40 2127 Pregătirea mentorilor pentru practica pedagogică-

lb.englezaProfesori de limba engleză 40 20

28 Promovari actuale şi noile perspective ale cunoaşterii copilului, Iernut

Educatoare 40 28

29 Eliminarea elementelor de inadaptabilitate şcolară, Sighişoara

Educatoare 40 23

30 Utilizarea calculatorului în ciclul primar Învăţători-secţia maghiară 40 2331 Problema dislexiei si metode de ameliorare pentru

învăţământul preşcolar şi primarEducatoare şi învăţători-

secţia maghiară40 20

32 Metode alternative de educaţie în învăţământul primar Învăţători-secţia maghiară 40 2533 Problematica evaluării în învăţământul primar Învăţători-secţia maghiară 40 2534 Metode eficiente de comunicare şi educare a copiilor

din generaţia nouă, supranumiţi copii-indigoÎnvăţători-secţia maghiară 40 25

35 Pedagogia dramatică Învăţători-secţia maghiară 40 2236 Arta compoziţiilor aplicative Învăţători-secţia maghiară 40 2037 Educaţie pentru sănătate-acordarea primului ajutor,

ReghinCadre didactice 40 23

38 Asigurarea calităţii în educaţie şi formare profesională -Phare TVET


39 Dezvoltarea creativităţii în orele de abilităţi practice -design interior- Sighişoara

Educatoare şi învăţători 40 21

40 TIC – Sighişoara Cadre didactice 40 2041 Arta jocurilor de mişcare, curs de dansuri populare Învăţători –secţia maghiară 40 25

c) Situaţii statistice privind beneficiarii programelor de formare

CATEGORIA DE PERSONAL NR. PERSONAL EXISTENT NR. PERSONAL PARTICIPANT LA în judeţ acţiuni de formare desfăşurate în anul şcolar 2006- 2007Personal didactic: învăţători - institutori 1714 1628educatoare 1395 85profesori 4398 4178maiştri instructori 118 95PERSONAL DIDACTIC CU FUNCŢII

de conducere, îndrumare şi control: directori 254 241directori adjuncţi 111 98Total 10447 6325

d) Parteneriat extern

Denumirea programului Parteneri externi Forma de finalizare Observaţii

101

Educaţie pentru informare în medii rurale defavorizate

Ambasada Franţei la Bucureşti Centre de Documentare şi Informare

Project Citizen Florida Law Related Education , S.U.A.

Curs de formare şi concurs de proiecte

Şcoala europeană Centrul de formare a cadrelor didactice Nyiregyhaza (R.U.)

Schimburi de experienţă şi cursuri de formare

Character first Character Training Institute din Oklahoma

Curs de formare şi pilotare

e) Marketing educaţional:

• investigarea şi analiza nevoii de formare continuă;• corelarea ofertei de programe şi servicii cu orientările primite de la Direcţia Educaţie Continuă Formarea

şi Perfecţionarea Personalului Didactic şi de Cercetare; Direcţia Generală pentru Evaluare, Prognoze, Strategii şi Programe pentru Învăţământ Preuniversitar şi cu nevoile din sistem;

• realizarea ofertei de programe;• promovarea ofertei de programe în şcoli;• extinderea derulării programelor în mediul rural;• amenajarea spaţiului educaţional;• dezvoltarea pieţei educaţionale a programelor de formare continuă bazată pe un sistem concurenţial loial,

prin intermediul căreia cadrele didactice beneficiază de o ofertă diversificată de formare continuă;• oferta de suport pentru realizarea materialelor de învăţare necesare (audio, video, scrise) şi suport pentru

susţinerea activităţilor didactice care sunt în derulare;• extinderea parteneriatului pentru organizarea şi derularea programelor propuse;• promovarea programului de perfecţionare obligatorie, o dată la cinci ani, pentru personalul de conducere,

de îndrumare şi control: ,,Manager european”

f) Activitatea de promovare a imaginii instituţiei :

Publicaţii mureşene 2006-2007Népújság 824 ore mureşene 12

Cuvântul liber 9Zi de zi 8 Total pe an 37

DIRECTOR,prof. Nagy Edita

XII. ACTIVITATEA U.J.I.P.

22%

32%24%

22%

Népújság 24 ore mureşene Cuvântul liber Zi de zi

102

1. Obiective şi dimensiuni ale compartimentului, prin prisma proiecţiei manageriale întocmită de expert în educaţie dr.Arina Modrea, economist Otilia Dan, mentor Maria Borşan, mentor Ciprian Năprădean şi planificată pentru semestrul I al anului şcolar 2006-2007:–dezvoltarea profesională pentru cadrele didactice din mediul rural pe baza activităţii proprii desfăşurate în şcoală–crearea de oportunităţi de dezvoltare în carieră a cadrelor didactice–asigurarea condiţiilor de bază de funcţionare pentru şcolile din mediul rural–dotarea cu carte şcolară şi materiale didactice–îmbunătăţirea parteneriatului şcoală-comunitate–consolidarea capacităţii de monitorizare, evaluare şi elaborare de politici la nivel naţional şi local

2.Unităţi şcolare facilitate în runda a IV-a, granturi şcolare acordate şi personalul didactic care a desfăşurat activităţi de facilitare.

În runda a IV-a în judeţul Mureş au intrat în procesul de facilitare 30 de comunităţi, având 103 şcoli aparţinătoare.

În runda a II-a au fost acordate 24 de granturi, iar în a III-a 17.Astfel totalul granturilor obţinute la nivelul judeţului nostru este de 41.

Procesul de facilitare se desfăşoară sub coordonarea facilitatorilor, în persoana domnului inspector şcolar general Neagu Nicolae, doamnei director a Casei Corpului Didactic Mureş Nagy Edita şi domnului inspector şcolar Macarie Ioan.

Întreaga activitate are loc în cadrul Proiectului pentru Învăţâmânt Rural, respectiv la nivel judeţean sub monitorizarea Unităţii Judeţene de Implementare a Proiectului Mureş.

3. În cadrul componentei 1-Îmbunătăţirea activităţilor de predare-învăţare în şcolile din mediul rural, se vor pune accent pe următoarele date relevante, după cum urmează:

3.a. Subcomponenta 1.1. – Dezvoltare profesională pentru cadreler didactice din mediul rural pe baza activităţii proprii desfăşurate în şcoală:

ACTIVITĂŢI REZULTATE ASPECTE CARE TREBUIE REMEDIATE

• -Prezentarea generală a Proiectului.• -Prezentarea modulelor:• -module generale: predarea

interactivă şi centrată pe elev, evaluarea continuă, cunoaşterea elevilor, adaptarea curriculumului la contextul local

• -module specifice:predare simultană, utilizarea calculatorului în procesul de predare-învăţare, management educaţional, limba română ca a doua limbă, recuperarea la matematică (ciclul gimnazial)şi recuperarea rămânerii în urmă la limba română (ciclul primar)

• -Predarea la nivel de bază a modulelor generale şi modulelor specifice cerute în analiza de nevoi de către cursanţi.

• -Organizarea de activităţi interactive şi dobândirea de achiziţii şi competenţe în domeniul: proiectării didactice din perspectiva metodelor

• -formarea unui număr de 360 de cadre didactice

• -formarea şi dezvoltarea culturii"formării continue’’

• -dezvoltarea competenţelor proiectării didactice centrate pe învăţare

• -eficientizarea procesului instructiv-educativ

• -educarea în spirit eutropic a elevilor• -dezvoltarea deprinderilor de muncă

intelectuală şi de învăţare prin cooperare şi colaborare la elevi

• -utilizarea unei game variate de instrumente de evaluare obiectivă a cunoştinţelor elevilor prevăzute în programele şcolare

• -utilizarea de mijloace şi metode moderne de evaluare formativă

• -motivarea elevilor în procesul învăţării• -monitorizarea şi consilierea elevilor

care au nevoie de sprijin în recuperarea rămânerilor în urmă

• -ameliorarea şi eficientizarea predării

• -continuarea activităţii de formare şi dezvoltare profesională prin activităţi complementare celei de mentorat

• -îmbunătăţirea accesului la informaţie

• -îmbunătăţirea relaţiilor de comunicare între actorii participanţi în procesul instructiv-educativ

• -instituirea la nivel de şcoală în cadrul C.D.Ş.-ului a educaţiei antreprenoriale şi de protecţia consumatorului.

103

interactive centrate pe elev, organizarea şi facilitarea învăţării prin cooperare, evaluare continuă, organizarea învăţării potrivit stilului individual de învăţare al elevului, proiectare didactică din perspectiva inteligenţelor multiple, tehnici şi resurse procedurale de motivare intrinsecă a învăţării, predare simultană, utilizarea de resurse procedurale şi materiale de recuperare a rămânerilor în urmă.

• -Monitorizarea directă şi indirectă a aplicării la clasă a achiziţiilor dobândite în cadrul cursului de mentorat.

• -Organizarea de activităţi demonstrative la nivelul clusterului şi discuţii profesionale între cadrele didactice şi mentori în vederea realizării raportului de dezvoltare şi progres profesional.

