Page 1
UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI GESTIUNEA AFACERILOR
LUCRARE DE LICENŢĂ
ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARA LA
S.C. ANTREPRIZA MONTAJ INSTALAŢII
S.A.
Coordonator ştiinţific:
Lect.univ.Dr. Monica Achim
Absolvent:
Mădălina-Gabriela TĂMAȘ
CLUJ-NAPOCA
2011
Page 2
1
CUPRINS
INTRODUCERE ........................................................................................................... 5
MOTIVAŢIA, IMPORTANŢA ŞI METODOLOGIA CERCETĂRILOR .................. 6
CAPITOLUL 1 .............................................................................................................. 7
PREZENTAREA GENERALĂ A S.C. ANTREPRIZA MONTAJ
INSTALAȚII S.A .......................................................................................................... 7
1.1. Scurt istoric și obiectul de activitate ................................................................... 7
1.2 Structura capitalului social ................................................................................ 11
1.3 Categoria de mărime .......................................................................................... 12
1.4 Principalii clienți ................................................................................................ 12
1.5 Poziția pe piață și principalii concurenți ........................................................... 13
1.6 Conducerea și personalul societății .................................................................... 14
CAPITOLUL 2 ............................................................................................................ 17
ANALIZA STĂRII ECONOMICE A FIRMEI S.C. ANTREPRIZA MONTAJ
INSTALAȚII S.A. ....................................................................................................... 17
2.1 Analiza asigurării și eficienței utilizării resurselor ........................................... 17
2.1.1 Analiza asigurării și eficienței utilizării resurselor umane ......................... 17
2.1.2 Analiza asigurării și eficienței utilizării resurselor tehnice ......................... 28
2.1.3 Analiza resurselor materiale ....................................................................... 34
CAPITOLUL 3 ............................................................................................................ 40
ANALIZA STĂRII FINANCIARE LA S.C.ANTREPRIZA MONTAJ INSTALAȚII
S.A. .............................................................................................................................. 40
3.1 Analiza evoluției poziției financiare .................................................................. 40
3.1.1 Analiza evoluției activelor .......................................................................... 41
3.1.2 Analiza evoluției datoriilor ........................................................................ 52
3.1.3. Analiza evoluției capitalurilor proprii ....................................................... 56
3.2 Analiza structurii poziției financiare ................................................................. 58
3.2.1 Analiza structurii activelor .......................................................................... 58
3.2.2 Analiza structurii pasivelor (datorii / capitaluri proprii) ............................. 61
Page 3
2
3.3 Analiza echilibrului poziției financiare .............................................................. 64
3.3.1. Lichiditatea ................................................................................................ 64
3.3.2. Solvabilitatea .............................................................................................. 66
3.3.3 Ratele de dependenţă financiară ................................................................. 66
3.3.4. Rata de acoperire a dobânzilor ................................................................... 68
3.3.5. Analiza capitalului de lucru ....................................................................... 68
3.3.6 Analiza gestiunii resurselor controlate ........................................................ 68
3.4 Analiza performanțelor financiare ..................................................................... 72
3.4.1. Analiza pe nivele a performanțelor financiare ........................................... 72
3.4.2. Analiza evoluției performanțelor financiare .............................................. 75
3.4.3. Analiza structurii performanțelor financiare .............................................. 76
3.4.4. Analiza performanțelor financiare pe baza ratelor de profitabilitate ......... 79
3.6 Analiza riscurilor ............................................................................................... 83
CONCLUZII ȘI PROPUNERI .................................................................................... 84
BIBLIOGRAFIE .......................................................................................................... 86
ANEXE ........................................................................................................................ 87
Page 4
3
LISTA GRAFICELOR ŞI TABELELOR
GRAFICE:
Grafic 1: Ponderea principalilor clienți în totalul vânzărilor ....................................... 12
Grafic 2: Personalul S.C. AMI S.A. conform studiilor absolvite ................................ 15
Grafic 3: Structura personalului ................................................................................... 20
Grafic 4: Evoluția cifrei de afaceri nete, a numărului de personal, și a productivității
muncii .......................................................................................................................... 22
Grafic 5: Structura personalului S.C. AMI S.A. în funcție de calificare ..................... 24
Grafic 6: Fluctuația personalului ................................................................................. 26
Grafic 7: Strcutura imobilizărilor corporale ................................................................ 30
Grafic 8: Gradul de uzură a imobilizărilor corporale ................................................... 32
Grafic 9: Gradul de valorificare a resurselor materiale ............................................... 37
Grafic 10: Necesarul relativ de materiale ................................................................... 38
Grafic 11: Evoluţia activelor în perioada 2005-2009 .................................................. 41
Grafic 12: Analiza evoluției activelor imobilizate în perioada 2005-2009 .................. 41
Grafic 13: Analiza evoluţiei activelor circulante în perioada 2005-2009 .................... 44
Grafic 14: Analiza evoluţiei datoriilor ......................................................................... 53
Grafic 15: Analiza evoluţiei capitalurilor proprii ........................................................ 56
Grafic 16: Analiza structurii activelor ......................................................................... 58
Grafic 17: Analiza structurii pasivelor ......................................................................... 61
Grafic 18: Lichiditatea entităţii .................................................................................... 64
Grafic 19: Ratele de dependență financiară ................................................................. 66
Grafic 20: Analiza gestiunii resurselor controlate ....................................................... 69
Grafic 21: Analiza evoluţiei elementelor din contul de profit si pierdere ................... 75
Grafic 22: Analiza ratelor de profitabilitate comercială ............................................ 80
Grafic 23: Analiza ratelor de rentabilitate financiară ................................................ 81
Grafic 24: Analiza ratelor de rentabilitate economică ............................................... 82
Grafic 25: Analiza riscului conform modelelor Altman şi Canon-Holder ................. 83
Page 5
4
TABELE:
Tabel 1: Membrii Consiliului de Administrație ........................................................... 14
Tabel 2: Personalul S.C. AMI S.A. conform pregătirii profesionale ........................... 16
Tabel 3: Structura personalului pe categorii de personal (număr) ............................... 18
Tabel 4: Structura personalului pe categorii de personal (pondere) ............................ 19
Tabel 5: Indicatorii productivității muncii ................................................................... 21
Tabel 6: Analiza evolutivă a productivităţii muncii .................................................... 21
Tabel 7: Calificarea personalului ................................................................................. 24
Tabel 8: Fluctuația personalului ................................................................................... 26
Tabel 9: Indicatorii analizei utilizării intensive a personalului .................................... 27
Tabel 10: Imobilizări corporale aflate în proprietatea S.C AMI S.A. .......................... 29
Tabel 11: Analiza evoluției imobilizărilor corporale ................................................... 29
Tabel 12: Structura imobilizărilor corporale ................................................................ 30
Tabel 13: Gradul de uzură a imobilizărilor corporale .................................................. 31
Tabel 14: Gradul de retehnologizare ............................................................................ 32
Tabel 15: Utilizarea imobilizărilor corporale .............................................................. 33
Tabel 16: Analiza stocurilor de materii prime și materiale ......................................... 35
Tabel 17: Evoluția stocurilor de materii prime și materiale ........................................ 35
Tabel 18: Gradul de valorificare a resurselor materiale ............................................... 36
Tabel 19: Evoluția gradului de valorificare a resurselor materiale .............................. 37
Tabel 20: Necesarul relativ de materiale ..................................................................... 38
Tabel 21: Evoluția necesarului relativ de materiale ..................................................... 38
Page 6
5
INTRODUCERE
Analiza economică și financiară reprezintă un proces complex de cunoaştere a stării
economico-financiare a unui agent economic, a unei ramuri sau a economiei naţionale
în ansamblul ei, în condiţii concrete de loc şi timp, folosind metode adecvate şi
indicatori specifici în vederea individualizării şi dimensionării factorilor şi cauzelor cu
acţiune pozitivă sau negativă, care au determinat o anumită condiţie economico-
financiară, precum şi reglarea prin decizii tactice şi strategice a echilibrului dintre
lichiditatea activelor şi exigibilitatea elementelor de pasiv, a echilibrului funcţional
dintre nevoile curente şi resursele implicate, precum şi a corelaţiei globale a costului
resurselor cu randamentul întrebuinţărilor.
Așadar în prima parte a lucrării am ales sa realizez o scurtă prezentare a societății
comerciale S.C.Antrepriza Montaj Instalații S.A, făcând referiri la un scurt istoric al
firmei în care am prezentat modul de formare al acesteia, de asemenea am descris
obiectul de activitate al acesteia, am prezentat structura capitalului social și categoria
de mărime a entității, am evidențiat clienții firmei și concurenții și aspecte legate de
poziția firmei pe piața construcțiilor și conducerea acesteia.
În al doilea capitol am realizat prezentarea stării economice a societății, în care am
efectuat în primul rând analiza resurselor umane care are o importanță deosebită
deoarece factorul uman reprezintă forța motrice, factorul cheie care pune în mișcare și
mobilizează toate celelalte resurse de la nivelul entității. În al doilea rând am efectuat
analiza asigurării și eficienței resurselor tehnice de la nivelul entității după care am
analizat resursele de materii prime și materiale.
În al treilea capitol am realizat prezentarea stării financiare a societății. Un prim pas a
fost acela de a analiza poziția financiara a firmei în cadrul căreia am pus în evidență
evoluția și mutațiile structurale produse în cadrul structurilor poziției financiare,
respectiv active, datorii, și capitaluri proprii. Am analizat apoi echilibrul poziției
financiare a societății pe cele trei nivele: analiza lichidității și solvabilității, analiza
capitalului de lucru, analiza resurselor gestionate, iar în ultima parte am analizat
performanțele financiare prin prisma performanțelor generate pe cele trei nivele de
activitate și riscul de faliment.
Page 7
6
MOTIVAŢIA, IMPORTANŢA ŞI METODOLOGIA
CERCETĂRILOR
Analiza economic-financiară studiază sub toate aspectele rezultatele economice, în
scopul punerii în valoare a tuturor cauzelor și factorilor care au determinat o anumită
evoluție a fenomenelor sau proceselor economice. În scopul cunoașterii științifice a
mecanismului care generează, întreține și dinamizează fenomenele din mediul
economic, analiza economică procedează la descompunerea fenomenelor sau
proceselor în părțile lor componente, stabilirea legăturilor dintre componente și
studierea amănunțită a fiecărui aspect și a fiecărei corelații în parte.
Obiectivul central ale analizei economico-financiare îl reprezintă sporirea eficienței
întregii activități a societăților comerciale. Acest obiectiv se realizează prin
cunoașterea postfaptică, curentă și previzională a evoluției sistemului cibernetic al
firmei, a rezervelor sale interne, precum și a cauzelor care determină apariția și
amplificarea acestora. În acest sens, analiza factorială a cifrei de afaceri, a producției
exercițiului, a productivității muncii, a costurilor și a profitabilității, permite
evidențierea, evaluarea și valorificarea rezervelor privind creșterea eficienței
economice, direcționează eforturile firmei spre domenii nevalorificate suficient, oferă
soluții referitoare la menținerea în afaceri a firmelor.
Scopul analizei economico-financiare este de cunoașere a esenței fenomenelor și
proceselor ce se derulează în mediul microeconomic, în scopul descoperirii legităților
care guvernează portofoliul de afaceri al societăților comerciale.
În ceea ce priveşte metodologia cercetării am abordat atât o modalitate teoretică de
prezentare a subiectelor dezvoltate pe parcursul lucrării prin consultarea cărţilor de
specialitate, dar mai ales o modalitate practică de prezentare a acestora, întrucât
lucrarea mea de licenţă se bazează în mare parte pe cercetarea unor aspecte practice,
iar acestea, impreună, au constituit fundamentul pentru studiul întreprins asupra
analizei economico-financiare a societății comerciale Antrepriza Montaj Instalații.
Page 8
7
CAPITOLUL 1
PREZENTAREA GENERALĂ A S.C. ANTREPRIZA MONTAJ
INSTALAȚII S.A
1.1. Scurt istoric și obiectul de activitate
Societatea comercială Antrepriza Montaj Instalații S.A. este o societate privată pe
acțiuni, cu capital privatizat, înființată în 1 aprilie 1991 și s-a constituit din fosta
Antrepriza Montaj Instalații ce făcea parte din Trustul de Construcții Maramureș (în
prezent S.C. AGECOM S.A.), înființat în anul 1953. S.C. Antrepriza Montaj Instalații
S.A. proiectează, execută și comercializează lucrări din domeniul construcțiilor în
condiții de eficiență ridicată.
Societatea s-a privatizat prin metoda MEBO (Management Employee Buyouts) în
decembrie 1994, prin cumpărarea patrimoniului numai de către salariații societății.
S.C Antrepriza Montaj Instalații are ca obiect principal de activitate execuția de
lucrări de montaj instalații interioare și exterioare de toate tipurile, stații de reglare gaz
și prefabricate pentru toate tipurile de instalații. Societatea are o experiență în
domeniul instalațiilor de peste 30 de ani cu un persoanal în jur de 200 persoane
angajați, organizați în echipe specializate.
Profilul de bază este activitatea de construcții-montaj, având ca obiect de activitate
următoarele lucrări:
Construcții și instalații
Construcții civile și industriale
Eurohotel Baia Mare
Page 9
8
Sediu Selmont Baia Mare
Romstal Baia Mare
Show-Room Dacia Service Sighetu Marmaţiei
Sediu Pașapoarte Prefectura Maramureş
Page 10
9
Hale de producție
Tipografia Marinex Baia Mare
Instalații termice, sanitare, electrice și climatizare
La sediile: Raiffesen Bank Baia Mare, Banc Post, BRD Baia Mare
Confecții metalice industriale
S.C.AMI S.A. execută confecţii metalice mijlocii şi grele pentru construcţii de hale
industriale, depozite sau construcţii civile cum sunt: stâlpi, pane, ferme, buncăre,
silozuri, rezervoare, platforme, scări, luminatoare.
Conducte de transport gaze naturale
Conducte de transport de înaltă presiune
Page 11
10
Conducte de transport de medie și de joasă presiune.
Stații de reglare și măsură gaze naturale
Alimentări cu apă, rețele de canalizare
Rețele electrice și de telecomunicații
Stații de distribuție carburanți
Datorită profilului societății adică lucrări de construcții, în perioada rece activitatea se
desfășoară cu întreruperi mari sau chiar se oprește, iar pentru justificarea cheltuielilor
materiale și salariale efectuate pana la acel moment și nefacturate, datorită
nerealizărilor stadiilor fizice de predare a lucrărilor, societatea apelează la
înregistrarea în contabilitate a producției neterminate, producției în curs de execuție,
care se adună la indicatorul producției de bază sau în limbaj bilanțier la venituri din
exploatare.
Societatea comercială A.M.I S.A are ca obiect secundar de activitate comerțul cu
amănuntul al instalațiilor sanitare, instalațiilor electrice și matrialelor de construcții.
Page 12
11
Pentru desfășurarea activității preconizate, societatea a închiriat și a amenajat spațiul
comercial din Baia Mare str.Olarilor nr.61, ca magazin de desfacere cu amănuntul.
Dintre cele mai importante lucrări realizate în ultimii ani se evidențiază:
Magistrala Gaz Negrești – Sighet;
Hotel Infomara;
Hotel + restaurant Selmont;
Fabrica de mobilă Italsofa;
Modernizări rețele telefonice și electrice.
Plecând de la aspectele care caracterizează firma, în special capacitatea demonstrată
de conducere, de a rezolva dificilele probleme cu care s-au confruntat și având în
vedere factorii externi care influențează în mod continuu managementul firmei,
creșterile de prețuri la materii prime și materiale, energie, combustibil, principalele
obiective aflate în atenția conducătorilor sunt:
Restructurarea activității productive în sensul redimensionării activității de
montaj-instalații, respectiv dezvoltarea unor astfel de activități productive care
să permită redirijarea treptată a actualei forțe de muncă înspre realizarea unor
noi produse solicitate de piață;
În dezvoltarea și diversificarea activității productive se are în vedere crearea
unor noi capacități de producție prin efort investițional propriu cât și prin
înființarea de joint-ventures1 cu partenerii străini;
Societatea a demarat acțiuni care vizează realizarea unor instalații de zincare-
cromare, producerea de cazane de încălzire pe lemne și gaz, realizarea unor
subproduse din PVC, din beton.
1.2 Structura capitalului social
Capitalul social subscris și vărsat al societății la sfârșitul anului 2009 este 1.060.510
lei, împărțit la un număr de 9641 acțiuni, cu o valoare nominală de 110 lei. Acțiunile
au fost emise la înființare nemaiavând loc emiterea de alte acțiuni sau obligații. Este
înregistrată la Oficiul Registrul Comerțului și autoritățile județului Maramureș sub
1 Joint Venture este o metodă de penetrare a unei piețe străine în care firma colaborează cu o companie
locală sub forma unui parteneriat, cu scopul producerii și promovării unui produs pe piața respectivă.
Page 13
12
număr J 24/ 164 /1991, având Codul de Identificare fiscală, cu atribut „RO”- (ca
plătitor de TVA) - RO 2196150. Sediul social al societății este în Baia Mare str. Aleea
Electrolizei nr.1, județ Maramureș.
1.3 Categoria de mărime
S.C.Antrepriza Montaj Instalații S.A. se încadrează la categoria „entități mari” având
în prezent un număr de 220 angajați, un volum al activelor peste 3.650.000 euro și o
cifră de afaceri netă peste 7.300.000 euro.
1.4 Principalii clienți
Întreaga activitate a societății se realizează pe piața internă. Principalul beneficiar al
societății este Societatea Națională de distribuție a Gazului Mediaș (ROMGAZ),
pentru care s-au construit și se construiesc principale magistrale pentru distribuirea
gazului metan în nordul Transilvaniei.
Alți beneficiari ai societății sunt:
RENEL
ROMTELECOM
CONSILII LOCALE ȘI JUDEȚENE
În graficul de mai jos am redat ponderea principalilor clienți în totalul vânzărilor:
Grafic 1: Ponderea principalilor clienți în totalul vânzărilor
Sursa: Proiecția autorului
72%
12%
8%8%
ROMGAZ
RENEL
ROMTELECOM
Page 14
13
Ofertele făcute sunt în baza unor devize antecalculate, făcute exclusiv pe calculator,
de la proiectare până la lansare. Prețul materialelor este cel de la furnizor la care se
adaugă cheltuieli de transport, manipulare, depozitare, plus cota de 10% menită să
acopere unele cheltuieli inerente sau neașteptate, dar și profit. În devize se trec
cheltuielie materiale, modificate tot timpul în funcție de prețurile de procurare al
acestora, salariile plus cheltuielile aferente acestora, cheltuielile cu utilajele care au o
pondere însemnată și o cotă de cheltuieli indirecte, stabilită de comun acord cu
beneficiarii. La acestea se adaugă profitul estimat și TVA, rezultând valoarea de deviz
a ofertei de preț pe care societatea o efectuează clienților.
1.5 Poziția pe piață și principalii concurenți
Pornind de la un anunț din presa locală în 1 iunie 2010, conform datelor furnizate de
Registrul Comerțului, în Maramureș au fost înființate, în primele 4 luni ale anului,
prin înmatriculare 437 firme noi, din care 43 fac parte din domeniul construcțiilor.
Aceste firme lucrează în diverse domenii de construcții, cum ar fi: construcții civile,
construcții industriale, drumuri și alte căi de acces, instalații de apă, canalizări, gaz,
energie electrică și alte rețele.
Având în vedere faptul că nu există forțe de muncă pregătite la un nivel calitativ, care
să corespundă pretențiilor beneficiarilor, rezultă că bătălia pentru achiziționarea de
lucrări mai ales în valori mai mari s-a dat, se dă și se va da în principal între firmele
mijlocii și mari, specializate pe genurile de lucrări enumerate mai sus.
Deoarece segmentul de piață s-a îngustat, iar investițiile guvernamentale au devenit
tot mai greu accesibile, concurența construcțiilor a devenit tot mai agresivă, astfel
S.C. Antrepriza Montaj Instalații S.A. duce o luptă continuă în primul rând pentru
câștigarea a cât mai multor licitații care să conducă la o valorificare cât mai aproape
de capacitatea de producție pe care o are. Astfel pe piața maramureșană și în județele
limitrofe are adversari redutabili cum ar fi: S.C. IMI S.A. , S.C. INTRACOM S.A.,
S.C. INSERV S.A., S.C. CIMP S.A., firme puternice care au reușit să se impună prin
realizarea unor lucrări mari de un înalt profesionalism, iar pe lângă acestea există și
firme medii ca și capacitate, dar foarte mobile și agresive. În general aceste firme se
aliază cu una din firmele puternice în vederea realizării unor investiții mari și foarte
mari prin lucrări de subantrepriză.
Page 15
14
Astfel, S.C. Antrepriza Montaj Instalații S.A. a realizat lucrări foarte mari de o
complexitate deosebită cum ar fi: fabrica Italsofa, Eurohotel, Fabrica de elemente
pentru avioane de la Dumbrăvița, reabilitarea spitalului județean, lucrări edilitare de
toate categoriile în Baia Mare și în multe comune maramureșene.
Pe plan național, societatea a participat la realizarea unor investiții structurale din
fonduri guvernamentale și din fonduri europene, cum ar fi: lucrări de ecologizare
pentru închiderea de mine, conducte și magistrale de gaz de mare capacitate de
importanță strategică, lucrări care au fost executate cu alte firme mari cu potențial de
execuție ridicat cum ar fi: CONDMAG Brașov, TIM Cluj, AMARAD Arad,
TRANSGAZ Mediaș și IMI Baia Mare. Deoarece participarea la realizarea unor
investiții mari este foarte pretențioasă, AMI S.A. a dus o politică de angajare și
policalificare în concordanță cu cerințele europene în domeniul calității. S-a realizat
obținerea tuturor autorizațiilor necesare în domeniile de execuție, iar lucrările realizate
au fost la un înalt nivel calitativ.
Pe lângă acest atu al nivelului calitativ superior, firma și-a onorat toate termenele de
execuție, neexistând nici o reclamație de la înființare până în prezent.
Deoarece concurența este și va rămâne în continuare foarte mare, firma va continua să
mizeze pe factorul uman și pe dotarea cu utilaje moderne care să aducă un plus în
această luptă pentru menținerea și obținerea de poziții pe piața construcțiilor.
1.6 Conducerea și personalul societății
În primul rând voi prezenta conducerea societății, respectiv membrii Consiliului de
Administrație.
Tabel 1: Membrii Consiliului de Administrație
Nume Funcție
Raducu Gabriel Pop Director general, Președinte al Consiliului de Administrație
Grațian Haidu Director economic, Vicepreședinte al Consiliului de Administrație
Bodocean Gelul Vasile Director, Membru al Consiliului de Administrație
Gheorghe Ciocan Director tehnic, Membru al Consiliului de Administrație
Cornel Sopoian Director producție, Membru al Consiliului de Administrație
Sursa: Raportul Consiliului de Administrație 2010
Page 16
15
Numărul actual de angajați ai companiei, cu contract individual de muncă pe perioadă
nedeterminată este de 220 astfel:
Angajați cu studii postuniversitare: 6
Angajați cu studii universitare: 40
Angajați cu studii medii: 10
Angajați cu studii generale:164
În graficul de mai jos am redat structura personalului intreprinderii dupa ultima formă
de studii absolvite:
Grafic 2: Personalul S.C. AMI S.A. conform studiilor absolvite
Sursa: Proiecția autorului
3%
18%
5%
74%
Angajați cu studii postuniversitare
Angajați cu studii universitare
Angajați cu studii medii
Angajați cu studii generale
Page 17
16
Pregătirea profesională a angajaților este după cum urmează:
Tabel 2: Personalul S.C. AMI S.A. conform pregătirii profesionale
Total personal 220
1 Personal de conducere 6
Ingineri 4
Subingineri 1
Economiști 1
2 Personal de execuție 214
Ingineri 16
Subingineri 13
Tehnicieni 2
Economiști-Contabili 5
Inspectori SSM 2
Maiștrii 8
Responsabil mediu 1
Responsabil tehnic cu execuția 3
Muncitori 164
Sursa: Raportul Consiliului de Administrație 2010
Page 18
17
CAPITOLUL 2
ANALIZA STĂRII ECONOMICE A FIRMEI S.C. ANTREPRIZA
MONTAJ INSTALAȚII S.A.
Analiza economică poate fi definită ca cercetarea unui fenomen (proces sau activitate)
din punct de vedere economic, bazată pe descompunerea unui întreg în elementele lui
componente și pe studierea lor și a factorilor care îl determină. Esențialul în analiza
economică îl constituie studierea relațiilor structurale și a relațiilor cauză-efect.
(I.Lazăr, I Bătrâncea, 2007)
Analiza stării economice (de gestiune) pune în evidență gradul de utilizare extensivă
și intensivă a resurselor în procesul combinării și substituției tehnice și economice a
factorilor.(I.Bătrâncea,1999)
2.1 Analiza asigurării și eficienței utilizării resurselor
Volumul activității societății comerciale este condiționat de utilizarea în procesul de
producție a cantităților corespunzătoare de factori productivi, care se pot grupa în trei
catgorii și anume (I. Bătrâncea: 1999):
Resurse de materii prime și materiale
Utilaje și echipamente
Resurse de muncă
2.1.1 Analiza asigurării și eficienței utilizării resurselor umane
Munca reprezintă, ca factor de producție, o activitate specific umană defășurată în
scopul obținerii de bunuri economice.
Funcționarea oricărei activități economico-sociale este de neconceput fără prezența și
intervenția omului, care nu este numai purtătorul unor nevoi de consum, ci și posesor
al unor abilități ce-i permit să acționeze în scopul satisfacerii acestor nevoi.
(Ișfănescu, C.Stănescu:1999)
Page 19
18
Această componentă a analizei se structurează în următoarele aspecte:
asigurarea cu resurse umane;
stabilitatea personalului;
eficienţa utilizării personalului;
1) Asigurarea cu resurse umane
Vizează investigarea unor aspecte legate de număr de salariaţi, structura acestora
după diverse criterii cât şi calificarea acestora.
a) Asigurarea cu personal ca structură
În ceea ce priveşte nivelul de asigurare cu personal ca structură, acesta depinde de
domeniul de activitate, de structura ofertei de produse şi servicii prestate.
