Cuprins Introducere.................................................... 3 CAPITOLUL I: Prezentarea Băncii Comerciale Carpatica...........4 1. Istoric şi informaţii generale.............................4 2. Organizare şi conducere....................................6 3. Aspecte legate de resursele umane..........................9 4. Activitatea comercială....................................10 5. Descrierea situaţiei concurenţiale şi a cotei de piaţă....13 6. Dependenţa băncii faţă de un client/grup de clienţi.......14 7. Diagnosticul financiar al BC Carpatica....................15 7.1 Evoluţia macroeconomică a sistemului financiar-bancar. .15 7.2 Elemente de evaluare generală..........................16 7.3 Situaţia financiar-contabilă a băncii..................18 CAPITOLUL II: Analiza indicatorilor de performanţă financiară. 22 1. Definirea conceptului de performanţă......................22 2. Definirea şi calculul indicatorilor de performanţă........26 2.1. Indicatori semnificativi ai contului de rezultate....27 2.2 Sistemul ratelor de expresie a performanţelor bancare ........................................................... 28 Concluzii....................................................43 Anexe........................................................45 Bibliografie.................................................51
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Sistemul bancar este un segment indispensabil în cadrul economiei, avându un rol
important în cadrul pieţei financiare. Buna funcţionare a întregii economii este indisolubil legată
de crearea unui sistem bancar funcţional, performant, bine consolidat. În aceste condiţii,
monitorizarea performanţelor tuturor entităţilor economice a obţinut un rol din ce în ce mai
important. Această monitorizare devine vitală în condiţiile în care mediul financiar-bancar este
supus unei concurenţe înverşunate şi unor riscuri variate şi necunoscute care pot avea o influenţă
negativă asupra activităţii.
Am ales această temă ca urmare impactului pe care îl au instituţiile bancare în cadrul
sistemului economic, precum şi a necesităţii stabilirii unui sistem de diagnosticare a activităţii
acestora, sistem care să reprezinte baza stabilirii unor soluţii în cazul producerii unor riscuri
neprevăzute. De asemenea, subiectul cercetării este motivat şi de situaţia economică actuală,
instrumentele de măsurare a performanţei necesitând perfecţionare continuă.
Obiectivul principal al acestei lucrări a fost stabilirea unui set de indicatori de măsurare a
performanţelor unei instituţii bancare, având drept suport situaţiile financiare ale Băncii
Comerciale Carpatica, care să demonstreze necesitatea stabilirii unui model de analiza a
rezultatelor activităţii.
În primul capitol al acestei lucrări, respectiv „Prezentarea Băncii Comerciale Carpatica”,
am descris activitatea băncii, în dinamică, pentru a creiona o imagine de ansamblu a acestei
instituţii.
Capitolul II, „Analiza indicatorilor de performanţă financiară”, prezintă, pe lângă o scurtă
definire a conceptului de performanţă corelat cu cel de risc, obiectivul propus al acestei lucrări,
respectiv identificarea acelor indicatori care reflectă cel mai bine performanţa unei instituţii
bancare.
Acest proiect de cercetare se încheie cu prezentarea recomandărilor stabilite pe baza
rezultatelor obţinute în urma calculării indicatorilor de performanţă financiară, precum şi a
concluziilor generale desprinse din lucrare.
CAPITOLUL I
Prezentarea Băncii Comerciale Carpatica
1. Istoric şi informaţii generale
Banca Comercială Carpatica S.A şi-a început activitatea în data de 15 iulie, anul 1999, cu
sediul central în Sibiu, fiind o bancă privată autorizată de către Banca Naţională a României să
efectueze operaţiuni financiar-bancare1 astfel încât să ofere persoanelor fizice şi juridice o gamă
cât mai completă de servicii bancare.
Încă de la momentul înfiinţării, BC Carpatica şi-apropus promovarea inteligenţei
autohtone, a capitalului uman şi financiar, dovedind transparenţă, operativitate şi adaptabilitate
în rezolvarea problemelor partenerilor săi de afaceri.Potrivit raportului anual din 2008, misiunea
băncii este de a-şi consolida imaginea de bancă românească, cu vocaţie naţioanlă, care se impune
printr-un spirit european, punând la dispoziţia clienţilor-în special întreprinderilor mici şi
mijlocii şi populaţiei- o gamă diversificată de produse şi servicii. De-a lungul timpului, BC
Carpatica şi-a definit un set de valori propriu, care a fost adoptat şi împărtăşit de toţi angajaţii
băncii.
BC Carpatica s-a remarcat pe piaţa bancară oferind, atât persoanelor fizice cât şi celor
juridice, produse şi servicii de bună calitate, adaptate cerinţelor clienţilor, rapiditate în efectuarea
operaţiunilor prin intermediul unor proceduri necomplicate şi flexibilitate în afaceri. În politica
băncii, clientul reprezintă un partener egal de afaceri. Acest lucru este benefic pentru creşterea
încrederii populaţiei în serviciile oferite de bancă.
Potrivit rapoartelor BNR din anul 2010, BC Carpatica face parte din categoria băncilor cu
capital majoritar privat autohton, alături de Banca Transilvania, Libra Bank şi Banca Comercială
Feroviară, şi se situează pe poziţia a doua în această categorie, în funcţie de activul net bilanţier,
după Banca Transilvania.
Pentru a asigura o ofertă diversificată de servicii financiare eficiente,s-a luat decizia
consolidării unui grup financiar puternic, în cadrul caruia BC Carpatica este piesa centrală.
Grupul are următoarea structură:
1 Potrivit art.7 dinActul Constitutiv, domeniul principal de activitate al băncii esteefectuareade operaţiuni bancare şi financiare: cod CAEN 6419- Alte activităţi de intermedieri monetare
SSIF Carpatica Invest SA: societate de servicii de investiţii financiare, înfiinţată în anul
1996. Conform datelor Bursei de Valori din Bucureşti, la sfârşitul anului bursier 2007 este
clasată în topul primelor 10 companii de brokeraj din ţară;
S.C. Carpatica ASIG S.A: societate înfiinţată în anul 1996, cu capital integral privat, facând
parte iniţial din puternicul Holding Atlassib; în prezent, societatea dispune de un portofoliu vast
de asigurari generale;
Romticket: furnizor de servicii în domeniul tichetelor de masă; a devenit parte afiliată în
anul 2006;
S.C. Carpatica Life SRL: societate de brokeraj pe piaţa pensiilor private fondată în anul
2007, societatea fiind autorizată pentru toate tipurile de fonduri private de pensii;
SAI Carpatica Asset Management S.A: înfiinţată în luna august 2007, este cea mai tânără
membră a Grupului, şi are ca obiect de activitate administrarea investiţiilor şi a portofoliilor
individuale.
Segmentul de piaţă vizat de BC Carpatica este reprezentat deîntreprinderile mici şi
mijlocii, dar şi de persoanele fizice, în acest sens BC Carpatica oferind o gamă diversificată de
produse.
Împrumuturile oferite de BCCarpatica provin atât din surse proprii, cât şi din finanţări
externe. În ceea ce priveşte finanţarea externă, BC Carpatica a semnat acorduri de finanţare cu
Ministerul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale, Ministerul
Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Eximbank Romania, Fondul German Român, Banca
Mondială, Fondul Internaţional de Dezvoltare Agricolă, Black Sea Trade andDevelopment Bank,
European Fund for Southeast Europe, cu scopul de a aduce clienţilor săi noi posibilităţi de a
contracta servicii şi produse în condiţii avantajoase.
BC Carpatica şi-a început activitatea ca o bancă de nivel mediu, care a progresat rapid, şi
care a reuşit să se integreze pe piaţa românească în scurt timp. Astfel, în anul 2002 a obţinut
distincţia Euromarket Award, distincţie care a confirmat realizările remarcabile în afaceri, în
cadrul Forumului Uniunii Europene-EuroMarket 2002, desfăşurat la Bruxelles.Cea de-a doua
distincţie este obţinută în luna februarie, anul 2007, la Frankfurt, respectiv premiul The Arch of
Europe, la categoria Gold. Acest premiureprezintă recunoaşterea calităţii unui management
performant şi a inovaţiei promovate de către BCCarpatica.
Din anul 2004 până în prezent, BC Carpatica este cotată pe piaţa bursieră Bursa de Valori
Bucureşti, sub simbolul de tranzacţionare BCC, acţiunile sale fiind listate la categoria I, începând
cu 26 aprilie 2005, fiind incluse în indicele BET-C2.
2Bucharest Exchange Trading Composite Index: al doilea indice dezvoltat de Bursa de Valori Bucureşti (BVB), creat pentru a reflecta evoluţia de ansamblu a tuturor societăţilor listate la BVB (cu excepţia Societăţilor de Investiţii Financiare). A fost creat şi datorită creşterii numărului de societăţi listate la BVB.