în condiţii simultane• -proiectare didactică inter, trans şi

cross curriculară• -adăugarea şi crearea calităţii în

educaţie potrivit politicilor europene în domeniul învăţământului

• -realizarea de activităţi demonstrative la nivel de şcoală şi comună --îmbunătăţirea schimbului de experienţă interşcolar şi intercomunal la nivelul colectivului de cadre didactice

• -îmbunătăţirea parteneriatului şcoală- familie-comunitate

• -realizarea de materiale de promovare a programului de mentorat şi participarea unor cursanţi la sesiuni de comunicări ştiinţifice

• -dezvoltarea competenţelor computeriale în rândul cadrelor didactice şi al elevilor.

• -dezvoltarea capacităţii de autoevaluare a cadrelor didactice

Exemple de bună practică:-colectivul de cadre didactice din Deda, Răstoliţa, Pogăceaua, Fărăgău, Stânceni, Lunca Bradului, Gorneşti, Brâncoveneşti şi Ernei. 3.b. Subcomponenta 1.2: Oportunităţi de dezvoltare în carieră pentru cadrele didactice din mediul rural.


• -calificarea cadrelor didactice• -reconversie profesională prin

învăţământ la distanţă

• -sunt în curs de calificare 124 cadre didactice

• -sunt înscrişi 54 profesori

• -îmbunătăţirea comunicării între Universităţi şi cursanţi

Exemple de bună practică: -toate cadrele didactice înscrise în Proiect.-programele de formare realizate în cadrul Proiectului pentru Învăţământ Rural,

acestea putând fi considerate un model de bună practică în ceea ce priveşte formarea profesorilor şi educaţia la distanţă.

3.c. Subcomponenta 1.3: Asigurarea condiţiilor minime de funcţionare pentru şcolile din mediul rural. ACTIVITĂŢI REZULTATE ASPECTE CARE

TREBUIE REMEDIATE• -dotarea şcolilor cu mobilier şcolar

nou• -dotarea şcolilor cu instalaţii noi de

apă, lumină, căldură, grupuri sanitare

• -au fost dotate 25 de şcoli din mediul rural

• -au fost dotate 8 şcoli, restul până la 14 s-au realizat prin Hotărâri de Guvern.

• -comunicare mai bună între factorii implicaţi

Exemple de bună practică:-modalitatea de a se realiza acest obiectiv.

3.d. Subcomponenta 1.4: Materiale de predare-învăţare pentru şcolile din mediul rural. ACTIVITĂŢI REZULTATE ASPECTE CARE TREBUIE

REMEDIATE• -dotarea şcolilor din mediul • -au fost dotate 181 şcoli cu un • -stabilirea spaţiului adecvat, suficient

104

rural cu carte şcolară• -dotarea şcolilor din mediul

rural cu mijloace de învăţământ

număr de 39608 volume în valoare de 234756, 47 RON.

• -au fost dotate 398 şcoli-activitate încă în derulare

şi corespunzător.• -salarizarea persoanelor implicate în

aceste acţiuni.• -o corelare mai bună între firmele

furnizoare şi beneficiariExemple de bună practică:-realizarea catalogului pe baza evaluării realizate de o comisie de profesori cu diferite specialităţi numită de M.Ed.C. -organizarea unei expoziţii cu cărţile prezentate în catalog -implicarea directă a cadrelor didactice în procesul de selecţie şi a necesarului de materiale didactice în funcţie de nevoi -alocarea de sume pentru dotarea cu cărţi pentru biblioteca şcolii compuse dintr-o sumă fixă şi apoi a uneia în funcţie de numărul de elevi -realizarea catalogului pentru mijloacele de învăţământ -întocmirea comenzilor de către şcoli şi distribuirea mijloacelor de învăţământ4. Componenta 2: Îmbunătăţirea parteneriatului şcoală-comunitate.


• -întocmirea rapoartelor finale a celor 24 de granturi din runda 2

• -monitorizarea şi evaluarea internă a granturilor din runda 2

• -organizarea şedinţei cu C.E.I.D.în vederea aprobării listei cu propunerile de subproiecte propuse spre finanţare

• -semnarea acordurilor de grant• -implementarea a 17 granturi

câştigătoare în runda 3 de competiţie

• -derularea procesului de facilitare pentru comunităţile cuprinse în runda 4 de competiţie

• -monitorizarea procesului de facilitare

• -încheierea celor 24 de granturi din runda 2

• -deschiderea de conturi în vederea obţinerii primei tranşe de finanţare

• -seminar de formare pe achiziţii sub îndrumarea membrilor U.J.I.P.Mureş

• -întocmirea planurilor de achiziţii• -demararea procedurilor de

achiziţii prin întocmirea actelor necesare sub monitorizarea directă a membrilor U.J.I.P.Mureş

• -întocmirea listelor cu comunităţile solicitante

• -discuţii şi vizite pe teren la şcolile implicate în facilitare

• -îmbunătăţirea procesului de comunicare între contabilii primăriilor şi reprezentanţii şcolilor aplicante

• -sporirea interesului unor conduceri de şcoli către proiecte

• -implicarea mai multor cadre didactice în viaţa şcolii

• -îmbogăţirea cunoştinţelor economice în rândul cadrelor didactice

Exemple de bună practică:-Şcoala Generală Fărăgău-cu grantul"Bucuria de a trăi în satul meu”-Şcoala Generală Ideciu de Sus-cu grantul"Muzeul virtual al tradiţiilor locale”-Şcoala Genarală Sânpetru de Câmpie-cu grantul"Să creştem sănătoşi într-un mediu sănătos’’-Şcoala Generală Dumbrăvioara-cu grantul"Şcoala, centru de păstrare şi promovare a tradiţiilor şi valorilor multiculturale’’-Şcoala Generală Beica de Jos-cu grantul"Cu calculatorul la izvoarele tradiţiei’’

Toate celelalte 19 şcoli aplicante ar putea fi cuprinse în categoria exemple de bună practică, ţinând seama că obţinerea acestor fonduri a fost o premieră pentru învăţământul românesc din mediul rural.Această constatare s-a cristalizat din monitorizările făcute de membrii UJIP pe teren, folosindu-se diferite instrumente de lucru.Aceste şcoli sunt:Şc.Vadu, Şc.Grâuşorul, Şc.Tirimia, Şc.Aluniş, Şc.Mădăraş, Şc.Periş, Şc.N.P.Petrescu Ibăneşti, Şc.Ceuaşu de Câmpie, Şc.Nr.1 Ibăneşti, Şc.Ibăneşti Pădure, Şc.Papiu Ilarian, Şc.Archita, Şc.Căcuciu, Şc.Sânger, Şc.Cecălaca, Şc.Beica de Sus, Şc.Bichiş, Şc.Grindeni, Şc.Ideciu de Jos.5.Componenta 3:Consolidarea capacităţii de monitorizare, evaluare şi realizare de strategii.


105

• -consolidarea capacităţii de conducere şi a managementului educaţional descentralizat la nivel local

• -consolidarea capacităţii de monitorizare şi evaluare a sistemului educaţional

• -mărirea capacităţii instituţionale şi analitice la nivel naţional şi local

• -desfăşurarea studiilor internaţionale de evaluare a elevilor(PISA, PIRLS, TIMSS)

• -elaborarea şi implementarea Sistemului Naţional de Indicatori pentru Educaţie(SNIE)

• -crearea unui set de indicatori specifici de evaluare a calităţii la nivelul şcolii

• -îmbunătăţirea Bazei Naţionale de Date a Educaţiei(BNDE

• -pregătirea Evaluării Naţionale a Educaţiei de Bază (ENEB)

• -comunicare mai bună între factorii implicaţi pentru a nu se ajunge la suprapuneri de activităţi, toate fiind deosebit de importante şi cu termene bine precizate

• -implicarea în studiile internaţionale de evaluare a unui număr mai mare de elevi şi şcoli

Exemple de bună practică: -metologia de elaborare a SNIE -realizarea SNIE care este principalul instrument pe baza căruia se realizează Raportul asupra stării sistemului naţional de învăţământ.Trebuie să remarcăm faptul că este pentru prima dată când un astfel de raport se realizează pe baza unui SNIE. -Manualul de autoevaluare la nivelul şcolii va fi definitivat şi promovat în colaborare cu Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Preuniversitar -realizarea studiilor longitudinale pentru monitorizarea externă -monitorizări anuale ale PIR.

6. Componenta 4: Întărirea capacităţii manageriale a UMP pentru învăţământul rural. ACTIVITĂŢI REZULTATE ASPECTE CARE TREBUIE REMEDIATE

• -organizarea de seminarii judeţene de informare

• -acţiuni permanente de diseminare a Proiectului

• -colaborare permanentă cu mass media naţională şi locală

• -apariţia multor articole

• -înfiinţarea unei reviste populare săptămânale de nivel judeţean şi pentru mediul rural"Informaţia de Mureş’’

• -creşterea încrederii de sine a unor cadre didactice• -mărirea gradului de responsabilitate pentru

activităţile făcute

Exemple de bună practică:prof.Marius Popovici de la Şc.Gen.Fărăgău, prof.Rodica Glasu de la Şc.Gen.Sânger, prof.Banu Aurelia de la Şc.Gen.Sânpetru de Câmpie, prof.Kun Ladislau de la Şc.Gen.Aluniş.