Structura personalului pe categorii de personal: societatea AMI S.A. îşi structurează
personalul sub aspectul următoarelor categorii:
Tabel 3: Structura personalului pe categorii de personal (număr)
Nr.Crt. Specificație 2005 2006 2007 2008 2009
1. Total salariați 228 218 202 212 215
2. Personal TESA 35 32 25 28 27
3. Muncitori 193 186 177 184 188
Direct productivi 162 153 148 152 158
Indirect productivi 31 33 29 32 30
Sursa: Nota 8 „Informații privind salariații, administrația și directorii” pe perioada
2005-2009
Page 20
19
Tabel 4: Structura personalului pe categorii de personal (pondere)
Nr.Crt. Specificație 2005 2006 2007 2008 2009
1. Total salariați 100% 100% 100% 100% 100%
2. Personal TESA 15% 15% 12% 13% 13%
3. Muncitori 85% 85% 88% 87% 87%
Direct productivi 84% 82% 84% 83% 84%
Indirect productivi 16% 18% 16% 17% 16%
Sursa: Prelucrări pe baza Notei 8 „Informații privind salariații, administrația și
directorii” pe perioada 2005-2009
Muncitorii reprezintă cea mai mare parte din salariații societății, înregistrându-se o
scădere a acestora pe perioada 2005-2007, după care în anii 2008 și 2009 aceștia au o
tendință de creștere.
Muncitorii direct productivi au ponderea ce mai mare datorită caracterului producţiei
executate de societate. Cum reiese din notele societăţii şi din situaţiile
departamentului de resurse umane, se observă o scădere a muncitorilor direct
productivi, în prima parte a perioadei analizate, datorită restrângerii activităţii, iar în a
doua parte a perioadei se înregistrează o creștere a acestora.
Ponderea muncitorilor direct productivi şi indirect productivi se menţine aproximativ
constantă.
Nivelul actual al personalului TESA (administraţie + directori), comparativ cu totalul
personalului, este bun, acest personal în actuala componenţă, reuşind să acopere
activităţile de profil fără să fie afectate termenele de realizare şi calitatea produselor.
b) Asigurarea cu personal ca număr
Analiza cantitativă a asigurării cu personal se face distinct pe cele două categorii:
personal direct productiv (muncitorii) şi personal indirect productiv (personal de
administraţie şi conducere).
Page 21
20
Grafic 3: Structura personalului
Sursa: Prelucrări pe baza Notei 8 „Informații privind salariații, administrația și
directorii” pe perioada 2005-2009
Se observă o tendință de scădere a personalului în prima jumătate a perioadei
analizate, care se datorează dificultăţilor apărute în domeniu, cu privire la restrângerea
activităţii, după care în a doua jumătate se înregistrează o creștere a acestora. Privit în
ansamblu se înregistrează o scădere a acestora din anul 2005 când societatea avea cel
mai mare număr de angajați de 228, până în anul 2009 când numărul acestora era de
215.
Dinamica numărului de salariaţi trebuie apreciată în corelaţie cu dinamica producţiei
vândute sau cu dinamica cifrei de afaceri şi cu dinamica productivităţii muncii. În
acest sens se porneşte de la relaţia:
CAN = N * W unde,
- CAN reprezintă cifra de afaceri netă;
- N reprezintă numărul mediu de personal muncitor;
- W reprezintă productivitatea medie a muncii.
0
50
100
150
200
250
2005 2006 2007 2008 2009
Total salariați
Direct productivi
Indirect productivi
Personal TESA
Page 22
21
Tabel 5: Indicatorii productivității muncii
Nr.Crt. Indicatori UM 2005 2006 2007 2008 2009
1. Cifra de afaceri netă lei 27.563.330 23.800.911 32.904.021 54.812.955 58.011.038
2. Număr mediu de personal
total pers. 228 218 202 212 215
3. Număr muncitori direct
productivi pers. 162 153 148 152 158
4. Număr muncitori indirect
productivi lei/salariat 31 33 29 32 30
5. Productivitatea medie a
muncii pe total muncitori
lei/muncitor 120.891,80 109.178,49 162.891,19 258.551,67 269.818,78
6.
Productivitatea medie a
muncii pe muncitor direct
productiv
lei/muncitor
direct
productiv 170.144,01 155.561,51 222.324,47 360.611,55 367.158,47
7.
Productivitatea media a
muncii pe muncitor
indirect productiv
lei/muncitor
indirect
productiv 889.139,68 721.239,73 1.134.621,41 1.712.904,84 1.933.701,27
Sursa: Prelucrări pe baza bilanţului şi a Notei 8 „Informații privind salariații,
administrația și directorii ” pe perioada 2005-2009
Tabel 6: Analiza evolutivă a productivităţii muncii
Nr.Crt. Indicatori UM 2005 2006 2007 2008 2009
1. Cifra de afaceri netă lei 100,00% 86,35% 138,25% 166,58% 105,83%
2. Număr mediu de personal
total pers. 100,00% 95,61% 92,66% 104,95% 101,42%
3. Număr muncitori direct
productivi pers. 100,00% 94,44% 96,73% 102,70% 103,95%
4. Număr muncitori indirect
productivi lei/salariat 100,00% 106,45% 87,88% 110,34% 93,75%
5. Productivitatea medie a
muncii pe total muncitori lei/muncitor 100,00% 90,31% 149,20% 158,73% 104,36%
6.
Productivitatea medie a
muncii pe muncitor direct
productiv
lei/muncitor
direct
productiv 100,00% 91,43% 142,92% 162,20% 101,82%
7.
Productivitatea media a
muncii pe muncitor indirect
productiv
lei/muncitor
indirect
productiv 100,00% 81,12% 157,32% 150,97% 112,89%
Sursa: prelucrări pe baza bilanţului şi a Notei 8 „Informații privind salariații,
administrația și directorii ” pe perioada 2005-2009
Page 23
22
Grafic 4: Evoluția cifrei de afaceri nete, a numărului de personal, și a productivității
muncii
Sursa: Prelucrări pe baza indicatorilor economico-financiari ale S.C AMI S.A.
În anul 2006 față de anul 2005 avem următoarea situație: ICAN = 86,35%, IN =95,61%,
IW = 90,31%;
Situația reflectă faptul că societatea a realizat o scădere a cifrei de afaceri nete, pe
seama scăderii ambilor indicatori dar mai ales pe seama scăderii productivității
muncii, ceea ce reprezină un aspect nefavorabil pentru societate și cel mai nefavorabil
an din toată perioada analizată.
În anul 2007 față de 2006 avem următoarea situație: ICAN = 138,25%, IN =92,66%,
IW = 149,20%;
În anul 2007 față de 2006, societatea nu este asigurată cu personal necesar deoarece
indicele numărului de personal total este mai mic de 100%, ceea ce reflectă o scădere
faţă de anul precedent, dar productivitatea muncii şi cifra de afaceri cresc faţă de anul
2006, ceea ce indică faptul că societatea reuşeşte să îşi menţină activitatea pe un trend
favorabil, în condiţiile diminuării personalului.
În anul 2008 față de 2007 avem următoarea situație: ICAN = 166,58%, IN =104,95%,
IW = 158,73%;
0,00%
20,00%
40,00%
60,00%
80,00%
100,00%
120,00%
140,00%
160,00%
180,00%
2005 2006 2007 2008 2009
Cifra de afaceri netă
Număr mediu de personal total
Productivitatea medie a muncii pe total muncitori
Page 24
23
În anul 2008 se observă că societatea a realizat sporul de creștere a ciferi de afaceri
nete, pe seama ambilor indicatori dar mai ales pe seama creșterii productivității
muncii. Anul 2008 este cel mai favorabil an pentru societate din toată perioada
analizată deorece se realizează o creștere impresionantă la nivelul cifrei de afaceri
nete, cea mai mare creștere comparativ cu ceilalți ani, pe fondul creșterii
productivității muncii, în condițiile în care indicele numărului total de angajați
înregistrează o creștere de doar 4,95%.
În anul 2009 față de 2008 avem următoarea situație: ICAN = 105,83%, IN =101,42%,
IW = 104,36%;
În anul 2009 asistăm la o situaţie favorabilă a societății, când toţi indicatorii cresc
faţă de anul 2008, plasându-se peste nivelul de 100%, astfel societatea realizează din
nou o creștere a cifrei de afaceri nete, pe seama ambilor indicatori dar mai ales pe
seama creșterii productivității muncii. Observăm că toți indicatorii înregistrează o
creștere mai lentă față de anul anterior.
c) Asigurarea firmei cu personal ca și calificare
Calificarea personalului unei entităţi este determinată de nivelul tehnic al produselor,
de pretenţiile consumatorilor care sunt din ce în ce mai mari pe măsura accentuării
progresului omenirii.
Măsurarea nivelului calificării personalului este pe cât de importantă, pe atât de
dificilă. Analiza în dinamică a calificării personalului se poate face cu următorii
indicatori:
Page 25
24
Tabel 7: Calificarea personalului
Numărul
personalului
pe categorii
2005 2006 2007 2008 2009
Număr Pondere Număr Pondere Număr Pondere Număr Pondere Număr Pondere Studii post-
universitare 6 3% 6 3% 6 3% 6 3% 6 3% Angajați cu
studii
universitare 42 18% 39 18% 39 19% 40 19% 40 19%
Angajați cu
studii medii 10 4% 9 4% 8 4% 11 5% 10 5% Angajați cu
studii primare
și școli
profesionale 170 75% 164 75% 149 74% 155 73% 159 74%
Total 228 100% 218 100% 202 100% 212 100% 215 100%
Sursa: Raportul Consiliului de Administrație
Grafic 5: Structura personalului S.C. AMI S.A. în funcție de calificare
Sursa: Prelucrări ale autorului pe baza situaţiei personalului calificat
Nivelul de pregătire al personalului este concordant cu nivelul tehnic al utilajelor şi cu
cerinţele tehnico-organizatorice ale unităţii, creând premisa unei bune funcţionalităţi
din acest punct de vedere.
Analizând structura după studii a personalului se observă preponderenţa personalului
cu studii primare și școli profesionale care reprezintă între 73%-75% din totalul
personalului.
0
50
100
150
200
2005 2006 2007 2008 2009
Studii post-universitare
Angajați cu studii universitare
Angajați cu studii medii
Angajați cu studii primare și școli profesionale
Page 26
25
În fiecare an, în totalul personalului societăţii, există un număr de 6 persoane care au
studii post-universitare.
Numărul angajaților cu studii universitare și studii medii este aproximativ același pe
toată perioada analizată înregistrând ușoare creșteri sau scăderi.
2) Analiza stabilității personalului
Dinamica vânzărilor unei societăţi este condiţionată de dinamica cererii. Aceste
fluctuaţii ale nivelului de activitate ale entităţilor implică de asemenea mişcări ale
personalului societăţii.
În funcţie de cauzele care stau la baza mobilităţii personalului (a mişcărilor de
personal) dintr-o unitate distingem doua concepte:
a) Circulaţia forţei de muncă care reprezintă totalitatea intrărilor şi ieşirilor dintr-o
entitate din cauze obiective.
b) Fluctuaţia forţei de muncă care reprezintă ieşirile dintr-o entitate din cauze
subiective.
Printre cauzele obiective determinante pentru mişcarea de personal ar fi :
- ieşiri pe caz de boală, prin decese, pentru satisfacerea stagiului militar, prin
transferuri;
- ieşiri sau intrări determinate de volumul de activitate, de modificarea gradului de
înzestrare tehnică a muncii.
Printre cauzele subiective se numără:
- concedieri de personal din cauza nerespectării disciplinei în muncă;
- demisia sau plecarea neanunţată a personalului din unitate.
Page 27
26
Datele necesare analizei acestui fenomen economic sunt prezentate în următorul tabel:
Tabel 8: Fluctuația personalului
Specificații
2005 2006 2007 2008 2009
Număr Pondere Număr Pondere Număr Pondere Număr Pondere Număr Pondere
Total salariaţi 228 100% 218 100% 202 100% 212 100% 215 100% Număr personal
intrat în cursul
anului 4 2% 2 1% 15 7% 9 4% 12 6%
Număr personal
ieşit în cursul
anului 14 6% 18 8% 5 2% 6 3% 7 3%
Sursa: Raportul Consiliului de Administrație
În perioada analizată se observă că numărul total de personal a scăzut cu aproximativ
6,05 % respectiv cu 13 salariaţi comparativ cu perioadele precedente. Pe întreaga
perioadă au fost angajaţi 20 % salariaţi comparativ cu personalul existent şi au fost
disponibilizaţi 22 % salariaţi din totalul angajaţilor.
Grafic 6: Fluctuația personalului
Sursa: Prelucrări ale autorului pe baza situației fluctuației personalului
0
50
100
150
200
250
2005 2006 2007 2008 2009
Total salariaţi
Număr personal intrat în cursul anului
Număr personal ieşit în cursul anului
Page 28
27
3) Eficiența utilizării personalului
Analiza eficienţei utilizării personalului entităţii se bazează pe datele prezentate în
tabelul următor:
Tabel 9: Indicatorii analizei utilizării intensive a personalului
Nr.
Crt. Specificație UM 2005 2006 2007 2008 2009
1. Număr de salariați pers 228 218 202 212 215
2. Indicele numărului de personal
(cu bază fixă) % 100% 95,61% 92,66% 104,95% 101,42%
3.
Productivitatea muncii în
funcție de cifra de afaceri netă lei/
salariat 120.891,80 109.178,49 162.891,19 258.551,67 269.818,78
4. Indicele productivității muncii
(cu bază fixă) % 100% 90,31% 134,74% 213,87% 223,19%
5. Cheltuielile cu salariile lei 3.435.539 2.915.395 4.144.550 5.508.305 5.855.351
6. Indicele cheltuielilor cu salariile
(cu bază fixă) % 100% 84,86% 120,64% 160,33% 170,43%
7. Profit brut lei 1.877.365 1.497.592 1.296.198 1.830.105 1.688.009
8. Profit la 1000 lei fond de salarii lei 546,45 513,68 312,75 332,24 288,28
9. Indicele profitului brut la 1000
lei fond de salarii % 100% 94,00% 57,23% 60,80% 52,76%
10. Venituri totale lei 28.312.018 24.202.291 33.525.273 57.022.145 57.568.151
11. Cheltuielile cu salariile la 1000
lei venituri totale lei 121,35 120,46 123,62 96,60 101,71
12.
Indicele cheltuielilor cu salariile
la 1000 lei venituri totale % 100% 99,27% 101,88% 79,61% 83,82%
Sursa: Prelucrări pe baza situațiilor financiare ale S.C AMI S.A pe perioada
2005-2009
Din tabel se evidenţiază următoarele aspecte:
Pe perioada analizată productivitatea muncii a înregistrat o scădere în anul
2006 față de 2005, datorită scăderii cifrei de afaceri nete, iar în anii următori
aceasta înregistrează creșteri față de anul 2005 ca urmare a sporirii cifrei de
afaceri nete.
Cheltuielile cu salariile înregistrează o evoluție ascendentă pe ansamblul
perioadei analizate cu excepția anului 2006 când acestea înregistrează o
scădere.
Page 29
28
Profitul brut la 1000 lei fond de salarii înregistrează scăderi de la an la an,
obținându-se un nivel maxim ale acestuia în 2005 de 546,45 și un nivel minim
în 2009 de 288,28, prin urmare observăm că acesta se injumătățește la sfârșitul
perioadei analizate.
Cheltuielile cu salariile la 1000 de lei venituri totale prezintă un trend
descendent pe ansambul perioadei analizate, acestea înregistrând scăderi față
de anul de referință 2005, cu excepția anului 2006 când acestea înregistrează o
ușoară creștere de 1,88%.
2.1.2 Analiza asigurării și eficienței utilizării resurselor tehnice
Analiza asigurării și eficienței utilizării resurselor tehnice presupune o analiză
detaliată a factorilor tehnici de producție, a tehnologiilor de fabricație a produselor,
precum și a organizării producției și a muncii, ce trebuie realizată de către evaluatori,
care au calitatea de experți tehnici. (A.Ișfănescu: 1999)
Această componentă a analizei se structurează în următoarele aspecte:
Analiza asigurării cu resurse rehnice;
Utilizarea resurselor tehnice.
1) Analiza asigurării cu resurse tehnice
Analiza asigurării cu resurse tehnice vizează următoarele aspecte:
Dinamica, mărimea și structura capacităţilor de producţie;
Starea capacităţilor de producţie.
a) Analiza asigurării cu resurse tehnice din punct de vedere al mărimii, dinamicii şi
structurii acestora
Imobilizările corporale ale societăţii AMI S.A. cuprind terenuri, construcții şi alte
mjloace fixe, cum ar fi instalaţii tehnice și maşini, alte instalaţii, utilaje și mobilier.
Mijloacele fixe sunt considerate complexul de obiecte ale unei societăţi ce se
utilizează ca atare şi îndeplineşte cumulativ condiţiile: are o valoare de intrare mai
Page 30
29
mare decât limita stabilită prin hotărâre de Guvern şi are o durată de utilizare mai
mare de un an.2
Imobilizările corporale aflate în proprietatea societății analizate se caracterizează prin
următoarele aspecte:
Tabel 10: Imobilizări corporale aflate în proprietatea S.C AMI S.A.
Nr.crt. Categoria de
imobilizări corporale 2005 2006 2007 2008 2009
1. Terenuri 696.026 696.026 696.026 696.026 696.026
2. Construcții 2.704.058 3.335.441 3.335.441 3.354.784 5.035.472
3. Instalații tehnice și
mașini 2.088.575 2.283.687 2.744.959 3.880.322 4.196.550
4. Alte instalații, utilaje și
mobilier 391.423 569.323 660.728 369.175 407.729
5. Avansuri și imobilizări
corporale în curs - 15.126 - - -
6. Total imobilizări 5.880.082 6.899.603 7.437.154 8.300.307 10.335.777
Sursa: Nota 1 „Active imobilizate” pe perioada 2005-2009
Tabel 11: Analiza evoluției imobilizărilor corporale
Nr.crt. Categoria de
imobilizări corporale 2005 2006 2007 2008 2009
1. Terenuri 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00%
2. Construcții 100,00% 123,35% 100,00% 100,58% 150,10%
3. Instalații tehnice și
mașini 100,00% 109,34% 120,20% 141,36% 108,15%
4. Alte instalații, utilaje și
mobilier 100,00% 145,45% 116,06% 55,87% 110,44%
5. Avansuri și imobilizări
corporale în curs 100,00% - - - -
6. Total imobilizări 100,00% 117,34% 107,79% 111,61% 124,52%
Sursa: Prelucrări pe baza Notei 1 „Active imobilizate” pe perioada 2005-2009
Mărimea nivelului de resurse tehnice de care dispune o societate la un moment dat
este dată de valoarea netă contabilă a imobilizărilor corporale care potrivit legii este
valoarea de intrare în patrimoniu.
2 Dicționar economic
Page 31
30
În ceea ce privește dinamica imobilizărilor corporale, observăm că în decursul celor 5
ani de analiză societatea a înregistrat creșteri de la an la an a acestora.
Valoarea terenurilor se menține constantă pe toată perioada analizată;
Construcțiile și instalațiile tehnice și mașinile prezintă un trend ascendent de la
an la an;
Alte instalații, utilaje și mobilier înregistrează creșteri de la an la an, cu
excepția anului 2008, când acestea înregistrează o scădere semnificativă, insă
nu influențează evoluția imobilizărilor totale datorită ponderii mici pe care
acestea o au în total imobilizări.
Tabel 12: Structura imobilizărilor corporale
Nr.crt. Categoria de
imobilizări corporale 2005 2006 2007 2008 2009
1. Terenuri 11,84% 10,09% 9,36% 8,39% 6,73%
2. Construcții 45,99% 48,34% 44,85% 40,42% 48,72%
3. Instalații tehnice și
mașini 35,52% 33,10% 36,91% 46,75% 40,60%
4. Alte instalații, utilaje și
mobilier 6,66% 8,25% 8,88% 4,45% 3,94%
5. Avansuri și imobilizări
corporale în curs - 0,22% - - -
6. Total imobilizări 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00%
Sursa: Prelucrări pe baza Notei 1 „Active imobilizate” pe perioada 2005-2009
Grafic 7: Strcutura imobilizărilor corporale
Sursa: Prelucrări pe baza Notei 1 „Active imobilizate” pe perioada 2005-2009
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
2005 2006 2007 2008 2009
Avansuri și imobilizări
corporale în curs
Alte instalații, utilaje și
mobilier
Instalații tehnice și mașini
Construcții
Terenuri
Page 32
31
Din analiza structurii imobilizărilor corporale observăm că ponderea cea mai
importantă o reprezintă construcțiile între 40% și 48%, urmată de instalațiile tehnice și
mașini. Terenurile au o valoare constantă pe parcursul perioadei analizate însă
ponderea acestora în total imobilizări scade de la un an la altul. Alte instalații, utilaje
și mobilier au și ele o pondere destul de mică între 3% și 8%.
b) Analiza asigurării cu resurse tehnice din punct de vedere al stării acestora
Starea imobilizărilor corporale este evidenţiată cu ajutorul a doi indicatori:
Coeficientul uzurii imobilizărilor corporale (KU), care se calculează ca un
raport procentual între uzura imobilizărilor reflectată prin amortizare (A) şi
valoarea acestora de la sfârşitul perioadei (Ic).
Coeficientul reînnoirii parcului de echipamente, maşini, utilaje şi instalaţii
(Ki), care se determină ca un raport procentual între valoarea intrărilor de
echipamente prin investiţii (Iinv) şi valoarea totală a imobilizărilor la sfârşitul
perioadei (Ic).
1) Gradul de uzură al imobilizărilor corporale
Tabel 13: Gradul de uzură a imobilizărilor corporale
Nr.crt.
Denumire 2005 2006 2007 2008 2009
1. Construcții 6,93% 7,42% 9,65% 11,79% 9,17%
2. Instalații tehnice și
mașini 50,69% 56,85% 51,67% 47,19% 56,40%
3. Alte instalații, utilaje și
mobilier 0,00% 0,00% 27,96% 68,53% 75,32%
4. Total imobilizări 26,00% 27,51% 28,56% 32,61% 32,53%
Sursa: Prelucrări efectuate pe baza situațiilor financiare la S.C. AMI S.A. pe perioada
2005-2009
Page 33
32
Grafic 8: Gradul de uzură a imobilizărilor corporale
Sursa: Prelucrări efectuate pe baza situaților financiare pe perioada 2005-2009
Se observă o creștere a gradului de uzură a imobilizărilor corporale pe toată perioada
analizată de la 26% în 2005 la 32,53% în 2009, ceea ce semnifică un aspect
nefavorabil pentru entitate deoarece duce la încetinirea capacității de producție.
Nivelul mediu al gradului de uzură se situează la aproximativ 30%.
2) Gradul de retehnologizare şi nivelul tehnic al utilajelor
Tabel 14: Gradul de retehnologizare
Grad de retehnologizare
2005 73,36%
2006 75,57%
2007 0,00%
2008 0,00%
2009 0,00%
Sursa: Prelucrări efectuate pe baza situaților financiare pe perioada 2005-2009
Coeficientul retehnologizării parcului de utilaje și echipamente al societății este destul
de ridicat în anii 2005 și 2006 ceea ce semnifică o modernizare a tehnologiei existente
care va spori competitivitatea produselor.
0,00%
10,00%
20,00%
30,00%
40,00%
50,00%
60,00%
70,00%
80,00%
2005 2006 2007 2008 2009
Construcții
Instalații tehnice și
mașini
Alte instalații, utilaje și
mobilier
Total imobilizări
Page 34
33
Pe perioada 2007-2009 acesta nu înregistrează valori, prin urmare societatea utilizează
capacitățile productive disponibile, existănd riscul îmbătrânirii capacităților
disponibile.
2) Analiza utilizării resurselor tehnice
Aprecierea utilizării imobilizărilor corporale se face cu ajutorul unor grupe de
indicatori prezentat în tabelul următor:
Tabel 15: Utilizarea imobilizărilor corporale
Nr.crt. Specificație UM 2005 2006 2007 2008 2009
1. Valoarea netă a imobilizărilor lei 4.633.988 5.353.909 5.512.010 5.820.525 7.200.037
2. Indicele valorii nete a
imobilizărilor (cu bază fixă) % 100,00% 115,54% 118,95% 125,61% 155,37%
3. Venituri totale lei 28.312.018 24.202.291 33.525.273 57.022.145 57.568.151
4. Venituri la 1000 lei imobilizări lei 6109,64 4520,49 6082,22 9796,74 7995,54
5. Indicele veniturilor la 1000 lei
imobilizări (cu bază fixă) % 100,00% 73,99% 99,55% 160,35% 130,87%
6. Profit brut lei 1.877.365 1.497.592 1.296.198 1.830.105 1.688.009
7. Profit brut la 1000 lei
imobilizări lei 405,13 279,72 235,16 314,42 234,44
8.
Indicele profitului brut la 1000
lei imobilizări (cu bază fixă) % 100,00% 69,04% 58,05% 77,61% 57,87%
9. Profit net lei 1.636.605 1.272.685 1.107.690 1.570.072 1.458.492
10. Profit net la 1000 lei imobilizări lei 353,17 237,71 200,96 269,75 202,57
11.
Indicele profitului net la 1000
lei imobilizări (cu bază fixă) % 100,00% 67,31% 56,90% 76,38% 57,36%
Sursa: Prelucrări pe baza situațiilor financiare la S.C. AMI S.A. pe perioada
2005-2009
Din tabel se evidenţiază următoarele aspecte:
Valoarea netă a imobilizărilor corporale înregistrază o creștere semnificativă
de 55,37% în 2009 față de 2005, aspect favorabil pentru societate.
Veniturile totale la 1000 lei imobilizări sunt în scădere în anii 2006 și 2007
față de 2005, dupa care în 2008 și în 2009 acestea au o tendință crescătoare,
cea mai mare creștere înregistrându-se în 2008de 60,35%.
Page 35
34
Profitul brut și profitul net la 1000 lei imobilizări înregistrează scăderi în toți
anii supuși analizei față de anul de referință, ceea ce reprezintă un aspect
nefavorabil pentru entitate.