2. Organizare şi conducere
Legea bancară nr. 58/1998 prevede că : „organizarea şi conducerea băncilor se stabileşte
prin actele constitutive ale băncilor, în conformitate cu legislaţia comercială şi cu respectarea
dispoziţiilor prezentei legi (art. 21)”.
BC Carpatica dispune de o amplă reţea teritorială, pentru a facilita accesul clienţilor la
produsele şi serviciile instituţiei. Astfel, banca îşi desfăşoară activitatea cu ajutorul sucursalelor,
agenţiilor şi reprezentanţelor. Pe lângă aceste unităţi teritoriale, reţeaua BC Carpatica cuprinde şi
o serie de canale alternative de distribuţie, precum ATM-urile3 şi ASV-urile4. Evoluţia acestora
este prezentată în tabelul următor:
Tabel nr.1: Reţeaua teritorială a BC Carpatica
An Sucursale Agenţii Reprezentanţe ATM-uri ASV-uri
2008 64 41 131 226 33
2009 50 28 120 231 33
2010 55 116 - 232 33
Sursa: Situaţiile financiare anuale ale BC Carpatica
Reţeaua teritorială a băncii reuşeşte să acopere toate reşedinţele de judeţ, oraşele
importante, pătrunzând şi în zona rurală (sub 100.000 locuitori), prin intermediul Proiectului de
Finanţare Rurală, finanţat de Banca Mondială.
Cu toate acestea, pe fondul crizei economice, la nivel naţional, sistemul bancar a înregistrat
o scădere în rândul rezultatelor financiare, acest trend descrescător fiind atenuat prin intermediul
unei redimensionări a reţelelor teritoriale, majoritatea băncilor renunţând la unele unităţi
teritoriale, după cum este precizat în raportul anual BNR, din 20105.
În condiţiile acestea, BC Carpatica şi-a ajustat reţeaua teritorială, în anul 2010, prin
transformarea reprezentanţelor în agenţii. De asemenea, fost nevoită să apeleze la închiderea
unor unităţi teritoriale, situându-se pe locul al doilea din acest punct de vedere. Astfel, reţeaua
teritorială s-a diminuat din 2008 până în 2010 cu circa 35%.
Până la sfârşitul anului 2009, BC Carpatica a fost organizată sub forma unui sistem unitar,
organismele care asigurau conducerea superioară fiind următoarele: Adunarea Generală a
Acţionarilor, Consiliul de Administraţie şi Comitetul de Direcţie.
3Automated Teller Machines, un dispozitiv electromagnetic care permite, cu ajutorul cardurilor, retragerea de numerarsau obţinerea de informaţii cu privire la situaţia conturilor ş.a4Automat de schimb valutar, dispozitiv ce permite clienţilor să schimbe valută(euro, dolari americani, lire sterline şi franci elveţieni) contra lei, funcţionând asemănător cuATM-urile.5Băncile au renunţat la 255 de unităţi pe parcursul anului 2010, potrivit raportului anual BNR din 2010.
Adunarea Generală a Acţionarilor reprezenta organul suprem de conducere, cu rol
deliberativ, format din totalitatea acţionarilor, având drept scop determinarea problemelor
generale privind activitatea băncii.
Structura acţionariatului şi ponderea fiecăruia în capitalul social, pe parcursul celor trei ani
luaţi în considerare,sunt următoarele:
Tabel nr.2: Ponderea fiecărui acţionar în capitalul social
An
Acţionar
2008 2009 2010
Ilie Carabulea 36,26% 36,45% 41,29%
Albu Alin 9,99% 10,05% 7,13%
Tănase Corneliu 9,85% 9,90% 11,22%
Olivo Lucio 7,88% 7,92% 5,77%
Olivo Gian Antonio 6,54% 6,58% 4,79%
SC.Atlassib.SRL 2,27% 3,71% 4,55%
SC.AtlanticTravels.SRL 2,11% 0,31% -
Alţii 25,10% 25,08% 25,25%
Sursa: Situaţiile financiare anuale ale BC Carpatica
Potrivit acestor date, Ilie Carabulea este acţionarul majoritaral BC Carpatica şi preşedintele
Consiliului de Supraveghere.
În mod direct, acesta posedă, la sfârşitul anului 2010, un număr deacţiuni de
1.299.097.478, reprezentând 41,29% din acţiunile băncii, iar în mod indirect, 4,55% din acţiuni,
în număr de 143.042.518, prin intermediul SC.Atlassib.SRLpe care o deţine.
Conform art.120 din Legea 31/1990, acţionarii îşi exercită dreptul lor de vot în cadrul
Adunării Generale a Acţionarilor, proporţional cu numărul acţiunilor pe care le posedă.
Consiliul de Administraţie, organ de administrare, este compus dintr-un număr impar de
administratori care sunt aleşi din rândul acţionarilor. Consiliul se întruneşte lunar, sau oricând
este nevoie, la sediul central al băncii.
Comitetul de Direcţie este subordonat şi numit de Consiliul de Administraţie şi reprezintă
organul colectiv de conducere operativă a băncii.Componenţa Consiliului de Administraţie şi a
Comitetului de Direcţie în anii 2008 şi 2009 este următoarea:
Consiliul de Administraţie :
Nicolaie Hoanţă: Preşedinte până la 28.09.2009;
Viorel Grigore: Membruşi preşedinte din 29.09.2009 până la 31.12.2009;
Membrii: Ilie Carabulea, Maria Priveghiu, Ioan Gândilă, Nicolae Nan, Ion Dobrică (până
la 18.07.2009), şi Doina Toader (01.05-31.12.2009).
Comitetul de Direcţie:
Nicolaie Hoanţă: Preşedinte până la 10.10.2009;
Membrii: Gheorghe Cismaru, Camelia Aron (01.06.2008- 14.09.2009).
Începând cu anul 2010, BC Carpatica a întreprins un proces de reorganizare amplu, în
vederea îmbunătăţirii performanţelor activităţii, la nivel central şi teritorial. Astfel, a fost ajustată
reţeaua teritorială şi s-a apelat la externalizarea unor activităţi precum paza, curăţenia sau
transportul valorilor.
Structura organizatorică a fost, de asemenea, modificată. În urma Adunării Generale a
Acţionarilor (14.11.2009) a avut loc reorganizarea BC Carpatica, sistemul unitar alcătuit din cele
trei organisme menţionate mai sus fiind înlocuit cu un sistem dualist, format din Consiliul de
Supraveghere (structura neexecutivă) şi Directorat (structura executivă).
Conform Actului Constitutiv, art. 18, Conducerea Bancii revine în exclusivitate
Directoratului, care îndeplineşte actele necesare pentru realizarea obiectului de activitate, cu
excepţia celor rezervate de lege în sarcina Consiliului de Supraveghere.
Consiliul de Supraveghere supraveghează activitatea Directoratului, precum şi respectarea
prevederilor legale ale Actului Constitutiv şi hotărârilor Adunării Generale a Acţionarilor în
desfaşurarea activităţii Băncii.
Componenţa celor două organisme se prezintă în felul următor:
Consiliul de Supraveghere:
Preşedinte: Ilie Carabulea;
Membrii: Nicolae Petria, Doina Toader, Ioan Trenca.
Directorat:
Preşedinte: Nicolae Surdu;
Vicepreşedinte: George-Romeo Ciobănaşu;
Membrii: Georgiana Mincu, Gheorghe Cismaru, Ion Dobrică.
Pe lângă acestea, funcţionează şi trei comitete de lucru - Comitetul de Audit, Comitetul de
Remunerare şi Nominalizare şi Comitetul de Supraveghere a Riscului- subordonate Consiliului
de Supraveghere, alcătuite din membrii ai consiliului. Comitetul de Audit are funcţie
consultativă cu privire la strategia şi politica băncii în cadrulsistemului de control intern,
auditului intern şi auditului financiar extern.
Potrivit Codului de Guvernanţă Corporativă din 2010, ca organ consultativ al Consiliului
de Supraveghere, Comitetul de Remunerare şi Nominalizare are atribuţii de evaluare, consultare
şi elaborare de propuneri în domeniul nominalizării membrilor Consiliului de Supraveghere,
Directoratului şi al Directorilor executivi cu funcţii cheie în bancă, precum şi a remunerării
acestora în conformitate cu reglementările în vigoare.
În ceea ce priveşte Comitetul de Supraveghere a Riscului, principalele sale atribuţii sunt
legate de administrarea şi controlul riscului la nivelul instituţiei, având ca funcţie principală
asistarea Consiliului de Supraveghere cu privire la îndeplinirea sarcinilor referitoare la
administrarea controlului intern al băncii.