Coordonator UJIP,prof. Arina Modrea

XIII. COMPARTIMENTULUI JURIDIC

Compartimentul juridic din cadrul I.S.J. Mureş funcţionează cu un singur jurist, care deserveşte atât serviciile de consultanţă juridică şi reprezentare în instanţă a I.S.J. Mureş, cât şi a unităţilor şcolare din judeţ, conform fişei postului consilierului juridic, şi în temeiul L. 514/2003, privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic ca şi a statutului consilierului juridic.

În acest context, în perioada cuprinsă între 2006 – până în prezent, activitatea juridică la nivelul acestui compartiment a constat în consultanţă juridică, conform solicitărilor, în activităţi de reprezentare în instanţă, în contextul unor litigii aflate pe rolul instanţelor Tg.Mureş, Reghin, Sighişoara, a şi Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie, dintre care:- litigii de muncă, majoritatea (500 de munca din sept. 2005/2006) şi 221 litigii de muncă 2007, pe rol

106

- de asemenea, litigii de de contencios – administrativ, generate de contestaţii ref. la mobilitatea personalului didactic, generate de controalele Curţii de conturi.

2. Alte acţiuni specifice muncii compartimentului: a). consilierea de specialitate acordate directorilor unităţilor de învăţământ, pe problemele de aplicare a legislaţiei şcolare în vigoare, respectiv Ordine M.E.C, Circulare, Precizări, Metodologii, consultanţă juridică de specialitate, cu prilejul vizitelor făcute de directori la sediul I.S.J. în acest scop, sau după caz, prin deplasări în unităţile şcolare în contextul inspecţiilor tematice.Enumerăm mai jos tipuri de activităţi desfăşurate de consilierul juridic în perioada analizată:- Participarea consilierului juridic în cadrul comisiilor de anchetă disciplinară, dispuse de I.S.J.Mureş;- soluţionare de sesizări, petiţii, reclamaţii, repartizate de conducerea instituţiei, ca şi instruirea corpului de

inspectori şcolari, în legislaţia aplicabilă acestora şi procedura legală de urmat, cu acordare totodată, de sprijin concret inspectorilor care l-au solicitat;

- acţiuni de consiliere - îndrumare şi perfecţionare în legislaţie, a personalului de conducere a unităţilor de învăţământ;

- activitate în cadrul Consiliului de administraţie al I.S.J.Mureş (ca o prezenţă permanentă în consilierea şi dezbaterea problemelor litigioase şi legislative apărute, pentru aplicarea corectă a legislaţiei şcolare la cazuistica practică;

- membru în comisia de mobilitate, pentru verificarea şi avizarea dosarelor de concurs;- redactarea şi avizarea de decizii, acte juridice şi alte acte administrative, sub aspectul legalităţii, conform

solicitărilor conducerii instituţiei;- membru în Colegiul Consilierilor Juridici la nivel naţional din sistemul de învăţământ, calitate în care s-a

participat la instruiri şi dezbateri de elaborare a metodologiilor de aplicare a legislaţiei şcolare, apărute pe parcursul anului, precum şi pe probleme legate de jurisprudenţa CEDO.

- în ce priveşte modificările legislaţiei şcolare, s-a urmărit prin Compartimentul juridic al ISJ.Mureş, comunicarea modificărilor survenite către şcoli, respectiv a Ordinelor M.Ed.C. a Metodologiilor, prin consiliere şi precizări scrise;

- tot la nivelul acestui compartiment a funcţionat şi activitatea Colegiului de disciplină de pe lângă I.S.J. Mureş (consilier juridic, în calitate de secretar, pregătind dosarele de judecată ale Colegiului, ca şi toate şedinţele Colegiului, redactând hotărâri, rapoarte, precum şi late documente specifice) prevenindu-se procese inutile, prin soluţiile date de Colegiu (2004 – un caz, soluţionat la nivelul Colegiului, prin conciliere, cu retragerea contestaţiei de către petent; 2005- 2006, 5 dosare, cu hotarâri de Colegiu

- acordarea avizului de legalitate pe dosarele de concurs pe perioada de mobilitate şi concurs directori şi directori adj.

- acordarea avizului de legalitate pentru toate actele cu caracter juridic la solicitarea conducerii instituţiei;- formularea unor puncte de vedere cu privire la interpretarea de acte normative aplicabile şcolii, ori de câte

ori a fost solicitare din partea inspectorului general, în cadrul Consiliului de administraţie al ISJ Mureş, ori a şedinţelor cu inspectorii şcolari sau directori de şcoli, după caz;

- colaborarea cu compartimentele funcţionale din cadrul ISJ Mureş cu privire la punerea în aplicare a prevederilor legale aplicabile sistemului ori în rezolvarea unor petiţii, sesizări, anchete;

- participarea la activitatea diferitelor comisii: Comisia de mobilitate a personalului didactic; Colegiul de disciplină; Comisia Paritară patronat – sindicate: Comisii de cercetare disciplinară; Comisia de salarizare

- monitorizarea şi îndrumarea aplicării Legii 52/ 2001, privind transparenţa decizională în administraţia publică; a L. 544/2001, privind liberul acces la informaţiile de interes public;

- întocmirea de rapoarte lunare către Instituţia Prefectului, în probleme legate de îndeplinirea planului de măsuri al I.S.J.Mureş privind acţiunile de prevenire şi combatere a corupţiei în cadrul inspectoratului şcolar şi-n unităţile subordonate ca şi a rapoartelor trimestriale privind aplicarea Legea 157/2007, în calitate de membru în Grupul de lucru al Instituţiei Prefectului, pentru evaluarea actelor normative adoptate de autoritaţile publice locale din punct de vedere al respectării liberei circulaţii a persoanelor, a serviciilor, marfurilor şi capitalurilor, precum şi a libertaţii de stabilire.

107

Recomandări faţă de aspectul litigiilor aflate pe rol:- prin concluziile şi propunerile compartimentului juridic, considerăm că se impune o mai serioasă

consultare de către directorii de şcoli ca şi de către conducerea I.S.J.Mureş, a Compartimentului juridic, înainte de a se lua măsuri disciplinare, ori alte decizii cu consecinţe juridice, în scopul încadrării corecte a actului de management şcolar în lege, pentru prevenirea, în acest fel, a unor eventuale litigii ori a altor conflicte de muncă.

Consilier juridic,Prof. Florina Dunăreanu

XIV. IMAGINEA INSTITUŢIEI ÎN COMUNITATE

Impactul acţiunilor întreprinse s-au manifestat în următoarele direcţii :Relaţii publice prin :

dezvoltarea continuă a colaborării cu autorităţile şi cu partenerii sociali prin iniţierea şi susţinerea unor acţiuni şi proiecte comune;

informarea corectă a cetăţenilor în legătură cu problematica şi activitatea ISJ.; gestionarea corectă a imaginii ISJ Mureş în mass-media prin mesaje şi materiale pertinente care să

informeze corect şi transparent despre toate aspectele de interes public din instituţie; folosirea paginii web a ISJ , ca modalitate de informare şi documentare; soluţionarea rapidă a diferitelor cereri şi petiţii adresate ISJ sau altor instituţii cu impact educaţional.

Relaţiile cu mass-media s-au realizat prin :

transmiterea informaţiilor prin intermediul purtătorului de cuvânt; alcătuirea şi difuzarea către presă a unor materiale informative; organizarea unor întâlniri ale presei cu reprezentanţii diferitelor compartimente; participarea presei la diferitele manifestări organizate de unităţile şcolare şi de ISJ; realizarea, zilnic, de către purtătorul de cuvânt, a revistei presei locale şi centrale, cu accent pe aspectele

legate de sistemul de învăţământ preuniversitar.

PUNCTE TARI : ISJ Mureş a reuşit o colaborare eficientă şi productivă atât cu MEdC, cât şi cu autorităţile locale şi

judeţene cu responsabilităţi în domeniul educaţiei; Colaborarea cu celelalte organizaţii cu preocupări în domeniul educaţiei şi cu instituţiile de învăţământ

superior s-a realizat în condiţii foarte bune, materializându-se în activităţi interesante cu caracter formativ şi educativ;

Conducerile unităţilor de învăţământ au perceput rolul de consilier al ISJ, în special în legătură cu diseminarea în teritoriu a prevederilor legate de procesul de descentralizare a învăţământului preuniversitar;

S-au organizat şi desfăşurat activităţi educative cu mare impact asupra tinerilor, pe teme de actualitate, mediatizate prompt în presă;

S-a realizat o informare corectă a populaţiei în legătură cu activităţile şi realizările din domeniul educativ. S-a realizat o colaborare eficientă cu mass-media.