2.1.3 Analiza resurselor materiale
Lansarea producției se face la semnarea contractului de execuție, care poate să
însemne, după caz, și comandă de execuție.
Comanda de execuție conține denumirea și obiectul lucrării, prețul unitar, termenele
de execuție, date de identificare a societății.
La baza contractului stă o evaluare cantitativă și valorică a lucrărilor ce urmează a fi
executate. Această evaluare se face în baza unui proiect de execuție sau în baza unor
măsurători făcute la locul execuției. Se identifică lucrarea ce urmează a fi efectuată, se
măsoară și se evaluează valoric operațiunile care trebuie executate, iar pe baza
acestora se pregătește necesarul de resurse materiale. Toate acestea reprezintă
cheltuieli directe de execuție. După stabilirea necesarului de resurse se face selecția
furnizorilor, făcând o comparație între prețul negociat cu contractorul și prețul primit
de la furnizor, stabilind un preț acceptabil pentru ambele părți cu ajutorul căruia se
realizează pragul de rentabilitate. Pe baza prețului stabilit se elaborează comenzile de
aprovizionare cu necesarul de materiale.
1) Analiza asigurării societăţii comerciale cu cantităţi de factori - materii prime
şi materiale
Aprovizionarea cu materiale se face în funcție de cerințele lucrării, deoarece încasările
de la beneficiar se fac după punerea în funcțiune a lucrărilor împiedicând astfel
formarea stocurilor. Lucrarea începe după primirea Ordinului de Începere a Lucrării,
iar după obținerea acestui document decurge termenul de execuție.
S.C. Antrepriza Montaj Instalații S.A.utilizează o gamă diversificată de materii prime
şi materiale. Produsele de care societatea are nevoie în procesul de producţie sunt de
natura :
Page 36
35
Țevi pentru instalații din polietilenă ( PE ), polipropilenă ( PPR ), PVC, cupru
și oțel;
Fitinguri diverse;
Armături instalații;
Obiecte sanitare;
Aparataj electric ;
Cabluri și conductori electrici;
Tablouri electrice;
Cazane pentru încalzire centrală pe gaz, combustibili lichizi, lemn;
Vopsele;
Materiale pentru izolații;
Elemente de fixare și ansamblare.
2) Analiza stocurilor de materii prime și materiale
Tabel 16: Analiza stocurilor de materii prime și materiale
Nr.crt. Indicatori 2005 2006 2007 2008 2009
1. Cifra de afaceti netă 27.563.330 23.800.911 32.904.021 54.812.955 58.011.038
2. Materii prime şi materiale 382.040 1.783.694 1.332.278 5.037.670 2.200.107
3.
Cheltuieli cu materiile
prime și materialele
consumabile 14.691.452 12.832.866 19.571.777 35.240.337 40.204.066
Sursa: Prelucrări pe baza bilanţului şi a contului de profit şi pierdere
Tabel 17: Evoluția stocurilor de materii prime și materiale
Nr.crt. Indicatori 2005 2006 2007 2008 2009
1. Cifra de afaceti netă 100,00% 86,35% 138,25% 166,58% 105,83%
2. Materii prime şi materiale 100,00% 466,89% 74,69% 378,12% 43,67%
3.
Cheltuieli cu materiile
prime și materialele
consumabile 100,00% 87,35% 152,51% 180,06% 114,09%
Sursa: Prelucrări pe baza bilanţului şi a contului de profit şi pierdere
În anul 2006 față de anul 2005 avem următoarea situație: ICAN = 86,35%,
ISMP=466,89%, IChSMP = 87,35%;
Page 37
36
Situația este una nefavorabilă deoarece cifra de afaceri scade, iar stocul de materii
prime crește de 5 ori față de anul precedent.
În anul 2007 față de 2006 avem următoarea situație: ICAN = 138,25%, ISMP =74,69%,
IChSMP = 152,51%;
Situația reflectă o creștere a cifrei de afaceri nete pe fondul scăderii stocului de
materii prime și creșterii cheltuielilor cu materiile prime.
În anul 2008 față de 2007 avem următoarea situație: ICAN = 166,58%, ISMP =378,12%,
IChSMP = 180,06%;
Cifra de afaceri crește și în acest an, dar într-un ritm mai accentuat față de anul
precedent, pe fondul creșterii stocului de materii prime de aproape 4 ori, și pe fondul
creșterii cheltuielilor cu materiile prime.
În anul 2009 față de 2008 avem următoarea situație: ICAN = 105,83%, ISMP =43,67%,
I ChSMP = 114,09%;
În acest an cifra de afaceri netă crește într-un ritm foarte lent de 5,83%, situație
explicată prin scăderea stocului de materii prime și creșterii cheltuielilor cu acestea.
3) Analiza eficienţei utilizării resurselor materiale
a) Gradul de valorificare a resurselor materiale
Gradul de valorificare a resurselor materiale (G) exprimă ce efecte exprimate sub
forma producţiei exerciţiului, a cifrei de afaceri nete, a valorii adăugate revin la 1000
de lei consumuri valorice de materii şi materiale.
Tabel 18: Gradul de valorificare a resurselor materiale
Indicatori 2005 2006 2007 2008 2009
Cifra de afaceri netă
(CAN) 27.563.330 23.800.911 32.904.021 54.812.955 58.011.038
Total cheltuieli
materiale (Cm) 15.251.938 13.157.090 19.898.196 35.608.383 40.569.589
Grad de valorificare a
resurselor materiale
Gv= CAN/Cm*1000 1807,20 1808,98 1653,62 1539,33 1429,91
Sursa: Prelucrări pe baza Contului de profit și pierdere
Page 38
37
Tabel 19: Evoluția gradului de valorificare a resurselor materiale
Indicatori 2005 2006 2007 2008 2009
Cifra de afaceri netă
(CAN) 100,00% 86,35% 138,25% 166,58% 105,83%
Total cheltuieli
materiale (Cm) 100,00% 86,27% 151,24% 178,95% 113,93%
Grad de valorificare a
resurselor materiale
Gv= CAN/Cm*1000 100,00% 100,10% 91,41% 93,09% 92,89%
Sursa: Prelucrări pe baza Contului de profit și pierdere
Grafic 9: Gradul de valorificare a resurselor materiale
Sursa: Prelucrări pe baza Contului de profit și pierdere
Se observă că pe perioada analizată gradul de valorificare este în scădere de la an la
an ceea ce reflectă o situație nefavorabilă pentru entitate, prin urmare societatea ar
trebui să dezvolte o politica de lansare în producție în sensul creșterii eficienței.
b) Necesarul relativ de materiale
Necesarul relativ de materiale (Nm) arată consumul mediu de materiale exprimat în
unităţi fizice sau valorice la 1000 de lei producţie .
0,00
200,00
400,00
600,00
800,00
1000,00
1200,00
1400,00
1600,00
1800,00
2000,00
2005 2006 2007 2008 2009
Grad de valorificare
Grad de valorificare
Page 39
38
Tabel 20: Necesarul relativ de materiale
Indicatori 2005 2006 2007 2008 2009
Cheltuieli materiale
(Cm) 15.251.938 13.157.090 19.898.196 35.608.383 40.569.589
Producția exercițiului
(QE) 25.129.356 21.512.467 31.061.353 54.838.433 55.168.721
Necesarul relativ de
materiale
Nm= Cm/QE*1000 606,94 611,60 640,61 649,33 735,37
Sursa: Prelucrări pe baza contului de profit şi pierdere şi anexei 5 a lucrării
Tabel 21: Evoluția necesarului relativ de materiale
Indicatori 2005 2006 2007 2008 2009
Cheltuieli materiale
(Cm) 100,00% 86,27% 151,24% 178,95% 113,93%
Producția exercițiului
(QE) 100,00% 85,61% 144,39% 176,55% 100,60%
Necesarul relativ de
materiale
Nm= Cm/QE*1000 100,00% 100,77% 104,74% 101,36% 113,25%
Sursa: Prelucrări pe baza contului de profit şi pierdere şi anexei 5 a lucrării
Grafic 10: Necesarul relativ de materiale
Sursa: Prelucrări pe baza contului de profit şi pierdere şi anexei 5 a lucrării
0,00
100,00
200,00
300,00
400,00
500,00
600,00
700,00
800,00
2005 2006 2007 2008 2009
Necesar relativ de materiale
Necesar relativ de materiale
Page 40
39
Se constată că pe perioada analizată necesarul relativ de materiale înregistrează un
trend crescător, aceasta datorită creșterii atât a producției exercițiului cât și a
cheltuielilor materiale.
Page 41
40
CAPITOLUL 3
ANALIZA STĂRII FINANCIARE LA S.C.ANTREPRIZA
MONTAJ INSTALAȚII S.A.
Poziția financiara a unei entități este reprezentată de relația dintre activele, datoriile și
capitalurile proprii ale sale.
Informații despre aceste structuri financiare sunt oferite în principal de Bilanț dar în
completare și celelalte elemente ale situațiilor financiare pot furniza informații utile.
Este vorba despre componenta situațiilor financiare „Situația modificărilor
capitalurilor proprii” precum și o parte importantă din notele explicative ca de
exemplu: Nota 1 „Active imobilizate”, Nota 2 „Provizioane”, Nota 3 „Repartizarea
profitului”, Nota 5 „Situația creanțelor și datoriilor”, Nota 6 „Principii, politici și
metode contabile”, Nota 9 „Exemple de calcul și analiză a principalilor indicatori
economico-financiari”. (Achim, 2010)
Obiectivul cel mai important al analizei financiare este reprezentat de găsirea
modalităților de acțiune pentru asigurarea echilibrului între resursele mobilizate de o
firmă și modul de utilizare al acestora, indiferent de categoria utilizatorilor cărora le
este destinată( manageri, creditori, acționari). (Lucian Buşe - Analiza economică
financiară: 2007).
3.1 Analiza evoluției poziției financiare
Analiza evoluției poziției financiare presupune determinarea indicilor cu baza în lanț
calculați pentru elementele de active/datorii/capitaluri proprii, așa cum rezultă din
Anexa 1 „Analiza evoluției poziției financiare”. Pe baza acestora avem urmatoarele
rezultate ale analizei:
Page 42
41
3.1.1 Analiza evoluției activelor
Grafic 11: Evoluţia activelor în perioada 2005-2009
Sursa: Prelucrări ale autorului pe baza bilanţului Antrepriza Montaj Instalații S.A.
Analiza evoluției activelor imobilizate
Grafic 12: Analiza evoluției activelor imobilizate în perioada 2005-2009
Sursa: Prelucrări ale autorului pe baza bilanţului Antrepriza Montaj Instalații S.A
Trendul general de modificare a activelor imobilizate, este de creștere de la un an la
altul, cea mai mare creștere se înregistrează în anul 2008, de 17,52%, creștere datorată
imobilizărilor corporale de 5,60% datorită unei proporții semnificative a valorii
imobilizărilor corporale în total active, iar în anul 2009 activele imobilizate
înregistrează o scădere de 16,7% datorită lipsei imobilizărilor financiare în anul 2009.
0
5.000.000
10.000.000
15.000.000
20.000.000
25.000.000
30.000.000
2005 2006 2007 2008 2009
TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE
TOTAL ACTIVE CIRCULANTE
TOTAL ACTIVE
0
1000000
2000000
3000000
4000000
5000000
6000000
7000000
8000000
2005 2006 2007 2008 2009
IMOBILIZĂRI NECORPORALE
IMOBILIZĂRI CORPORALE
IMOBILIZĂRI FINANCIARE
Page 43
42
1) Analiza evoluției imobilizărilor necorporale
Imobilizările necorporale ale entităţii sunt reprezentate doar la un singur post
bilanţier: Concesiuni, brevete, licenţe, mărci, drepturi, şi valori similare şi alte
imobilizări necorporale ( simbolizate C).
Imobilizările necorporale înregistrează creşteri în 2008 faţă de 2007 cu 85.89%, iar în
2009 faţă de 2008 înregistrează o creştere de 11,9%.
2) Analiza evoluţiei imobilizărilor corporale
Imobilizările corporale ale entităţii sunt reprezentate de „Terenuri şi construcţii”,
„Instalaţii tehnice şi maşini”, „Alte instalaţii, utilaje şi mobilier”, și „Avansuri și
imobilizări corporale în curs”.
Deoarece imobilizările corporale reprezintă în majoritate capacitățile productive ale
entității care participă ca factor de producție esențial, la crearea de valoare, analiza
evoluției imobilizărilor corporale necesită două abordări esențiale:
-din punct de vedere extensiv, aspect care pune în evidenţă creşterea sau scăderea
de valoare a capacităţilor productive, de la un an la altul (analiza indicelui cifrei de
afaceri nete ICAN );
-din punct de vedere intensiv, aspect care pune în evidenţă măsura eficienţei
utilizării respectivelor capacităţi în producţie, subliniind aspecte privind eficienţa
modului de gestionare a acestora (analiza corelativă între indicele cifrei de afaceri
nete ICAN şi indicele valorii nete a imobilizărilor corporale IIC ).
a) Analiza extensivă a evoluţiei imobilizărilor corporale
Trendul general de modificare a imobilizărilor corporale, este de creștere de la un an
la altul, cea mai mare creștere se înregistrează in anul 2009 de 23,7%. În acest an
ritmul de creştere a imobilizărilor corporale este mai pronunţat ca cel din anii anteriori
şi a fost în principal datorat de creşterea valorilor la terenuri și construcţii (53,39%).
Ponderea acestora în total imobilizări este de 73,19% ceea ce a determinat motivul
principal a creşterii imobilizărilor corporale (în acest sens Anexa 2 „Analiza structurii
pozitiei financiare”). Cea mai mică creștere se înregistrează în anul 2007 de 2,95%
deoarece ritmul de creştere a imobilizărilor corporale este încetinit de reducerea
Page 44
43
valorilor la „terenuri și construcții” cu aproximativ 2%, iar acestea au o pondere
destul de importantă în total imobilizări corporale de 67,3% (în acest sens Anexa 2
„Analiza structurii poziției financiare”).
Per ansamblu constatăm însă că majorările și diminuările de valoare la imobilizări
corporale au acelaşi ritm, generând o menţinere aproximativ la aceaşi parametri a
valorii capacităţilor productive.
b) Analiza intensivă a evoluţiei imobilizărilor corporale
În anul 2006 față de anul 2005 se constată următoarea situație:
ICAN=86,35% < IIC=115,54% care arată că efectele reprezentate de cifra de afaceri
netă scad iar eforturile reprezentate de capacitățile de producție cresc. Acest aspect
evidențiază o utilizare mai puțin eficientă a imobilizărilor corporale în 2006 față de
2005.
În anul 2007 față de anul 2006 se constată următoarea situație:
ICAN=138,25% > IIC=102,95%. Se observă că în anul 2007 față de 2006 efectele
reprezentate de cifra de afaceri netă cresc într-un ritm mai accentuat decât eforturile
reprezentate de capacitățile de producție, aspect ce evidențiază o utilizare mai
eficientă a imobilizărilor corporale.
În anul 2008 față de anul 2007 se constată următoarea situație:
ICAN =166,58% > IIC =105,6%. În 2008 faţă de 2007 efectele reprezentate de cifra de
afaceri netă cresc într-un ritm mult mai pronunţat decât eforturile reprezentate de
capacităţile de producție. Acest aspect evidențiază o utilizare mai eficientă a
imobilizărilor corporale în 2008 faţă de 2007.
În anul 2009 față de anul 2008 se constată următoarea situație:
ICAN =105,83% < IIC =123,7%. În 2009 faţă de 2008 s-a realizat o încetinire a creşterii
cifrei de afaceri nete comparativ cu creşterea de imobilizări corporale situație ce
reflectă o utilizare mai puțin eficientă a imobilizărilor corporale în 2009 faţă de 2008.
3) Analiza evoluției imobilizărilor financiare
Imobilizarile financiare ale entităţii sunt reprezentate de „Investiţii deţinute ca
imobilizări” și „Alte împrumuturi”.
Page 45
44
Cea mai mare creștere se înregistrează în anul 2007 de 68,89% față de anul anterior
datorită creşterii împrumuturilor acordate de către entitate.
Analiza evoluţiei activelor circulante
Grafic 13: Analiza evoluţiei activelor circulante în perioada 2005-2009
Sursa: Prelucrări ale autorului pe baza bilanţului Antrepriza Montaj Instalații S.A
Activele circulante ale entitații au un trend crescător în perioada 2005-2008, iar în
anul 2009 înregistrează o scădere de aproximativ 10%. În anul 2008 înregistrează cea
mai importantă creștere de 74,61%, datorată în principal de creșterea impresionantă a
stocurilor de peste 3 ori față de anul 2007 și mai ales prin prisma faptului că acestea
au o pondere destul de importantă în total active circulante de 52,22%.
Per ansamblu, asistăm la o creștere a activelor circulante, care indică o stare bună de
gestionare a acestora.
1) Analiza evoluţiei stocurilor
Cea mai mare creștere a volumului stocurilor se înregistrează în anul 2008
(Is=352,83%) datorită creşterii accentuate a producției în curs de execuție
(Ispce=476,45%) și a stocului de materii prime şi materiale (Ismp=378,12%).
Singurul an în care volumul stocurilor este în scădere este anul 2009. Se înregistrează
o scădere semnificativă a volumului stocurilor de aproximativ 41%, datorată scăderii
0
1.000.000
2.000.000
3.000.000
4.000.000
5.000.000
6.000.000
7.000.000
8.000.000
9.000.000
2005 2006 2007 2008 2009
STOCURI
CREANȚE
INVESTIȚII FINANCIARE PE TERMEN SCURT
CASA ȘI CONTURI LA BĂNCI
Page 46
45
volumului stocurilor de materii prime şi materiale cu 56%, dar şi datorită scăderii
producției în curs de execuție cu 24% acestea influenţând foarte mult evoluţia
stocurilor datorită ponderii ridicate pe care o deţin în totalul volumului stocurilor (
48,14% respectiv 39,39%).
Pentru aspecte analitice privind analiza stocurilor, se impune adâncirea analizei pe
categorii de stocurii: stocuri de materii prime și materiale, stocuri de producție în
curs de execuţie, produse finite și mărfuri, avansuri pentru cumpărari de stocuri.
1.a. Analiza evoluţiei stocurilor de materii prime şi materiale
Deoarece materiile prime și materialele reprezintă unul din factorii de producție
esențiali pentru orice societate cu profil productiv se impune ca analiza evoluţiei
acestei categorii de stocuri să fie abordată sub dublu aspect:
-din punct de vedere extensiv, aspect care pune în evidență creşterea sau scăderea de
valoare a stocurilor de materii prime și materiale, de la un an la altul (analiza ISMP).
-din punct de vedere intensiv, aspect care evidențiază eficienţa utilizării resurselor
materiale în producţie subliniind aspecte privind eficiența modului de gestionare a
acestora (analiza corelativă a ISMP,ICM,ICAN), unde:
ISMP - indicele stocurilor de materii prime și materiale;
ICM - indicele cheltuielilor de materiale;
ICAN – indicele cifrei de afaceri nete.
a)Analiza extensivă a evoluţiei stocurilor de materii prime și materiale (analiza ISMP)
Cele mai mari creşteri ale stocurilor de materii prime şi materiale se înregistrează în
anul 2006 de aproape 5 ori (466,89%) față de anul anterior, respectiv în anul 2008 de
aproape 4 ori (378,12%) față de anul anterior, datorită creşterii ritmului achiziţiilor
mai rapide decât ritmul ieşirilor (achiziţii în devans), consumuri mai mici, creşterea
cantităţii de materiale lansate în producţie.
În anul 2007 se înregistrează o scădere a stocului de materii prime și materiale cu
aproximativ 25% față de anul anterior, scădere care indică o aprovizionare mai
Page 47
46
redusă, iar în anul 2009 se înregistrează o scădere semnificativă de 56 % față de anul
anterior simţindu-se efectele crizei economice, prin reducerea activităţii.
b)Analiza intensivă a evoluţiei stocului de materii prime şi materiale (analiza
corelativă a ISMP, ICM, ICAN)
În anul 2006 față de 2005: ISMP=466,89% (>100%), ICM=86,27%(<100%)
ICAN=86,35% (<100%)
Situația reflectă o creștere a volumului stocurilor de materii prime și materiale
comparativ cu perioada precedentă pe fondul scăderii cheltuielilor materiale, dar
valorificarea lor se face ineficient, deoarece cifra de afaceri netă scade. Suplimentarea
stocului nu este o decizie corectă.
În anul 2007 față de 2006 : ISMP =74,69% (<100%), ICM=151,24%(>100%)
ICAN=138,25% (>100%)
Situația reflectă o scădere a volumului stocurilor de materii prime și materiale
comparativ cu perioada precedentă, iar valorificarea lor se face ineficient, deoarece
cheltuielile cresc mai mult decat cifra de afaceri.
În anul 2008 față de 2007 : ISMP =378,12% (>100%), ICM=178,95%(>100%)
ICAN=166,58% (>100%)
Situația reflectă o creștere a volumului stocurilor de materii prime și materiale
comparativ cu perioada precedentă, dar valorificarea lor se face ineficient, deoarece
cheltuielile materiale cresc mai mult decât cifra de afaceri.
În anul 2009 față de 2008 : ISMP =43,67% (<100%), ICM=113,93%(>100%)
ICAN=105,83% (>100%)
În acest an scade stocul de materii prime, crește cifra de afaceri netă , iar cheltuielile
cu materii prime cresc, ca urmare a creşterii prețurilor. Această gestionare este
ineficientă deoarece cheltuielile materiale cresc mai mult decât cifra de afaceri netă.
Page 48
47
1.b. Analiza evoluţiei stocurilor de producţie în curs de execuţie (SPCE)
Este abordată sub dublu aspect:
-din punct de vedere externsiv, aspect care pune în evidență creşterea sau scăderea de
valoare a stocurilor de producţie în curs de execuţie (analiza ISPCE);
-din punct de vedere intensiv aspect care surprinde eficienţa modului de gestionare a
producției pe flux (analiza corelativă între ISPCE și ISPF).
a)Analiza extensivă a evoluţiei stocurilor de producție în curs de execuţie (analiza
ISPCE)
Pe anii 2005 și 2006 se observă lipsa stocurilor de producție în curs de execuție.
Privind ritmul modificării stocurilor de producție în curs de execuţie pe ceilalți ani se
observă o creștere semnificativă în anul 2008 față de anul 2007 de aproximativ 5 ori
(476,45%), după care în anul 2009 față de 2008 o scădere de aproximativ 24%.
b)Analiza intensivă a evoluţiei stocurilor în curs de execuţie (analiza corelativă între
ISPCE și ISPF )
Din analiza corelativă a ISPCE și ISPF se obţin informaţii despre modul cum evoluează
durata ciclului de fabricaţie, astfel:
În anul 2008 față de 2007: ISPF =120,99% şi ISPCE =476,45% deci ISPF < ISPCE
Observăm că la nivelul anului 2008 se realizează un ritm de creştere al producţiei în
curs de execuţie de 3 ori față de anul 2007 pe fondul unui ritm de creştere a stocului
de produse finite cu aproximativ 21 % .
În anul 2009 față de 2008: ISPF =105% şi ISPCE =75,58% deci ISPF > ISPCE
La nivelul anului 2009 se realizează un ritm de scădere al producţiei în curs de
execuţie de 24% pe fondul unui ritm de creştere a stocului de produse finite cu
aproximativ 5%, ceea ce s-ar explica printr-o scădere a duratei cliclului de fabricație,
având ca efecte pozitive creșterea vitezei de rotație a stocurilor.
Page 49
48
1.c. Analiza evoluţiei stocurilor de produse finite
Se constată o creştere a stocurilor de produse pe toată perioada analizată mai
pronunţată în 2008 (de 21% ), urmând ca în 2009 să înregistreze cea mai lentă creștere
de doar 5%. Această situaţie se corelează cu creşterea volumului vânzărilor reflectate
prin cifra de afaceri netă intr-un ritm mai pronunțat în 2008 (ICAN= 166,58%),
rezultând o gestionare favorabilă a stocurilor de produse finite pe toată perioada
analizată.
1.d. Analiza evoluţiei avansurilor pentru cumpărări de stocuri
În anul 2009, avansurile pentru stocuri ajung să fie de 2 ori mai mari decât anul
precedent, fenomen datorat unui ritm al acordării de avansuri furnizorilor mai mic faţă
de ritmul decontării avansurilor anterioare.
2) Analiza evoluției creanțelor
Nota 5 „Situația creanțelor și datoriilor” este dedicată detalierii elementelor de creanțe
și datorii ale entitații, furnizând urmatoarele informații necesare analizei:
-În ceea ce privește creanțele aferente activitații de exploatare, pentru cei cinci ani
analizați, regăsim o detaliere a acestora după natura lor, pe categoriile de creanțe
comerciale, creanțe față de buget și salariați. Ultimele doua categorii sunt raportate in
schema de Bilanț la postul bilanțier cu denumirea „Alte creanțe”.
-Toate creanțele entității se încadrează în graficele de recuperare și ca atare nu există
creanțe neîncasate în termen.
Analizând ritmul modificării creanţelor se constată următoarele:
Volumul creanţelor creşte de la an la an, însă în anul 2008 față de anul 2007
înregistrează creşterea cea mai mare (Ic=192,93%), ceea ce reprezintă o creştere de
aproximativ două ori.
Creşterea volumului creanţelor se datorează în primul rând creşterii înregistrate de
creanţele comerciale, în perioada analizată „creanţele comerciale” şi „alte creanţe”
sunt singurele elemente componente care înregistrează valori.
Page 50
49
Cea mai mică creștere se înregistreaza în anul 2006, cu doar 0,15 % față de anul
anterior, datorată în principal creșterii lente a creanțelor comerciale a căror pondere in
total creanțe este una semnificativă de 86,17%.
2.a. Analiza evoluţiei creanţelor comerciale
Necesită o abordare sub dublu aspect:
-din punct de vedere extensiv, prin care se evidenţiază extinderea sau diminuarea
activităţii comerciale, reflectată prin ritmul modificării creanţelor comerciale (analiza
ICC);
-din punct de vedere intensiv, prin care se surprinde eficienţa modului de gestionare a
creanţelor comerciale (analiza corelativă între ICC şi ICAN).
a)Analiza extensivă a evoluției volumului creanțelor comerciale (analiza ICC )
În valoare absolută, volumul creanţelor comerciale este în creştere de la un an la altul,
valoarea cea mai ridicată fiind înregistrată pentru anul 2009, ceea ce reflectă o
extindere a activităţii comerciale de la un an la altul.