3. Aspecte legate de resursele umane
Pe parcursul celor trei ani analizaţi, indicatorii de resurse umane au înregistrat următoarea
evoluţie:
2008 2009 20100
500
1000
1500
2000
2500
22171930
1542
Evoluţia nr. angajaţilor
Nr. Angajaţi
Figuranr. 1: Evoluţia numărului angajaţilor
Sursa: Prelucrare după rapoartele anuale ale BC Carpatica
După cum se poate observa, numărul angajaţilor a înregistrat o traiectorie descendentă.
Aceasta este cauzată, în primul rând, de închiderea unor unităţi teritoriale şi, în al doilea rând, de
disponibilizările efectuate odată cu adâncirea crizei economice. Acest fenomen este observabil şi
la nivelul sistemului bancar naţional, în anul 2009 băncile disponibilizând3724 de angajaţi, iar în
anul 2010, 1145 de angajaţi, conform rapoartelor BNR din anii 2009 şi 2010.
Angajaţii BC Carpatica sunt în proporţie de 90% angajaţi cu studii superioare finalizate şi
restul de 10% cu studii în curs de desfaşurare(Figura nr. 2). Media de vârstă a angajaţilor se
situează în jurul vârstei de 30 de ani, BC Carpatica promovând tinerii talentaţi cu spirit
antreprenorial. Majoritatea contractelor de muncă sunt încheiate pe perioadă nedeterminată,
deoarece prioritate pentru posturile superioare o au vechii angajaţi ai băncii. Noii angajaţi, ce
ocupă poziţii de entry-level beneficiază de contracte încheiate pe o perioadă determinată.
9%
91%
Structura angajaţilor BCC după nivelul de pregătire
Studii medii/gimnaziale
Studii superioare
Figura nr.2: Structura angajaţilor BCC după nivelul de pregătire
Sursa: Raportul de Guvernanţă Corporativă din anul 2010
Toţi angajaţii băncii beneficiază de training-uri de specializare şi de teambilding-uri ce au
ca scop consolidarea relaţiilordintre aceştia. Conform rapoartelor băncii, programele de training
au vizat îndeplinirea obiectivelor cu privire la:`
Adaptarea angajaţilor la cerinţele postului;
Perfecţionarea pregătirii profesionale pentru ocupaţia de bază;
Dobândirea unor cunoştinţe avansate, moderne, pentru desfăşurarea activităţilor
profesionale.
Pentru a fi îndeplinite aceste obiective, BC Carpatica a organizat programe obligatorii de
instruire în cadrul centrelor interne de pregătire profesională, dar şi programe externe, în
colaborare cu lectori şi instituţii din exterior. Banca dispune de 5 centre interne de pregătire
profesională pe linii de activitate financiar-bancară, respectiv operaţiuni, creditare, protecţie
bancară, management.
Apărarea drepturilor prevăzute în legislaţie, respectiv a intereselor angajaţilor, sunt
asigurate de trei reprezentanţi aleşi în condiţiile stabilite de Codul Muncii. Între managament şi
angajaţi nu au existat elemente conflictuale, relaţiile dintre aceştia fiind reprezentate de o bună
colaborare pe plan profesional.
4. Activitatea comercială
Liniile de activitate pe care se desfăşoară activitatea comercială a BC Carpatica sunt
următoarele: tranzacţionare şi vânzări, activitate bancară comercială, activitate de retail, plaţi şi
decontări.
Gama de produse a BC Carpatica se adresează atât persoanelor fizice cât si celor juridice.
Astfel, oferta băncii este următoarea6:
În ceea ce priveşte creditele, acestea se împart în două categorii:6http://www.carpatica.ro/ , data accesării: 15.12.2011
Credite pentru nevoi personale: Prosper, Overdraft pe card de debit, Card de
credit,Onesmart;
Credite pentru achiziţii de bunuri: credit auto;
Credite de investiţii imobiliare: Casa 9, Prima casă.
b) Credite pentru persoane juridice:
Credite după tipul afacerii: Creditul pentru Colectivităţi locale;
Credite după obiectul de activitate: Agricol;
Credite speciale: Creditul Plafon Global Multioption, Creditul pentru investiţii,
Linia de credit, Creditul pentru capital de lucru la termen, Creditul Plafon
Capital de lucru- nevoi nominalizate, Credite pe documente comerciale;
Credite din surse externe: BEI, BIRD, FIDA, EFSE, Salonic.
Printre serviciile bancare oferite se numără:
a) Cash management
Operaţiuni de încasări şi plăţi cu numerar în lei şi în valută;
Operaţiuni de schimb valutar pentru persoane fizice;
Operaţiuni de numerar prin Western Union;
Redistribuire de numerar la alte instituţii de credit pe bază de convenţii scrise;
Depozitare de valori şi documente de valoare de la persoane fizice sau juridice.
b) Transferuri de fonduri
Transferuri intra-bancare;
Transferuri inter-bancare în lei prin intermediul Serviciului Electronic de Plăţi;
Transferuri interne şi internaţonale în valută prin intermediul reţelei SWIFT şi
a băncilor de corespondenţă.
c) Operaţiuni pe piaţa valutară inter-bancară
Operaţiuni de schimb valutar în cont cu clienţii nebancari- la vedere;
Operaţiuni de schimb valutar în cont cu clienţii nebancari- la termen;
Operaţiuni de schimb valutar prin intermediul punctelor de schimb valutar şi al
automatelor de schimb valutar;
Tranzacţii forward şi swap valutar.
d) Operaţiuni cu titluri de stat:
Operaţiuni de custodie a titlurilor de stat;
Operaţiuni de constituire a gajului asupra titlurilor de stat;
Operaţiuni de vânzare/cumpărare cu titluri de stat în contrapartidă cu clienţii
nebancari, persoane fizice sau persoane juridice;
e) Tranzacţii specifice pieţei de capital:
Decontarea specială a operaţiunilor cu valori mobiliare;
f) Alte servicii:
Analizarea şi decontarea biletelor la ordin şi a cambiilor;
Deschideri de acreditive în lei şi în valută;
Remiterea spre încasare a borderourilor cu cecuri barate, bilete la ordin, cambii
şi alte documente;
Efectuarea de plăţi către furnizorii de utilităţi;
Deschideri de conturi de disponibilităţi;
Confirmări de solduri din extrase de cont (persoane fizice şi juridice);
Consultarea de date CIP la cererea clienţilor (persoane fizice şi juridice);
Verificarea autenticităţii bancnotelor străine;
Transfer de bani în Western Union în EURO, USD, RON;
Plata facturilor prin ghişeele BCC.
În anul 2009 a avut loc o modernizare a serviciilor de carduri, respectiv sistemul informatic
al băncii a fost conectat online cu sistemul procesatorului de carduri. Astfel, cardul de debit
adevenit un instrument electronic de plată ataşat direct contului curent, iar disponibilităţile
băneşti pot fi contactate prin două modalităţi, în timp real: cardul de debit şi Internet Banking7.
În anul 2010 a avut loc modernizarea şi securizarea serviciilor de carduri,prin finalizarea
certificării EMV8 pentru terminalele POS, această acţiune având drept finalitate, prin creşterea
numărului de comercianţi acceptanţi şi a securităţii tranzacţiilor, dezvoltarea semnificativă pe
linia acceptării la plată. Astfel, BC Carpatica a reuşit să se alinieze la standardele internaţionale,
serviciile oferite fiind îmbunătăţite considerabil, banca devenind un jucător important pe piaţa de
acceptare a cardurilor ( se situează în top 10 în sistemul bancar din punct de vedere al reţelei de
bancomate).
Obiectivele BC Carpatica pentru anul 2011, potrivit raportului anual 2010, în ceea ce
priveşte lansarea unor noi produse, pun accent, pe lângă fidelizarea clienţilor, consolidarea
situaţiei financiare, concomitent cu maximizarea calităţii produselor şi a serviciilor oferite.
Astfel, pentru persoanele fizice, se au în vedere produse de economisire (Contul de economii
Contfort), soluţii de cash management( pachetele CONTe, TOP) şi depozitul cu dobânda fixă.
Persoanele juridice vor beneficia de credite pentru investiţii, credit pentru Capital de lucru
la termen, credit plafon pentru capital de lucru. Direcţiile principale în care BCCarpatica se va
7Aproximativ 25% din ordinele de plată iniţiate de clienţii băncii sunt derulate prin Internet Banking.8Europay, MasterCard, Visa;consorţiu format din 3 companii care sponsorizează, la nivel global, standardele internaţionale pentru tranzacţiile financiare electronice.
dezvolta vor fi în continuare cele care au în vedere creditarea, cardurile, transferul de bani şi
managementul activelor.