PUNCTE SLABE şi nevoi de optimizare: Comunicarea dintre ISJ şi unităţile de învăţământ este uneori greoaie şi înceată. Această carenţă va fi

remediată prin dezvoltarea zonelor de coordonare şi consultanţă educaţională; Lipsa de experienţă în relaţiile cu presa, a purtătorului de cuvânt a ISJ Mureş; Insuficienta informare a departamentului, în legătură cu diversele activităţi ce ţin de imaginea unităţilor de

învăţământ;Inspector şcolar pt. imagine,

Prof. Otilia Stan

108

XV. CENTRALIZATORUL CONTROLULUI TEMATICPerioada 17-30 ianuarie 2007

Tematica de control : 1.Modalitatea de stabilire a CDŞ –urilor, tipuri folosite (extindere, aprofundare etc.), dacă a fost consultat Consiliul elevilor şi dacă există programe vizate de ISJ Mureş.2.Ritmicitatea evaluării, a notării, tipuri de evaluare.(lucrări, teste, chestionare etc.)3.Respectarea precizărilor Regulamentului de ordine interioară privind gestionarea absenţelor elevilor (exemple concrete). 4.Verificarea absenţelor din anul de completare (unde este cazul).5.Încadrare în planul cadru, programele şcolare şi manualele folosite.6.Activitate la nivelul catedrei.7.Probleme privind încheierea semestrului I din anul şcolar 2006-2007.8.Situaţia realizării investiţiilor (dacă este cazul pentru cele 4 Hotărâri de Guvern din 2006) şi a dotărilor (laboratoare, ed.fizică, mobilier şcolar etc.).9.Verificarea derulării programelor PHARE TVET (unde este cazul).Persoane intervievate:

• Directorii unităţilor de învăţământ• Directorii adjuncţi ai şcolilor controlate• Responsabilii comisiilor metodice şi colectivelor de catedră• Profesori-diriginţi, învăţători, institutori

Documente verificate: • Oferta educaţională a şcolii• Proiectarea opţionalelor• Cataloage• Regulamentul de ordine interioară• Portofoliile comisiilor metodice şi colectivelorde catedră

TEMATICĂ ŞI CONSTATĂRI1.Modalitatea de stabilire a CDŞ –urilor, tipuri folosite (extindere, aprofundare etc.), dacă au fost consultaţi elevii şi dacă există programe vizate de ISJ Mureş.

Aspecte pozitive Aspecte negative

109

• Stabilirea C.D.Ş.-urilor s-a făcut în urma consultării conducerii şcolii, a părinţilor în cadrul şedinţelor cu părinţii pe clase.

Zona Luduş : Şcoala Generală nr. 1 Luduş, Şcoala Generală I.Vlăduţiu Luduş, Grup Şcolar Luduş, Şcoala Generală Iernut, Ogra, BogataZona Sovata : Chibed, Ghindari, Grup Şcolar Sângeorgiu de Pădure, Şcoala Generală Eremitu, Şcoala Generală nr. 2 Sovata, Şcoala Generală Miercurea NirajuluiZona Tg.Mureş: Gimnaziul Sf.Gheorghe Sângeorgiu de Mureş, Şcoala Generală Acăţari, Păsăreni, CoruncaZona Reghin: Gimnaziul A.Ceuşeanu Reghin, Gimnaziul A.Maior Reghin, Grup Şcolar P.Maior ReghinZona Târnăveni: Gimnaziul Trian Târnăveni, Gimnaziul V.Moldovan Târnăveni, Gimnaziul A.Iancu Târnăveni, Şcoala Generală Bahnea, Şcoala Generală Deaj-Mica, Colegiul Tehnic TârnăveniZona Sighişoara: Gimnaziul M.Neagu Sighişoara, Gimnaziul A.Mosora Sighişoara, Gimn.Z.Boiu Sighişoara, Şcoala Generală Albeşti, Şcoala Generală Daneş• Şcoala îşi fixează criterii de selecţie acolo unde

solicitările sunt mai mari decât posibilităţile.

• Foarte multe opţionale nu sunt avizate de inspectorii de specialitate (Gr. Şc.Sg. de Pădure lb.engleză, lb.maghiară, Sânpaul, Şc.Gen.2 Sovata-lb.engleză, Neaua, Bălăuşeri, Şc.Gen.1 Luduş-gramatică, lb.engleză, Şc.gen.I.Vlăduţiu Luduş-handbal, fotbal, Cheţani, Ghindari)

• -C.D.Ş.-urile se concretizează în majoritatea cazurilor în extinderi şi aprofundări.(toate unităţile de învăţământ controlate)

• -La multe şcoli nu există evidenţa nominală a acordului părinţilor pentru opţionalele alese.(Eremitu, Chibed, Veţca, Bălăuşeri, Fântânele, Şc.Gen.1 Luduş)

• -Nu s-a asigurat cel puţin un opţional de"Educaţia pentru sănătate” (Tăureni)

• -Consultarea cu părinţii este dificilă (Sânger)• -Aspectele evaluării nu sunt complet structurate

(Şcoala Generală Bălăuşeri)• -Nu s-a proiectat opţional pentru învăţământul primar

(Şcoala Generală Veţca)• -Structura opţionalelor nu este corespunzătoare (Şcolile

Generale Veţca, Neaua)• -Se predă informatică la clasele I-IV de către profesori

(Gimn.A.Ceuşeanu Reghin, Gimn.F.Bogdan Reghin, Şcoala Generală Suseni, Grup Şcolar P.Maior Reghin, Şcoala Generală nr. 4 Reghin, Şcoala Generală Glăjărie, Şcoala generală Solovăstru, Şcoala Generală Hodac

2.Ritmicitatea evaluării, a notării, tipuri de evaluare.(lucrări, teste, chestionare etc.)Aspecte pozitive Aspecte negative

• Paleta formelor de evaluare aplicate de cadrele didactice este destul de vastă.Zona SovataGrup Şcolar Sovata, Grup Şcolar Sângeorgiu de Pădure, Şcoala Generală Miercurea NirajuluiZona LuduşGrup Şcolar Luduş, Şcoala Generală I.Vlăduţiu LuduşZona Tg.MureşŞcoala Generală Acăţari, Păsăreni, Gimnaziul Sf.Gheorghe Sângeorgiu de MureşZona SighişoaraLiceul J.Haltrich Sighişoara, Şcoala Generală nr.6 Sighişoara, Gimnaziul O.Goga Sighişoara, Gimnaziul R.Popa Sighişoara• La majoritatea disciplinelor de studiu există note suficiente şi se constată o

bună ritmicitate a notării.Zona SovataŞcoala Generală Fântânele, Şcoala Generală Vărgata, Bălăuşeri, Eremitu, Grup Şcolar Sângeorgiu de Pădure, Şcoala Generală nr. 2 SovataZona LuduşŞcoala Generală nr. 1 Luduş, Şcolile Generale, Ogra, Iernut, Grup Şcolar Luduş, Sânpaul, Cheţani, Grup Şcolar Luduş, Şcoala Generală I.Vlăduţiu LuduşZona Tg.MureşŞcoala Generală Cristeşti, UngheniZona Târnăveni Gimnaziul Traian Târnăveni, Gimnaziul V.Moldovan Tîrnăveni, Gimnaziul

• -Nu toate cadrele didactice au inclus în portofoliul individual

modele de chestionare şi teste pentru evaluare

• -În afara catalogului nu există o evidenţă clară a

modului în care se realizează evaluarea

elevilor.• -Predomină formele de

evaluare tradiţionale • (la majoritatea unităţile de

învăţământ controlate)

110

A.Iancu Târnăveni, Şcoala Generală Bahnea, Colegiul tehnic Târnăveni, Liceul Teoretic A.BârseanuZona SighişoaraGrup Şcolar Ind.Uşoară Sighişoara, Şcoala Generală Vânători, Grup Şcolar Agricol Sighişoara

3.Respectarea precizărilor Regulamentului de ordine interioară privind gestionarea absenţelor elevilor (exemple concrete).

Aspecte pozitive Aspecte negative• Regulamentele de ordine interioară sunt cunoscute şi

respectate de către cadrele didactice şi de către elevi.(toate unităţile de învăţământ controlate)Zona TârnăveniLa Şcoala Generală Deaj-Mica a demarat un program de reducere a absenteismului cu perioada de implementare de un an.

• -În R.O.I.nu se face referire clară la modalităţile de sancţionare a elevilor în funcţie de numărul de absenţe (Şcoala

Generală Sânger)

4.Verificarea absenţelor din anul de completare (unde este cazul).Aspecte pozitive Aspecte negative

5.Încadrare în planul cadru, programele şcolare şi manualele folosite.Aspecte pozitive Aspecte negative

• Unitatea de învăţământ dispune de planuri cadru, programe şcolare actuale, se utilizează manuale alternative în vigoare aprobate de M.E.C.

• (toate unităţile de învăţământ controlate)

• -Lipsesc multe manuale pentru

disciplinele tehnice.