Ca şi grad de dezvoltare al activității comerciale, se constată că cel mai ridicat ritm de
creştere se înregistreză în anul 2008(ICC =206,56%) comparativ cu un ritm de creştere
mai puţin accentuat realizat pentru anul 2009 (ICC =122,51%).
Aspectul este considerat drept favorabil în toți anii deoarece acesta se datorează strict
creşterii volumului vânzărilor din activitatea comercială.
b)Analiza intensivă a evoluţiei volumului creanţelor comerciale (analiza corelativă
între ICC şi ICAN ).
În anul 2006 față de 2005: ICC= 105,92%(>100%), ICAN=86,35% (<100%), iar
ICC > ICAN
Situaţia de mai sus reflectă o extindere a activităţii comerciale care nu este însoțită de
o politică corespunzătoare de încasare. Cu alte cuvinte ritmul de facturare nu este
însoţit de un ritm corespunzător al încasărilor.
Page 51
50
Situaţia de mai sus apare ca urmare a hotărârii conducerii societății de a relaxa
termenele de plată pentru menținerea vânzărilor într-un ritm dinamic.
Relaxarea politicii de încasare a creanţelor comerciale este una de moment,
conjuncturală în timp, ea trebuind să fie atent supravegheată și corectată pentru a nu
genera probleme de lichiditate și blocaj financiar.
În anul 2007 față de 2006: ICC= 148,22%(>100%), ICAN=138,25% (>100%), iar
ICC > ICAN
Această situație reflectă o extindere a activității comerciale pe fondul unei politici
necorespunzătoare de încasare, rezultând o acumulare a volumului creanțelor care
duce la scăderea vitezei de rotație a creanțelor comerciale în 2007 față de anul
precedent.
În anul 2008 față de 2007: ICC= 206,56%(>100%), ICAN=166,58% (>100%), iar
ICC > ICAN
Se constată aproximativ aceeași situație întâlnită mai înainte, are loc de asemenea o
reducere a vitezei de rotație a creanțelor comerciale în anul 2008 comparativ cu anul
anterior.
În anul 2009 față de 2008: ICC= 122,51%(>100%), ICAN=105,83% (>100%), iar
ICC > ICAN
Deși constatăm o extindere a activitații comerciale în anul 2009 față de anul anterior ,
politica activității comerciale nu este corelată cu o politică adecvată de încasare a
creanțelor comerciale.
Pentru a compara eficiența modului de gestionare a creanțelor comerciale de la un an
la altul se va calcula și compara ritmul de scădere al vitezei de rotaţie al creanţelor
comerciale.
I06/05
KCC=
×100 =
×100 = 86,22 %
I07/06
KCC=
×100 =
×100 =99,75%
Page 52
51
I08/07
KCC=
×100 =
×100 =86,34 %
I09/08
KCC=
×100 =
×100 =85, 45 %
Pe toată perioada analizată asistăm la o diminuare a vitezei de rotație a creanțelor
comerciale. Situația apare ameliorată în anul 2007 deoarece ritmul de scădere al
vitezei de rotație a creanțelor comerciale este mai redus (de 0,25% comparativ cu o
medie de aproximativ 14 % în ceilalți ani).
2.b. Analiza evoluţiei altor creanţe
Se constată o scădere a volumului altor creanţe în perioada 2005-2008 datorită
scăderii numărului de angajaţi existenţi ceea ce a determinat scăderea chletuielilor cu
salariile și scăderea creanțelor față de buget.
Se constată o creștere a volumului acestor tipuri de creanțe în anul 2009 comparativ
cu 2008 de 2 ori, pe fondul unei creșteri accentuate a personalului în 2009 comparativ
cu 2008.
3) Analiza evoluției trezoreriei
Analizând ritmul de evoluţie al trezoreriei se constată un ritm constant în ceea ce
priveşte investițiile financiare pe termen scurt iar disponibilităţile din casă şi bancă
înregistrează fluctuaţii semnificative, în consecinţă implicaţiile acestora asupra valorii
totale a trezoreriei vor fi diferenţiate.
În ceea ce priveşte investiţiile financiare pe termen scurt,entitatea prezintă investiții
constante în fiecare an ceea ce nu afectează în ponderea totala a trezoreriei.
În anul 2006 față de anul 2005:
Constatăm că lichidităţile din casă și bancă înregistrează o scădere substanţială, cu
aproximativ 31% (ICB=68,19%) ele influenţând trezoreria în direcția scăderii acesteia,
într-o valoare semnificativă, datorită procentului ridicat al acestora în totalul
trezoreriei entităţii.
Page 53
52
În anul 2007 față de anul 2006:
Creșterea volumului trezoreriei se datorează exclusiv creșterii lichidităților din casă și
bancă, la o valoare mai mult decât dublată (ICB=240,07%).
În anul 2008 față de anul 2007:
Constatăm ca lichiditățile din casă și bancă înregistrează o scădere substanțiala, cu
90% (ICB=10,04%).
În anul 2009 față de anul 2008:
Observăm că lichiditățile din casă și bancă înregistrează din nou o creștere destul de
importantă de aproximativ 70%, ele influențând trezoreria în sensul creșterii acesteia,
într-o proporție semnificativă, datorită ponderii ridicate a acestora în totalul
trezoreriei.
3.1.2 Analiza evoluției datoriilor
Datoriile entităţii sunt reprezentate atât de datoriile propriu-zise, reprezentate de
obligaţiile actuale ale companiei, rezultate din relaţiile cu diverşi terţi, dar şi de
veniturile în avans respectiv de provizioanele constituite de entitate.
Datoriile sunt clasificate după termenul de lichiditate, în datorii curente (sub 1 an) şi
datorii pe termen mediu (peste 1 an) fiind prezentate corespunzător în Nota 5.
Veniturile în avans sunt recunoscute în momentul încasării (realizării) şi se trec la
venituri curente în momentul transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor
livrate (veniturile comerciale).
Page 54
53
Grafic 14: Analiza evoluţiei datoriilor
Sursa: Prelucrări ale autorului pe baza bilanţului Antrepriza Montaj Instalații S.A
Analiza evoluţiei datoriilor propriu-zise
Din analiza situaţiilor financiare observăm că entitatea are atât datorii curente (cu
termen de exigibilitate de sub 1 an), cât şi datorii contractate pe o perioadă mai mare
de un an.
Entitatea dispune de credite bancare , iar sursele de finanţare pe termen scurt provin
din: datoriile comerciale, datorii fiscale, datorii față de salariați, datorii față de
acționari (referitoare la dividendele de plată) și alte datorii (dar mai puțin datoriile
bancare și față de grup).
Pentru o analiză mai detaliată a datoriilor exploatăm informațiile din Nota 5 „Situația
creanțelor și datoriilor” așa cum am prezentat în Anexa 1 „Analiza evoluției poziției
financiare ” – Informații suplimentare privind componența datoriilor și evoluția
acestora și Informații suplimentare privind componența datoriilor pe naturi de datorii
și evoluția acestora.
Din analiza datoriilor propriu-zise ale entităţii detaliate după natură, constatăm că la
nivelul entităţii, aceastea sunt reprezentate de:
0
2.000.000
4.000.000
6.000.000
8.000.000
10.000.000
12.000.000
14.000.000
2005 2006 2007 2008 2009
DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADA DE UN AN
DATORII CE TREBUIE PLĂTITE INTR-O PERIOADĂ> 1AN
PROVIZIOANE
VENITURI ÎN AVANS
Page 55
54
- „Datorii comerciale”, sub forma datoriilor faţă de furnizorii de materii prime şi
materiale şi furnizorii de imobilizări;
- „Datorii sociale”, sub forma datoriilor faţă de salariaţi;
- „Datorii fiscale” reprezentate de asigurările sociale şi şomaj, impozite şi taxele
aferente salariilor;
- „Datorii față de acționari” reprezentate în întregime de dividendele de plată;
- „Alte datorii” reprezentate de alte datorii ale entităţii mai puţin datoriile bancare şi
faţă de grup;
Din analiza ritmului de evoluţie al datoriilor propriu-zise pe total şi pe componente
pe perioada 2005-2009 se constată următoarele:
În ceea ce priveşte totalul datoriilor acesta evoluează diferit pe perioada anilor
2005-2009, înregistrând creşteri semnificative în perioada 2005-2008 cea mai mare
creștere înregistrându-se în anul 2008 cu 98,65% față de anul precedent. În 2009
înregistrează o scădere faţă de 2008 cu aproximativ 30% care indică un aspect
favorabil, societatea reuşind să nu se îndatoreze tot mai mult în conjunctura actuală a
pieţei. Pe elemente componente situaţia se prezintă diferenţiat.
Sumele datorate instituțiilor de credit înregistrează creşteri impresionante în 2008 față
de 2007 de aproximativ 15 ori iar în anul 2009 față de anul 2008 se înregistrează o
scădere de aproximativ 42%. Pe anii 2005 și 2006 această componentă nu
înregistrează valori.
Datoriile comerciale înregistreză creșteri pe perioada 2005-2008, în 2007 se
înregistrează ce mai mare creștere cu aproximativ 87,82% față de 2006 iar în 2009 se
observă o scădere a acestora cu aproximativ 28%. Toate datoriile comerciale sunt în
termene de plată, deci o creştere a acestora o considerăm favorabilă pentru că
entitatea beneficiază de surse gratuite de finanţare pe perioada creditului comercial.
O evoluție deosebită înregistrează datoriile față de salariați unde se constată reduceri
importante ale acestora la nivelul anilor 2006 față de 2005 și 2007 față de 2006 cu
aproximativ 38%, respectiv 60%. Analizând Nota 8 la situațiile financiare, „Informații
privind salariații, administratorii și directorii”, vom concluziona că reducerile
datoriilor fața de salariați în anii 2006 și 2007 se datorează atât restrângerii ușoare a
numărului de salariați (de la 228 la 218 în anul 2006 față de 2005 și de la 218 la 202
Page 56
55
în anul 2007 față de 2006) cât și unor scăderi salariale. În anul 2008 se remarcă o
creștere semnificativă a datoriilor față de salariați cu 92% față de 2007, datorată
creșterii numărului de salariați de la 202 la 212, după care în 2009 se înregistrează din
nou o scădere de aproximativ 30%.
Datoriile fiscale au un ritm de creștere ridicat la nivelul anilor 2006 față de 2005 și
2007 față de 2006 de 35,98% respectiv 28,28%, după care în anul 2008 se
înregistrează o scădere a acestora cu aproximativ 53% față de anul anterior, urmând
ca în anul 2009 acestea să crească cu 21,06% față de anul 2008. Având în vedere că
entitatea nu are plăți restante și nici nu a avut anumite facilități fiscale la care să se fi
renunțat pe perioada analizată, creșterea datoriilor este urmarea firească a extinderii
activității sale, rezultând astfel o masă impozabilă suplimentară.
În ceea ce privesc datoriile pe termen lung, societatea înregistrează valori doar la
rubrica „Alte datorii inclusiv datorii fiscale şi datorii privind asigurările sociale” și
doar în anii 2008 și 2009. Se remarcă o scădere a acestora în anul 2009 cu 36,5% față
de anul precedent.
Analiza evoluţiei veniturilor în avans şi provizioanelor
Asimilăm categoriei „ datorii” în sens general, și elementele de venituri în avans şi
respectiv provizioanele. Referitor la evoluţia acestor elemente constatăm următoarele:
În ceea ce privește veniturile în avans observăm o evoluţie constantă a subvenților
pentru investiții la începutul perioadei după care se inregistrează în 2007 o creștere
accentuată de 8 ori față de anul precedent, iar după acest an se observă din nou o
evoluție constantă a acestora până la sfarșitul perioadei analizate.
În ceea ce priveşte provizioanele deţinute de entitate, observăm că aceasta a constituit
provizioane pe toata perioada analizată. La începutul perioadei se observă o creștere a
acestora, cea mai mare creștere se înregistrează în anul 2008 cu 85,03% față de anul
2007, după care acestea se mențin constante pana la sfârșitul perioadei analizate.
Page 57
56
3.1.3. Analiza evoluției capitalurilor proprii
Grafic 15: Analiza evoluţiei capitalurilor proprii
Sursa: Prelucrări ale autorului pe baza bilanţului Antrepriza Montaj Instalații S.A
În perioada aniilor 2005-2009 toate capitalurile societăţii sunt reprezentate de
capitaluri proprii neexistând angajări de stat în capitalul societăţii.
Se poate constata o creștere a capitalurilor proprii de-a lungul perioadei analizate
într-un ritm ușor mai accentuat în 2006, iar în anul 2007 înregistrează cea mai mică
creștere (2006:ICPR=119,95% ,2007:ICPR=104,94).
Analiza capitalului propriu se face pe componente astfel:
Putem afirma că entitatea nu a procedat la majorări de capital pe perioada analizată,
iar capitalul propriu a înregistrat creşteri doar datorită creşterii rezervelor din
reevaluare, a rezultatului exercuţiului reprezentat în toți anii de profit şi a rezultatului
reportat. Se poate constata o creștere mai accentuată a valorii acestor componente în
anul 2006. Cu excepția rezultatului exercițiului, toate aceste componente au înregistrat
creșteri mai accentuate în 2006.
Primele de capital ramân constante pe toata perioada analizată deoarece nu s-au
procedat la modificări ale capitalului social.
0
500.000
1.000.000
1.500.000
2.000.000
2.500.000
3.000.000
3.500.000
2005 2006 2007 2008 2009
CAPITAL SUBSCRIS ȘI VĂRSAT
PRIME DE CAPITAL
REZERVE DIN REEVALUARE
REZERVE LEGALE+ALTE REZERVE
Page 58
57
Rezervele din reeavaluare înregistrează creșteri semnificative în anul 2006 cu 63,02%
față de 2005 și în anul 2009 cu 97,61% față de 2008. Pe restul perioadei analizate
acestea se mențin constante.
Tendinţa generală de modificare a rezervelor pe parcursul anilor este de menținere.
Acestea sunt formate din rezerva legală care se menține constanta pe toată perioada
analizată și din alte rezerve care și acestea se mențin constante pe perioada analizată
exceptând anul 2009 unde se înregistrează o scădere a acestora destul de importantă
de aproximativ 83%.
Dinamica rezultatului reportat este de creştere a acestuia, ce semnifică o creştere a
profitului reportat ce va determina o creştere a capitalurilor proprii. Singurul an unde
se constată o scădere a acestuia este 2007 de aproximativ 30%.
Rezultatul exercițiului fluctuează pe perioada analizată, înregistrând scăderi la
începutul perioadei ce mai mare scădere fiind de aproximativ 22%, după care în anul
2008 acesta înregistrează o creștere de 41,74%, urmând ca în anul 2009 acesta să
scadă din nou cu aproximatuv 7% față de 2008.
În general entitatea analizată beneficiază pe toată perioada de o majorare a surselor
proprii de finanțare cu efecte favorabile asupra întăririi capacității de autofinanțare și
asupra ameliorării indicatorilor de îndatorare.
Comparativ cu evoluția datoriilor constatăm că în anii 2006 și 2009 ritmul de creștere
al capitalurilor este superior ritmului de creștere al datoriilor
(2006: ICPR=119,95% > IDT=113,32% , 2009: ICPR=111,05% >IDT=74,43%) cu efecte
favorabile asupra indicatorilor de îndatorare.
În anii 2007 și 2008 ritmul de creștere al modificării datoriilor devansează ritmul de
creștere al capitalurilor (2007: ICPR=104,94% < IDT=168% , 2008: ICPR=118,08% <
IDT=173,05%) cu efecte nefavorabile asupra indicatorilor de îndatorare.
Page 59
58
3.2 Analiza structurii poziției financiare
Analiza structurii poziţiei financiare presupune determinarea ratelor de structură
ale elementelor de active-datorii-capitaluri proprii, calculul acestora fiind prezentat în
Anexa 2 privind „Analiza structurii poziţiei financiare”, pe baza căreia putem efectua
analiza următoare:
3.2.1 Analiza structurii activelor
Grafic 16: Analiza structurii activelor
Sursa: Prelucrări ale autorului pe baza bilanţului Antrepriza Montaj Instalații S.A
Analiza ratelor generale de structură ale activelor
În decursul perioadei studiate se observă că ponderile activelor imobilizate şi a
activelor circulante se modifică în aşa manieră încât spre sfârşitul perioadei activele
circulante ajung să deţină ponderea cea mai importantă, de până la 64,15% în total
active. Spre începutul perioadei activele imobilizate erau cele care deţineau ponderea
mai mare.
Ponderea activelor circulante crește de-a lungul celor cinci ani analizați pe fondul
reducerii ponderii activelor imobilizate în cadrul activelor entitații. Pe perioada
2005-2009 concluzionăm o orientare a politicilor manageriale spre accentuarea laturii
de exploatare în defavoarea laturii investiționale.
0,00%
20,00%
40,00%
60,00%
80,00%
100,00%
120,00%
2005 2006 2007 2008 2009
CHELTUIELI ÎN AVANS
TOTAL ACTIVE CIRCULANTE
TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE
Page 60
59
Rata generală a activelor imobilizate pe perioada analizată este în scădere, iar această
situație se datorează unei creșteri mai lente a activelor imobilizate în comparație cu o
creștere mai accentuată a celorlalte elemente de activ.
Rata generală a activelor circulante pe cei cinci ani supuși analizei este în creștere
datorită unei creșteri mai accentuate a activelor circulante comparativ cu celelalte
elemente de activ.
Din analiza ratei cheltuielilor în avans rezultă că aceasta este nesemnificativă
(sub 1%), ceea ce reprezintă o situație obișnuită pentru entitățile din România.
Din analiza ratelor generale de structură ale activelor deducem că pe perioada
analizată, entitatea își orientează politicile manageriale mai mult spre activitatea de
exploatare și mai puțin spre activități investiționale.
Analiza ratelor interne ale activelor imobilizate
Această analiză pune în evidență mutațiile structurale produse în cadrul politicii
investiționale a entității.
Pe perioada analizată constatăm că ponderea cea mai importantă o reprezintă
imobilizările corporale de la aproximativ 80 % la începutul perioadei acestea ajung ca
la sfarșitul perioadei sa aibă o pondere de aproximativ 97%.
Imobilizările necorporale nu înregistrează valori în ani 2005 si 2006, iar pe perioada
2007-2009 acestea înregistrează o pondere de aproximativ 3 %, cu o ușoară tendinţă
de creştere în 2008 datorită creșterii mai rapide a imobilizărilor necorporale
comparative cu o creştere mai puţin accentuată a elementelor de active imobilizate.
În cadrul politicii investiționale a entității, investițiile în capitalurile altor firme
reprezinta un procent semnificativ care crește de la an la an cea mai mare pondere
înregistrându-se în anul 2008 de 32,41% din total active imobilizate.
Altfel spus, se observă că entitatea se axează în sectorul investiţional pe investiţii în
capacităţi productive în principal (în medie de aproximativ 80%), iar într-o proporţie
redusă în investiţii nemateriale(in medie sub 4%).Restul până la 100% îl ocupă
investițiile în capitalurile altor firme.
Page 61
60
Analiza ratelor interne ale activelor circulante
Această analiză pune în evidență mutațiile structurale produse în cadrul politicilor
duse la nivelul activelor de expoatare, cu referiri stricte la mutațiile înregistrate in
privința gradului de lichiditate al acestora.
Cele mai reprezentative active circulante în cadrul entitații analizate sunt creanțele,
care au o pondere pornind de la 51,63% în anul 2005 până la 60,52% în anul 2009, ele
fiind rezultatul extinderii masive a activitații comerciale, pe fondul aplicării unei
politici de credit comercial mai relaxate. Creanțele comerciale sunt cele care au
ponderea cea mai importantă în total creanțe de aproximativ 90%, iar o pondere
redusa de aproximativ 10% o au alte creanțe.
Privind rata stocurilor observăm o creștere a acesteia pe ansamblul perioadei
analizate, pornind de la o pondere de 14,49% în anul 2005 până la 52,22% în anul
2008, după care ponderea acestora în totalul activelor circulante scade în anul 2009 la
33,8%. Pe elementele de stocuri se constată că ponderea cea mai însemnată o dețin
materiile prime și materialele consumabile, pe toată perioada analizată.
Analizând rata trezoreriei constatăm că aceasta fluctuează de la un an la altul
înregistrând în 2005 o pondere de 33,88% în total active circulante, în 2006 o scădere
semnificativă ajungând la 19,38% urmată din nou de o creştere semnificativă
ajungând la 34,40%. Pe anii 2008 și 2009 ponderea acestora în totalul activelor
circulante scade foarte mult ajungând să înregistreze 3,85% în 2008, respectiv 5,68%
în 2009. Nivelul optim este apreciat între 30%-50%, iar în cazul entităţii analizate
acest nivel este atins doar în 2005 și 2007, ceea ce inseamnă că entitatea are un nivel
scăzut al lichidităţiilor, datorită volumului crescut de lichidităţi imobilizate în creanţe
comerciale, efect al politicii de credit comercial relaxate adoptate de societate pe
perioada analizată.
Analizând ratele interne ale activelor circulante deducem că lichiditatea activelor
circulante creşte pe perioada analizată, datorită scăderii per ansamblu a ponderii
elementelor de active circulante mai puţin lichide (stocurile), şi creșterii ponderii
elementelor cu o lichiditate mai accentuată (creanţele), acestea reprezentând ponderea
cea mai importantă în total active circulante . Acest aspect trebuie revizuit deoarece o
Page 62
61
lipsă de lichidităţi ar putea duce la apariţia riscului de insolvabilitate, ceea ce
înseamnă că trebuie revizuită politica comercială a companiei.
3.2.2 Analiza structurii pasivelor (datorii / capitaluri proprii)
Analiza ratelor generale de structură ale pasivelor
Grafic 17: Analiza structurii pasivelor
Sursa: Prelucrări ale autorului pe baza bilanţului Antrepriza Montaj Instalații S.A
Din analiza ratelor generale de structură (ale totalului datoriilor şi capitalurilor ) se
desprind concluzii privind orientarea surselor de finanțare ale entitații spre surse
proprii respectiv atrase.
În cadrul surselor de finanțare ale entitații, ponderea cea mai însemnată în anii 2005 și
2006 este reprezentată de sursele proprii adică capitalurile proprii (54,45% în 2005
respectiv 55,86% în 2006). Ponderile capitalurilor proprii şi a datoriilor se modifică în
aşa manieră încât spre sfârşitul perioadei datoriile ajung să deţină ponderea cea mai
importantă, de până la aproximativ 55% în total pasive, cu o pondere mai accentuată
în anul 2008 de aproximativ 65%.
Scăderea ponderii capitalurilor proprii în totalul surselor de finanțare în a doua
jumătate a perioadei este pusă pe seama creșterii mai pronunțate a surselor atrase
respectiv a datoriilor.
0,00%
20,00%
40,00%
60,00%
80,00%
100,00%
120,00%
2005 2006 2007 2008 2009
TOTAL CAPITALURI PROPRII
TOTAL DATORII
Page 63
62
Analiza ratelor interne ale datoriilor (rata datoriilor pe termen scurt, rata
datoriilor pe termen mediu și lung, rata provizioanelor și rata veniturilor în
avans)
Această analiză evidenţează cum sunt finanţate nevoile societății şi dacă după
alegerea surselor de finanţare acestea vizează activitatea de exploatare sau investiţii.
Ponderea semnificativă o dețin datoriile pe termen scurt pentru toata perioada
analizată (77,79% în 2005, 77,95% în 2006, 74,63% în 2007, 81,88% în 2008,
77,48% în 2009). Deși în mărime absolută, valoarea datoriilor pe termen scurt crește
de la un an la altul, exceptând anul 2009 unde se înregistrează o scădere a ponderii
acestora, în mărime relativă ponderea lor în totalul datoriilor fluctuează datorită
modificărilor provizioanelor pentru riscuri și cheltuieli.
Ponderea cea mai mare în cadrul datoriilor pe termen scurt o deţin datoriile
comerciale, în medie 70%, în anul 2007 înregistrandu-se o creștere semnificativă a
ponderii acestora până la 82,74% pe fondul reducerii ponderii datoriilor fiscale și a
datoriilor față de salariați. Datoriile comerciale sunt reprezentate în cea mai mare
parte de datoriile pentru furnizorii de materii prime şi materale, ceea ce este un lucru
favorabil deoarece reflectă preocuparea societăţii pentru extinderea activităţii
comerciale.
Sumele datorate instituțiilor de credit nu înregistrează valori pe anii 2005 și 2006 după
care în 2007 se constată o pondere destul de mică de 2,59% în totalul datoriilor pe
termen scurt, urmând ca în anii 2008 și 2009 să aibă o pondere destul de însemnată de
20,72% în 2008 respectiv 17,3% în 2009, iar acesta nu este un aspect favorabil
deoarece îndatorarea se face la costuri mai ridicate și în condiții mai riscante.
Privind analiza datoriilor fiscale şi datoriilor faţă de angajaţi acestea împreună deţin o
pondere de aproximativ 28% la începutul perioadei analizate după care acestea scad la
sfârșitul perioadei analizate ajungând în 2009 să aibă o pondere de 9,46%. Datoriile
fiscale înregistrează o pondere mai ridicată la începutul perioadei datorită extinderii
activităţii comerciale şi implicit a creşterii masei impozabile și nu se datorează
acumulării de datorii neachitate.
Page 64
63
În ceea ce priveşte datoriile pe termen mediu şi lung acestea înregistrează valori doar
în anii 2008 și 2009 și deţin o pondere nesemnificativă , față de cea a datoriilor pe
termen scurt, ceea ce însemnă că societatea nu a apelat la credite bancare.
Provizioanele dețin o pondere destul de însemnată în totalul datoriilor de aproximativ
20% ceea ce reprezintă un aspect favorabil, datorită faptului că societatea se acoperă
împotriva riscului.