Analizând activitatea de vânzare, rezultă că portofoliul BC Carpatica este alcătuit
preponderent din creditele acordate agenţilor economici, respectiv IMM-uri, PFA, asociaţii
familiale, companii mari. În anii 2008, 2009 şi 2010, creditele acordate agenţilor economici au
reprezentat 88% din activitatea de creditare, creditele oferite populaţiei având o valoare de 12%.
Pe fondul crizei economice, activitatea de creditare a avut de suferit, aflându-se pe un trend
descrescător. Astfel, volumul portofoliului de credite acordate agenţilor economici a înregistrat o
scădere de 17,23% în 2009 faţă de 2008, şi de 8,39% în 2010 faţă de 2009. Activitatea de
creditare a populaţiei a înregistrat de asemenea un trend descrescător, scăderea fiind de 16,84%
în 2009 faţă de 2008 şi de 10,95% în 2010 faţă de 2009.
2008 2009 2010
1393.71153.6 1056.8
190 158 140.7
Evoluţia portofoliului de credite (mil lei)
Credite agenţi economici
Credite populaţie
Figura nr. 3: Evoluţia portofoliului de credite
Sursa:Prelucrare după rapoartele anuale ale BC Carpatica
5. Descrierea situaţiei concurenţiale şi a cotei de piaţă
Conform obiectului de activitate, concurenţii sunt reprezentaţi de totalitatea băncilor
comerciale din sistemul bancar românesc, piaţa pe care concurează fiind piaţa produselor şi
serviciilor bancare din ţară.
Potrivit rapoartelor anuale ale BNR din 2008, 2009 şi 2010, cota de piaţă a BC Carpatica în
funcţie de valoarea activelor din sistemul bancar românesc a înregistrat un nivel de 0,8% în anul
2008, 1,1% în 2009 şi 0,9% în 2010, ocupând poziţia 18 în cadrul sistemului bancar românesc.
În ceea ce priveşte produsele băncii, la sfârşitul anului 2010, ponderea pe piaţă este
următoarea:
1,21%- cota de piaţă pe depozite;
0,96%- cota de piaţă pe creditele acordate persoanelor juridice;
0,14%- cota de piaţă pe creditele acordate persoanelor fizice.
Cota de piaţă pentru creditele acordate a înregistrat un trend descrescător, scăzând de la
0,73% în anul 2009 la 0,56% în anul 2010. Cota de piaţă pentru depozite a înregistrat acelaşi
trend descrescător, de la 1, 61% în 2009 la 1.21% în 2010.
Conform analizelor efectuate de BC Carpatica, principalii concurenţi pe sectorul business
şi servicii sunt următorii:
Credite persoane juridice: Banca Transilvania, CEC Bank, Raiffeisen Bank;
Credite persoane fizice:Banca Transilvania, Piaerus Bank;
Depozite: Banca Transilvania, Garanti Bank International N.V, Alpha Bank;
Carduri debit: Bancpost, Raiffeisen Bank, Banca Românească;
Internet Banking: CEC Bank, Millenium Bank, Banca Transilvania.
Cu toate că pe piaţa bancară se manifestă o concurenţă puternică, BC Carpatica deţine o
poziţie bună în rândul băncilor din România, ocupând, în funcţie de cota de piaţă, locul 18 în
sistemul bancar românesc.
6. Dependenţa băncii faţă de un client/grup de clienţi
Conform raportului anual din 2010, dependenţa băncii faţă de o persoană/grup de persoane
fizice sau juridice este percepută ca o expunere, în sensul că orice pierdere înregistrată de acestea
ar avea un impact negativ asupra veniturilor societăţii. Aceşti clienţi sunt economic
interconectaţi în sensul că:
Una dintre persoane exercită putere de control, direct sau indirect, asupra celorlalte;
Valoarea împrumuturilor, cumulată, reprezintă un singur risc pentru bancă; în cazul în care
o entitate întâmpină dificultăţi de rambursare, celelalte vor întâmpina dificultăţi similare;
Un grad de expunere mare atinge sau chiar depăşeşte pragul de 10% din fondurile proprii
ale băncii.La 31.12.2010, conform raportului anual din acel an, banca înregistrează expuneri
mari faţă de următorii:
Clienţi: BNR, Ministerul Finanţelor Publice, Black Sea Trade andDevelopement Bank, Cec
Bank S.A, Primăria Bucureşti;
Grupuri de clienţi aflaţi în legătură: Grup Avicola Sivita, Grup Roman, Grup Marex, Grup
Erste, Grup Carpatica, Grup Pro Auto Industries.
7. Diagnosticul financiar al BC Carpatica
7.1 Evoluţia macroeconomică a sistemului financiar-bancar
Activitatea BC Carpatica din cei trei ani luaţi în considerare a stat sub semnul crizei
economice mondiale, care a afectat România inclusiv în anul 2010, an în care majoritatea ţărilor
din Uniunea Europeană depăşiseră efectele negative ale acesteia.Astfel, câteva repere importante
care au marcat mediul economic în această perioadă, potrivit rapoartelor anuale ale BNR au fost:
În anul 2010, sistemul bancar românesc s-a aflat sub presiunea exercitată de măsurile de
austeritate aplicate de autorităţile române, măsuri care au vizat reducerea salariilor,
disponibilizări în sectorul bugetar, creşterea cotei standard a TVA, alături de trendul ascendent al
şomajului, deprecierea monedei naţionale şi scăderea veniturilor polulaţiei;
Inflaţia, pe parcursul celor 3 ani, s-a situat peste ţinta stabilită de BNR. Astfel, în anul
2008, rata inflaţiei s-a situat cu 1,5% peste limita superioară a intervalului de variaţie de 3,8%, în
anul 2009 a depăşit limita cu 0,24%, iar în anul 2010 cu 3,46%, ţinta fiind, în ambii ani, de 3,5%.
Se poate observa că în anul 2010 s-a înregistrat cea mai mare rată a inflaţiei, respectiv 7,96%,
această creştere semnificativă fiind efectul secundar al măsurilor luate de Guvernul ţării, în
Deficitul bugetar al României a fost în anul 2010 de 33,3 miliarde de lei, fiind diminuat în
raport cu anul 2009, de la 7,4% la 6,5% din PIB;
Conform rapoartelor anuale BNR, s-a constatat deprecierea monedei faţă de principalele
valute - Euro, USD-din cauza scăderii încrederii investitorilor în economiile din centrul şi estul
Europei şi a creşterii deficitului bugetar.
Depreciera monedei a continuat şi pe parcursul anului 2009: în raport cu euro, deprecierea
anuală a fost de 6,1% (11% în anul 2008), valoarea minimă fiind de 4,0296 lei / euro şi valoarea
maximă de 4,3127 lei / euro. La 31.12.2009, paritatea leu / euro a fost de 4,2282. Faţă de dolarul
american, deprecierea a fost de 3,6%, (16% în2008), valoarea minimă fiind de 2,7883 lei/ USD
şi valoarea maximă de 3,4257 lei/USD. La 31.12.2009, paritatea leu/USD a fost de 2,9361.
Moneda naţională a început anul 2010 la valoarea de 4,2282 unităţi pentru un euro şi l-a
încheiat la 4,2848 unităţi. Pe parcursul anului, cursul de schimb a atins valoarea maximă de
4,3688 lei/euro (luna iunie), iar valoarea minimă ajungând la valoarea de 4,0653 lei/euro(luna
martie). Comaprativ cu dolarul american, deprecierea monedei naţionale a fost, în anul 2010, de
9,1%, (3,6% în 2009), valoarea minimă fiind de 2,8388 lei/ USD(luna ianuarie) şi valoarea
maximă de 3,5697 lei/USD în luna iunie;
Volumul creditelor neperformante, pe ansamblul sectorului bancar, ca urmare a situaţiei
delicate a economiei, a înregistrat o creştere semnificativă(rata creditelor neperformante a atins
un prag maxim în anul 2010 de 11,9%, cu 4% mai mare decât în 2009). În aceste condiţii,
băncile au fost nevoite, în primul rând, să mărească valoarea provizioanelor în detrimentul
profitabilităţii şi, în al doilea rând, să manifeste o atitudine mult mai prudentă în ceea ce priveşte
acordarea de noi credite;
Pentru prima dată din 1999, sistemul bancar a încheiat anul 2010 cu o pierdere netă de 305
milioane de lei, comparativ cu anul 2009, an în care s-a înregistrat un câştig net cumulat de 815
milioane de lei. Astfel, la sfârşitul anului 2010, 22 de unităţi bancare au înregistrat pierdere şi
doar 20 profit.
În concluzie, anul2010 a reprezentat cea mai dificilă perioadă pentru băncile din Romania
după 1999, un an marcat de falimente judiciare, de reorganizări sau de fuziuni ale firmelor, dar şi
de asanarea pieţei bancare autohtone şi întarirea sistemului de supraveghere.