6.Activitate la nivelul catedrei.Aspecte pozitive Aspecte negative

• Comisiile metodice, colectivele de catedră funcţionează la nivelul unităţilor de învăţământ sau la nivel de comună fiind în general structurate astfel: comisile metodice ale educatoarelor, învăţătorilor, comisiile metodice ale ştiinţelor reale"Matematică şi ştiinţe”, comisiile metodice ale ştiinţelor umane"Limbă şi comunicare”, comisiile metodice ale diriginţilor

(toate unităţile de învăţământ controlate)• Portofoliile comisiilor metodice conţin în general documentele

principale necesareZona LuduşŞcoala Generală nr. 1 Luduş, Grup Şcolar LuduşZona Tg.MureşŞcoala Generală Cristeşti, Sânpaul, Gimnaziul Sf.Gheorghe Sângeorgiu de Mureş, Şcoala Generală Ernei, AcăţariZona TârnăveniGimnaziul Traian Târnăveni, Gimnaziul A.Iancu Târnăveni, Şcoala Generală Bahnea, Şcoala Generală Coroisânmărtin, Şcoala Generală Deaj MicaZONA SIGHIŞOARAŞcoala Generală R.Popa Sighişoara, Gimnaziul Z.Boiu Sighişoara, Gimnaziul A.Mosora Sighişoara

• -Multe portofolii ale comisiilor metodice sunt incomplete (lipseşte planul managerial ori raportul de analiză ori evidenţa cadrelor didactice)- şcoala Generală Sânger

• -Dosarele comisiilor metodice nu conţin o evidenţă a interasistenţelor cu fişe de observare a lecţiei, graficul activităţilor suplimentare cu elevii, descriptorii de performanţă pentru realizarea unitară a evaluării elevilor

• (la majoritatea unităţilor de învăţământ controlate)

• -Nu există criterii unitare de elaborare a portofoliilor.

• (la majoritatea unităţilor de învăţământ controlate)

1. Verificarea derulării programelor PHARE TVET (unde este cazul).111

Aspecte pozitive Aspecte negative• Program PHARE la Grup Şcolar Luduş: reabilitare corpul A şi B, încheierea livrării

echipamentelor specializate, încheierea etapei de formare profesională, dotări cabinete, ateliere

• Şc.Gen.Sânpaul face parte din programul PHARE: Acces la educaţie pentru grupurile defavorizate cu focalizare pe romi.

• La Grupul Şcolar Sovata programul PHARE TVET-2006 este în prima fază a derulării. Până acum şcoala a fost dotată cu echipament birotic modern, cabinetul multimedia cu calculatoare performante, retroproiector, televizor, cameră de filmat, cameră digitală etc. proiectul de construcţie a noului atelier tehnologic de prelucrare a lemnului şi turism a fost avizat.Licitaţia a fost câştigată de o firmă de construcţie din Miercurea Ciuc.Verificarea derulării programului se face de către Ministerul Integrării Europene şi este monitorizată de responsabilii din Regiunea Centru 7.

• Grup Şcolar Agricol Reghin – Dotarea cu 30 calculatoare şi echipamente de birotică• Colegiul Silvic Gurghiu – Module de dotare cu echipamente În data de 07.02.2007

demarează construcţia unei clădiri noi.• Grup Şcolar Industrie Uşoară Sighişoara – Suma primită 107 498, 51 RON, dotarea

laboratoarelor, bibliotecă, cabinet psihologie

-

7.Probleme privind încheierea semestrului I din anul şcolar 2006-2007Aspecte pozitive Aspecte negative

• Exista note suficiente pentru încheierea situaţiei şcolare a elevilor.

• Notele lucrărilor semestriale sunt consemnate în cataloage.

• Nu există probleme deosebite privind încheierea sem. I al anului şcolar 2006-2007.

• -Număr mare de elevi neîncheiaţi la Grup Şcolar I.Bojor Reghin

• -Există elevi neîncheiaţi la majoritatea unităţilor de învăţământ controlate

• -Dificultăţi în cuprinderea tuturor aspectelor privind monitorizarea grupelor şi claselor care aparţin de Centrul de Educaţie Incluzivă (Ibăneşti, Brâncoveneşti, Sîncrai)

Recomandări :• Completarea cataloagelor cu date lipsă;• Îmbunătăţirea frecvenţei şi a situaţiei la învăţătură în cazul elevilor rromi;• O colaborare mai eficientă cu familiile copiilor care au probleme de frecvenţă şi probleme la învăţătură; • Găsirea unor soluţii viabile pentru reabilitarea spaţiilor şcolare;• Specificarea în catalog a disciplinelor opţionale; • Revizuirea unitară a portofoliilor comisiilor metodice;• Intensificarea activităţii la nivelul comisiilor metodice;• Identificarea unor tineri specialişti pentru disciplinele la care este deficit de cadre didactice-tehnice;• Casarea şi organizarea licitaţiei pentru echipamentele nefolosite de unităţi, echipamente de care nu mai

are nevoie deoarece are alte specializări;• Consilierea profesorilor debutanţi pentru elaborarea documentelor şcolare;

8.Situaţia realizării investiţiilor (dacă este cazul pentru cele 4 Hotărâri de Guvern din 2006) şi a dotări-lor (laboratoare, ed.fizică, mobilier şcolar etc.).

Aspecte pozitive Aspecte negative

112

Zona Luduş• Grădiniţa P.N.Iernut H.G.1262/20006 : 400 000 RON

-suma totală alocată : 400 000 RON-asistenţă tehnică : 4 990 RON-proiect tehnic : 91 115 RON-situaţii de plată conform devizului: 218 066, 26 RON -valoarea totală decontată : 314 171, 26 RON-valoarea necesară : 1 151 736, 93 RON

• Şcoala Generală Iernut H.G. 1426/2006 : 400 000 RON-suma totală alocată : 400 000 RON-proiect tehnic: 39 270 RON -situaţii de plată cf.devizului : 360 730 RON-valoarea totală decontată: 400 000 RON(Sumele au fost acordate ca avans firmelor prestatoare de servicii.)

• Grup Şcolar Iernut H.G.1804/2006 :40 000 RON-suma totală alocată: 40 000 RON-valoarea necesară :60 000 RONSumă necheltuită, lucrări demarate cu resurse umane şi materiale proprii.

• Şcoala Generală Cuci şi Grăd.Sat-Petrilaca H.G. 1426/2006 : 80 000 RON

-suma totală alocată: 80 000 RON-valoarea totală decontată: 79 840, 03 RON-val.necesară :600 000 RON(Şc.Gen.Cuci – geamuri termopan, uşi, amenajarea grădiniţei)

• Şcoala Gen.Lăscud H.G. 1062/2006 : 20 000 RON-suma totală alocată : 20 000 RON-proiect tehnic : 11 200 RON-situaţii de plată conform devizului : 11 200 RON-lucrări decontate : 8 800 RON-valoarea totală decontată : 20 000 RONSumă cheltuită pentru proiect gaz metan şi convectoare.

• Şc.Gen.Vaideiu H.G. 1262/2006 : 10 000 RON-suma totală alocată :10 000 RON-proiect tehnic :2 041, 52 RON-ucrări decontate: 8 400 RON-valoarea totală decontată : 10 441, 52 RONServicii de proiectare în vederea consolidării clădirii

• Şc.Gen.CheţaniNu s-au primit bani.Solicită bani pentru reabilitare şi modernizare 120 000 RON.

• Şc.Gen.Hădăreni Nu s-au alocat fonduri.Solicită mobilier şcolar şi sală de sport.

• Şc.Gen.Bichiş Nu s-au primit fonduri de la Guvern, solicită 700 000 RON pentru reabilitarea şcolii şi încălzire centrală.

• Şc.Gen.Ozd Solicită 500 000 RON pentru investiţii două săli de clasă, reparaţii încălzire centrală.

• Şc.Gen.Aţintiş - H.G.1261/2006: 50 000 RON, H.G.1426/2006 :50 000 RON

-suma totală alocată: 100 000 RON-studiu de prefezabilitate: 1 000 RON

Şc.Gen.SolovăstruConform procesului verbal de recepţie nr.2865/28.11.06 a centralei de încălzire centrală seconstată: nu există instrucţiuni de exploatare a centralei, centrala termică nu este dotată cu mjloacede stingere a incendiilor, centrala nu este autorizată, nu s-a realizat instruirea personalului, nu este debranşată conducta de gaz de la vechea instalaţie (sobe de teracotă) astfel existând un real pericol de explozie, nu s-a instalat conducta pentru alimentarea gazului în conformitate cu proiectul-La Şc.Gen.Beica de Jos şi Şc.Gen.Batoş şi Dedrad nu s-a organizat încă licitaţia necesară lucrărilor proiectate.-Primăria Lunca a refuzat să semneze procesul verbal de control I.Ş.J.

113

-studiu de fezabilitate: 1 000 RON-proiect tehnic: 21 900 RON-valoarea totală decontată: 23 900 RON-valoarea necesară: 150 000 RON Lucrări: încălzire centrală, zidit, tencuit sala cazanelor, grupuri sanitare

• Şc.Gen. CecălacaSolicită 200 000 RON reabilitare

• Şc.Iştihaza Nu au primit fonduri.Solicită 130 000 RON- reabilitare

• Şc.Gen.Botez - H.G.1426/2006 : 70 000 RON-suma totală alocată: 70 000 RON-studiu de prefezabilitate: 20 000 RON-valoarea necesară :35 000 RON-studiu de prefezabilitate : 20 000 RON-valoarea necesară: 35 000 RONIzolarea exterioară, pardoseli, reabilitarea acoperiş, zugrăvit, vopsit tîmplărie.Solicită 35 000 RON pentru grup sanitar, împrejmuirea curţii.