Veniturile în avans se efectuează doar pentru subvenţiile pentru investiţii, iar
ponderea lor totală în datorii totale este nesemnificativă, în jurul valorii de 1%.
Analiza ratelor interne ale capitalurilor proprii
Ponderea capitalului social în capitalurile proprii scade de la un an la altul pe perioada
analizată. Aceasta se datorează menţinerii neschimbate a valorii capitalului social pe
toată perioada analizată în condițiile unei creşteri substanţiale sistematice la celelalte
elemente ale capitalurilor proprii.
Rezervele din reevaluare îşi cresc valoarea, mărindu-şi şi ponderea, iar în ceea ce
privește rezervele totale remarcăm politica prudențială accentuată dusă la nivelul
managementului financiar prin constituirea unor rezerve, menite să acopere
eventualele pierderi, cu excepția anului 2009 unde ponderea acestora este de doar
4,56%, acesta fiind un aspect nefavorabil deoarece societatea trebuie să iși constituie
rezerve împotriva riscului.
Rezultatul exerciţiului atinge o pondere mare în anul 2005, de aproape 29%, după care
acesta iși diminuează ponderea la 18% în anul 2006, iar apoi nivelul acestuia se
menține aproape constant. În anii 2005 și 2006 repartizarea profitului se face în
totalitate, societatea dorind să iși reinvestească profitul, iar în anii următori ai
perioadei analizate societatea nu mai dorește să iși reinvestească profitul.
Page 65
64
3.3 Analiza echilibrului poziției financiare
În cadrul analizei echilibrului financiar se impune o cercetare amănunțită a modului
cum se realizează echilibrul poziției finaciare la cele trei nivele și anume: analiza
lichidității și solvabilității entității, analiza capitalului de lucru, analiza gestiunii
resurselor controlate.
3.3.1. Lichiditatea
Lichiditatea financiară este o stare a echilibrului financiar ce exprimă capacitatea de
plată pe termen scurt, prin sincronizarea în timpul exerciţiului financiar a intrărilor şi
ieşirilor de numerar. (I. Bătrâncea, L.Bătrâncea, S.Borlea, 2007)
Grafic 18: Lichiditatea entităţii
Sursa: Prelucrări ale autorului pe baza Anexei 3
În acest sens vom utiliza calculele din Anexa 3 „Analiza lichidității și solvabilității
entității”.
Lichiditatea curentă (generală)
Lichiditatea curentă (generală) reflectă capacitatea activelor curente disponibile de a
se transforma în disponibilități bănești, care să acopere datoriile scadente ale
întreprinderii. (I. Bătrâncea, L.Bătrâncea, S.Borlea, 2007)
0,00%
20,00%
40,00%
60,00%
80,00%
100,00%
120,00%
140,00%
160,00%
2005 2006 2007 2008 2009
LICHIDITATEA CURENTĂ
LICHIDITATEA IMEDIATĂ
LICHIDITATEA EFECTIVĂ
Page 66
65
În formă absolută nivelul lichidităţii curente este mai mare ca 0 pe toți anii supuși
analizei, ceea ce duce la un excedent de lichiditate curentă. În formă relativă nivelul
lichidității nu se încadrează în intervalul impus de specialişti pe perioada 2005-2008,
acest excedent se află sub limita inferioară (150%) a intervalului de siguranță
financiară, ceea ce reflectă un aspect nefavorabil deoarece nu oferă garanţia acoperirii
datoriilor curente de către activele curente. Societatea îşi redresează situaţia în anul
2009, nivelul lichidității încadrându-se în intervalul de siguranță financiară.
Lichiditatea imediată (intermediară)
Lichiditatea imediată (intermediară) evidențiază capacitatea activelor curente de a
participa la finanțarea datoriilor scadente. (I. Bătrâncea, L.Bătrâncea,S.Borlea, 2007)
În ceea ce privește lichiditatea imediată în formă absolută aceasta este mai mare ca 0
în anul 2005 ceea ce duce la un excedent de lichiditate imediată, iar în anii următori
ai perioadei analizate aceasta este negativă ceea ce sugerează un deficit de lichiditate
imediată. În formă relativă se înregistrează o acoperire excedentară în anul 2005, iar
gradul de acoperire al datoriilor curente din elemente imediat lichide (creanțe și
trezorerie) este peste limita superioară a intervalului de siguranță financiară în acest
an (100%), deci putem afirma că exista un nivel mai mare al activelor de natura
creanțelor și trezoreriei care să acopere nevoile imediate de finanțat. Pe perioada
2006-2009 se înregistrează o acoperire deficitară de lichiditate imediată, iar
lichiditatea imediată se află în intervalul de siguranţă ceea ce însemnă că societatea nu
întâmpină dificultăţi privind plata obligaţiilor curente din elementele imediat lichide.
Lichiditatea efectivă
Lichiditatea efectivă măsoară gradul în care disponibilitățile bănești acoperă plățile
scadente.
Lichiditatea efectivă în formă absolută este negativă pe toată perioada analizată ceea
ce duce la un deficit de trezorerie. În formă relativă se constată o acoperire deficitară a
trezoreriei, iar gradul în care trezoreria acoperă datoriile imediat scadente (datoriile
curente) este sub limita inferioară a intervalului de siguranță financiară (50%) și
aceasta datorită creșterii mai puțin accentuate a trezoreriei comparativ cu o creștere
mai accentuată a datoriilor curente.
Page 67
66
3.3.2. Solvabilitatea
Solvabilitatea trebuie analizată din punct de vedere al funcțiilor sale pe de-o parte, și a
orizontului de timp la care se referă, pe de altă parte. Solvabilitatea exprimă
capacitatea unui agent economic de a rambursa la scadenţă mai mare de 1 an datoriile
curente faţă de bănci şi faţă de alte instituţii financiare. (I. Bătrâncea, 2001)
Solvabilitatea financiară generală
Solvabilitatea generală se prezintă ca un excedent de solvabilitate, în forma relativă se
observă că ea depăseşte foarte mult intervalele propuse de specialişti, şi tendinţa
generală este de creştere, fenomen favorabil datorită capacităţii ridicate a societăţii de
a rambursa datoriile pe termen lung.
3.3.3 Ratele de dependenţă financiară
Ratele de dependență financiară influențează într-o măsură extrem de vastă gradul de
solvabilitate al unei entități, motiv pentru care le considerăm reprezentative pentru
reflectarea stării generale de solvabilitate a entității.
Grafic 19: Ratele de dependență financiară
Sursa: Prelucrări ale autorului pe baza Anexei 3
0,00%
20,00%
40,00%
60,00%
80,00%
100,00%
120,00%
140,00%
160,00%
180,00%
200,00%
2005 2006 2007 2008 2009
RATA AUTONOMIEI FINANCIARE
RATA STABILITĂȚII FINANCIARE
RATA AUTONOMIEI FINANCIARE LA TERMEN LUNGRATA ÎNDATORĂRII FINANCIAR-BANCARE
RATA ÎNDATORĂRII FINANCIAR-BANCARE LA TERMEN LUNGRATA PÂRGHIEI FINANCIARE-ACTIVE
RATA PÂRGHIEI FINANCIARE-CAPITALURI PRORII
Page 68
67
Rata autonomiei financiare
Rata autonomiei financiare se încadrează în intervalul optim [30%-100%] pe toată
perioada analizată, ceea ce înseamnă că finanţarea activităţii din surse proprii se face
în mod eficient.
Rata stabilității financiare
Rata stabilităţii financiare pune în evidență capacitatea investiţională a entităţii şi se
situează sub limita inferioară a intervalului de siguranță financiară ceea ce înseamnă o
capacitate investiţională a entităţii mai diminuată.
Rata autonomiei financiare la termen lung
Rata autonomiei financiare la termen lung pune în evidență gradul de finanțare al
entității pe seama resurselor pe termen lung și are valoarea optimă pe parcursul celor
cinci ani supuși analizei, deci gradul de finanţare al entităţii din resursele pe termen
lung este favorabil.
Rata îndatorării financiar-bancare
Rata îndatorării financiar-bancare reflectă gradul de îndatorare al entității din surse
financiar-bancare și se situează în intervalul optim [0%-50%] pe toată perioada
analizată.
Rata îndatorării financiar-bancare la termen lung
Rata îndatorării financiar-bancare la termen lung pune în evidență gradul de
îndatorare al entității din surse financiar-bancare la termen lung și se situează în
intervalul de siguranță apreciat favorabil pe toată durata analizată aceasta fiind de 0%.
Rata parghiei financiare - active
Această rată arată în ce măsură activele entității sunt finanțate pe seama datoriilor, iar
în cazul entității analizate aceasta nu se încadrează în intervalul de siguranță, având o
evoluție ascendentă pe durata analizată, ceea ce reprezintă un aspect nefavorabil.
Page 69
68
Rata parghiei financiare - capitaluri proprii
Arată în ce masură resursele economice ale firmei sunt procurate din capital străin.
Capitalul străin este atras intr-o manieră favorabilă, rata parghiei financiare– capitaluri
proprii încadrându-se în intervalul de siguranță, prin urmare solvabilitatea entității nu
este afectată.
3.3.4. Rata de acoperire a dobânzilor
Rata de acoperire a dobânzilor este utilizată pentru exprimarea stării de solvabilitate
financiară și exprimă capacitatea entității de a-și acoperi dobânziile bancare.
Pe toată perioada analizată indicatorul reflectă un nivel favorabil acesta încadrându-se
cu mult peste nivelul minim de siguranță (de cel puțin 2 ori), însă se află în scădere
de-a lungul celor 5 ani supuși analizei, ajungând ca la sfârșitul perioadei să se apropie
tot mai mult de nivelul minim admis, ceea ce indică un aspect nefavorabil deoarece
poziția entității este considerată mai riscantă.
3.3.5. Analiza capitalului de lucru
Analiza capitalului de lucru reflectă echilibrul financiar al entității pe termen scurt. În
acest sens vom utiliza calculele din Anexa 4 „Analiza capitalului de lucru”.
Constatăm că la nivelul entității se realizează un echilibru financiar pe termen scurt, la
nivelul activității de exploatare, entitatea deținând un capital de lucru pozitiv pe toată
perioada analizată, într-o valoare semnificativă.
Din analiza evoluției capitalului de lucru constatăm că se înregistrează un ritm de
creștere de la un an la altul pe toată perioada analizată, cea mai mare creștere
înregistrăndu-se în anul 2009 de 94,40%. Acest aspect va permite societăţii ca o parte
importantă din activele curente să şi le finanțeze pe seama capitalului angajat, format
în majoritate din capitaluri proprii și sume atrase pe termen scurt.
3.3.6 Analiza gestiunii resurselor controlate
Analiza echilibrului financiar la nivelul poziţiei financiare se mai poate aborda din
punct de vedere dinamic sub forma studierii relaţiei dintre eforturile entităţii,
exprimate prin intermediul resurselor controlate de entitate (elemente ale poziției
Page 70
69
financiare) și efectele acestor utilizări exprimate prin indicatori de flux (elemente de
performanță financiară).
Analiza gestiunii resurselor controlate se face prin intermediul analizei indicatorilor
de gestiune ai resurselor controlate numiți și indicatori de activitate. Analiza acestor
indicatori se face folosind datele din Anexa 4 „Analiza indicatorilor de activitate”.
Grafic 20: Analiza gestiunii resurselor controlate
Sursa: Prelucrări ale autorului pe baza Anexei 4
Viteza de rotație a activelor totale
Viteza de rotație a activelor totale este în scădere în anul 2006 față de anul 2005
datrorită scăderii vitezei de rotație a activelor imobilizate și scăderii vitezei de rotație
a activelor circulante, situație ce reflectă o scădere a eficienței gestionării activelor
totale ale entității. Pe perioada 2006-2009 viteza de rotație a activelor totale este în
creștere de la un an la altul, cea mai mare creștere înregistrându-se în 2009 de
21,29%, situație favorabilă ce reflectă o creștere a eficienței gestionării activelor totale
ale societății.
Viteza de rotație a activelor imobilizate
Tendinţa generală de modificare a ritmului de înlocuire a imobilizărilor este
ascendent, aspect favorabil deoarece societatea se adaptează la noile cerinţe ale pieţei
în materie de progres tehnic, în condiţiile în care se observă că valoarea indicatorului
0,00
1,00
2,00
3,00
4,00
5,00
6,00
7,00
8,00
9,00
2005 2006 2007 2008 2009
VITEZA DE ROTAȚIE A ACTIVELOR TOTALE
VITEZA DE ROTAȚIE A ACTIVELOR IMOBILIZATE
VITEZA DE ROTAȚIE A ACTIVELOR CIRCULANTE
VITEZA DE ROTAȚIE A DATORIILOR
VITEZA DE ROTAȚIE A CAPITALURILOR PROPRII
Page 71
70
este peste media ritmului actual de dezvoltare a societăţilor din Romania care este de
cel puțin 3 ani.
În dinamică, viteza de rotație a activelor imobilizate crește pe toată perioada analizată,
înregistrând un ritm de creștere mai accentuat în 2008 (IKAI= 141,76%), ceea ce
reflectă o gestionare favorabilă a acestei categorii de active, excepție făcând anul 2006
unde se constată o scădere a vitezei de rotație a activelor imobilizate.
În cadrul activelor imobilizate, imobilizările corporale apar ca fiind cele mai bine
gestionate, comparativ cu celelalte categorii de imobilizări, pe toată perioada
analizată. Acest aspect este susținut de viteza de rotație a acestora în creștere de la un
an la altul.
Viteza de rotație a activelor circulante
Ca valoare viteza de rotație a stocurilor se situează peste pragul critic de 9 rotații pe
an, exceptând anul 2008 când aceasta se situează la valoarea de 6,98 de rotații pe an,
după care în anul următor aceasta cunoaște o redresare semnificativă depășind
valoarea critică.
În dinamică, viteza de rotație a stocurilor scade în anul 2006 față de 2005 pe fondul
scăderii elementelor de stocuri unde remarcăm o scădere mai accentuată a vitezei de
rotație a stocurilor de materii prime și materiale consumabile de aproximativ 80%. În
anul 2007 aceasta va înregistra o creștere importantă de 31,78%, după care în anul
2008 scade din nou, iar în anul 2009 va crește cu 81,86% față de anul 2008 datorită
dinamizării afacerilor entității, pe fondul aplicării unor politici de relaxare a
termenelor de încasare a creanțelor, fapt ce a dus la o accelerare masivă a vânzărilor
în această perioadă.
Pe elemente de stocuri se constată că cea mai mare viteză de rotație o au avansurile
pentru cumpărări de stocuri urmată de viteza de rotație a stocurilor de produse finite și
mărfuri.
Viteza de rotație a creanțelor se situează ca valoare sub media de 12 rotații pe an, pe
toată perioada analizată.
Page 72
71
În dinamică, viteza de rotație a creanțelor cunoaște o scădere de la un an la altul, o
scădere mai semnificativă înregistrându-se în 2006 (IKCR = 86,22%). Situația este pusă
pe seama relaxării termenelor de încasare a creanțelor comerciale (care dețin ponderea
ce mai importantă în totalul creanțelor) în scopul dinamizării afacerilor, pe fondul
blocajului financiar în care se afla sistemul financiar în anul 2006.
Situația reflectă o gestionare inadecvată a creanțelor societății pe toată perioada
analizată, mai ales în anul 2006 când viteza de rotație a acestora scade mult mai
accentuat.
Viteza de rotație a datoriilor
În dinamică viteza de rotație a datoriilor cunoaște o scădere pe toată perioada
analizată, exceptând anul 2009 cănd viteza de rotație a acestora crește cu 42,2% față
de anul 2008.
Pe perioada 2005-2008 situația reflectă o gestionare eficientă a datoriilor societății,
iar în anul 2009 când viteza de rotație a datoriilor crește situația reflectă o gestionare
inadecvată a datoriilor societății, aceasta nereușind să negocieze cu creditorii termene
de plați mai relaxate.
Viteza de rotație a capitalurilor prorii
Viteza de rotaţie a capitalurilor proprii fluctuează pe perioada 2005-2009, în anii
2007 și 2008 se înregistrează creșteri ale acesteia de 31,74% respectiv 41,08% ceea ce
reflectă o creștere a eficacității managementului în gestionarea capitalurilor
acționarilor determinat prin creșterea efectelor reflectate prin cifra de afaceri nete ce
revin la o unitate de efort adus de acționari sub forma de capitaluri prorii, comparativ
cu scăderile ce se înregistrează în anii 2005 și 2009 care reflectă o scădere a eficienței
managementului în gestionarea capitalurilor acționarilor.
La nivelul entității analizate, cea mai bună gestionare se realizează la activele
imobilizate, stocuri și datorii. Creanțele cunosc o gestionare inadecvată pe perioada
analizată. Această modalitate de gestionare se realizează eficient, ea fiind integrată
politicii generale de marketing ce vizează dinamizarea afacerii și câștigarea unei cote
de piață suplimentare prin relaxarea perioadelor acordate pentru creditul comercial.
Page 73
72
3.4 Analiza performanțelor financiare
Prin analizarea Contului de Profit și Pierdere, în decursul celor 5 ani supuși analizei,
2005-2009, se vor pune în evidenţă modificările cu privire la performanţele financiare
ale firmei.
3.4.1. Analiza pe nivele a performanțelor financiare
Aceasta analiză se face pe nivele ale activităţii care se adânceşte pentru următoarele
nivele, informaţii existente în Anexa 5 „Analiza pe nivele a performanţelor
financiare”:
1. Nivelul de exploatare
2. Nivelul financiar
3. Nivelul extraordinar
4. Nivelul global
1. Nivelul de exploatare
În cadrul acestei analize a performanțelor financiare ale entității se pune în evidență
volumul activității principale ale acesteia adică a activității de exploatare, utilizând un
sistem de indicatori specifici calculați pe baza Contului de Profit și Pierdere pe de-o
parte și pe baza notelor explicative pe de altă parte (cifra de afaceri netă, producţia
exerciţiului, marja comercială, marja industrială, valoarea adăugată, rezultatul din
exploatare).
Analizând evoluția rezultatului exploatării în ceea ce privește activitatea de exploatare
se constată o extindere accentuată a volumului activității de la un an la altul cu
preponderență în 2008, exceptând anul 2006 unde se înregistrează o diminuare a
volumului activității.
Rezultatul exploatării se concretizează în profit pe toată perioada analizată, în creștere
de la un an la altul, exceptând anul 2006 unde se constată o scădere a acestuia. Un
ritm de creștere mai accentuat se înregistrează în anul 2008 cu 50,76% față de anul
2007.
Page 74
73
Cifra de afaceri netă realizează o scădere în anul 2006 față de anul 2005 cu
aproximativ 14 %, după care în perioada 2007-2009 aceasta înregistrează creșteri de
la un an la altul într-un rim mai accentuat în 2008 datorată creșterii mai accentuate a
producției vândute în această perioadă.
Producţia exerciţiului creşte pe perioada 2007-2009, urmând ca un model modificările
cifrei de afaceri nete, ceea ce înseamnă o bună producţie corelată cu o bună vânzare a
produselor. În anul 2006 aceasta scade cu aproximativ 15 % față de anul 2005.
Marja comerciala este în creștere în anii 2006 și 2008, aspect ce se datorează
extinderii activității comerciale a societății în acești ani. În anii 2007 și 2009 aceasta
este în scădere ceea ce inseamnă că societatea are cheltuieli mai mari privind
desfacerile de marfuri.
La nivelul marjei industriale se înregistrează o scădere în anul 2006 de aproximativ
20% față de anul 2005 datorită scăderii producției exercițiului în această perioadă. Pe
perioada 2007-2009 marja industrială este în creștere de la un an la altul într-un ritm
mai accentuat în anul 2007 de 50,39% față de anul 2006. Factorii de influență asupra
marjei industriale în 2007 sunt creșterea producției exercițiului într-un ritm mai
accentuat, creșterea cheltuielilor cu prestațiile externe într-un ritm mai lent în anul
2007 față de perioadele precedente și scăderea cheltuielilor materiale în acest an.
Valoarea adaugată înregistrează o scădere în anul 2006 după care aceasta
înregistrează creșteri de la un an la altul pe toată perioada iar evoluția sa urmează
trendul de evoluție al marjei industriale, deoarece aceasta din urmă are o pondere
semnificativă în valoarea adaugată.
2. Nivelul financiar
Rezultatul financiar se concretizează în anii 2005 și 2006 în profit. În anul 2006 se
constată o creștere accentuată a profitului de aproape 3 ori față de anul 2005 ca
urmare a creșterii veniturilor financiare cu aproximativ 17 % față de anul anterior și a
diminuării cheltuielilor financiare cu aproape 93% față de anul 2005. Pe perioada
2007-2009 rezultatul financiar se concretizează în pierdere care crește de la an la an
datorită creșterii cheltuielilor financiare într-un ritm foarte accentuat comparativ cu o
scădere a veniturilor în această peroadă, ceea ce reprezintă un aspect nefavorabil.
Page 75
74
3. Nivelul extraordinar
Activitatea extraordinară este foarte slab reprezentată la nivelul entității. Anul 2008
reprezintă singurul an în care s-au derulat fluxuri de natură extraordinară, finalizate
prin pierdere extraordinară, în sumă de 2.200 lei.
4. Nivelul global
Rezultatul curent se concretizează în profit pe toată perioada analizată, în scădere de
la un an la altul, cu un ritm de scădere mai accentuat în 2006 cu aproximativ 20% față
de anul 2005. Această scădere mai accentuată în 2006 se datorează scăderii mai
accentuate a rezultatului din exploatare în 2006 comparativ cu ceilalți ani, în condițiile
în care rezultatul financiar a înregistrat o creștere în această perioadă, așa cum am
constatat anterior. Anul 2008 este singurul an în care rezultatul curent înregistrează o
creștere de aproximativ 40% situație datorată creșterii mai accentuate a rezultatului
din exploatare.
Rezultatul exercițiului înainte de plata dobânzilor și a impozitelor este concretizat în
profit pe toată perioada analizată, în scădere în prima jumătate a perioadei după care
acesta înregistrează creșteri în a doua jumătate a perioadei analizate.
Rezultatul brut al exercițiului se concretizează în profit pe toată perioada analizată, în
scădere de la un an la altul, exceptând anul 2008 unde acesta înregistrază o creștere de
41,19% față de anul 2007.
Rezultatul net al exercițiului se concretizează în profit pe toată perioada analizată, iar
tendința de evoluție este asemănătoare cu cea a rezultatului brut al exercițiului.
Capacitatea de autofinanţare , influenţată şi ea în mare măsură de rezultatul net al
exerciţiului, manifestă aceleaşi modificări pe parcursul celor cinci ani supuși analizei.
Autofinanţarea reprezintă volumul potenţial de resurse financiare proprii care rămâne
la dispoziţia entităţii după redistribuirea categoriilor de participanți la activitatea
entităţii. Această capacitate este în creștere în anii 2006 și 2008 , iar în ani 2007 și
2009 aceasta înregistrează scăderi.
Page 76
75
3.4.2. Analiza evoluției performanțelor financiare
În analiza Contului de Profit și Pierdere pe orizontală se pornește de la rezultatul net
al exercițiului și se explică variațiile acestuia prin prisma categoriilor de venituri și
cheltuieli implicate în obținerea sa, cu defalcarea acestora pe cele trei activități:
exploatare, financiară și extraordinară și în cadrul lor dupa natură, utilizând în acest
scop informațiile cuprinse în Anexa 6 „Analiza evoluției performanțelor financiare”.
Rezultatul net al exercițiului este reprezentat în toți anii de profit, în scădere de la
un an la altul, exceptând anul 2008 când se înregistrează o creștere a acestuia.
Modificarea profitului net trebuie explicată prin prisma următorilor factori principali:
1. rezultatul brut al exercițiului;
2. impozitul pe profit;
Grafic 21: Analiza evoluţiei elementelor din Contul de Profit și Pierdere
Sursa: Prelucrări ale autorului pe baza Anexei 6
Rezultatul net al exercițiului este reprezentat de profit pe toată perioada analizată, în
scădere de la un an la altul cu excepția anului 2008 unde se realizează o creștere
însemnată a acestuia. Cauzele evoluției rezultatului net al exercițiului trebuie căutate
în evoluția elementelor componente ale rezultatului net al exercițiului.
0
200.000
400.000
600.000
800.000
1.000.000
1.200.000
1.400.000
1.600.000
1.800.000
2.000.000
2005 2006 2007 2008 2009
REZULTATUL BRUT AL EXERCIȚIULUI
REZULTATUL NET AL EXERCIȚIULUI
IMPOZITUL PE PROFIT
Page 77
76
1. Evoluția rezultatului brut al exercițiului
Rezultatul brut al exercițiului se concretizează în profit pe toată perioada analizată. Pe
perioada 2005-2007 rezultatul brut este în scădere de la un an la altul după care în
anul 2008 se înregistrează o creștere a acestuia de 41,19% față de anul 2007, iar în
anul 2009 acesta scade din nou cu aproximativ 7%. Evoluția rezultatului brut al
exercițiului pe perioada analizată trebuie explicată prin prisma evoluției veniturilor și
cheltuielilor entității, pe fiecare element de venituri și chltuieli, clasificate după
natură.
Pe total activitate, scăderea rezultatului brut al exercițiului se datorează unei creșteri
mai accentuate ale cheltuielilor totale comparativ cu creșterea mai lentă a veniturilor
totale.
2. Evoluția impozitului pe profit
Impozitul în perioada 2005-2007 scade de la un an la altul, după care în anul 2008
acesta crește cu 37,94% față de anul 2007 comparativ cu o creștere mai accentuată a
rezultatului brut de 41,19% în aceeași perioadă. Situația este explicată prin prisma
unui ritm de creștere al masei impozabile, datorată unui nivel în creștere al
elementelor de cheltuieli și venituri incluse în baza de impozitare, ceea ce reprezintă
un factor cu influență negativă asupra evoluției rezultatului net al exercițiului în anul
2008. În anul 2009 impozitul pe profit înregistrează din nou o scădere de aproximativ
12%.
3.4.3. Analiza structurii performanțelor financiare
Presupune calcularea următoarelor categorii de rate de structură a performanţelor
financiare pe baza Contului de Profit şi Pierdere :
1. ratele generale de structură ale rezultatelor, veniturilor şi cheltuielilor
2. ratele interne de structură ale veniturilor şi cheltuielilor
3. ratele de structură pe baza veniturilor totale.