Într-un context economic dificil, direcţiile de acţiune ale BC Carpatica, au vizat adaptarea
la cerinţele pieţei, identificarea celor mai bune căi de gestionare sănătoasă a afacerii şi găsirea de
soluţii pentru clienţii săi.
7.2 Elemente de evaluare generală
Profit/pierdere. BC Carpatica a fost afectată într-o mare măsură de situaţia economică
internaţională. Astfel, în anul 2008 a înregistrat un profit de numai 801.922 lei, iar în anii 2009 şi
2010 au fost înregistrate pierderi, 21.140.214 lei în 2009, respectiv 154.472.708 lei în 2010.
Aceste pierderi au fost influenţate de nivelul ridicat al cheltuielilor cu provizioanele, care au fost
constituite din cauza creşterii costului riscului de credit9, având, aşadar, un impact negativ asupra 9Riscul de credit reprezintă riscul înregistrării de pierderi de către Bancă, ca urmare a neîndeplinirii de către un client sau un alt partener a obligaţiilor contractuale. Riscul de credit este implicit unor produse bancare tradiţionale – credite, angajamente de credit şi alte datorii contingente, cum sunt acreditivele – şi instrumentelor financiare
performanţelor activităţii. Astfel, faţă de 2009, provizioanele constituite pentru creditele
neperformante au înregistrat valori de cinci ori mai mari în anul 2010, ajungând la valorea de
211,51 mil. lei (38,7 în 2009), ceea ce a determinat adâncirea pierderii cu 630%;
Cifra de afaceri. Acest indicator a înregistrat în anul 2009 o creştere de 11% faţă de anul
2008 (517.153 mii lei în 2009, faţă de 465.660 în 2008), scăzând însă, pe parcursul anului 2010,
cu 12,5% faţă de anul precedent, ajungând astfel la valoarea de 452.456 mii de lei;
Venituri totale. Acestea au înregistrat creşteri pe parcursul celor trei ani, crescând cu
30,4% din anul 2008 până în anul 2010 (574.724 mii lei în 2008, 604.619 mii lei în 2009 şi
749.358 mii lei în 2010);
Cheltuieli totale.Nivelul cheltuielilor băncii a crescut în 2009 cu 9,02% faţă de anul
anterior, ca urmare a creşterii nivelului dobânzilor la produsele de economisire, ajungând la
valoarea de 625.729 mii lei, faţă de 573.943 mii lei în anul 2008. Pe parcursul anului 2010,
cheltuielile totale au crescut considerabil, creşterea de 44% fiind consecinţa creşterii
semnificative a nivelului provizioanelor aferente riscului de credit. Valoarea acestora la sfarşitul
anului 2010 a fost de 903.473 mii lei.
2008 2009 2010
-400
-200
0
200
400
600
800
1000
Elemente de evaluare generală
Cifra de afaceri
Venituri totale
Cheltuieli totale
Profit/Pierdere
mil lei
Figura nr. 5: Elemente de evaluare generală
Sursa:Prelucrare după rapoartele anuale ale BC Carpatica
Pentru a caracteriza cât mai bine evoluţia BC Carpatica, au fost evidenţiaţi, în rapoartele
anuale, doi indicatori semnificativi, respectiv indicatorul de lichiditate şi de solvabilitate.
derivate;
Lichiditatea reprezintă capacitatea de plată a băncii, pe termen scurt, din activele curente;
cu alte cuvinte lichiditatea se poate defini drept „proprietatea elementelor patrimoniale de a fi
transformate în bani”10.
În ceea ce priveşte solvabilitatea, acest indicator reflectă abilitatea băncii de a-şi onora
obligaţiile la termenele scadente.
Evoluţiile acestor indicatori sunt prezentate în graficul de mai jos.
2008 2009 20100.00%
200.00%400.00%600.00%800.00%
1000.00%1200.00%1400.00%1600.00%
3.73%
1.15% 1.89%
12.32%14.3%
12.4%
Lichiditate/Solvabilitate
Lichiditate BCC
Solvabilitate BCC
Figura nr. 6: Evoluţia indicatorilor de lichiditate şi solvabilitate;
Sursa: Prelucrare după rapoartele anuale ale BC Carpatica
Se poate observa că valorile acestor indicatori se află peste cerinţele minime reglementate
de BNR(lichiditate ≥1%, solvabilitate ≥10%). Cu toate acestea, mărimea indicatorilor nu
depăşeşte cu mult valoarea minimă stabilită de BNR, cu alte cuvinte, situaţia financiară a băncii
nu este una tocmai bună, resimţindu-se efectele crizei economice.
Şi pe ansamblul sistemului bancar cei doi indicatori s-au menţinut peste limita minimă
reglementată, ceea ce înseamnă că sistemul bancar românesc poate fi considerat unul solid. La
sfârşitul anului 2010, lichiditatea a fost de 1,35%, în scădere faţă de 2009 (1,38%), iar
solvabilitatea a înregistrat valoarea de 15,02%, faţă de 14,67% în anul 2009.
7.3 Situaţia financiar-contabilă a băncii
Potrivit situaţiilor financiare anuale ale BC Carpatica, acestea au fost întocmite la 31
decembrie 2008, 2009 respectiv 2010 în conformitate cu prevederile Legii Contabilităţii nr.
82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, planului de conturi aplicabil
instituţiilor de credit aprobat prin Ordinul BNR nr 13/2008, cu modificările şi completările
ulterioare, respectiv Ordonanţa de urgenţă nr 99 din 6 dec 2006 referitoare la instituţiile de credit
şi adecvarea capitalului cu modificările şi completările ulterioare.
10Păvăloaia, Willi,Păvăloaia, Daniel. Diagnosticul şi evaluarea întreprinderii. Iaşi, Editura Tehnopress, 2006, p.182.
Factorii macroeconomici menţionaţi au influenţat negativ evoluţia financiară a băncii,
aceasta focusându-se pe menţinerea stabilităţii economico-financiare.În aceste condiţii, banca a
fost nevoită să-şi adapteze strategiile la un mediu economic aflat în declin.
Evoluţia principalelor poziţii bilanţiere pe parcursul celor 3 ani analizaţi este următoarea:
a) Activul bilanţier
Tabel nr.3:Situaţia comparativă a principalelor elemente de activ(mil lei)
Activ 2008 2009 2010 2009/2008 2010/2009
Creanţe asupra clientelei 1337 1223 957 -9% -22%
Casa, disponibilităţi la băncile
centrale
610 819 499 34% -39%
Active imobilizate 120 147 163 23% 11%
Creanţe asupra instituţiilor de credit 79 17 80 -78% 371%
Alte active(inclusiv titluri de stat) 142 1395 1234 882% -12%
TOTAL 2288 3601 2933 57,4% -18,6%
Sursa: Rapoartele anuale ale BC Carpatica şi calcule proprii
Potrivit acestor date, se poate observa că totalul activelor bilanţiere a crescut în anul 2009
cu 57,4% faţă de perioada precedentă. În anul 2010 însă, s-a înregistrat o scădere a activelor cu
18,6% faţă de anul 2009.
Creanţele asupra clientelei au înregistrat o scădere constantă pe parcursul celor 3 ani, de
9% şi respectiv 22%. Ponderea acestora în totalul operaţiunilor bancare reflectate în bilanţ a
scăzut semnificativ, de la 58% în anul 2008, la 33% la sfârşitul anului 2010. Această situaţie
poate fi explicată de regresul activităţii de creditare, ca urmare a impactului crizei
economice,manifestat printr-o scădere a veniturilor agenţilor economici şi a diminuării
veniturilor bugetarilor.
Casa şi disponibilităţile la băncile centrale au înregistrat o creştere pe parcursul anului
2009 de 34%, deţinând o pondere de 23% din totalul activelor. La sfârşitul anului 2010, s-a
manifestat o scădere considerabilă a acestora de 39%, ponderea lor ajungând la 17% în bilanţ.
Rezerva minimă obligatorie la BNR deţine ponderea cea mai importantă din acest post bilanţier.
Activele imobilizate au înregistrat creşteri de-a lungul celor 3 ani analizaţi, ajungând în
anul 2010 la o valoare de 163 mil lei, adică o pondere de 6% din totalul activelor.
Postul Alte active a înregistrat o creştere de 882% faţă de anul 2008. Această creştere s-a
datorat, conform raportului anual din anul 2009, achiziţiei de instrumente financiare emise de
stat, cu venit fix, şi a investiţiei în obligaţiuni corporative în scopul diversificării portofoliului
băncii. Pe parcursul anului 2010, acest post a înregistrat o scădere de 12%,ca efect al scăderii
deţinerii de obligaţiuni de stat cu dobândă, obligaţiunilor benchmark şi a certificatelor de
trezorerie cu discount. Ponderea acestora în activul bilanţier este de 42% în anul 2010.