• Şc.Gen.Bogata - H.G.1426/2006 : 55 000 RON-suma totală alocată: 55 000 RON-valoarea necesară 22 000 : RONS-au schimbat 45 geamuri termopan şi uşi.Solicită 22 000 RON pentru finalizarea lucrărilor.Pentru încălzire centrală şi pentru introducerea apei solicită 150 000RON.

• Şc.Gen.Moreşti - H.G.1262/2006: 70 000 RON -suma totală alocată: 70 000 RON

• Şc.Gen.Cristeşti - H.G. 1625/2006 :100 000RON H.G.1804/2006 :15 000 RON

-suma totală alocată: 115 000 RON• Şc.Gen. nr.1 Luduş - H.G.1262/2006:130 000 RON, H.G.1804/2006: 50

000 RON-suma totală alocată: 180 000 RON-studiu de fezabilitate :297, 50 RON-proiectul tehnic: 28100 RON (sumă plătită din veniturile şcolii HG 615/2006)-valoarea necesară: 350 000 RONSchimbarea tîmplăriei exterioare, încălzire centrală 90%, tâmplării interioare 80%, grup sanitar-cabinet stomatologic 50-55%, lambriuri pe coridoare şi în sălile de clasă 60%, zugrăveli interioare 40 %, pardoseli 30 %, trotuare exterioare 95%Lucrări necesare în valoare de 350 000 RON pentru schimbarea acoperişului şi instalaţia electică.

• Şc.Gen.I.Vlăduţiu Luduş - H.G.1262/2006: 400 000 RON-suma totală alocată :400 000 RON-studiu de prefezabilitate: 350 RON-proiectul tehnic: 47 005 RON-situaţii de plată conform devizului: 352 995 RON-valoarea totală :400 000 RON-val necesară: 871 837 RON Schimbare tîmplărie exterioară şi în sala de sport, încălzire centrală localul vechi.

• Şc.Gen.Gheja - H.G.1804/2006: 20 000 RON-suma totală alocată: 20 000 RON-val necesară: 1 000 000 RONNu s-au realizat lucrări de reabilitare.

114

• Şc.Gen.Sânger - H.G.1426/2006: 40 000 RON-suma totală alocată: 40 000 RON-situaţii de plată cf.devizului: 40 000 RON-val totală decontată :40 000 RONLucrări finalizate.

• Şc.Gen.Cipăieni - H.G. 1426/2006: 25 000 RON-suma totală alocată: 25 000 RON Lucrările nu au fost demarate.Solicită 50 000 RON.

• Şc.Gen.Tăureni - H.G.1262/2006: 55 000 RON, H.G. 2625/2006 : 230 000 RON

-suma totală alocată: 285 000 RON Suma de 230 000 RON a fost virată firmei executante.Suma de 55 000 RON nu a fost cheltuită.Zona Sovata

• Şc.Gen.Veţca - H.G.1804/2006: 50 000 RON-suma totală alocată: 50 000 RON-situaţii de plată cf.devizului: 34 000 RON-val necesară: 31 500 RON(Lucrările se desfăşoară conform graficului.)

• Şc.Gen.Ghindari - H.G.1262/2006: 100 000 RON-suma totală alocată: 100 000 RON-proiectul tehnic: 3 500 RON-situaţii de plată cf.devizului: 81 618 RON-lucrări decontate: 18 370 RON-valoarea totală decontată : 103 488 RON-valoarea necesară: 31 500 RON

• Şc.Gen.Eremitu - H.G.1625/2006 : 75 000 RON-suma totală alocată: 75 000 RON-valoarea necesară : 80 000 RON Lucrare demarată dar nefinalizată.

• Grăd.Bezid - H.G. 1262/2006: 20 000 RON-suma totală alocată: 20 000 RON-val necesară: 116 000 RON Lucrările se află într-un stadiu înaintat de execuţie.

• Grup Şcolar Sângeorgiu de Pădure H.G.1625/2006: 300 000 RON-suma totală alocată :300 000 RON-val necesară: 1 450 000 RON

• Şc.Gen.Chibed (reabilitarea grădiniţei) H.G. 1804/2006 : 15 000 RON-suma totală alocată :15 000 RON-val necesară : 500 000 RON Se preconizează proiectare unei săli de grădiniţă şi a unui grup sanitar.Zona Reghin

• Şc.Gen.Gurghiu H.G.1426/ 2006 40 000 RON (amenajare grupuri sanitare) dincare 20 000 RON pentru Orşova şi 20 000 RON pentru Caşva

Lucrări efectuate, recepţionate şi decontateH.G.1262/2006 – 50 000 RON (Reabilitarea tâmplăriei şcolii, montarea de geamuri termopan, uşi.Lucrările sunt efectuate, recepţionate şi decontate.)H.G.1804/2006 40 000 RON (centrală termică pentru Şc.Gen.Orşova şi Caşva, grupuri sanitare pentru Şc. Gen.Adrian şi Comori Lucrările nu sunt încă demarate, urmează licitaţiile pentru proiecte.)

115

• Şc.Gen.Breaza – H.G. 1426/2006 – 35 000 (Reabilitare încălzire centrală, grup sanitar interior, introducerea apei curente)

• Şc.Gen.Filpişu Mic- 40 000 RON (Reabilitare, consolidarea fundaţiei)• Şc.Gen.Filpişu Mare – 25 000 RON (reabilitare)

Din bugetul local s-a plătit proiectul tehnic în valoare de 4 998 RON iar valoarea necesară finalizării este de 317 677 RON/şcoală

• Şc.Gen.Cozma - H.G.1426/2006 – 25 000 RON Asigurarea cu utilităţi, lucrarea a fost executată şi decontată.

• Şc.Gen.Ibăneşti-H.G.1262/2006 – Şc. Gen.Dulcea 50 000 RON (reabilitare, înlocuire geamuri termopan).-Situaţia de plată conform devizului: 50 000 RON-Valoarea totală decontată: 50 000 RONLucrarea este finalizată.-H.G.1625/2006 – Şc.Gen.1 Ibăneşti- 120 000 RON (reabilitare, înlocuirea uşilor termopan, înlocuirea sistemului de iluminare)-Valoarea totală decontată: 35 106, 84 RON (Înlocuirea sistemului de iluminare a fost finalizată.În cazul uşilor proiectul s-a întocmit, urmând selecţia de oferte.

• Şc.Gen.Lunca –H.G.1424/2006 - 50 000 RON (încălzire centrală)-Proiect tehnic 595 RON-Situaţia de plată conform devizului ofertat 49 300 RON-Valoarea totală decontată: 39 208, 06 RONLucrarea a fost finalizată, recepţia urmează să aibă loc săptămâna viitoare.Diferenţa de la 39 208, 06 se află la fondul de rulmenţi al Primăriei.

• Şc.Gen.Beica de Jos – H.G. 1262/2006 - 30 000 RON (reabilitare)H.G.1625/2006 – 80 000 RON, H.G.1804/2006- 30 000 RON (reparaţie capitală)

-Studiul de fezabilitate 20 000 RON-Proiectul tehnic 5 500 RON(Restul banilor sunt în fondul de rulmenţi al primăriei.Nu a fost rezolvată licitaţia.)-Valoarea necesară finalizării lucrării: 850 000 RON

• Şc.Gen.Batoş- H.G.1426/2006 –50 000 RON 100 000 RON la Dedrad (reabilitare grădiniţă, amenajarea etejului I în vederea mutării ciclului primar.

În ambele cazuri banii sunt depuşi la fondul de rulment al primăriei.În prezent se întocmeşte documentaţia tehnică pentru lucrările din Batoş şi studiul de fezabilitate pentru Dedrad.Clădirea cu ciclul primar Batoş, de la Şc.Gen.Dedrad, Goreni şi o clădire care aparţine Şc.Gen.Uila au fost retrocedate.Se impune cumpărarea acestora sau executarea unor construcţii noi.-Valoarea necesară finalizării întregii lucrări 2 300 000 RON.

• Şc.Gen.Vătava – H.G.1426/2006- 30 000 RON (grup sanitar- clădire separată(

-Situaţia de plată conform devizului 154 537, 10 RON-Valoarea totală decontată 154 537, 10 RON Lucrare a fost executată, recepţionată şi este funcţională.)

• Grup Şcolar V.Netea Deda – H.G. 1804/2006 – 174 000 RON (reparare şi înlocuire tâmplărie cu termopan)

-Situaţia de plată conform devizului 350 000 RON-Valoarea necesarp finalizării lucrării: 500 000 RON

• Grăd.P.N.Bistra Mureşului – H.G.1426/2006 - 250 000 RON (reabilitare)

116

-Situaţia de plată conform devizului 250 000 RON-Valoarea decontată împreună cu Şc.Gen.Bistra Mureşului – 750 000 RON-Valoarea necesară finalizării 830 000 RON

• Şc.Gen.Răstoliţa - H.G. 1262/2006 – 150 000 RON (reparaţii capitale)H.G.1745/2006 – 200 000 RON

În august 2006 I.Ş.J.Mureş a alocat 300 000 RON-Situaţia de plată conform devizului 150 000 RON-Valoarea totală decontată: 150 000 RON -Valoarea necesară finalizării lucrării: 649 654 RONÎn prezent se desfăşoară lucrări de reparaţii capitale la clădirea şcolii.

• Grăd.P.P.nr.1 Reghin – H.G. 1426/2006 – 10 000 ron (reabilitare)S-a realizat studiul de fezabilitate şi în acest sens există un protocol de predare-primire din 06.02.2007 încheiat cu consiliul local Reghin.

• Grăd.P.P.nr.2 Reghin – H.G.1426/2006 – 10 000 RON (amenajarea şi reabilitarea cabinetului medical) şi în acest sens există un protocol de predare-primire din 06.02.2007 încheiat cu Consiliul Local Reghin.

• Şc.Gen.Stânceni – H.G. 1001/2006 – 150 000 RON (extindere şi reabilitare termică)

Fondurile au fost cheltuite.-Valoarea necesară finalizării lucrării: 400 000 RON

• Şc.Gen.Toaca – H.G.1625/2006 – 70 000 RON (reabilitare)-Suma totală alocată: 70 000 RON-Proiectul tehnic: 9 718 RON-Valoarea totală decontată: 70 000 RON-Valoarea necesară finalizării: 342 823, 25 RONLucrările licitate şi contractate au fost executate în termen, corespund calitativ şi cantitativ proiectului

• Grăd.P.N.Hodac – H.G.1625/2007 – 30 000 RON (reabilitare)-Proiectul tehnic: 2 282 RON-Situaţii de plată conform devizului 65 450 RON-Valoarea totală decontată: 30 000 RON-Valoarea necesară finalizării lucrării: 35 450 RONLucrările contractate au fost executate în termen, corespund calitativ şi cantitativ proiectului.Lucrările care au rămas se vor efectua în trim.I şi II al anului 2007, dacă vor exista sumele necesare.Zona TârnăveniÎn urma inventarierii amplasamentelor libere s-a stabilit că cel mai corespunzător loc pentru construirea unui nou sediu al Palatului Copiilor este terenul situat în zona Casei de Cultură Mihai Eminescu şi fostul Club al S.A.Bicapa S.A.

• Liceul Teoretic „Andrei Bârseanu”TârnăveniDenumire obiectiv:Reabilitare-modernizare instalaţii de încălzire şi izolare termică parţialăTipul lucrării: ReabilitareH.G.: 1426/2006Suma totală alocată:200000 RONStudiu de fezabilitate în suma totală de: Există (nu se precizează suma)Proiect tehnic în sumă totală de: în curs de execuţieValoarea necesară finalizării întregii lucrări: 378, 994 RONConstatări în urma vizitării amplasamentului: Proiect executat de UNDP, sumele necesare finalizării tuturor lucrărilor este prevăzută în bugetul general al Municipiului Târnăveni pe anul 2007.

• Şcoala Generală Deleni-Băgaciu

117

Tipul lucrării:Modernizare grupuri sanitare, instalaţii de canalizare şi apă curentăH.G.:1426/2006Suma totală alocată:50000 RONStudiu de fezabilitate şi proiect tehnic în sumă totală de:3.400 RONSituaţii de plată conform devizului ofertat în sumă totală de: 46563 RONLucrări decontate conform notelor suplimentare în sumă totală de: 17369 RONValoare totală decontată: 17369 RON Valoarea necesară finalizării întregii lucrări: 46563 RONConstatări în urma vizitării amplasamentului: Finalizate lucrările de construcţie a fântănii, lucrările de canalizare şi decantorul, instalaţiile interioare.

• Şcoala Generală Gogan-BahneaDenumire obiectiv: Şcoala Generală Gogan-BahneaBeneficiarul lucrării: Şcoala Generală şi G.P.N. GoganTipul lucrării: ReabilitareH.G.:1426/2006Suma totală alocată:10.000 RONStudiu de fezabilitate în suma totală de:-Proiect tehnic în sumă totală de:-Valoare totală decontată: 10000 RONValoarea necesară finalizării întregii lucrări: 100000 RONConstatări în urma vizitării amplasamentului: Este necesar un studiu privind încălzirea centrală, apă potabilă, rearizarea unui grup social, precum şi dotarea cu mobilier şi calculatoare.

• Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 4 TârnăveniDenumire obiectiv: Înlocuirea sistemului de încălzire cu un sistem centralizat şi izolarea termică parţială.Tipul lucrării:ReabilitareH.G.:1426/2006Suma totală alocată: 100000 RONStudiu de fezabilitate în suma totală de: ExistăProiect tehnic în sumă totală de: 8150 RONValoarea totală decontată: 8150 RONValoarea necesară finalizării întregii lucrări: 108306 RONConstatări în urma vizitării amplasamentului: Executant UNDP, în bugetul general al Municipiului Târnăveni a fost prevăzută suma necesară finalizării lucrărilor.

• Şcoala Generală OdriheiDenumire obiectiv: Reabilitare Şcoala Generală OdriheiTipul lucrării:ReabilitareH.G.:1262/2006Suma totală alocată:90000 RONStudiu de fezabilitate în suma totală de:-Proiect tehnic în sumă totală de: 1200 RONSituaţii de plată conform devizului oferit în sumă totală de: 115000 RON Valoare totală decontată: 75000 RONValoarea necesară finalizării întregii lucrări: 55000 RONConstatări în urma vizitării amplasamentului:-

• Şcoala Generală HărănglabDenumire obiectiv:Încălzire centralăTipul lucrării:ReabilitareH.G.:1262/2006Suma totală alocată:50000 RONStudiu de fezabilitate şi proiect tehnic în sumă totală de: 5450 RONValoare totală decontată: 99823, 30 RON

118

Valoarea necesară finalizării întregii lucrări: 16588, 94 RONConstatări în urma vizitării amplasamentului:-

• Gimnaziul de Stat „ Prof. Vasile Moldovan” TârnăveniDenumire obiectiv: Reabilitare-modernizare instalaţii de încălzire şi izolare termică parţialăTipul lucrării: ReabilitareH.G.:1426/2006Suma totală alocată:100000 RONStudiu de fezabilitate în suma totală de: ExistăProiect tehnic în sumă totală de: în curs de execuţieValoarea necesară finalizării întregii lucrări:166512 RONConstatări în urma vizitării amplasamentului: Executant UNDP, în bugetul general al Municipiului Târnăveni a fost prevăzută suma necesară finalizării lucrărilor.

• Şcoala Primară Botorca Târnăveni Denumire obiectiv: Alimentare cu apă şi amenajare grup sanitar Tipul lucrării: Asigurarea UtilităţilorH.G.:1262/2006Suma totală alocată:50000 RONStudiu de fezabilitate în suma totală de: 3000 RONProiect tehnic în sumă totală de:2000 RONSituaţii de plată conform devizului oferit în sumă totală de : 13063 RONValoare totală decontată: 15063 RONValoarea necesară finalizării întregii lucrări: 31937 RONConstatări în urma vizitării amplasamentului: în bugetul general al Municipiului Târnăveni a fost prevăzută suma necesară finalizării lucrărilor-Fondurile alocate lab. de fizica, bibliotecă, cabinet de psihologie şi catedra de sport au fost cheltuite în totalitate. Majoritatea materialelor sunt deja intrate în unităţile şcolare, o mica parte ramanand în custodie. -Clubul Copiilor Târnăveni, solicită precizări privind demararea lucrărilor pentru construirea unui nou sediu (terenul aferent noii construcţii a fost atribuit de Primărie.

• Gimn.de Stat Traian H.G. 1426/2006 – 100 000 RON-Suma totală alocată :100 000 RON-Studiu de fezabilitate: 6 497, 4 RON-Valoarea necesară finalizării: 621 755 RONÎn bugetul municipiului Târnăveni pe anul 2007 a fost prevăzută suma de 99 788 RON pentru continuarea lucrărilor de investiţii iar la rectificările ulterioare se va prevedea diferenţa.

Zona Sighişoara• Grup Şcolar Agricol H.G.1804/2006 – 180 000 RON

-Suma totală alocată: 214 546, 43 RON în 2006 şi 101 718, 86 în 2005-Proiectul tehnic: 8 500 RON-Valoarea totală decontată: 214 546, 43 RONReabilitare

• Şc.Gen.Boiu-Albeşti H.G.1426/2006 – 100 000 RON- Suma totală alocată: 100 000 RON-Situaţii de plată cf.devizului: 10 709, 73 RON-Valoarea totală decontată: 10 709, 73 RON-Valoarea necesară finalizării: 89 290, 27 RONS-au montat ferestre noi în proporţie de 60%, s-au făcut demersuri pentru elaborarea planului de reabilitare a clădirii, finalizarea înlocuirii ferestrelor.

• Şc.Gen.Albeşti H.G.1262/2006 – 150 000 RON

119

- Suma totală alocată: 150 000 RON-Situaţii de plată cf.devizului: 122 667, 07 RON-Valoarea totală decontată: 122 667, 07 RON-Valoarea necesară finalizării: 41 440, 56 RONS-au înlocuit ferestrele, grupurile sanitare sunt în curs de finalizare, instalaţia de încălzire centrală în curs de finalizare.

• Gimn.de Stat O.Goga Sighişoara H.G. 1625/2006 – 135 000 RON- Suma totală alocată: 134 997, 62 RON-Situaţii de plată cf.devizului: 134 997, 62 RON-Valoarea totală decontată: 134 997, 62 RONReabilitarea clădire, ferestre tip termopan

• Şc.Gen.Viişoara - H.G.1262/2006 – 50 000 RON- Suma totală alocată: 50 000 RON-Studiul de fezabilitate: 120 000 RON-Proiectul tehnic: 120 000 RON-Situaţii de plată cf.devizului: 49 954, 54 RON-Valoarea totală decontată: 49 954, 54 RONLucrările au fost executate conform devizului.

• Şc.Gen.Sîntioana-Viişoara - H.G.1426/2006- 70 000 RON- Suma totală alocată: 70 000 RON-Studiul de fezabilitate: 470 000 RON-Proiectul tehnic: 470 000 RON-Situaţii de plată cf.devizului: 69 037, 10 RON-Valoarea totală decontată: 69 037, 10 RON-Valoarea necesară finalizării : 400 962, 9 RONLucrările au fost executate conform proiectului.

• Şc.Gen.Apold - H.G.1426/2006 – 50 000 RON-Situaţii de plată cf.devizului: 25 468 RON-Valoarea necesară finalizării : 23 625, 78 RONS-au recepţionat lucrările, urmând ca firma să execute mici remedieri.

• Gimn.de Stat V.Jinga Sighişoara H.G.1625/ 2006 – 80 000 RON- Suma totală alocată: 80 000 RON-Situaţii de plată cf.devizului: 79 996, 4 RON-Valoarea totală decontată: 80 000 RON-Valoarea necesară finalizării : 44 041, 9 RONLucrările au fost finalizate.

• Şc.Gen.Radu Popa Sighişoara H.G.1625/ 2006 – 135 000 ron-Situaţii de plată cf.devizului: 129 597, 49 RON-Valoarea totală decontată: 129 597, 49 RONMai sunt necesare ajustări.

• Şc.Gen.Vânători - H.G. 1426/2006 – 80 000 RON- Suma totală alocată: 80 000 RON-Situaţii de plată cf.devizului: 82 998, 81 RON-Valoarea totală decontată: 82 998, 81 RONLucrarea corespunde din punct de vedere cantitativ şi calitativ, diferenţa dintre suma acordato pri H.G.şi cea decontată a fost suportată din bugetul local al comunei Vânători pe 2006. Şc.Gen.Saschiz – H.G.1262/2006- - 400 000 RON, H.G.1425/2006 – 100 000 RON- Suma totală alocată: 500 000 RON-Studiu de prefezabilitate: 7 192, 95 RON-Studiul de fezabilitate: 32 238, 63 RON

120

-Valoarea totală decontată: 39 431, 58 RON-Valoarea necesară finalizării : 400 000 RON

121

Concluzii la inspecţia tematică din perioada 15 ianuarie- 12 februarie 2007

insp.şc. gen. adj.prof. Albertini Zoltan

Având în vedere rolul şcolii în societatea zilelor noastre, Inspectoratul Şcolar Judeţean Mureş şi-a propus dezvoltarea unui parteneriat autentic cu primăriile şi consiliile locale din judeţ .

Ştim cu toţii că fără o bază materială solidă nu există dezvoltare în niciun domeniu de activitate . Preocuparea fundamentală a instituţiei noastre este ridicarea la un nivel calitativ superior a procesului

instructiv educativ , prin urmare ne ocupăm mai mult de partea academică a educaţiei. Dar prin formarea noastră, nu putem fi indiferenţi faţă de starea locaţiilor în care se desfăşoară procesul de învăţământ , indiferent la ce nivel se întâmplă acesta .

Fiind ştiut faptul că în anul 2006 au fost alocate de Guvern , fonduri foarte mari pentru îmbunătăţirea infrastructurii unităţilor de învăţământ, ne-am gândit să oferim un sprijin primăriilor din judeţ, în vederea realizării scopului pentru care au fost alocate aceste fonduri .

Echipa de inspectori şcolari şi inspectori şcolari de specialitate a efectuat în perioada 15 ianuarie – 12 februarie 2007 o inspecţie tematică pe mai multe trasee din judeţul Mureş . Printre temele de inspecţie s-a introdus şi cea a monitorizării cheltuielilor alocate prin Hotărâri de Guvern , în vederea îmbunătăţirii infrastructurii şcolare, sume care au fost repartizate direct primăriilor din teritoriu .

Iniţiativa I.S.J. Mureş a urmărit monitorizarea şi eventuala accelerare a investiţiilor obţinute prin alocarea unor fonduri în urma Hotărârilor de Guvern :

1262/13.09.2006 , 1426/11.10.2006 , 1625/22.11.2006 , 1804/13.12.2006

Constatări:

1. Am prelucrat 90 de procese verbale din cele 122 de poziţii existente în Hotărârile de Guvern (74%) . Nu am reuşit să ajungem la verificarea a 32 de poziţii , dar în perioada imediat următoare vom fi prezenţi la fiecare obiectiv prevăzut ;

2. Am considerat că acest procent de 74 % este semnificativ în prelucrarea datelor . Precizăm că municipiul Tg-Mureş nu a fost monitorizat în această perioadă .

3. Pe lângă situaţia desfăşurării lucrărilor, am urmărit şi necesarul de fonduri ce trebuie alocate pentru finalizarea lucrărilor deja demarate . Îmbucurător este faptul că multe primării au folosit fonduri locale pentru demararea lucrărilor .

4. Multe primării au finalizat lucrările (30 %) , 27 lucrari 5. Altele sunt cu lucrările demarate ( 51,6 %) , 46 lucrari6. Există din păcate primării care nu au demarat nici măcar întocmirea documentaţiei necesare investiţiilor

( 14 % ) , 13 lucrari7. Diferenţa de 4,4 % (4 lucrari) reprezintă situaţiile în care primăriile au folosit fondurile la alte destinaţii

decât cele prevăzute în H.G.

Disfuncţii întâlnite în teritoriu :

1. La Primăria Lunca procesul verbal întocmit de inspectorii şcolari nu a fost semnat de cei abilitaţi motivându-se prin faptul că pe document se află antetul I.S.J. Mureş .

2. La Primăria Sânger nu se ştia de suma alocată prin H.G.1804/2006 , destinată reparaţiei capitale pentru Şc.Gen.Cipăieni (40.000 RON)

3. La Şc. Gen. Deleni- Băgaciu H.G. 1426/2006 a prevăzut : Obiectiv de investiţii Şcoala Generală Băgaciu – dar fondurile s-au folosit în Deleni pe alt tip de lucrare . Tipul lucrării: Modernizare grupuri sanitare, instalaţii de canalizare şi apă current

4. La Şcoala Generală Odrihei-Coroisânmartin H.G.1262/2006 : prevede utilităţi Denumire obiectiv: Reabilitare Şcoala Generală Odrihei

122

5. La Şc.Gen.Vaideiu-Ogra H.G. 1262/2006 : prevede utilităţi - Denumire obiectiv : Servicii de proiectare în vederea consolidării clădiri

6. La Ungheni / Şcoala cls I-IV sat Moreşti / H.G. 1262 / 2006 : prevede utilităţi Se preconizează demararea altor lucrări7. Deşi nu a făcut obiectul tematicii de control , echipa de inspectori a observat un lucru grav la

Şc.Gen.Solovăstru : Conform procesului verbal de recepţie nr. 2865/28.11.06 a lucrării de încălzire centrală se constată că nu există instrucţiuni de exploatare a centralei, centrala termică nu este dotată cu mijloace de stingere a incendiilor, centrala nu este autorizată, nu s-a realizat instruirea personalului, nu este debranşată conducta de gaz de la vechea instalaţie (sobe de teracotă) astfel existând un real pericol de explozie, nu s-a instalat conducta pentru alimentarea gazului în conformitate cu proiectul.Menţionăm că primăria a fost sesizată şi în scris de conducerea ISJ Mureş .

Obiective de învestiţii cu lucrări nedemarate :

1 . Beica de Jos2 . Şc.Gen. Cecălaca +Grădiniţa – com. Aţintiş3 . Şc.Primară Iştihaza– com. Aţintiş4 . Grădiniţa PN Berghia-Pănet5 . Şc. Gen. Pănet6 . Şc. Gen. Culpiu – Ceuaşu de Câmpie7 . Gim. de Stat „ Prof. Vasile Moldovan” - Târnăveni8 . Lic. Teoretic „ Andrei Bârseanu” - Târnăveni9. Gim. de Stat „ Traian” - Târnăveni10. Reabilitare la Şc. Gen.” I.T.H. Olteanu” Gheja - Luduş11. Şc. Gen. „Dr.Vasile Pop” Cipăieni - com. Sânger12. Şc.Gen Moreşti - Ungheni13. Şc.Gen.Cristeşti

123

Analiza ISJ sem 1 2006 - 2007

Documents