Prin analizarea ratelor de structură ale elementelor din Contul de Profit şi Pierdere se
pun în evidenţă mutaţiile structurale care au loc în urma desfăşurării activităţilor
Page 78
77
pentru obţinere de beneficii în cadrul entităţii. Informaţiile sunt obţinute din Anexa 7
„Analiza structurii performanțelor financiare”.
1. Analiza ratelor generale de structură ale rezultatelor, veniturilor și
cheltuielilor
Se constată că activitatea de exploatare generează ponderea semnificativă a
rezultatului exercițiului. Pe durata perioadei analizate se constată că activitatea de
exploatare tinde să caștige mai mult teren în ceea ce privește capacitatea de a genera
profit brut, în detrimentul celorlalte activități. Aceasta deoarece se constată o pondere
a rezultatului activității de exploatare în total rezultat, în creștere de la un an la altul.
Ținând cont de cele analizate anterior, cauzele acestor mutații structurale ale
rezultatelor se datorează pe de-o parte creșterii mai accentuate a rezultatului
exploatării comparativ cu creșterea rezultatului brut al exercițiului, iar pe de altă parte
se datorează diminuării rezultatului financiar și a rezultatului extraordinar.
În ceea ce privește ponderea rezultatului net al exercițiului în rezultatul brut al
exercițiului constatăm o menținere a acestuia în linii generale egale pe toată perioada
analizată.
Analiza ratelor generale ale veniturilor
Veniturile totale se generează în majoritate covârșitoare din activitatea de exploatare
(peste 98%) în creștere pe toată perioada analizată, pe fondul reducerii veniturilor din
activitatea financiară.
Analiza ratelor generale ale cheltuielilor
Ponderea majoritară în cadrul cheltuielilor totale o dețin cheltuielile de exploatare
(peste 98%) cu o ușoară tendință de scădere a ponderii lor în total în 2009 pe fondul
unei creșteri mai lente a cheltuielilor de exploatare în acest an comparativ cu creșterea
mai accentuată realizată la cheltuielile financiare, ceea ce a generat o rată de structură
a cheltuielilor de exploatare în cheltuielile totale, în scădere.
Page 79
78
2. Analiza ratelor interne de structură ale veniturilor și cheltuielilor
Analiza ratelor interne ale structurii veniturilor din exploatare
Cifra de afaceri netă reprezintă ponderea majoritară în totalul veniturilor din
exploatare, de peste 96%, înregistrând o evoluție fluctuantă de-a lungul perioadei
analizate. Astfel dacă în 2005 ea reprezintă 98,54% în total venituri din exploatare, în
2008 ajunge la 96,39% după care crește în 2009 la 100,89%. Situația atipică de rate de
structură supraunitară înregistrată de ponderea cifrei de afaceri nete în total venituri
din exploatare se explică prin existența unei variații a stocurilor cu sold debitor,
înregistrate pentru anul 2009 (-1,01%) pe fondul unor vânzări de produse finite care a
depășit producția realizată în exercițiul respectiv.
Analiza ratelor interne ale structurii cheltuielilor din exploatare
În totalul cheltuielilor de exploatare ponderea o dețin cheltuielile materiale, în creștere
de la un an la altul. Astfel de la 58,12% cât reprezenta aceasta în 2005, ponderea
acestora crește succesiv ajungând până la 73,44% în 2009.
Locul al doilea ca pondere în total cheltuieli de exploatare este dat de alte cheltuieli de
exploatare, acestea fluctuând în intervalul 11% - 21%. În ceea ce privește dinamica
acestei ponderi, în timp se constată o reducere a ponderii acestora pe toată perioada
analizată, exceptând anul 2008 când ponderea lor în total cheltuieli de exploatare
crește pe fondul diminuării ponderii cheltuielilor cu personalul în acest an.
În cadrul ratelor interne de structură ale cheltuielilor materiale remarcăm ponderea
semnificativă a cheltuielilor cu materii prime și materiale consumabile (peste 90%)
care înregistrează o creștere, în mod succesiv pe perioada analizată, ajungând la
99,10% în 2009 pe fondul scăderii ponderii la celelate categorii de cheltuieli
materiale.
Analiza ratelor interne de structura ale veniturilor financiare
Din analiza ratelor interne de structură ale veniturilor financiare se constată modificări
structurale semnificative ale celor două categorii principale de venituri financiare
realizate de entitate: venituri din dobânzi și alte venituri financiare. De la 95,21% cât
Page 80
79
reprezentau veniturile din dobânzi în 2005 și 1,89% alocate pentru alte venituri
financiare, raportul se modifică în sensul inversării lui în 2006 după care pe perioada
2007-2009 ponderea semnificativă o dețin veniturile din dobânzi, care fluctuează de la
un an la altul.
Analiza ratelor interne de structură ale cheltuielilor financiare
Din analiza ratelor interne de structură ale cheltuielilor financiare constatăm că în
anul 2005 ponderea semnificativă o reprezintă alte cheltuieli financiare de 97,52%,
după care în 2006 raportul se inversează și cheltuielile cu dobânzile ajung să dețină
ponderea majoritară în total cheltuieli financiare de 78,61%. În anul 2007 ponderea
altor cheltuieli financiare este din nou majoritară, în 2008 raportul se inversează și
cheltuielile cu dobânzile dețin o pondere de 65,27 % din total cheltuieli financiare
care crește în 2009 la 89,51%.
3. Analiza ratelor de structură pe baza veniturilor totale
În ceea ce privește raportul structural efort/efect respectiv cheltuială/venit pe total
activitate costatăm că raportul între eforturile generale ale entității (concretizate în
cheltuieli totale) de a genera efecte generale (sub formă de venituri totale) se situează
la un nivel puțin peste 93% în anii 2005 și 2006 cu o tendință de creștere în perioada
2007-2009. Această creștere se datorează scăderii performanţelor de gestionare a
activităţii de exploatare.
În ceea ce privește raportul structural efect/efect respectiv venit/venit pe total
activitate constatăm că raportul dintre venituri din activitatea de exploatare şi venituri
totale este în creştere pe toată perioada analizată şi se menţine la o valoare de peste
98%. Această situație apare concomitent cu o diminuare a gradului de participare a
efectelor generate de activitatea financiară la obținerea de venituri totale.
3.4.4. Analiza performanțelor financiare pe baza ratelor de profitabilitate
În acest scop se calculează ratele de profitabilitate comercială și ratele de rentabilitate
(economică și financiară), așa cum rezultă acestea din Anexa 8 „Analiza
performanțelor financiare pe baza ratelor de profitabilitate”.
Page 81
80
Analiza ratelor profitabilității comerciale
Grafic 22: Analiza ratelor de profitabilitate comercială
Sursa: Prelucrări ale autorului pe baza Anexei 8
Din analiza marjei brută a profitului se constată eficiența generală a activității enității,
respectiv capacitatea acesteia de a degaja profit din cifra de afaceri. Se poate constata
că aceasta prezintă o tendință de scădere de la un an la altul, pornind de la valoare de
6,81% în 2005 până la valoarea de 2,91% în 2009.
În ceea ce privește rata marjei netă a profitului, se poate constata că aceasta este în
scădere de la un an la altul de la 5,94% în 2005 la 2,51% în 2009. Situația se
datorează faptului că ritmul de creștere al rezultatului net al exercițiului a fost sub
nivelul ritmului de creștere al cifrei de afaceri nete pe toată perioada analizată.
Rata marjei brută a profitului din exploatare reflectă capacitatea entității de a degaja
profit din activitatea de exploatare și în cazul entității analizate aceasta este în scădere
de la un an la altul cu excepția anului 2009 unde se observă o ușoară tendință de
creștere.
Rata marjei brută din vânzări reflectă capacitatea entității de a degaja profit din
vânzări, iar la nivelul entității analizate aceasta crește de la 15,18% în anul 2005 la
16,17% în 2006 după care aceasta are o tendință de scădere până la sfârșitul perioadei
analizate.
0,00%
2,00%
4,00%
6,00%
8,00%
10,00%
12,00%
14,00%
16,00%
18,00%
2005 2006 2007 2008 2009
RATA MARJEI BRUTĂ A PROFITULUI
RATA MARJEI NETĂ A PROFITULUI
RATA MARJEI BRUTĂ A PROFITULUI DIN EXPLOATARE
RATA MARJEI BRUTĂ DIN VÂNZĂRI
RATA MARJEI COMERCIALE
Page 82
81
În ceea ce privește rata marjei comerciale aceasta exprimă procentul de adaos
comercial practicat de entitate care fluctuează de la an la an și înregistrează cea mai
mare valoare în anul 2008 de 17,11%, situație ce reflectă dezvoltatea mai accentuată a
activității comerciale a entității.
Analiza ratelor de rentabilitate financiară
Grafic 23: Analiza ratelor de rentabilitate financiară
Sursa: Prelucrări ale autorului pe baza Anexei 8
Privind evoluția ratei rentabilității financiare în forma sa generală, de rată a
capitalurilor proprii (ROE), se constată o diminuare a acesteia pe ansamblul perioadei
analizate cu excepția anului 2008 când aceasta înregistrează o ușoară creștere. Această
situație reflectă o diminuare a eficienței utilizării capitalurilor acționarilor de la un an
la altul. Privită prin prisma modelului multiplicativ al ROE, evoluția nefavorabilă a
ratei rentabilității financiare sub forma ROE este cauzată de următorii factori:
- Diminuarea marjei profitului net pe toată perioada analizată, factor cu
influență negativă asupra, ratei rentabilității financiare;
- Menținerea la același nivel a vitezei de rotație a activelor totale cu o ușoară
tendință de scădere, factor cu influență negativă, asupra ratei rentabilității
financiare;
- Gradul de finanțare al activelor entității din surse proprii (levierul financiar)
scade foarte ușor la începutul perioadei comparativ cu influența negativă a
0,00%
5,00%
10,00%
15,00%
20,00%
25,00%
30,00%
35,00%
2005 2006 2007 2008 2009
RATA RENTABILITĂȚII CAPITALULUI PROPRIU
RATA RENTABILITĂȚII CAPITALULUI ANGAJAT
Page 83
82
celorlalți factori din model, după care levierul financiar crește ceea ce
generează de această dată o influență negativă, asupra ratei rentabilității
financiare;
Rata rentabilității capitalului angajat scade în perioada 2005-2007 datorită creșterii
mai lente a rezultatului brut înainte de impozit și dobândă, comparativ cu creșterea
mai accentuată a capitalului angajat de entitate după care în anii 2008 și 2009
aceasta este în creștere ceea ce inseamnă că în această perioadă investițiile
efectuate în entitate au fost eficiente.
Analiza ratelor de rentabilitate economică
Grafic 24: Analiza ratelor de rentabilitate economică
Sursa: Prelucrări ale autorului pe baza Anexei 8
În ceea ce privește modul de utilizare a resurselor entității, pe perioada 2005-2008 se
constată o diminuare sistematică a valorii ratelor de renatabilitate economică care
reflectă utilizarea activelor entității (este vorba despre rata rentabilității activelor, rata
rentabilității economice, rata profitabilității activelor). Scăderea ratelor de rentabilitate
economică în această perioadă este explicată prin creșterea mult mai accentuată a
eforturilor entității sub forma activelor, comparativ cu ritmul de creștere al
beneficiilor pe care acesteale aduc. În anul 2009 ratele de rentabilitate cresc față de
anul 2008, situație ce reflectă un management eficient al resurselor controlate de
entitate cu implicații asupra creșterii viitoare de valoare a entității.
0,00%
2,00%
4,00%
6,00%
8,00%
10,00%
12,00%
14,00%
16,00%
18,00%
20,00%
2005 2006 2007 2008 2009
RATA RENTABILITĂȚII ACTIVELOR
RATA RENTABILITĂȚII ECONOMICE
RATA PROFITABILITĂȚII ACTIVELOR
RATA RENTABILITĂȚII CHELTUIELILOR
Page 84
83
În ceea ce privește rata de rentabilitate a cheltuielilor aceasta pune în evidență
eficiența consumului total de resurse și este în scădere pe toată perioada analizată.
3.6 Analiza riscurilor
Grafic 25: Analiza riscului conform modelelor Altman şi Canon-Holder
Sursa: Prelucrări ale autorului pe baza Anexei 9
Se poate constata că potrivit modelului Altman în anul 2005 societatea este solvabilă
(Z>3) , însă în perioada 2006-2008 firma apare ca fiind cu dificultăți financiare (Z<3,
Z≥1,8), dar situația cunoaște o ameliorare ușoara în timp astfel că în anul 2009
valoarea lui Z este de 3,514, cee ce înseamnă că societatea și-a redresat activitatea,
adoptând o strategie corespunzătoare.
Potrivit modelului Canon-Holder starea financiară a entității de-a lungul celor cinci
ani supuși analizei se prezintă mult mai consolidată. Valorile lui Z sunt cu mult peste
limita de demarcație a intervalelor de siguranță financiară. Și evoluția stării financiare
diferă după acest model constatând în acest caz că entitatea obține cele mai bune
performanțe în 2005 iar în 2008, dimpotrivă, scorul performanțelor este cel mai
scăzut.
Situația financiară a entității apare ca fiind una favorabilă, fără prea mari dificultăți
financiare. Pentru rezultate mai pertinente se impune aplicarea unor modele mai
adaptate necesitățiilor concrete ale economiei românești.
0,000
5,000
10,000
15,000
20,000
25,000
30,000
35,000
2005 2006 2007 2008 2009
Scorul Z-Altman
Scorul Z-Canon Holder
Page 85
84
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
În ceea ce privește analiza economică a societății cosntatăm că aceasta utilizează în
activitățile de producție personal bine pregătit care prestează servicii de calitate prin
respectarea normelor de muncă și normelor de calitate, de asemnea remarcăm că
societatea deține resurse tehnice și materiale de înaltă calitate. Chiar dacă concurența
din sectorul construcțiilor este agresivă și va rămâne în continuare la fel, societatea va
continua să mizeze pe factorul uman și pe dotarea cu utilaje moderne care să aducă un
plus în această luptă pentru menținerea și obținerea de poziții pe piața construcțiilor.
În ceea ce privește analiza utilizării resurselor constatăm o bună conducere a acestora.
La nivelul resurselor umane observăm o reducere a acestora în prima parte a perioadei
analizate, după care acestea înregistrează creșteri, iar productivitatea muncii
înregistrează creșteri pe toată perioada analizată. Utilizarea resurselor tehnice nu se
face la capacitatea lor maximă, deoarece în perioada rece activitatea se desfășoară cu
întreruperi mari. Resursele tehnice sunt în creștere de la an la an, iar gradul de uzură
al acestora reflectă un trend ascendent ceea ce semnifică un aspect nefavorabil
deoarece duce la încetinirea capacității de producție. În primii 2 ani de analiză
societatea face modernizări ale tehnologiei existente ce conduce la o sporire a
competivității produselor. În ceea ce privește eficiența utilizării resurselor materiale se
observă că pe perioada analizată gradul de valorificare al acestora este în scădere,
ceea ce reflectă o situație nefavorabilă pentru entitate, iar propunerile mele în această
situație se îndreaptă spre dezvoltarea unei politicii de lansare în sensul creșterii
eficienței.
Analiza financiară a entității este reprezentată de relația dintre activele, datoriile și
capitalurile proprii ale sale. În ceea ce privește activele acestea înregistrează un trend
ascendent per ansamblul perioadei analizate cu excepția anului 2009, situație datorată
evoluției activelor imobilizate și activelor circulante. Datoriile înregistrează și ele
creșteri în decursul primilor patru ani supuși analizei, iar în anul 2009 acestea
înregistrează o scădere, societatea reuțind sa nu se îndatoreze tot mai mult în
conjunctura actuală a pieței. La nivelul capitalurilor proprii putem afirma că entitatea
nu a procedat la majorări de capital pe perioada analizată, aceasta înregistrând creșteri
pe toată perioada, datorate creșterii rezervelor din reevaluare, a rezultatului
exercițiului și a rezultatului reportat.
Page 86
85
Analiza structurii poziției financiare reflectă capacitatea activelor de a se tranforma în
lichidități, autonomia și independența financiară a societății și echilibrul financiar al
societății. În decursul perioadei studiate se observă că ponderile activelor imobilizate
şi a activelor circulante se modifică în aşa manieră încât spre sfârşitul perioadei
activele circulante ajung să deţină ponderea cea mai importantă, în total active deși
spre începutul perioadei activele imobilizate erau cele care deţineau ponderea mai
mare. În structura pasivelor observăm că ponderea cea mai însemnată în anii 2005 și
2006 este reprezentată de sursele proprii după care ponderile capitalurilor proprii şi a
datoriilor se modifică astfel încât spre sfârşitul perioadei datoriile ajung să deţină
ponderea cea mai importantă .
Analiza echilibrului financiar se axează pe: analiza lichidităţii şi solvabilităţii, analiza
capitalului de lucru şi analiza gestiunii resurselor controlate.
Starea de lichiditate este destul de scăzută, societatea reușind să se încadreze în
intervalul de siguranță financiară doar în cazul lichidității imediate ceea ce însemnă că
societatea nu întâmpină dificultăţi privind plata obligaţiilor curente din elementele
imediat lichide. Solvabilitatea depăseşte foarte mult intervalele propuse de specialişti,
şi tendinţa generală este de creştere, fenomen favorabil datorită capacităţii ridicate a
societăţii de a rambursa datoriile pe termen lung.
Analizând performanţele financiare ale entităţii observăm că societatea înregistrează
profit în toţi anii analizaţi.
Prin analizarea riscului potrivit modelului lui Altman se poate constata că în anul
2005 societatea este solvabilă, însă în perioada 2006-2008 firma apare ca fiind cu
dificultăți financiare, dar situația cunoaște o ameliorare ușoara în timp astfel că în anul
2009 societatea își redresează activitatea, adoptând o strategie corespunzătoare.
Potrivit modelului Canon-Holder starea financiară a entității de-a lungul celor cinci
ani supuși analizei se prezintă mult mai consolidată, probabilitatea falimentului fiind
foarte redusă.
Page 87
86
BIBLIOGRAFIE
1. Achim M. (2010) - Analiză economico financiară - Ed.Risoprint, Cluj-Napoca
2. Bătrâncea I, Borlea S. , Bătrâncea L.(2007) - Analiză financiară a entităţii
economice - Ed.Risoprint, Cluj-Napoca
3. Bătrâncea I. (2001) - Analiză financiară pe bază de bilanţ - Ed. Presa Universitară
Clujeană, Cluj-Napoca
4. Bătrâncea I.(1999) - Analiza economică și financiară a societăților comerciale-
Ed.ETA, Cluj-Napoca
5. Bătrâncea I.(2006) - Bilanţul entităţilor economice-Ed. Alma Mater, Cluj-Napoca
6. Buşe L. (2007) - Analiza economico-financiară a firmei - Ed. Sitech, Craiova
7. Ișfănescu A., Stănescu C., Băicuși A. (1996) - Analiza econimico-financiară cu
aplicații în societățile comericale industriale de construcții și de transporturi, Ed.
Economică, București
8. Ișfănescu A., Stănescu C., Băicuși A. (1999)- Analiza econimico-financiară cu
aplicații în societățile comericale industriale de construcții și de transporturi, Ed.
Esconomică,București
9. Ișfănescu, Robu V., Anghel I., Tuțu A. (1999) - Evaluarea întreprinderii, Ed.
Tribuna economica, București
10. OMFP 3055/2009 – Reglementările contabile conforme cu directivele europene
11. www.amisa.ro
Page 88
87
ANEXE
Anexa 1
Analiza evoluției poziției financiare
Valori absolute (lei) Indici cu baza în lanț (%) 2005 2006 2007 2008 2009 2005 2006 2007 2008 2009 A.Active imobilizate
I.Imobilizări necorporale
1.Cheltuieli de constituire 0 0 0 0 0 - - - - - 2.Cheltuieli de dezvoltare 0 0 0 0 0 - - - - - 3.Concesiuni, brevete, licenţe, mărci
comerciale, drepturi şi active similare si alte
imobilizari necorporale 0 0 125.680 233.621 261.429 100% 100,00% 100,00% 185,89% 111,90% 4.Fond comercial 0 0 0 0 0 - - - - - 5.Avansuri şi imobilizări necorporale în curs
de executie 0 0 0 0 0 - - - - - TOTAL: (1+2+3+4+5) 0 0 125.680 233.621 261.429 100% 100,00% 100,00% 185,89% 111,90% II. Imobilizări corporale
1.Terenuri şi construcţii 3.212.633 3.783.978 3.709.496 3.435.603 5.269.923 100% 117,78% 98,03% 92,62% 153,39% 2.Instalaţii tehnice şi maşini 1.375.513 1.509.930 1.736.510 2.284.760 1.838.492 100% 109,77% 115,01% 131,57% 80,47% 3.Alte instalţii, utilaje şi mobilier 45.842 44.875 66.004 100.162 91.622 100% 97,89% 147,08% 151,75% 91,47% 4.Avansuri şi imobilizări corporale în curs 0 15.126 0 0 0 100% 100,00% - - - TOTAL: (1+2+3+4) 4.633.988 5.353.909 5.512.010 5.820.525 7.200.037 100% 115,54% 102,95% 105,60% 123,70% III. Imobilizări Financiare
1.Acţiuni deţinute în entităţile afiliate 0 0 0 0 0 - - - - -
Page 89
88
2.Împrumuturi acordate entităţilor afiliate 0 0 0 0 0 - - - - - 3.Interese de participare 0 0 0 0 0 - - - - - 4.Împrumuturi acordate entităţilor cu interese
de participare 0 0 0 0 0 - - - - - 5.Investiţii deţinute ca imobilizări 1.042.721 1.175.005 0 0 0 100% 112,69% - - - 6.Alte împrumuturi 0 0 1.984.429 2.903.023 0 100% - 100,00% 146,29% - TOTAL: (1+2+3+4+5+6) 1.042.721 1.175.005 1.984.429 2.903.023 0 100% 112,69% 168,89% 146,29% - TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE 5.676.709 6.528.914 7.622.119 8.957.169 7.461.466 100% 115,01% 116,74% 117,52% 83,30% B.ACTIVE CIRCULANTE
I.STOCURI
1.Materii prime şi materiale consumabile 382.040 1.783.694 1.332.278 5.037.670 2.200.107 100% 466,89% 74,69% 378,12% 43,67% 2.Producţia în curs de execuţie 0 0 500.000 2.382.230 1.800.442 100% 100,00% 100,00% 476,45% 75,58% 3.Produse finite şi mărfuri 229.994 253.111 285.235 345.120 362.384 100% 110,05% 112,69% 120,99% 105,00% 4.Avansuri pentru cumpărări de stocuri 80.331 85.072 108.475 88.943 207.695 100% 105,90% 127,51% 81,99% 233,51% TOTAL: (1+2+3+4) 692.365 2.121.877 2.225.988 7.853.963 4.570.628 100% 306,47% 104,91% 352,83% 58,20% II. CREANŢE
1.Crenţe comerciale 2.009.791 2.128.868 3.155.335 6.517.762 7.984.632 100% 105,92% 148,22% 206,56% 122,51% 2.Sume de încasat de la entităţile afiliate 0 0 0 0 0 - - - - - 3.Sume de încasat de la entităţile de care
compania este legată în virtutea intereselor
de participare 0 0 0 0 0 - - - - - 4.Alte creanţe 422.698 307.213 268.794 88.573 198.138 100% 72,68% 87,49% 32,95% 223,70% 5.Capital subscris şi nevărsat 34.531 34.531 0 0 0 100% 100,00% - - - TOTAL: (1+2+3+4+5) 2.467.020 2.470.612 3.424.129 6.606.335 8.182.770 100% 100,15% 138,59% 192,93% 123,86% III.INVESTIŢII FINANCIARE PE
TERMEN SCURT
1.Acţiuni deţinute la entităţile afiliate 0 0 0 0 0 - - - - - 2.Alte investiţii financiare pe termen scurt 0 0 312.743 312.743 312.743 100% - 100,00% 100,00% 100,00% TOTAL: (1+2) 0 0 312.743 312.743 312.743 100% - 100,00% 100,00% 100,00%
Page 90
89
IV.CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI 1.618.897 1.103.991 2.650.320 266.120 454.576 100% 68,19% 240,07% 10,04% 170,82% TOTAL ACTIVE
CIRCULANTE(I+II+III+IV) 4.778.282 5.696.480 8.613.180 15.039.161 13.520.717 100% 119,22% 151,20% 174,61% 89,90% C.CHELTUIELI ÎN AVANS
2.069 2.069 0 158.582 94.806 100% 100,00% - 100,00% 59,78% TOTAL ACTIVE (A+B+C)
10.457.060 12.227.463 16.235.299 24.154.912 21.076.989 100% 116,93% 132,78% 148,78% 87,26% D.DATORII CE TREBUIE PLĂTITE
ÎNTR-O PER DE UN AN
1.Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni,
prezentânu-se împrumuturile din emisiunea
de obligaţiuni convertibile 0 0 0 0 0 - - - - - 2.Sume datorate instituţiilor de credit 0 0 175.018 2.661.739 1.565.333 100% - 100,00% 1520,84% 58,81% 3.Avansuri încasate în contul comenzilor 457.323 16.738 903 1.018 903 100% 3,66% 5,39% 112,74% 88,70% 4.Datorii comerciale-furnizori 2.221.842 2.981.198 5.599.282 9.223.447 6.627.472 100% 134,18% 187,82% 164,73% 71,85% 5.Efecte de comerţ plătit 0 0 0 0 0 - - - - - 6.Sume datorate entităţilor afiliate 52.847 0 0 0 0 100% - - - - 7.Sume datorate entităţilor de care compania
este legată în virtutea intereselor de
participare 0 0 0 0 0 - - - - - 8.Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi
datoriile privind asigurările sociale 973.194 1.209.516 992.077 962.897 856.021 100% 124,28% 82,02% 97,06% 88,90% TOTAL: (1+2+3+4+5+6+7+8) 3.705.206 4.207.452 6.767.280 12.849.101 9.049.729 100% 113,56% 160,84% 189,87% 70,43% E.ACTIVE CIRCULANTE, RESPECTIV
DATORII CURENTE NETE 1.075.145 1.490.945 1.845.900 2.348.642 4.565.794 100% 138,67% 123,81% 127,24% 194,40% F.TOTAL ACTIVE-DATORII
CURENTE 6.736.764 8.004.921 9.468.019 11.305.811 12.027.260 100% 118,82% 118,28% 119,41% 106,38% G.DATORII CE TREBUIE PLĂTITE
ÎNTR-O PERIOADĂ >1 AN
Page 91
90
1.Împrumuri din emisiunea de obligaţiuni 0 0 0 0 0 - - - - - 2.Sume datorate instituţiilor de credit 0 0 0 0 0 - - - - - 3.Avansuri încasate în contul comenzilor 0 0 0 0 0 - - - - - 4.Datorii comerciale-furnizori 0 0 0 0 0 - - - - - 5.Efecte de comerţ plătit 0 0 0 0 0 - - - - - 6.Sume datorate entităţilor afiliate 0 0 0 0 0 - - - - - 7.Sume datorate entităţilor de care compania
este legată în virtutea intereselor de
participare 0 0 0 0 0 - - - - - 8.Alte datorii inclusiv datorii fiscale şi datorii
privind asigurările sociale 0 0 0 593.784 377.076 100% - - 100% 63,50% TOTAL: (1+2+3+4+5+6+7+8) 0 0 0 593.784 377.076 100% - - 100% 63,50% H. PROVIZIOANE
1.Provizioane pentru pensii şi obligaţii
similare 0 0 0 0 0 - - - - - 2.Provizioane pentru impozite 0 0 0 0 0 - - - - - 3.Alte provizioane 1.042.721 1.175.005 2.174.088 2.121.707 2.125.101 100% 112,69% 185,03% 97,59% 100,16% TOTAL: (1+2+3) 1.042.721 1.175.005 2.174.088 2.121.707 2.125.101 100% 112,69% 185,03% 97,59% 100,16% I.VENITURI ÎN AVANS
1.Subvenţii pentru investiţii 15.090 14.938 126.568 127.455 127.455 100% 98,99% 847,29% 100,70% 100,00% 2.Venituri înregistrate în avans 0 152 0 0 0 100% 100,00% - - - TOTAL: (1+2) 15.090 15.090 126.568 127.455 127.455 100% 100,00% 838,75% 100,70% 100,00% TOTAL DATORII(D+G+H+I) 4.763.017 5.397.547 9.067.936 15.692.047 11.679.361 100% 113,32% 168,00% 173,05% 74,43% J.CAPITAL ŞI REZERVE
1.Capital subscris şi vărsat 1.060.510 1.060.510 1.060.510 1.060.510 1.060.510 100% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 2.Prime de capital 34.531 34.531 34.531 34.531 34.531 100% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 3.Rezerve din reevaluare Sold C 1.001.828 1.633.211 1.633.211 1.633.211 3.227.376 100% 163,02% 100,00% 100,00% 197,61% 4.Rezerve-TOTAL: 1.505.388 1.505.388 1.505.388 1.505.388 428.219 100% 100,00% 100,00% 100,00% 28,45% -Rezerve legale 212.102 212.102 212.102 212.102 212.102 100% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00%
Page 92
91
-Alte rezerve 1.293.286 1.293.286 1.293.286 1.293.286 216.117 100% 100,00% 100,00% 100,00% 16,71% 5.Rezultatul reportat Sold C 2.091.786 2.596.276 1.826.033 2.659.153 3.188.500 100% 124,12% 70,33% 145,62% 119,91% 6.Rezultatul exerciţiului Sold C 1.636.605 1.272.685 1.107.690 1.570.072 1.458.492 100% 77,76% 87,04% 141,74% 92,89% 7.Repartizarea profitului 1.636.605 1.272.685 0 0 0 100% 77,76% - - - TOTAL CAPITAL
PROPRIU(1+2+3+4+5+6+7) 5.694.043 6.829.916 7.167.363 8.462.865 9.397.628 100% 119,95% 104,94% 118,08% 111,05% TOTAL CAPITALURI 5.694.043 6.829.916 7.167.363 8.462.865 9.397.628 100% 119,95% 104,94% 118,08% 111,05%
Sursa: Prelucrări proprii pe baza situaţiilor financiare ale S.C Anterpriza Montaj Instalații S.A. pe perioada 2005-2009
Informații suplimentare
Valori absolute(lei) Indici cu baza în lanț(%) 2005 2006 2007 2008 2009 2005 2006 2007 2008 2009 Cifra de afaceri netă 27.563.330 23.800.911 32.904.021 54.812.955 58.011.038 100% 86,35% 138,25% 166,58% 105,83% Total cheltuieli materiale* 15.251.938 13.157.090 19.898.196 35.608.383 40.569.589 100% 86,27% 151,24% 178,95% 113,93% Trezoreria 1.618.897 1.103.991 2.963.063 578.863 767.319 100% 68,19% 268,40% 19,54% 132,56%
* Totalul cheltuielilor materiale cuprinde valoarea cheltuielilor materiale cuprinse în grupa 60 „Cheltuieli privind stocurile” din care se scad
cheluielile de desfacere a mărfurilor (preluate din contul 607 „Cheltuieli privind mărfurile”).
Page 93
92
Informații suplimentare privind componența datoriilor și evoluția acestora
Sursa: Prelucrări pe baza Notei 5 „Situația creanțelor și datoriilor” ale S.C Anterpriza Montaj Instalații S.A. pe perioada 2005-2009
Informații suplimentare privind componența datoriilor pe naturi de datorii și evoluția acestora
Valori absolute(lei) Indici cu baza în lanț(%) 2005 2006 2007 2008 2009 2005 2006 2007 2008 2009 1.Datorii comerciale 2.221.842 2.981.198 5.599.282 9.223.447 6.627.472 100% 134,18% 187,82% 164,73% 71,85% 2.Datorii sociale 551.606 340.425 136.394 261.871 183.786 100% 61,72% 40,07% 192,00% 70,18% 3.Datorii fiscale 421.590 573.284 735.411 343.942 416.376 100% 135,98% 128,28% 46,77% 121,06% 4.Datorii faţă de acţionari 0 0 183.816 0 88.394 100% - - - - 5.Alte datorii 510.168 312.545 112.377 3.613.625 2.110.777 100% 61,26% 35,96% 3215,63% 58,41% TOTAL 3.705.206 4.207.452 6.767.280 13.442.885 9.426.805 100% 113,56% 160,84% 198,65% 70,12%
Sursa: Prelucrări pe baza Notei 5 „Situația creanțelor și datoriilor” ale S.C Anterpriza Montaj Instalații S.A. pe perioada 2005-2009
2005 2006 2007 2008 2009 1.Furnizori 2.221.842 2.981.198 5.599.282 9.223.447 6.627.472 2.Furnizori de imobilizări 0 0 0 0 0 3.Datorii faţă de salariaţi 478.415 235.210 136.394 141.438 125.367 4.Asigurari sociale şi şomaj 73.191 105.215 0 120.433 58.419 5.Impozite şi taxe 421.590 573.284 735.411 343.942 416.376 6.Dividende de plată 0 0 183.816 0 88.394 7.Alte obligaţii 510.168 312.545 112.377 3.613.625 2.110.777 TOTAL 3.705.206 4.207.452 6.767.280 13.442.885 9.426.805
Page 94
93
Anexa 2
Analiza structurii poziției financiare
Valori absolute (lei) Rate de structură(%)
2005 2006 2007 2008 2009 2005 2006 2007 2008 2009 A.Active imobilizate
I.Imobilizări necorporale
1.Cheltuieli de constituire 0 0 0 0 0 - - - - - 2.Cheltuieli de dezvoltare 0 0 0 0 0 - - - - - 3.Concesiuni, brevete, licenţe, mărci
comerciale, drepturi şi active similare si
alte imobilizari necorporale 0 0 125.680 233.621 261.429 - - 100,00% 100,00% 100,00% 4.Fond comercial 0 0 0 0 0 - - - - - 5.Avansuri şi imobilizări necorporale în
curs de executie 0 0 0 0 0 - - - - - TOTAL: (1+2+3+4+5) 0 0 125.680 233.621 261.429 - - 2,21% 3,58% 3,43% II. Imobilizări corporale
1.Terenuri şi construcţii 3.212.633 3.783.978 3.709.496 3.435.603 5.269.923 69,33% 70,68% 67,30% 59,03% 73,19% 2.Instalaţii tehnice şi maşini 1.375.513 1.509.930 1.736.510 2.284.760 1.838.492 29,68% 28,20% 31,50% 39,25% 25,53% 3.Alte instalţii, utilaje şi mobilier 45.842 44.875 66.004 100.162 91.622 0,99% 0,84% 1,20% 1,72% 1,27% 4.Avansuri şi imobilizări corporale în curs 0 15.126 0 0 0 - 0,28% - - - TOTAL: (1+2+3+4) 4.633.988 5.353.909 5.512.010 5.820.525 7.200.037 81,63% 82,00% 72,32% 64,98% 96,50% III. Imobilizări Financiare
1.Acţiuni deţinute în entităţile afiliate 0 0 0 0 0 - - - - - 2.Împrumuturi acordate entităţilor afiliate 0 0 0 0 0 - - - - - 3.Interese de participare 0 0 0 0 0 - - - - -
Page 95
94
4.Împrumuturi acordate entităţilor cu
interese de participare 0 0 0 0 0 - - - - - 5.Investiţii deţinute ca imobilizări 1.042.721 1.175.005 0 0 0 100,00% 100,00% - - - 6.Alte împrumuturi
0 0 1.984.429 2.903.023 0 - - 100,00% 100,00% -
TOTAL: (1+2+3+4+5+6) 1.042.721 1.175.005 1.984.429 2.903.023 0 18,37% 18,00% 26,04% 32,41% - TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE 5.676.709 6.528.914 7.622.119 8.957.169 7.461.466 54,29% 53,40% 46,95% 37,08% 35,40% B.ACTIVE CIRCULANTE I.STOCURI 1.Materii prime şi materiale consumabile 382.040 1.783.694 1.332.278 5.037.670 2.200.107 55,18% 84,06% 59,85% 64,14% 48,14% 2.Producţia în curs de execuţie
0 0 500.000 2.382.230 1.800.442 - - 22,46% 30,33% 39,39%
3.Produse finite şi mărfuri 229.994 253.111 285.235 345.120 362.384 33,22% 11,93% 12,81% 4,39% 7,93% 4.Avansuri pentru cumpărări de stocuri 80.331 85.072 108.475 88.943 207.695 11,60% 4,01% 4,87% 1,13% 4,54% TOTAL: (1+2+3+4) 692.365 2.121.877 2.225.988 7.853.963 4.570.628 14,49% 37,25% 25,84% 52,22% 33,80% II. CREANŢE 1.Crenţe comerciale 2.009.791 2.128.868 3.155.335 6.517.762 7.984.632 81,47% 86,17% 92,15% 98,66% 97,58% 2.Sume de încasat de la entităţile afiliate 0 0 0 0 0 - - - - - 3.Sume de încasat de la entităţile de care
compania este legată în virtutea intereselor
de participare 0 0 0 0 0 - - - - - 4.Alte creanţe 422.698 307.213 268.794 88.573 198.138 17,13% 12,43% 7,85% 1,34% 2,42% 5.Capital subscris şi nevărsat
34.531 34.531 0 0 0 1,40% 1,40% -
- -
TOTAL: (1+2+3+4+5) 2.467.020 2.470.612 3.424.129 6.606.335 8.182.770 51,63% 43,37% 39,75% 43,93% 60,52% III.INVESTIŢII FINANCIARE PE
TERMEN SCURT 1.Acţiuni deţinute la entităţile afiliate 0 0 0 0 0 - - - - - 2.Alte investiţii financiare pe termen scurt 0 0 312.743 312.743 312.743 - - 100,00% 100,00% 100,00%
Page 96
95
TOTAL: (1+2) 0 0 312.743 312.743 312.743 - - 3,63% 2,08% 2,31% IV.CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI 1.618.897 1.103.991 2.650.320 266.120 454.576 33,88% 19,38% 30,77% 1,77% 3,36% TREZORERIE(III+IV) 1.618.897 1.103.991 2.963.063 578.863 767.319 33,88% 19,38% 34,40% 3,85% 5,68% TOTAL ACTIVE
CIRCULANTE(I+II+III+IV) 4.778.282 5.696.480 8.613.180 15.039.161 13.520.717 45,69% 46,59% 53,05% 62,26% 64,15% C.CHELTUIELI ÎN AVANS 2.069 2.069 0 158.582 94.806 0,02% 0,02% - 0,66% 0,45% TOTAL ACTIVE (A+B+C)
10.457.060 12.227.463 16.235.299 24.154.912 21.076.989 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% D.DATORII CE TREBUIE PLĂTITE
ÎNTR-O PER DE UN AN
1.Împrumuturi din emisiunea de
obligaţiuni, prezentânu-se împrumuturile
din emisiunea de obligaţiuni convertibile 0 0 0 0 0 - - - - - 2.Sume datorate instituţiilor de credit 0 0 175.018 2.661.739 1.565.333 - - 2,59% 20,72% 17,30% 3.Avansuri încasate în contul comenzilor 457.323 16.738 903 1.018 903 12,34% 0,40% 0,01% 0,01% 0,01% 4.Datorii comerciale-furnizori 2.221.842 2.981.198 5.599.282 9.223.447 6.627.472 59,97% 70,86% 82,74% 71,78% 73,23% 5.Efecte de comerţ plătit 0 0 0 0 0 - - - - - 6.Sume datorate entităţilor afiliate 52.847 0 0 0 0 1,43% - - - - 7.Sume datorate entităţilor de care
compania este legată în virtutea intereselor
de participare 0 0 0 0 0 - - - - - 8.Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi
datoriile privind asigurările sociale 973.194 1.209.516 992.077 962.897 856.021 26,27% 28,75% 14,66% 7,49% 9,46% TOTAL: (1+2+3+4+5+6+7+8)
3.705.206 4.207.452 6.767.280 12.849.101 9.049.729 77,79% 77,95% 74,63% 81,88% 77,48% E.ACTIVE CIRCULANTE,
RESPECTIV DATORII CURENTE
NETE 1.075.145 1.490.945 1.845.900 2.348.642 4.565.794 - - - - -
Page 97
96
F.TOTAL ACTIVE-DATORII
CURENTE 6.736.764 8.004.921 9.468.019 11.305.811 12.027.260 - - - - - G.DATORII CE TREBUIE PLĂTITE
ÎNTR-O PERIOADĂ >1 AN
- - - - -
1.Împrumuri din emisiunea de obligaţiuni 0 0 0 0 0 - - - - - 2.Sume datorate instituţiilor de credit 0 0 0 0 0 - - - - - 3.Avansuri încasate în contul comenzilor 0 0 0 0 0 - - - - - 4.Datorii comerciale-furnizori 0 0 0 0 0 - - - - - 5.Efecte de comerţ plătit 0 0 0 0 0 - - - - - 6.Sume datorate entităţilor afiliate 0 0 0 0 0 - - - - - 7.Sume datorate entităţilor de care
compania este legată în virtutea intereselor
de participare 0 0 0 0 0 - - - - - 8.Alte datorii inclusiv datorii fiscale şi
datorii privind asigurările sociale 0 0 0 593.784 377.076 - - - 100,00% 100,00% TOTAL: (1+2+3+4+5+6+7+8) 0 0 0 593.784 377.076 - - - 3,78% 3,23% H. PROVIZIOANE
1.Provizioane pentru pensii şi obligaţii
similare 0 0 0 0 0 - - - - - 2.Provizioane pentru impozite 0 0 0 0 0 - - - - - 3.Alte provizioane 1.042.721 1.175.005 2.174.088 2.121.707 2.125.101 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% TOTAL: (1+2+3) 1.042.721 1.175.005 2.174.088 2.121.707 2.125.101 21,89% 21,77% 23,98% 13,52% 18,20% I.VENITURI ÎN AVANS
1.Subvenţii pentru investiţii 15.090 14.938 126.568 127.455 127.455 100,00% 98,99% 100,00% 100,00% 100,00% 2.Venituri înregistrate în avans 0 152 0 0 0 - 1,01% - - - TOTAL: (1+2) 15.090 15.090 126.568 127.455 127.455 0,32% 0,28% 1,40% 0,81% 1,09% TOTAL DATORII(D+G+H+I) 4.763.017 5.397.547 9.067.936 15.692.047 11.679.361 45,55% 44,14% 55,85% 64,96% 55,41% J.CAPITAL ŞI REZERVE
1.Capital subscris şi vărsat 1.060.510 1.060.510 1.060.510 1.060.510 1.060.510 18,62% 15,53% 14,80% 12,53% 11,28%
Page 98
97
2.Prime de capital 34.531 34.531 34.531 34.531 34.531 0,61% 0,51% 0,48% 0,41% 0,37% 3.Rezerve din reevaluare Sold C 1.001.828 1.633.211 1.633.211 1.633.211 3.227.376 17,59% 23,91% 22,79% 19,30% 34,34% 4.Rezerve-TOTAL: 1.505.388 1.505.388 1.505.388 1.505.388 428.219 26,44% 22,04% 21,00% 17,79% 4,56% -Rezerve legale 212.102 212.102 212.102 212.102 212.102 3,72% 3,11% 2,96% 2,51% 2,26% -Alte rezerve 1.293.286 1.293.286 1.293.286 1.293.286 216.117 22,71% 18,94% 18,04% 15,28% 2,30% 5.Rezultatul reportat Sold C 2.091.786 2.596.276 1.826.033 2.659.153 3.188.500 36,74% 38,01% 25,48% 31,42% 33,93% 6.Rezultatul exerciţiului Sold C 1.636.605 1.272.685 1.107.690 1.570.072 1.458.492 28,74% 18,63% 15,45% 18,55% 15,52% 7.Repartizarea profitului 1.636.605 1.272.685 0 0 0 28,74% 18,63% - - - TOTAL CAPITAL
PROPRIU(1+2+3+4+5+6+7) 5.694.043 6.829.916 7.167.363 8.462.865 9.397.628 54,45% 55,86% 44,15% 35,04% 44,59% DATORII + CAPITALURI PROPRII 10.457.060 12.227.463 16.235.299 24.154.912 21.076.989 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00%
Sursa: Prelucrări proprii pe baza situaţiilor financiare ale S.C Anterpriza Montaj Instalații S.A. pe perioada 2005-2009
Informații suplimentare privind structura datoriilor propriu-zise
Valori absolute(lei) Rate de structură (%) 2005 2006 2007 2008 2009 2005 2006 2007 2008 2009 1.Datorii comerciale 2.221.842 2.981.198 5.599.282 9.223.447 6.627.472 59,97% 70,86% 82,74% 68,61% 70,30% 2.Datorii sociale 551.606 340.425 136.394 261.871 183.786 14,89% 8,09% 2,02% 1,95% 1,95% 3.Datorii fiscale 421.590 573.284 735.411 343.942 416.376 11,38% 13,63% 10,87% 2,56% 4,42% 4.Datorii faţă de acţionari 0 0 183.816 0 88.394 - - 2,72% - 0,94% 5.Alte datorii 510.168 312.545 112.377 3.613.625 2.110.777 13,77% 7,43% 1,66% 26,88% 22,39% TOTAL 3.705.206 4.207.452 6.767.280 13.442.885 9.426.805 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00%
Sursa: Prelucrări pe baza Notei 5 „Situația creanțelor și datoriilor” ale S.C Anterpriza Montaj Instalații S.A. pe perioada 2005-2009
Page 99
98
Anexa 3
Analiza lichidității și solvabilității entității
2005 2006 2007 2008 2009
Intervale de siguranță financiară, tendințe
favorabile
Analiza lichidităţii financiare
1.Lichiditate curentă 1.1.Lichiditate curentă în formă absolută(LC) 1.075.145 1.490.945 1.845.900 2.348.642 4.565.794 ↑ 1.2.Lichiditate curentă în formă relativă-Current
Liquidity(RLC) 129,02% 135,43% 127,28% 118,28% 150,45% [150%-250%], ↑ 2.Lichiditate imediată
2.1.Lichiditate imediată în formă absolută(LI) 382.780 -630.932 -380.088 -5.505.321 -4.834 ↑ 2.2. Lichiditate imediată în formă relativă-Acid Test(RLI) 110,33% 85,00% 94,38% 57,15% 99,95% [50%-100%], ↑ 3.Lichiditate efectivă 3.1.Lichidate efectivă în formă absolută(LE) -2.086.309 -3.103.613 -3.804.217 -12.270.238 -8.282.410 ↑ 3.2.Lichiditate efectivă în formă relativă-Cash Ration(RLE) 43,69% 26,24% 43,79% 4,51% 8,48% [50%-100%] , ↑
Analiza solvabilităţii financiare
1.Solvabilitatea financiară generală
1.1.Solvabilitatea financiară generală absolută(SG) 6.751.854 8.019.859 9.468.019 10.712.027 11.650.184 ↑ 1.2.Solvabilitatea financiară generală relativă(RSG) >100% >100% >100% >100% >100% [80%-180%] ,↑ 2.Ratele de dependenţă financiară
2.1.Rata autonomiei financiare(RAF) 54,45% 55,86% 44,15% 35,04% 44,59% [30%-100%], ↑
Page 100
99
2.2.Rata stabilităţii financiare(RSF) 64,57% 65,59% 58,32% 46,81% 57,06% [80%-100%], ↑ 2.3.Rata autonomiei financiare la termen lung(RAFL) 84,33% 85,16% 75,70% 74,85% 78,14% [50%-100%], ↑ 2.4.Rata îndatorării financiar-bancare(RDFB) 0,00% 0,00% 2,44% 31,45% 16,66% [0%-50%], ↓ 2.5.Rata îndatorării financiar-bancare la termen lung(RDFBL) 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% [0%-40%], ↓ 2.6.Rata pârghiei financiare-active-Debt Ratio(RPFa) 45,55% 44,14% 55,85% 64,96% 55,41% [0%-30%], ↓ 2.7.Rata pârghiei financiare-capitaluri proprii-Debt to Equity
Ratio(RPFcpr) 83,65% 79,03% 126,52% 185,42% 124,28% <200%, ↓ 3.Rata de acoperire a dobânzilor(TIE) 397 158 26 10 4 >100,200%, ↑ Informaţii suplimentare
Rezultatul net al exerciţiului(RNE) 1.636.605 1.272.685 1.107.690 1.570.072 1.458.492 ↑ Impozitul pe profit(IP) 240.760 224.907 188.508 260.033 229.517 ↓ Cheltuieli cu dobânzile(CHD) 4.745 9.554 52.213 211.630 568.041 ↓ Rezultatul brut al exerciţiului înainte de deducerea dobânzilor şi
a impozitului pe profit (EBIT) 1.882.110 1.507.146 1.348.411 2.041.735 2.256.050 ↑ Sursa: Prelucrări proprii pe baza situaţiilor financiare ale S.C Anterpriza Montaj Instalații S.A. pe perioada 2005-2009
Page 101
100
Anexa 4
Analiza capitalului de lucru
Valori absolute(lei) Indici cu baza în lanț (%) 2005 2006 2007 2008 2009 2005 2006 2007 2008 2009 Capitalul de lucru* 1.075.145 1.490.945 1.845.900 2.348.642 4.565.794 100% 138,67% 123,81% 127,24% 194,40% Capitalul angajat** 6.751.854 8.019.859 9.468.019 11.305.811 12.027.260 100% 118,78% 118,06% 119,41% 106,38%
*Este calculat în structurile bilanțiere la postul bilanțier E. ACTIVE CIRCULANTE, RESPECTIV DATORII CURENTE NETE
** Este calculat în structurile bilanțiere la postul bilanțier F. TOTAL ACTIVE- DATORII CURENTE
Analiza indicatorilor de activitate
Număr de rotații Indicele vitezei de rotație (%) 2005 2006 2007 2008 2009 2005 2006 2007 2008 2009 Viteza de rotaţie a activelor totale 2,64 1,95 2,03 2,27 2,75 100% 73,85% 104,12% 111,97% 121,29% Viteza de rotaţie a activelor imoblizate 4,86 3,65 4,32 6,12 7,77 100% 75,08% 118,42% 141,76% 127,05% Viteza de rotaţie a imobilizărilor necorporale 0,00 0,00 261,81 234,62 221,90 100% - - 89,62% 94,58% Viteza de rotaţie a imobilizărilor corporale 5,95 4,45 5,97 9,42 8,06 100% 74,74% 134,28% 157,75% 85,56% Viteza de rotaţie a imobilizărilor financiare 26,43 20,26 16,58 18,88 0,00 100% 76,63% 81,86% 113,87% 0,00% Viteza de rotaţie a activelor circulante 5,77 4,18 3,82 3,64 4,29 100% 72,43% 91,43% 95,41% 117,72% Viteza de rotaţie a stocurilor 39,81 11,22 14,78 6,98 12,69 100% 28,18% 131,78% 47,21% 181,86% Viteza de rotaţie a stocurilor de materii prime
şi materiale consumabile 72,15 13,34 24,70 10,88 26,37 100% 18,49% 185,09% 44,06% 242,33%
Page 102
101
Viteza de rotaţie a stocurilor de producţie în
curs de execuţie 0,00 0,00 65,81 23,01 32,22 100% - - 34,96% 140,03% Viteza de rotaţie a stocurilor de produse finite
şi mărfuri 119,84 94,03 115,36 158,82 160,08 100% 78,46% 122,68% 137,68% 100,79% Viteza de rotaţie a avansurilor pentru
cumpărări de stocuri 343,12 279,77 303,33 616,27 279,31 100% 81,54% 108,42% 203,17% 45,32% Viteza de rotaţie a creanţelor 11,17 9,63 9,61 8,30 7,09 100% 86,22% 99,75% 86,34% 85,45% Viteza de rotaţie a datoriilor 5,79 4,41 3,63 3,49 4,97 100% 76,20% 82,29% 96,26% 142,20% Viteza de rotaţie a capitalurilor proprii 4,84 3,48 4,59 6,48 6,17 100% 71,99% 131,74% 141,08% 95,31%
Sursa: Prelucrări proprii pe baza situaţiilor financiare ale S.C Anterpriza Montaj Instalații S.A. pe perioada 2005-2009
Page 103
102
Anexa 5
Analiza pe nivele a performanțelor financiare
Valori absolute(lei) Indici cu baza în lanț (%) 2005 2006 2007 2008 2009 2005 2006 2007 2008 2009 a.Nivel de exploatare
1.Cifra de afaceri netă (CAN) 27.563.330 23.800.911 32.904.021 54.812.955 58.011.038 100% 86,35% 138,25% 166,58% 105,83% 2.Producţia exerciţiului (QE) 25.129.356 21.512.467 31.061.353 54.838.433 55.168.721 100% 85,61% 144,39% 176,55% 100,60% 3.Marja industrială (MI) 5.586.749 4.475.217 6.730.346 8.481.074 8.931.929 100% 80,10% 150,39% 126,01% 105,32% 4.Marja comercială (MC) 282.926 376.003 241.425 317.637 153.084 100% 132,90% 64,21% 131,57% 48,19% 5.Valoarea adăugată (VA) 5.869.675 4.851.220 6.971.771 8.798.711 9.085.013 100% 82,65% 143,71% 126,20% 103,25% 6.Rezultatul exploatării (REXP) 1.728.328 1.110.094 1.328.277 2.002.488 2.251.964 100% 64,23% 119,65% 150,76% 112,46% b.Nivelul financiar
7.Rezultatul financiar (RF) 149.037 387.498 -32.079 -170.183 -563.955 100% 260,00% -8,28% 530,51% 331,38% c.Nivelul extraordinar
8.Rezultatul extraordinar (REX) 0 0 0 -2.200 0 100% - - - 0,00% d.Nivelul global
9.Rezultatul curent (RC) 1.877.365 1.497.592 1.296.198 1.832.305 1.688.009 100% 79,77% 86,55% 141,36% 92,12% 10.Rezultatul brut înainte de plata
Dobânzilor şi a impozitelor (EBIT) 1.882.110 1.507.146 1.348.411 2.041.735 2.256.050 100% 80,08% 89,47% 151,42% 110,50% 11.Rezultatul brut al exerciţiului (RBE) 1.877.365 1.497.592 1.296.198 1.830.105 1.688.009 100% 79,77% 86,55% 141,19% 92,24% 12.Rezultatul net al exerciţiului (RNE) 1.636.605 1.272.685 1.107.690 1.570.072 1.458.492 100% 77,76% 87,04% 141,74% 92,89% 14.Capacitatea de autofinanţare (CAF) 2.037.799 1.677.360 1.540.628 2.556.260 2.202.180 100% 82,31% 91,85% 165,92% 86,15% 15.Autofinanţarea (AF) 1.210.799 1.677.360 1.356.812 2.556.260 2.202.180 100% 138,53% 80,89% 188,40% 86,15%
Sursa: Prelucrări pe baza Contului de Profit și Pierdere la S.C Anterpriza Montaj Instalații S.A. pe perioada 2005-2009
Page 104
103
Analiza pe nivele a rezultatului din exploatare în clasificarea cheltuielilor după destinație sau funcție
Valori absolute(lei) Indici cu baza în lanț(%) 2005 2006 2007 2008 2009 2005 2006 2007 2008 2009
1.Cifra de afaceri netă (CAN) 27.563.330 23.800.911 32.904.021 54.812.955 58.011.038 100% 86,35% 138,25% 166,58% 105,83% 2.Costul bunurilor vândute şi al