Creanţe asupra clientelei
Casa, disponibilităţi la băncile centrale
Active imobilizate Creanţe asupra instituţiilor de
credit
Alte active0
200400600800
1000120014001600
Evoluţia activului bilanţier
2008
2009
2010
mil lei
Figura nr.7: Evoluţia activului bilanţier
Sursa: Prelucrare după rapoartele anuale Carpatica
b) Pasivul bilanţier
Tabel nr.4: Situaţia comparativă a principalelor elemente de pasiv (mil lei)
Pasiv 2008 2009 2010 2009/2008 2010/2009
Datorii privind clientela 1799 2274 2404 26,4% 5,7%
Datorii privind instituţiile de credit 163 985 243 504% -75,3%
Capital propriu 238 279 237 17,2% -15,1%
Alte pasive 59 63 49 6,8% -22,2%
Datorii constituite prin titluri 29 0 0 -100% 0%
TOTAL 2288 3601 2933 57,4% -18,6%
Sursa: Rapoartele anuale ale BC Carpatica şi calcule proprii
Datoriile privind clientela au înregistrat un trend ascendent pe parcursul celor trei ani, din
2008 până în 2010 crescând cu 33,6% şi atingând, la 31 dec 2010, o pondere de 82% din totalul
pasivului bilanţier. Această situaţie se datorează creşterii depozitelor la termen, de la 1.152 mil
lei în anul 2008, la 2.054 mil lei la sfârşitul anului 2010.
Datoriile privind instituţiile de credit au înregistrat o creştere substanţială în anul 2009, pe
fondul crizei de lichiditate manifestată pe piaţa interbancară. Astfel, pentru a acoperi nevoia
delichiditate, BC Carpatica a apelat la împrumuturile de tip REPO11, acestea atingând la 31 dec
2009 un sold de 804 mil lei, potrivit raportului administratorilor din 2009. Aceste datorii au
scăzut pe parcursul anului 2010 cu 75,3%, soldul operaţiunilor REPO având o valoare de 88 mil
lei. Pe lângă acest tip de împrumut, datoriile privind instituţiile de credit mai cuprind şi depozite
ale băncilor, sume datorate din operaţiuni cu cecuri sau carduri şi împrumuturi financiare de la
bănci. Ponderea acestui post bilanţier în totalul pasivelor a fost de 7% în anul 2008, 27% în 2009
şi de 8% în 2010.
Creşterea capitalurilor proprii de 17,2% înregistrată în anul 2009 a fost consecinţa
majorării capitalului social cu suma de 28 mil lei, prin aport în numerar, respectiv prin emiterea
unui număr de 280 mil acţiuni cu preţul de 0,1 lei/acţiune. Această majorare a avut drept scop,
potrivit raportului administratorilor băncii, capitalizarea băncii pentru îmbunătăţirea rezistenţei la
şocurile macroeconomice şi susţinerea liniilor de afaceri ale acesteia. La 31 dec 2009, capitalul
social al băncii era de 228 mil lei, faţă de 201 mil lei în anul 2008.
În anul 2010 însă, capitalurile proprii au înregistrat o scădere faţă de anul precedent de
15%, ca urmare a pierderii din acel an.
Tot în anul 2010, au avut loc două majorări de capital social, prin aport în numerar, în
valoare de 86,5 mil lei, soldul ajungând la un nivel de 315 mil lei la sfârşitul anului.În structura
capitalului social, ponderea cea mai mare revine persoanelor fizice (aprox. 80% pe parcursul
celor 3 ani).
Datoriile constituite prin titluri, respectiv obligaţiunile corporative emise de bancă în anul
2006, au fost răscumpărate în anul 2009.
Datorii privind clientela
Datorii privind instituţiile de credit
Capital propriu Alte pasive0
500
1000
1500
2000
2500
3000Evoluţia pasivului bilanţier
2008
2009
2010
mil lei
Figura nr.8: Evoluţia pasivului bilanţier
Sursa: Prelucrare după rapoartele anuale ale BC Carpatica
CAPITOLUL II11Tranzacţii reversibile, având scopul de a injecta lichiditate. BNR cumpără de la instituţiile de credit active eligibile pentru tranzacţionare, instituţiile luându-şi angajamentul de a le răscumpăra la o dată ulterioară, la preţul stabilit la data tranzacţiei.
Analiza indicatorilor de performanţă financiară
1. Definirea conceptului de performanţă
Termenul de performanţă, provenind din limba engleză de la verbul „toperform”12,
presupune un nivel măsurabil al stabilităţii şi eficienţei activităţii bancare (din punct de vedere
decizional, legislativ, concurenţial), fiind adesea asociat cu reuşită, creştere, efort, optimizarea
raportului cost-beneficiu.
Profesorii universitari I.Verboncu şi M.Zalman consideră că, pentru a obţine o imagine cât
mai fidelă asupra performanţelor, măsurarea acestora trebuie să ţină seama de concepte precum
competitivitatea şi avantajul concurenţial. Pe lângă aceste concepte, noţiunea de performanţă
este indisolubil legată de cei de eficienţă şi eficacitate (Figura nr. 9). Astfel, toate aceste
elemente au nevoie de o reevaluare, dacă se doreşte obţinerea de performanţe, la nivel
managerial, economic, financiar.
Figura nr. 9: Interdependenţele dintre performanţe şi avantaj concurenţial;
Sursa: Verboncu, Ion, Zalman, Michael. Management şi performanţe. Bucureşti, Editura
Universitară, 2005, p.63.
De asemenea, performanţa activităţii unei bănci rezidă în modul în care este mobilizat şi
alocat capitalul, în vederea îndeplinirii obiectivelor propuse, profitul având un trend ascendent,
iar riscurile fiind minimizate cât mai mult cu putinţă. De aici rezultă că obiectivul principal al
unei bănci este obţinerea de profit prin îndeplinirea obiectivelor propuse.
Astfel, performanţa poate fi definită drept „nivelul măsurabil de stabilitate al activităţii
unei bănci, caracterizat prin niveluri reduse ale tuturor categoriilor de risc şi o tendinţă generală
de creştere a profiturilor de la o perioadă la alta”13.
12Toperform - executarea unei sarcini. Prin substantivizare, devine „performance”- procesul îndeplinirii sarcinilor;13Rotaru, Constantin. Managementul performanţei bancare. Bucureşti, Editura Expert, 2001, p.53;
Mediul în care o bancă îşi desfăşoară activitatea este unul incert, de unde rezultă că orice
decizie, acţiune, presupune asumarea unui risc. Astfel, relaţia dintre profit şi risc contribuie la
consolidarea unei imagini de ansamblu asupra performanţelor globale ale băncii.
Din Figura nr. 10 rezultă că divizarea celor două elemente- rentabilitatea capitalului şi
variaţia acesteia- stă la baza reprezentării unei imagini a structurii interne din cadrul băncii, cu
privire la riscuri şi beneficii. Nivelul rentabilităţii activelor este influenţat atât de factori
controlabili cât şi de cei necontrolabili (condiţiile economice generale, schimbări în mediul
concurenţial).
Schema reliefează principalele riscuri la care este expusă activitatea unei bănci şi care
influenţează nivelul performanţelor acesteia. Dintre acestea, cele care influenţează direct variaţia
câştigurilor sunt riscul de portofoliu (riscul de creditare, riscul ratei dobânzii şi cel de lichiditate)
şi cel de operare. Băncile care nu reuşesc să se adapteze la fluctuaţiile mediului economic şi care
nu practică un management al riscului performant, nu vor reuşi să-şi menţină un nivel
satisfăcător al performanţelor.
Figura nr.10: Relaţia risc-profit pentru evaluarea performanţei unei bănci;
Sursa: Rădoi, Mădălina-Antoaneta. Gestiune bancară. Bucureşti, Editura Economică,
2009, p.270.
Aşadar, din această perspectivă, performanţa reflectă eficienţa întregii activităţi, sintetizând
influenţa directă sau indirectă a tuturor factorilor controlabili sau necontrolabili, care acţionează
asupra rentabilităţii activităţii. Ea reprezintă factorul determinant al activităţii, care creionează
evoluţia ulterioară şi influenţează poziţia în cadrul sistemului bancar.
În prezent, în condiţiile de instabilitate economică manifestate atât la nivel naţional cât şi la
nivel internaţional, riscurile asumate de către bănci înregistrează nivele mai mari faţă de
perioadele anterioare. Astfel, practicarea unui management activ şi performant, de către
manageri profesionişti, care să facă faţă provocărilor şi să asigure menţinerea pe piaţă prin
asigurarea unui anumit grad de stabilitate, reprezintă premize esenţiale ale activităţii bancare din
perioada actuală.
Figura nr. 11: Condiţionări generale management performant-performanţe în domeniu;
Sursa: :Verboncu, Ion, Zalman, Michael. Management şi performanţe. Bucureşti, Editura
Universitară, 2005, p.66.
Astfel, în vremuri de criză, managementul riscului devine, la nivelul băncilor, un element
important în vederea asigurării unei activităţi performante, comparativ cu perioadele economice
liniştite.
În accepţiunea BC Carpatica, riscul este privit, conform raportului anual din 2008, drept
posibilitatea ca o serie de factori interni sau externi să influenţeze negativ activitatea băncii,
având ca rezultat neîndeplinirea obiectivelor planificate, înregistrarea unor pierderi etc.
Având în vedere activitatea desfăşurată, BC Carpatica derulează procese de administrare,
managementul riscurilor fiind parte integrantă în cadrul proceselor decizionale şi de afaceri.
La nivelul băncii, au fost identificate cinci categorii de riscuri semnificative:
Riscul de credit;
Riscul de piaţă, având drept componente riscul de preţ, riscul valutar şi riscul ratei
dobânzii;
Riscul de lichiditate;
Manageri profesionişti
Management performant
Performanţe manageriale
Performanţe economico - financiare
Riscul operaţional;
Riscul reputaţional.
Având în vedere că pentru bănci riscurile reprezintă pierderi, acestea sunt înregistrate în
contabilitatea bancară într-un mod specific, astfel14: provizioanele sunt constituite de către bancă
pe măsura pierderilor constatate sau posibile; de asemenea, provizioanele se constituie pe fondul
costurilor înregistrate, care, la rândul lor, influenţează rezultatele, diminuându-le (Figura nr. 12).
Venituri nete din dobânzi 69.813 63.048 115.566 -9,69% 83,35%
+Venituri nete din comisioane 69.818 61.445 23.996 -11,99% -60,95%
+Venituri nete din operaţiuni de schimb 36.915 32.558 24.433 -11,80% 24,96%
= Venit net bancar 176.546 157.051 163.995 -11,04% 4,42%
-Cheltuieli generale de exploatare 152.694 139.466 106.895 -8,66% -23,35%
= Rezultatul brut din exploatare 23.852 17.585 57.100 -26,27% 224,71%
-Cheltuieli cu provizioanele 23.071 38.695 211.508 67,72% 446,60%
+Rezultate excepţionale 0 0 0 - -
-Impozit pe profit -20 30 64 - -
=Rezultatul net bancar 801 -21.140 -154.472 - -
Sursa: Rapoartele anuale ale BC Carpatica şi calcule proprii
18Basno, Cezar, Dardac, Nicolae. Op. Cit., p.120.
Pe baza acestui tabel, se poate constata că venitul net bancar a scăzut în anul 2009 faţă de
anul 2008 cu 11,04%. Această situaţie este consecinţa scăderii valorilor tuturor elementelor
componente, respectiv veniturilor nete din dobânzi, comisioane şi operaţiuni de schimb. Din
aceste date, rezultă o activitate comercială afectată de situaţia economică, în primul rând de
temperarea activităţii de creditare şi a scăderii încrederii polulaţiei în sistemul bancar.
Comparativ cu 2009, în anul 2010 venitul net bancar a crescut cu 4,42%, elementele
componente înregistrând, de asemenea, creşteri semnificative. Potrivit Situaţiilor financiare din
anul 2010, la data de 31 decembrie 2010, comisioanele, ca parte integrantă a ratei efective a
dobânzii, în valoare de 27.264.048 lei, nu au mai fost evidenţiate în poziţia Venituri din
comisioane, ci au fost reclasificate la poziţia Dobânzi de primit şi asimilate. Astfel se explică
scăderea cu aproximativ 70% a veniturilor din comisioane, precum şi creşterea cu 83% a
veniturilor din dobânzi.Cu toate acestea, creşterea venitului net bancar în anul 2010, semnifică
îmbunătăţirea activităţii comerciale.
În ceea ce priveşte rezultatul brut al exploatării, cu toate că au scăzut cheltuielile de
exploatare cu 8,66%, scăderea venitului net bancar din anul precedent, a determinat diminuarea
RBE cu 26,27%.
În anul 2010 însă, RBE a înregistrat o creştere substanţială, triplându-şi valoarea din anul
anterior. Această creştere este, în primul rând, efectul creşterii VNB, iar în al doilea rând, al
scăderii cheltuielilor de exploatare cu 23,35%.
Cu toate că RBE a înregistrat valori pozitive pe parcursul celor trei ani, cheltuielile mari cu
provizioanele constituite la nivelul băncii determinate de situaţia economică precară a ţării au
determinat valori negative ale rezultatului net bancar, respectiv banca a înregistrat pierderi
substanţiale (în anii 2009 şi 2010).
2.2 Sistemul ratelor de expresie a performanţelor bancare
Pentru determinarea indicatorilor de performanţă utilizând o astfel de exprimare, au fost
identificate patru categorii de rate, după cum urmează ( Basno, C., Dardac, N. 2000):
Rate de profitabilitate;
Rate de exploatare;
Rate de structură;
Rate de gestiune.
a) Principalii indicatori de performanţă, calculaţi sub forma ratelor de profitabilitate sunt
rentabilitatea economică, rentabilitatea financiară şi marja netă din dobânzi.
Rata rentabilităţii economice, respectiv ROA (ReturntoAssets), este definită prin raportul
dintre profitul net şi activele totale bancare. Mai este denumită şi profitul la active.
ROA =Profit netActive totale bancare
* 100
Această rată reprezintă o imagine de ansamblu a profitabilităţii unei bănci, respectiv a
rentabilităţii activelor bancare, adică, într-o exprimare mai precisă, la câte utilizări ale activelor a
fost înregistrat profit net. ROA „măsoară efectul capacităţii manageriale de a utiliza resursele
financiare şi reale ale societăţii bancare pentru a genera profit”19, fiind o expresie fidelă a
eficienţei activităţii, ce exprimă în mod direct rezultatul de îmbunătăţire a activelor, raportat la
un volum de resurse date.
Dimensiunea acestei rate se situează, de obicei, între 0,5% - 1,6%. S-a constatat că ROA
înregistrează valori mai mici, de regulă subunitare, în cazul băncilor de dimensiuni mari şi foarte
mari. În cazul băncilor de talie mică şi medie, ROA înregistrează valori supraunitare.
În ceea ce priveşte evoluţia acestui indicator, un trend ascendent poate semnifica atât
înregistrarea unor rezultate pozitive, cât şi asumarea unor riscuri mari, de forma unor politici
agresive de plasamente.
Pe de altă parte, un trend descrescăror trage un semnal de alarmă, în sensul că banca se
confruntă cu dificultăţi, înregistrează rezultate negative, având probleme în ceea ce priveşte
realizarea veniturilor.
Pe parcursul celor trei ani analizaţi, rentabilitatea economică a BC Carpatica a obţinut
următoarele valori:
ROA 2008 =801.9222.287.695.364
lei *100 = 0,04%
ROA 2009 =-21.140.2143.600.839.886
lei*100 = - 0,58%
ROA 2010 =-154.472.7082.933.211.701
lei*100= -5,27%
Se poate observa că rata rentabilităţii economice a înregistrat un trend descrescător pe
parcursul celor trei ani. Rezultă că banca se află în dificultate, a înregistrat pierderi doi ani
consecutiv, nereuşind să realizeze venituri considerabile care să acopere cheltuielile.
Scăderea considerabilă a rentabilităţii economice în anul 2010 a fost determinată de
pierderea de 154,5 mil lei şi de scăderea cu 19% a activului bilanţier.
Cu alte cuvinte, la 100 de lei active bilanţiere, BC Carpatica obţine în anul 2008 un profit
de 0,04 lei. Pe de altă parte, în anii următori, la 100 lei active, banca pierde 0,58 lei în 2009,
respectiv 5,27 lei în 2010.
19Rotaru, Constantin. Op.cit., p.96;
Rentabilitatea financiară, respectiv ROE (ReturntoEquity)este definită prin raportul dintre
profitul net şi capitalurile proprii ale băncii. Mai este denumită şi profitul la capital sau
„rentabilitatea acţionarilor”.
ROE = Profit netCapital
* 100
Această rată reprezintă o expresie a profitului bancar din perspectiva acţionarilor, care
„măsoară rezultatele managementului bancar în ansamblul său şi oferă o imagine asupra modului
de folosire a capitalurilor aduse de acţionari, efectul angajării lor în activitatea băncii”20.
ROE este considerat, în literatura de specialitate, drept cel mai important indicator al
performanţelor unei societăţi bancare, fiind o expresie a profitului net, în raport cu capitalul
societăţii, mai exact, profitul net pe care îl aduce o unitate monetară de capital.