serviciilor Prestate (3+4+5+6) 23.379.340 19.952.645 29.284.980 51.865.664 53.716.882 100% 85,34% 146,77% 177,11% 103,57% 3.Cheltuielile activităţii de bază 18.687.477 15.667.810 24.440.764 40.748.642 46.059.417 100% 83,84% 155,99% 166,72% 113,03% 4.Costul mărfurilor achiziţionate 0 0 0 0 0 100% - - - - 5.Cheltuielile activităţii auxiliare 4.290.669 3.880.160 4.432.811 10.748.976 5.667.203 100% 90,43% 114,24% 242,49% 52,72% 6.Cheltuielile indirecte de producţie 401.194 404.675 411.405 368.046 1.990.262 100% 100,87% 101,66% 89,46% 540,76% 7.Rezultatul brut aferent cifrei de
afaceri Nete (1-2) 4.183.990 3.848.266 4.119.041 2.947.291 4.294.156 100% 91,98% 107,04% 71,55% 145,70% 8.Cheltuieli de cercetare 0 0 0 0 0 100% - - - - 9.Cheltuieli de desfacere 2.151.048 1.912.441 2.101.243 1.539.115 2.107.445 100% 88,91% 109,87% 73,25% 136,93% 10.Cheltuieli generale de administraţie 713.071 827.460 70.201 1.460.819 1.045.865 100% 116,04% 8,48% 2080,91% 71,59% 11.Alte venituri din exploatare 408.457 1.729 12.680 2.055.131 1.111.118 100% 0,42% 733,37% 16207,66% 54,07% 12.Rezultatul din exploatare
(7-8-9+10) 1.728.328 1.110.094 1.328.277 2.002.488 2.251.964 100% 64,23% 119,65% 150,76% 112,46% Sursa: Prelucrări pe baza Notei 4 „Analiza rezultatului din exploatare” ale S.C Anterpriza Montaj Instalații S.A. pe perioada 2005-2009
Page 105
104
Anexa 6
Analiza evoluției performanțelor financiare
Valori absolute(lei) Indici cu baza în lanț (%) A 2005 2006 2007 2008 2009 2005 2006 2007 2008 2009 1.Cifra de afaceri netă 27.563.330 23.800.911 32.904.021 54.812.955 58.011.038 100% 86,35% 138,25% 166,58% 105,83% Producţia vândută 25.129.356 21.512.467 30.561.353 52.956.203 55.750.509 100% 85,61% 142,06% 173,28% 105,28% Venituri din vânzarea mărfurilor 2.433.974 2.288.444 2.342.668 1.856.752 2.260.529 100% 94,02% 102,37% 79,26% 121,75% Venituri din subvenţii de exploatare aferente
cifrei de afaceri nete 0 0 0 0 0 100% - - - -
2.Variaţia stocurilor Sold C 0 0 500.000 1.882.230 0 100% - - 376,45% 0,00% Sold D 0 0 0 0 581.788 100% - - - - 3.Producţia imobilizată 0 0 0 0 0 100% - - - - 4.Alte venituri din exploatare 408.457 1.729 12.680 172.901 68.167 100% 0,42% 733,37% 1363,57% 39,43% TOTAL VENITURI DIN EXPLOATARE
(1+2+3+4) 27.971.787 23.802.640 33.416.701 56.868.086 57.497.417 100% 85,10% 140,39% 170,18% 101,11%
5
Cheltuieli materiale 15.251.938 13.157.090 19.898.196 35.608.383 40.569.589 100% 86,27% 151,24% 178,95% 113,93% Cheltuieli cu materii prime şi materiale
consumabile 14.691.452 12.832.866 19.571.777 35.240.337 40.204.066 100% 87,35% 152,51% 180,06% 114,09% Alte cheltuieli materiale 467.685 154.737 146.065 154.764 155.274 100% 33,09% 94,40% 105,96% 100,33% Alte cheltuieli din afară (cu energie şi apă) 92.801 169.487 180.354 213.282 210.249 100% 182,63% 106,41% 118,26% 98,58% Cheltuieli privind mărfurile 2.151.048 1.912.441 2.101.243 1.539.115 2.107.445 100% 88,91% 109,87% 73,25% 136,93%
6 Cheltuieli cu personalul 3.435.539 2.915.395 4.144.550 5.508.305 5.855.351 100% 84,86% 142,16% 132,90% 106,30% a. Salarii 2.543.386 2.175.147 3.072.662 4.155.173 4.456.249 100% 85,52% 141,26% 135,23% 107,25% b. Cheltuieli cu asigurarea şi protecţia socială 892.153 740.248 1.071.888 1.353.132 1.399.102 100% 82,97% 144,80% 126,24% 103,40%
Page 106
105
7 a.Ajustarea valorii imobilizării corporale şi
necorporale 368.121 403.769 411.405 928.035 741.775 100% 109,68% 101,89% 225,58% 79,93% a1. Cheltuieli 368.121 403.769 411.405 928.035 741.775 100% 109,68% 101,89% 225,58% 79,93% a2. Venituri 0 0 0 0 0 100% - - - - b. Ajustarea valorii activelor circulante 33.073 906 21.533 58.153 1.913 100% 2,74% 2376,71% 270,06% 3,29% b1. Cheltuieli 33.073 906 21.533 58.153 1.913 100% 2,74% 2376,71% 270,06% 3,29% b2. Venituri 0 0 0 0 0 100% - - - -
8 Alte cheltuieli de exploatare 4.899.517 4.170.661 4.702.074 11.241.854 5.965.986 100% 85,12% 112,74% 239,08% 53,07% 8.1. Cheltuieli privind prestaţiile externe 4.290.669 3.880.160 4.432.811 10.748.976 5.667.203 100% 90,43% 114,24% 242,49% 52,72% 8.2.Cheltuieli cu alte impozite taxe şi
vărsăminte asimilate 66.859 141.056 98.112 192.486 109.077 100% 210,98% 69,56% 196,19% 56,67% 8.3.Cheltuieli cu despăgubiri, donaţii şi active
cedate 541.989 149.445 171.151 300.392 189.706 100% 27,57% 114,52% 175,51% 63,15% Ajustări privind provizioanele privind
riscurile şi cheltuielile 104.223 132.284 809.423 -18.247 3.394 100% 126,92% 611,88% -2,25% -18,60% TOTAL CHELTUIELI DE EXPLOATARE
(5+6+7+8) 26.243.459 22.692.546 32.088.424 54.865.598 55.245.453 100% 86,47% 141,41% 170,98% 100,69%
REZULTATUL DIN EXPLOATARE
Profit 1.728.328 1.110.094 1.328.277 2.002.488 2.251.964 100% 64,23% 119,65% 150,76% 112,46% Pierdere 0 0 0 0 0 100% - - - - 9 Venituri din interese de participare 9.870 0 0 0 0 100% 0,00% - - -
Din care, venituri din relaţia cu entităţiile
afiliate 0 0 0 0 0 100% - - - -
Venituri din alte investiţii financiare şi
creanţe ce fac parte din active imobilizate 0 0 0 0 0 100% - - - -
Page 107
106
10 Din care, venituri din relaţia cu entităţiile
afiliate 0 0 0 0 0 100% - - - - 11 Venituri din dobânzi 323.947 106.960 68.981 83.159 58.228 100% 33,02% 64,49% 120,55% 70,02%
Alte venituri financiare 6.414 292.691 39.591 70.900 12.506 100% 4563,31% 13,53% 179,08% 17,64% TOTAL VENITURI FINANCIARE (9+10+11) 340.231 399.651 108.572 154.059 70.734 100% 117,46% 27,17% 141,90% 45,91% 12 Ajustarea valorii imobilizărilor financiare şi a
investiţiilor financiare deţinute ca active
circulante 0 0 0 0 0 100% - - - - Cheltuieli 0 0 0 0 0 100% - - - - Venituri 0 0 0 0 0 100% - - - - 13 Cheltuieli privind dobânzile 4.745 9.554 52.213 211.630 568.041 100% 201,35% 546,50% 405,32% 268,41%
Din care, cheltuieli în relaţia cu entităţiile
afiliate 0 0 0 0 0 100% - - - - Alte cheltuieli financiare 186.449 2.599 88.438 112.612 66.648 100% 1,39% 3402,77% 127,33% 59,18%
TOTAL CHELTUIELI FINANCIARE (12+13) 191.194 12.153 140.651 324.242 634.689 100% 6,36% 1157,34% 230,53% 195,75% REZULTATUL FINANCIAR
Profit 149.037 387.498 0 0 0 100% 260,00% 0,00% - - Pierdere 0 0 32.079 170.183 563.955 100% - - 530,51% 331,38% 14.Rezultatul curent
Profit 1.877.365 1.497.592 1.296.198 1.832.305 1.688.009 100% 79,77% 86,55% 141,36% 92,12% Pierdere 0 0 0 0 0 100% - - - - 15. Venituri extraordinare 0 0 0 0 0 100% - - - - 16.Cheltuieli extraordinare 0 0 0 2.200 0 100% - - - 0,00% 17.REZULTATUL EXTRAORDINAR (15-17)
Profit 0 0 0 0 0 100% - - - -
Page 108
107
Pierdere 0 0 0 2.200 0 100% - - - 0,00% VENITURI TOTALE 28.312.018 24.202.291 33.525.273 57.022.145 57.568.151 100% 85,48% 138,52% 170,09% 100,96% CHELTUIELI TOTALE 26.434.653 22.704.699 32.229.075 55.192.040 55.880.142 100% 85,89% 141,95% 171,25% 101,25% REZULTATUL BRUT
Profit 1.877.365 1.497.592 1.296.198 1.830.105 1.688.009 100% 79,77% 86,55% 141,19% 92,24% Pierdere 0 0 0 0 0 100% - - - - 18.Impozitul pe profit 240.760 224.907 188.508 260.033 229.517 100% 93,42% 83,82% 137,94% 88,26% 19.REZULTATUL NET AL EXERCIŢIULUI
FINANCIAR
Profit 1.636.605 1.272.685 1.107.690 1.570.072 1.458.492 100% 77,76% 87,04% 141,74% 92,89% Pierdere 0 0 0 0 0 100% - - - - 20.Rezultatul pe acţiune 0 0 0 0 0 100% - - - -
Sursa: Prelucrări proprii pe baza Contului De Profit Și Pierdere la S.C Anterpriza Montaj Instalații S.A. pe perioada 2005-2009
Page 109
108
Anexa 7
Analiza structurii performanțelor financiare
Valori absolute(lei) Rate de structură (%) A 2005 2006 2007 2008 2009 2005 2006 2007 2008 2009 1.Cifra de afaceri netă 27.563.330 23.800.911 32.904.021 54.812.955 58.011.038 98,54% 99,99% 98,47% 96,39% 100,89% Producţia vândută 25.129.356 21.512.467 30.561.353 52.956.203 55.750.509 91,17% 90,39% 92,88% 96,61% 96,10% Venituri din vânzarea mărfurilor 2.433.974 2.288.444 2.342.668 1.856.752 2.260.529 8,83% 9,61% 7,12% 3,39% 3,90% Venituri din subvenţii de exploatare aferente
cifrei de afaceri nete 0 0 0 0 0 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%
2.Variaţia stocurilor Sold C 0 0 500.000 1.882.230 0 0,00% 0,00% 1,50% 3,31% 0,00% Sold D 0 0 0 0 581.788 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 1,01% 3.Producţia imobilizată 0 0 0 0 0 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 4.Alte venituri din exploatare
408.457 1.729 12.680 172.901 68.167 1,46% 0,01% 0,04% 0,30% 0,12% TOTALVENITURI DIN EXPLOATARE
(1+2+3+4) 27.971.787 23.802.640 33.416.701 56.868.086 57.497.417 98,80% 98,35% 99,68% 99,73% 99,88%
5
Cheltuieli materiale 15.251.938 13.157.090 19.898.196 35.608.383 40.569.589 58,12% 57,98% 62,01% 64,90% 73,44% Cheltuieli cu materii prime şi materiale
consumabile 14.691.452 12.832.866 19.571.777 35.240.337 40.204.066 96,33% 97,54% 98,36% 98,97% 99,10% Alte cheltuieli materiale 467.685 154.737 146.065 154.764 155.274 3,07% 1,18% 0,73% 0,43% 0,38% Alte cheltuieli din afară (cu energie şi apă) 92.801 169.487 180.354 213.282 210.249 0,61% 1,29% 0,91% 0,60% 0,52% Cheltuieli privind mărfurile 2.151.048 1.912.441 2.101.243 1.539.115 2.107.445 8,20% 8,43% 6,55% 2,81% 3,81%
Cheltuieli cu personalul 3.435.539 2.915.395 4.144.550 5.508.305 5.855.351 13,09% 12,85% 12,92% 10,04% 10,60%
Page 110
109
6 a. Salarii 2.543.386 2.175.147 3.072.662 4.155.173 4.456.249 74,03% 74,61% 74,14% 75,43% 76,11% b. Cheltuieli cu asigurarea şi protecţia
socială 892.153 740.248 1.071.888 1.353.132 1.399.102 25,97% 25,39% 25,86% 24,57% 23,89% 7 a.Ajustarea valorii imobilizării corporale şi
necorporale 368.121 403.769 411.405 928.035 741.775 1,40% 1,78% 1,28% 1,69% 1,34% a1. Cheltuieli 368.121 403.769 411.405 928.035 741.775 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% a2. Venituri 0 0 0 0 0 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% b. Ajustarea valorii activelor circulante 33.073 906 21.533 58.153 1.913 0,13% 0,00% 0,07% 0,11% 0,00% b1. Cheltuieli 33.073 906 21.533 58.153 1.913 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% b2. Venituri 0 0 0 0 0 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%
8 Alte cheltuieli de exploatare 4.899.517 4.170.661 4.702.074 11.241.854 5.965.986 18,67% 18,38% 14,65% 20,49% 10,80% 8.1. Cheltuieli privind prestaţiile externe 4.290.669 3.880.160 4.432.811 10.748.976 5.667.203 87,57% 93,03% 94,27% 95,62% 94,99% 8.2.Cheltuieli cu alte impozite taxe şi
vărsăminte asimilate 66.859 141.056 98.112 192.486 109.077 1,36% 3,38% 2,09% 1,71% 1,83% 8.3.Cheltuieli cu despăgubiri, donaţii şi
active cedate 541.989 149.445 171.151 300.392 189.706 11,06% 3,58% 3,64% 2,67% 3,18% Ajustări privind provizioanele privind
riscurile şi cheltuielile 104.223 132.284 809.423 -18.247 3.394 0,40% 0,58% 2,52% -0,03% 0,01% TOTAL CHELTUIELI DE EXPLOATARE
(5+6+7+8) 26.243.459 22.692.546 32.088.424 54.865.598 55.245.453 99,28% 99,95% 99,56% 99,41% 98,86% REZULTATUL DIN EXPLOATARE
Profit 1.728.328 1.110.094 1.328.277 2.002.488 2.251.964 92,06% 74,13% 102,47% 109,42% 133,41% Pierdere 0 0 0 0 0
9 Venituri din interese de participare 9.870 0 0 0 0 2,90% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% Din care, venituri din relaţia cu entităţiile
afiliate 0 0 0 0 0 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%
Page 111
110
10 Venituri din alte investiţii financiare şi
creanţe ce fac parte din active imobilizate 0 0 0 0 0 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% Din care, venituri din relaţia cu entităţiile
afiliate 0 0 0 0 0 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 11 Venituri din dobânzi 323.947 106.960 68.981 83.159 58.228 95,21% 26,76% 63,53% 53,98% 82,32%
Alte venituri financiare 6.414 292.691 39.591 70.900 12.506 1,89% 73,24% 36,47% 46,02% 17,68% TOTAL VENITURI FINANCIARE (9+10+11)
340.231 399.651 108.572 154.059 70.734 1,20% 1,65% 0,32% 0,27% 0,12% 12 Ajustarea valorii imobilizărilor financiare şi
a investiţiilor financiare deţinute ca active
circulante 0 0 0 0 0 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%
Cheltuieli 0 0 0 0 0 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% Venituri 0 0 0 0 0 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 13 Cheltuieli privind dobânzile 4.745 9.554 52.213 211.630 568.041 2,48% 78,61% 37,12% 65,27% 89,50%
Din care, cheltuieli în relaţia cu entităţiile
afiliate 0 0 0 0 0 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% Alte cheltuieli financiare 186.449 2.599 88.438 112.612 66.648 97,52% 21,39% 62,88% 34,73% 10,50%
TOTAL CHELTUIELI FINANCIARE (12+13) 191.194 12.153 140.651 324.242 634.689 0,72% 0,05% 0,44% 0,59% 1,14% REZULTATUL FINANCIAR
Profit 149.037 387.498 0 0 0 7,94% 25,87% 0,00% 0,00% 0,00% Pierdere 0 0 32.079 170.183 563.955 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 14.Rezultatul curent
Profit 1.877.365 1.497.592 1.296.198 1.832.305 1.688.009 100,00% 100,00% 100,00% 100,12% 100,00% Pierdere 0 0 0 0 0 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 15. Venituri extraordinare 0 0 0 0 0 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 16.Cheltuieli extraordinare 0 0 0 2.200 0 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%
Page 112
111
17.REZULTATUL EXTRAORDINAR (15-17)
Profit 0 0 0 0 0 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% Pierdere 0 0 0 2.200 0 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% VENITURI TOTALE 28.312.018 24.202.291 33.525.273 57.022.145 57.568.151 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% CHELTUIELI TOTALE 26.434.653 22.704.699 32.229.075 55.192.040 55.880.142 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% REZULTATUL BRUT
Profit 1.877.365 1.497.592 1.296.198 1.830.105 1.688.009 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% Pierdere 0 0 0 0 0
18.Impozitul pe profit 240.760 224.907 188.508 260.033 229.517 12,82% 15,02% 14,54% 14,21% 13,60% 19.REZULTATUL NET AL EXERCIŢIULUI
FINANCIAR
Profit 1.636.605 1.272.685 1.107.690 1.570.072 1.458.492 87,18% 84,98% 85,46% 85,79% 86,40% Pierdere 0 0 0 0 0 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 20.Rezultatul pe acţiune 0 0 0 0 0 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%
Sursa: Prelucrări proprii pe baza Contului De Profit Și Pierdere la S.C Anterpriza Montaj Instalații S.A. pe perioada 2005-2009
Page 113
112
Analiza structurală a performanţelor financiare pe baza
veniturilor totale 2005 2006 2007 2008 2009 Ponderea cheltuielilor totale în veniturilor totale 93,37% 93,81% 96,13% 96,79% 97,07% Ponderea rezultatului curent al exerciţiului în venituri
totale 6,63% 6,19% 3,87% 3,21% 2,93% Ponderea rezultatului brut al exerciţiului în veniturile
totale 6,63% 6,19% 3,87% 3,21% 2,93% Ponderea veniturilor din exploatare în venituri totale 98,80% 98,35% 99,68% 99,73% 99,88% Ponderea cheltuielilor din exploatare în venituri totale 92,69% 93,76% 95,71% 96,22% 95,97% Ponderea veniturilor financiare în venituri totale 1,20% 1,65% 0,32% 0,27% 0,12% Ponderea cheltuielilor financiare în venituri totale 0,68% 0,05% 0,42% 0,57% 1,10% Ponderea veniturilor extraordinare în venituri totale 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% Ponderea cheltuielilor extraordinare în venituri totale 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%
Sursa: Calcule privind ratele de structură ale performanțelor financiare pe baza Contului de Profit și Pierdere la S.C. Antrepriza Montaj Instalații
S.A. pe perioada 2005-2009
Page 114
113
Anexa 8
Analiza performanțelor financiare pe baza ratelor de profitabilitate
2005 2006 2007 2008 2009 1.Analiza ratelor profitabilităţii
comerciale
a) rata marjei brută a profitului(RMRBE) 6,81% 6,29% 3,94% 3,34% 2,91% b) rata marjei netă a profitului(RMRNE) 5,94% 5,35% 3,37% 2,86% 2,51% c) rata marjei brută a profitului din
exploatare(RMBREXP) 6,27% 4,66% 4,04% 3,65% 3,88% d)rata marjei brută din vânzări(RMBV) 15,18% 16,17% 11,00% 5,38% 7,40% e) rata marjei comerciale(RMC) 11,62% 16,43% 10,31% 17,11% 6,77% 2.Analiza ratelor rentabilităţii financiare
a) rata rentabilităţii capitalului propriu(ROE) 28,74% 18,63% 15,45% 18,55% 15,52% -Rata marjei nete a profitului(RMRNE) 5,94% 5,35% 3,37% 2,86% 2,51% -Viteza de rotaţie a activelor totale(KAB) 2,64 1,95 2,03 2,27 2,75 -Levierul financiar(LF) 1,84 1,79 2,27 2,85 2,24 b) rata rentabilităţii capitalului angajat(RCPM) 27,88% 18,79% 14,24% 18,06% 18,76% 2.2. analiza ratelor rentabilităţii economice
a) rata rentabilităţii activelor(ROA) 15,65% 10,41% 6,82% 6,50% 6,92% b) rata rentabilităţii economice(RRE) 17,95% 12,25% 7,98% 7,58% 8,01% c) rata profitabilităţii activelor(BEP) 18,00% 12,33% 8,31% 8,45% 10,70% d) rata rentabilităţii cheltuielilor(RRC) 6,19% 5,61% 3,44% 2,84% 2,61%
Sursa: Prelucrări proprii pe baza situaţiilor financiare ale S.C Anterpriza Montaj
Instalații S.A. pe perioada 2005-2009
Page 115
114
Anexa 9
Analiza riscului de faliment
Analiza riscului de faliment 2005 2006 2007 2008 2009 1.Modelul Altman
X1-flexibilitatea firmei 0,103 0,122 0,114 0,097 0,217 X2-rata autofinanţării activelor totale 0,157 0,104 0,068 0,065 0,069 X3-rata rentabilităţii economice 0,180 0,123 0,083 0,085 0,107 X4-capacitatea de îndatorare 0,223 0,196 0,117 0,068 0,091 X5-randamentul activelor 2,636 1,947 2,027 2,269 2,752 Scorul Z-Altman 3,703 2,761 2,601 2,794 3,514 2.Modelul Canon-Holder
X1-rata lichidităţii imediate 1,103 0,850 0,944 0,572 0,999 X2-rata stabilităţii financiare 0,646 0,656 0,583 0,468 0,571 X3-gradul de finanţare a vânzărilor din surse
externe 0,007 0,001 0,004 0,006 0,011 X4-gradul de remunerare a personalului 0,585 0,601 0,594 0,626 0,645 X5-rata rentabilităţii valorii adăugate 0,294 0,229 0,191 0,228 0,248 Scorul Z-Canon Holder 32,468 27,468 26,187 18,129 27,098
Sursa: Prelucrări proprii pe baza situaţiilor financiare ale S.C Anterpriza Montaj
Instalații S.A. pe perioada 2005-2009