Valorile acestui indicator se situează, de regulă, între 10% şi 30%. Cu privire la evoluţia
acestuia de la o perioadă la alta, un trend în creştere poate fi înregistrat în cazul băncilor care
apelează la împrumuturi pentru susţinerea activelor.
De asemenea, o valoare mare poate indica un capital mic, necorespunzător, ceea ce duce la
creşterea gradului de vulnerabilitate în faţa riscului de capital21.
Evoluţia ratei rentabilităţii financiare la BC Carpatica, pe parcursul anilor luaţi în
considerare, este urmatoarea:
ROE 2008 = 801.922237.976.717
lei * 100 = 0,34%
ROE 2009 =-21.140.214279.357.366
lei * 100 = -7,57%
ROE 2010 = -154.472.708237.159.494
lei * 100 = -65,13%
În urma calculării acestei rate, se poate observa cu uşurinţă că aceasta nu se încadrează
între limitele normale, ba chiar cu mult sub acestea. De asemenea, rezultatele negative ale
exerciţiilor financiare din anii 2009 şi 2010 au determinat o valoare negativă a ratei, ceea ce
înseamnă că, în această perioadă, capitalul nu a fost investit într-un mod care să asigure
profitabilitatea băncii.
20Rotaru, Constantin. Op.cit., p.95;21Riscul de capital(de solvabilitate) este riscul de a nu dispune de fonduri proprii suficiente pentru acoperirea pierderilor. Situaţia aceasta apare în momentul în carebanca îşi asumă riscuri prea mari în comparaţie cu dimensiunile capitalului propriu.
Valoarea negativă foarte ridicată din anul 2010 este rezultatul pierderii foarte mari datorate
creşterii provizioanelor pentru creditele neperformante, dar şi a scăderii capitalurilor proprii cu
15% faţă de anul precedent.
Într-o exprimare mai concretă, la 100 de lei investiţi în societate, acţionarii au un câştig, în
anul 2008, de 0,34 de lei. De asemenea, în anii următori, la 100 de lei investiţi, pierd 7,57 lei,
respectiv 65,13 lei.
Din perspectiva acţionarilor, situaţia băncii nu le oferă valorificarea investiţiilor, ba mai
mult, aceştia trebuie să facă noi infuzii de capital.
Şi la nivelul sistemului bancar situaţia indicatorilor de profitabilitate a înregistrat valori
descrescătoare în urma resimţirii efectelor crizei economice, respectiv a temperării activităţii de
creditare şi a creşterii volumului creditelor neperformante. În aceste condiţii, anul 2010 s-a
încheiat cu o pierdere de 305 mil.lei, ceea ce a determinat valori negative ale indicatorilor de
profitabilitate, ROA şi ROE (-0,16, respectiv -1,73).
2008 2009 2010
ROA BCC
0.04000000000000
01
-0.58000000000000
1
-5.27
ROA sistem bancar
1.56 0.25 -0.16
-7-5-3-113579
ROA
2008 2009 2010
ROE BCC
0.34 -7.57 -65.13
ROE sistem bancar
17.04 2.89 -1.73-70
-50
-30
-10
10
30
ROE
Figura nr.14: Evoluţia indicatorilor de profitabilitate ROA şi ROE ( situaţie comparativă
BCC şi sistemul bancar naţional)
Sursa: Prelucrare după rapoartele anuale ale BNR şi calcule proprii
Marja netă din dobânzi, respectiv NIM (Net InterestMargin), reprezintă raportul dintre
veniturile nete din dobânzi şi activele valorificabile medii.
NIM =Venituri din dobânzi-Cheltuieli cu dobâzileActive valorificabile medii
* 100
Veniturile nete din dobânzi reprezintă diferenţa dintre veniturile din dobânzi şi cheltuielile
cu dobânzile. Activele valorificabile mai sunt denumite şi active purtătoare de dobândă, adică
toate acele elemente de activ care contribuie direct la realizarea veniturilor băncii. Sunt formate
din portofoliu de titluri de stat, plasamente interbancare, portofoliul de credite. De asemenea,
valoarea acestora mai poate fi determinată şi prin scăderea din activul total a activelor
nevalorificabile, respectiv a sumei dintre: casa, disponibilităţi la băncile centrale, mijloace fixe,
obiecte de inventar, decontări şi debitori şi alte active.
De regulă, NIM înregistrează valori cuprinse între 3% şi 10%. În cazul băncilor mari, din
cauza costurilor ridicate ale fondurilor, se observă o scădere a acestui indicator.
Evoluţia acestei marje în sens ascendent este consecinţa fie a unui management performant
al activelor şi datoriilor, deci a unei activităţi profitabile, fie a unui venit mare din dobânzi
rezultat pe seama creşterii activităţii de creditare. În acest ultim caz, este posibil ca banca să îşi fi
extins în mod necontrolat activitatea de creditare, sau să se fi angajat în activităţi riscante.
Un trend descendent este întâlnit fie în cazul „unei mari dependenţe de dobânzi pe termen
scurt şi pasive volatile”22, respectiv a cheltuielilor mari cu dobânzile, fie este expresia unei
atitudini prudente a băncii, care se materializează în venituri din dobânzi mai mici.
La BC Carpatica, pe parcursul celor trei ani, valorile înregistrate de către marja netă din
dobânzi23sunt următoarele:
NIM 2008 =205.176.350-135.363.6001.555.062.107
lei *100 =69.812.7501.555.062.107
lei *100= 4,5%
NIM2009 = 309.023.216-254.975.0412.592.770.392
lei *100 = 54.048.1752.592.770.392
lei *100=2,08%
NIM 2010 =279.379.964-163.814.0582.232.484.140
lei *100 =115.565.9062.232.484.140
lei *100=5,18%
Conform acestor calcule, se poate constata că, exceptând anul 2009, valorile acestui
indicator sunt comparabile cu nivelurile considerate normale, respectiv valori cuprinse între 3%
şi 10%. Scăderea NIM în anul 2009 a fost consecinţa scăderii veniturilor din dobânzi cu 22,6%,
ca urmare a unei atitudini prudente în ceea ce priveşte activitatea de creditare din timpul crizei
economice şi a creşterii volumului activelor valorificabile.
22Basno, Cezar, Dardac, Nicolae. Op cit., p,127;23Activele valorificabile, necesare calculării marjei nete din dobânzi, au fost obţinute prin diferenţa dintre activul total bilanţier şi următoarele active nevalorificabile: casa, disponibilităţi la băncile centrale, imobilizări necorporale, imobilizări corporale, alte active, capital subscris nevărsat şi cheltuieli înregistrate în avans.
În anul 2010 a fost înregistrată cea mai mare valoare a indicatorului, respectiv 5,18%, ca
urmare a dublării veniturilor din dobânzi.
În cadrul activelor valorificabile, ponderea cea mai mare este înregistrată de creanţele
asupra clientelei (aproximativ 50%), iar cea mai mică pondere de către participaţiile deţinute de
bancă (aproximativ 0,3%).
Pentru a reda o imagine cât mai fidelă şi completă a activităţii societăţii bancare, pe lângă
aceste trei rate, se mai întâlnesc, în literatura de specialitate, o serie de indicatori de
profitabilitate precum: multiplicatorul capitalului, rata profitului şi gradul de utilizare a
activelor24.
Multiplicatorul capitalului, respectiv EM (EquityMultiplier) se calculează ca raport între
activele totale ale băncii şi capitalurile proprii. Mai poartă denumirea de efect de pârghie/levier.
EM = ActiveCapital
Acest indicator este unul de structură şi „măsoară gradul în care atragerea şi utilizarea de
noi resurse conduce la o creştere a rentabilităţii capitalului”25, adică de câte ori îşi multiplică
banca, prin atragerea de resurse, capitalul investit.
Acest indicator se modifică direct proporţional cu ponderea capitalului în totalul activelor
bancare şi invers proporţional cu ponderea capitalului în totalul pasivelor bancare. „Cu cât
ponderea capitalului este mai mare, cu atât banca se bazează mai puţin pe resurse atrase şi, astfel,
riscul băncii este mai mic”26. Dacă ponderea capitalului este mai mică, acest lucru semnifică atât
un risc bancar mai mare, cât şi un efect de pârghie mai mare.
Băncile mari înregistrează un nivel mai mare al efectului de pârghie (>20%), iar băncile de
dimensiuni mici o valoare situată între 10% şi 20%.
Se poate observa că între cei trei indicatori prezentaţi (ROA, ROE, EM) există o anumită
corespondenţă. Astfel, efectul de pârghie poate fi determinat de raportul dintre ROE şi ROA.
Ba mai mult, în momentul în care se conosc valorile a doi dintre aceşti indicatori, se poate
afla valoarea celui de-al treilea.
În ceea ce priveşte evoluţia acestuia la BC Carpatica, valorile obţinute sunt următoarele: