ECONOMIE PUBLICA, FINANŢE ŞI BUGETE PUBLICE TEMA: Analiza bugetului local al municipiului Turda ANALIZA BUGETULUI LOCAL AL MUNICIPIULUI TURDA C U P R I N S Cap. I Noţiuni generale despre buget……………………………….. 4 1.1 Definiţie buget………………………………………….. 4- 6 1.2 Conţinutul şi semnificaţia bugetului………………….. 6- 7 1.3 Sistemul bugetar al României …………………………… 7 1.4 Principiile bugetare…………………………………… 7-11 Cap. II Bugetele locale……………………………………………….. 11 2.1 Consideraţii privind autonomia locală………..……… 11-15 2.2 Veniturile bugetului local……………………….……... 15-20 2.2.1 Veniturile proprii…………………………….……… 20-29 2.2.2 Cote şi sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat……………………………..…. 29-32 2.2.3 Împrumuturi……………………………………….……. 32 2.4 Cheltuielile bugetului local……………………………..….. 32 2.4.1 Clasificarea cheltuielilor bugetului local……………. 32- 37 2.4.2 Executia cheltuielilor bugetului local ……………….. 37- 46 Cap. III Analiza bugetului local al municipiului Turda pe perioada 1
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
ECONOMIE PUBLICA, FINANŢE ŞI BUGETE PUBLICETEMA: Analiza bugetului local al municipiului Turda
ANALIZA BUGETULUI LOCAL AL MUNICIPIULUI TURDA
C U P R I N S
Cap. I Noţiuni generale despre buget……………………………….. 4
1.1 Definiţie buget………………………………………….. 4- 6
1.2 Conţinutul şi semnificaţia bugetului………………….. 6- 7
1.3 Sistemul bugetar al României …………………………… 7
1.4 Principiile bugetare…………………………………… 7-11
Cap. II Bugetele locale……………………………………………….. 11
2.1 Consideraţii privind autonomia locală………..……… 11-15
ECONOMIE PUBLICA, FINANŢE ŞI BUGETE PUBLICETEMA: Analiza bugetului local al municipiului Turda
I N T R O D U C E R E
Autonomia financiară a unităţilor administrativ- teritoriale a fost consacrată
internaţional prin conceptul ,, resurselor financiare ale colectivităţilor locale”, prevăzut mai
întâi în ,, Carta europeană de autonomie locală” şi apoi în carta europeană intitulată ,,
Exerciţiul autonom al puterii locale”, propusă de Consiliul Europei. Ambele documente au
fost elaborate pentru a ,,promova o uniune mai strânsă între membrii săi” şi prin încheierea
de acorduri în domeniul administrativ, care să prevadă autonomia locală necesară
colectivităţilor locale, ca fiind ,, unul dintre principalele fundamente ale oricărui regim
democratic” ( Carta Europeană- Exerciţiul autonom al puterilor locale- ratificată de
Parlamentul României prin Legea Nr. 199/ 1997, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr.331/ 26 noiembrie 1997).
După 1990 în România s- a instituit un regim modern al bugetelor locale,
corespunzător conceptelor aplicate statelor europene occidentale, consacrat prin dispoziţii
referitoare la aceste bugete cuprinse atât în Legea finanţelor publice, în Legea finanţelor
publice locale şi în Legea administraţiei publice locale.
Legea administraţiei publice locale prevede autonomia locală ca prim principiu al
întregii administraţii, statuând competenţa consiliilor locale ale comunelor şi oraşelor, ca şi a
consiliilor judeţene de a aproba bugetele anuale ale fiecăreia dintre aceste unităţi
adinistrativ- teritoriale, precum şi de a institui impozite şi taxe locale.
Autonomia locală reală nu poate funcţiona cu rezultate bune fără asigurarea
resurselor financiare necesare autorităţilor administrative, instituţiilor şi serviciilor de interes
local. Asemenea resurse trebuie să fie într- o proporţie corespunzătoare competenţelor şi
responsabilităţilor care le sunt conferite prin lege unităţilor administraţiei publice locale.
Din aceste motive problema creşterii veniturilor trebuie să constituie o preocupare
permanentă a consiliilor locale. Adoptarea unor măsuri bine fundamentate în acest domeniu
nu se poate face fără o analiză a modului de realizare a veniturilor pe perioadă determinată
de timp. Între veniturile şi cheltuielile autorităţilor administrative trebuie să fie o corelare
perfectă, în sensul că dimensionarea cheltuielilor este determinată de nivelul veniturilor
realizate.
Ca urmare, nu putem vorbi despre veniturile şi cheltuielile comunităţilor locale fără a
face referire la cel mai important document care cuprinde atât veniturile cât şi cheltuielile,
respectiv bugetul local. Ţinând seama de aceasta în prima parte a lucrării am prezentat
conţinutul, sfera şi structura bugetului naţional, principiile bugetare.
2
ECONOMIE PUBLICA, FINANŢE ŞI BUGETE PUBLICETEMA: Analiza bugetului local al municipiului Turda
În partea a doua am tratat problemele legate de veniturile şi cheltuielile bugetului
local. Am prezentat probleme generale privind veniturile bugetelor locale şi anume: definiţia
şi importanţa veniturilor bugetare, clasificarea veniturilor bugetelor locale, prezentarea
impozitelor şi taxelor considerate a fi principala sursă de venituri ale administraţiei locale.
Pentru a evidenţia rolul impozitelor şi taxelor locale, ca pârghii economico- financiare în
dezvoltarea activităţii economico- sociale în profil teritorial, am analizat pe scurt, fiecare
impozit şi taxă locală în parte. Pentru impozitele şi taxele supuse analizei s- au
avut în vedere reglementările legale, caracteristicile, modul de determinare, obligaţiile
contribuabililor etc.
O importanţă deosebită o au celelalte surse de venituri ale bugetelor locale şi anume,
veniturile nefiscale, veniturile din capital, veniturile cu destinaţie specială, cele din vânzarea
bunurilor aparţinând domeniului privat al comunităţii precum şi cotele şi sursele defalcate şi
adiţionale, transferurile şi imprumuturile. Pentru acestea am prezentat modul de realizare,
respectiv procedurile de alocare.
În ce priveşte cheltuielile bugetului local am prezentat clasificarea acestora conform
prevederilor legale şi execuţia de casă a cheltuielilor bugetului local.
Ultimul capitol analizează realizarea veniturilor şi cheltuielilor bugetului local al
municipiului Turda în perioada 2003- 2006 pe total şi pe structură, punând accent pe cauzele
care au influenţat modul de realizare şi evoluţia acestora.
Prin datele pe care le prezintă şi prin aspectele pe care le pune în evidenţă, analiza
poate contribui la adoptarea unor măsuri privind elaborarea unui sistem de colectare a
veniturilor şi de cheltuire a fondurilor publice mai eficient.
3
ECONOMIE PUBLICA, FINANŢE ŞI BUGETE PUBLICETEMA: Analiza bugetului local al municipiului Turda
I. NOŢIUNI GENERALE DESPRE BUGET
1.1. Definiţie buget
Termenul de buget îşi are originea în limba latină unde - bulgo - înseamnă o pungă sau un sac
cu bani .Anticul bulga se folosea la romani cu sensul de sac din piele pe care patricienii îl purtau la
braţ.
În franceză cuvântul - budget - provine din vechiul bougette sau petite bouge care avea în
Evul Mediu semnificaţia de sac sau cufăr, ladă în care călătorul îşi transporta mărfurile sau efectele
personale.
Cuvântul este prezent şi în limba engleză unde - budget - a primit sensul de pungă, apoi de
mapă din piele, în care erau introduse şi prezentate Parlamentului documentele referitoare la
veniturile şi cheltuielile statului.
Noţiunea de buget pătrunde mult mai târziu decât aceea de finanţe şi anume la începuturile
capitalismului când burghezia, nemulţumită de privilegiile fiscale ale nobililor şi ale clerului,
precum şi de abuzurile şi risipa săvârşită de domnitor, încearcă să facă ordine în finanţele publice,
pretinzând monarhului să prezinte anual Parlamentului lista veniturilor şi cheltuielilor statului în
vederea autorizării acestora de către forul legislativ al ţării. Un astfel de document este înfăţişat
pentru prima dată Parlamentului în Anglia încă la începutul secolului al XIII-lea. În limbajul oficial
termenul se introduce mult mai târziu, abia după revoluţia franceză, primind totodată sens juridic şi
sens financiar. În ţările române, cu o astfel de semnificaţie expresia apare, pentru prima data în
Regulamentele Organice. Bugetul statului este astfel definit ca un act, un document, o listă a
veniturilor şi cheltuielilor statului prevăzute şi autorizate a se realiza într-o anumită perioadă de
timp, de obicei un an, cu aprobarea Parlamentului.1
Sensul juridic este consacrat apoi în legislaţia statelor europene prin legile privind contabilitatea
publică . Astfel, Legea Contabilităţii publice din 1846 din Belgia definea bugetul ca fiind veniturile
şi cheltuielile publice de efectuat pentru servicii în fiecare exerciţiu.
Decretul privind contabilitatea publică din 1864 din Franţa definea bugetul ca fiind actul
prin care sunt prezentate şi autorizate veniturile şi cheltuielile anuale ale statului şi ale altor servicii
pe care le supune aceloraşi reguli. Aceeaşi semnificaţie se regăseşte şi în legile adoptate în 1870 în
Italia şi în 1890 în Rusia.
1 Constantin I Tulai, Finanţele publice şi fiscalitatea, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2003, p. 108
4
ECONOMIE PUBLICA, FINANŢE ŞI BUGETE PUBLICETEMA: Analiza bugetului local al municipiului Turda
În România, Legea contabilităţii publice din 1864 prevedea că toate veniturile şi cheltuielile
neapărate spre îndeplinirea osebitelor serviciuri, aşezate conform legilor, trebuiesc autorizate pentru
fiecare an de o lege anuala de finanţe si formează bugetul general al statului.
Fiind un document ce necesită o autorizare prealabilă a puterii legislative, bugetul de stat are
un caracter obligatoriu. Încasarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor publice nu sunt posibile
decât dacă bugetul de stat a devenit lege prin aprobarea lui de către Parlamentul ţării.2
Bugetul statului, aidoma finanţelor clasice, a servit în perioada capitalismului liberal statul
consumator. Intervenţia statului se limita la încurajarea dezvoltării industriei autohtone prin
facilităţile fiscale şi unele subvenţii directe şi la protejarea acesteia de concurenţa străină prin tarife
vamale protecţioniste. În economia modernă rolul redistribuitor al statului creşte, iar principalul
instrument de intervenţie al acestuia în economie îl reprezintă bugetul statului.Ca urmare, acesta
încetează să reprezinte o simpla reflectare a veniturilor si cheltuielilor statului într-un document cu
o pronunţată semnificaţie juridică. El devine un document previzional şi un instrument activ în
promovarea politicii economice a statului , un adevărat, plan de acţiune în domeniul finanţelor
publice.
Drept urmare bugetul statului în forma sa clasică este integrat în bugetul economic sau
bugetul economiei naţionale, iar echilibrul bugetar este subordonat mai mult nevoii de asigurare a
echilibrului economic. Bugetul economiei naţionale reprezintă un document cu o sferă mult mai
cuprinzătoare, el prefigurând evoluţia economiei în ansamblul ei, cu estimarea globala a tuturor
resurselor naţiunii şi a tuturor cheltuielilor finanţate prin angajarea acestor sume. Mai mult chiar, el
oferă o imagine de ansamblu asupra stării şi evoluţiei viitoare a economiei, cu posibilităţile ei de a-
şi asigura echilibrul.
Spre deosebire de buget ca document financiar care, fiind supus aprobării Parlamentului,
dobândeşte forţa juridică şi caracter obligatoriu, bugetul economic este mai degrabă o declaraţie de
intenţii prezentată Parlamentului de şeful executivului, atunci când prezintă raportul său anual
asupra stării naţiunii şi proiectul bugetului de stat pentru anul următor.
Deşi bugetul economic este uzual în majoritatea ţărilor el nu înlocuieşte, ci include în
structura sa bugetul statului ca document financiar. Acesta continuă să rămână singurul document
supus aprobării Parlamentului având putere juridică şi caracter obligatoriu pentru executiv.
În doctrina franceză de specialitate s-a remarcat şi susţinut că bugetul statului trebuie
considerat, în acelaşi timp:
un document politic, deoarece el are incidenţă asupra regimului politic şi asupra politicii
regimului în orice stat modern;
2 Dan Lazăr, Economie publică. Finanţe şi bugete publice,p.9
5
ECONOMIE PUBLICA, FINANŢE ŞI BUGETE PUBLICETEMA: Analiza bugetului local al municipiului Turda
un document juridic, având în vedere natura sa legislativa- cu consecinţa impunerii
obligatorii a prevederilor sale- dar şi previzională;
- un document financiar, datorită caracterului evolutiv al veniturilor şi caracterului limitat al
cheltuielilor.3
1.2 . Conţinutul şi semnificaţia bugetului de stat
În privinţa bugetului ca document financiar, denumirea consacrată de buget de stat nu a fost
cu totul abandonată nici în alte ţări şi nici în România, deşi la noi Legea finanţelor publice
nr.10/1991 introducea expresia de buget naţional public.
Acesta include în sfera sa: bugetul administraţiei centrale de stat, bugetele locale si bugetul
asigurărilor sociale de stat. Uneori acestora li se adaugă şi fondurile speciale apărute printr-o
insistentă şi amplă acţiune de debugetare, cu toate că acestea se administrează distinct. Alteori, când
se vorbeşte despre deficitul bugetar se foloseşte expresia de bugetul general consolidat al statului,
calculul făcându-se la nivelul tuturor fondurilor administrate centralizat de către stat.
Legea finanţelor publice nr.72/1996 preciza că resursele financiare publice se constituie şi se
gestionează printr-un sistem unitar de bugete, şi anume: bugetul de stat, bugetul asigurărilor
sociale de stat, bugetele locale, bugetele fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului si bugetele
altor instituţii publice cu caracter autonom.
Noua Lege a finanţelor publice nr.500/2002 mai adaugă la acestea: bugetele instituţiilor publice
finanţate integral sau parţial din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat si bugetele
fondurilor speciale, după caz; bugetele instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii;
bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat şi ale căror
rambursare, dobânzi şi alte costuri se asigură din fonduri publice; bugetul fondurilor externe
nerambursabile.
Resursele şi cheltuielile reflectate în aceste bugete, cumulate la nivel naţional, alcătuiesc
resursele publice totale, respectiv cheltuielile publice totale, care, după consolidare, prin eliminarea
transferurilor dintre bugetele respective, vor evidenţia dimensiunile efortului financiar public pe
anul respectiv, starea de echilibru sau dezechilibru, după caz.
În ultimii ani, bugetul asigurărilor sociale de stat se adoptă de către Parlament printr-o lege
distinctă, el cuprinzând veniturile, cheltuielile şi soldul dintre ele înscrise în fondul asigurărilor
sociale de stat, în fondul de pensii pentru agricultori, în fondul pentru pensia suplimentară şi în
fondul de şomaj.
3 Mircea Ştefan Minea, Dreptul finanţelor publice, Editura Accent, 1999, p. 44
6
ECONOMIE PUBLICA, FINANŢE ŞI BUGETE PUBLICETEMA: Analiza bugetului local al municipiului Turda
1.3. Sistemul bugetar al Romăniei
Procurarea veniturilor bugetare, repartizarea şi cheltuirea acestora se realizează într-un
anumit cadru organizatoric denumit sistemul bugetar.4
Structura sistemului bugetar este condiţionată de structura organizatorică a statului.
În statele federale există un sistem bugetar în trei trepte: bugetul federal, bugetele statelor
membre ale federaţiei, bugetele locale ale unitarilor administrativ- teritoriale.
În cazul statelor unitare există un sistem bugetar în doua trepte: bugetul administraţiei
centrale de stat si bugetele locale ale unitarilor administrativ-teritoriale.
În ţara noastră, corespunzător structurii unităţilor administrativ-teritoriale cu personalitate juridica
avem:
bugetul comunei;
bugetul oraşului;
bugetul municipiului;
bugetul judeţului;
bugetul municipiului Bucureşti.
Realizarea veniturilor şi cheltuielilor între verigile sistemului bugetar depinde de delimitarea
atribuţiilor între organele centrale şi cele locale. De regulă, veniturile cele mai însemnate şi
principalele categorii de cheltuieli aparţin bugetului central, în bugetele locale figurând venituri si
cheltuieli de natură secundară.
1.4. Principiile bugetare
În aplicarea normelor dreptului bugetar sau, cu alte cuvinte, în procedura privind elaborarea,
aprobarea, executarea şi încheierea bugetului de stat, este necesar a fi avute în vedere anumite
principii care jalonează în plan general desfăşurarea în mod unitar şi corect a activităţilor pe care
această procedură le presupune.
În lucrările de specialitate întâlnim păreri diferite privind numărul principiilor bugetare.
După unii autori principiile bugetare sunt: anualitatea, unitatea, universalitatea, echilibrarea si
realitatea bugetului de stat.5
Potrivit unei alte opinii principiile sunt în parte diferit prezentate: universalitate, unitate,
neafectarea veniturilor, specializarea, echilibrul si publicitatea sau principiul universalităţii, 4 Constantin I Tulai, op. cit.p 113 5 Mircea Ştefan Minea, Dreptul finantelor publice , Editura .Accent, 1999, p. 45
7
ECONOMIE PUBLICA, FINANŢE ŞI BUGETE PUBLICETEMA: Analiza bugetului local al municipiului Turda
e/ contribuţia lunară a părinţilor sau susţinătorilor legali pentru întrţinerea copiilor în
creşe
f/ vărsăminte din disponibilităţile instituţiilor publice şi activităţilor autofinanţate
g/ contribuţii datorate de persoanele beneficiare ale serviciilor cantinelor de ajutor
social
h/ taxa din activităţi cadastrale şi agricultură
i/ alte venituri de la instituţiile publice
10.Diverse venituri :
a/ venituri din recuperarea cheltuielilor de judecată, imputaţii şi despăgubiri
b/ venituri din amenzi şi alte sancţiuni aplicate, potrivit dispoziţiilor legale
c/ restituiri de fonduri din finanţarea bugetară locală a anilor precedenţi
d/ impozitul pe venitul din concesionarea bunurilor societăţilor comerciale sau a
companiilor naţionale la care statul este acţionar majoritar, precum si regiilor autonome
e/ venituri din concesiuni şi închirieri
16
ECONOMIE PUBLICA, FINANŢE ŞI BUGETE PUBLICETEMA: Analiza bugetului local al municipiului Turda
f/ penalităţi pentru nedepunerea sau depunerea cu întârziere a declaraţiei de impozite
şi taxe
g/ incasări din valorificarea bunurilor confiscate, potrivit legii
h/ venituri realizate din administrarea sau valorificarea bunurilor fostelor cooperative
agricole de producţie
i/ venituri din închirierea şi concesionarea unor bunuri ale spitalelor
j/ încasări din alte surse
11.Venituri din valorificarea unor bunuri:
a/ venituri din valorificarea unor bunuri ale instituţiilor publice
b/ venituri din vânzarea locuinţelor construite din fondurile statului
c/ venituri din privatizare
d/ venituri din vânzarea unor bunuri ale spitalelor
e/ venituri din vânzarea unor bunuri aparţinând domeniului privat
12.Cote defalcate din impozitul pe venit.
B. SUME DEFALCATE DIN UNELE VENITURI ALE BUGETULUI DE STAT.
- sume defalcate din TVA pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul
comunelor, oraşelor, municipiilor şi sectoarelor municipiului Bucureşti
- sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale
- sume defalcate din TVA pentru finanţarea programului de dezvoltare a infrastructurii din
spaţiul rural
C. SUBVENTII PRIMITE DE LA BUGETUL DE STAT SI DE LA ALTE BUGETE:
- subvenţii de la bugetul de stat
- subventii de la alte administraţii
D. DONATII SI SPONSORIZARI:
- donaţii şi sponsorizări
- alte transferuri voluntare
17
ECONOMIE PUBLICA, FINANŢE ŞI BUGETE PUBLICETEMA: Analiza bugetului local al municipiului Turda
Prin Legea nr. 273/ 2006 privind finanţele publice locale, care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie
2007 se fac unele modificări în ce priveşte veniturile care se prevăd în bugetul local :
A. VENITURI PROPRII
1.Impozit pe profit de la regiile autonome şi societăţile comerciale de sub autoritatea consiliilor
locale
2.Cote defalcate din impozitul pe venit:
a/ cote defalcate din impozitul pe venit
b/ sume alocate de consiliul judeţean din cotele defalcate din impozitul pe venit
pentru echilibrarea bugetelor locale
3. Alte impozite pe venit, profit şi câştiguri din capital:
- alte impozite pe venit, profit şi câştiguri din capital
4. Impozite şi taxe pe proprietate:
a/ impozit pe clădiri;
b/ impozit pe terenuri;
c/ taxe juridice din timbru , taxe de timbru pentru activitatea notarială şi alte taxe de
timbru;
d/ alte impozite şi taxe pe proprietate.
5. Alte impozite şi taxe generale pe bunuri şi servicii:
- taxe hoteliere
6. Taxe pe servicii specifice:
a/ impozit pe spectacole
b/ alte taxe pe servicii specifice
7. Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor nsau pe desfăşurarea de activităţi
a/ taxe asupra mijloacelor de transport;
b/ taxe şi tarife pentru eliberarea de licenţe şi autorizaţii de funcţionare,
c/ alte taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea
de activităţi
8. Alte impozite şi taxe fiscale:
- alte impozite şi taxe fiscale
9. Venituri din proprietate:
a/ vărsăminte din profitul net al regiilor autonome de sub autoritatea consiliilor
locale;
b/ restituiri de fonduri din finanţarea bugetară a anilor precedenţi;
18
ECONOMIE PUBLICA, FINANŢE ŞI BUGETE PUBLICETEMA: Analiza bugetului local al municipiului Turda
c/ venituri din concesiuni şi închirieri;
d/ venituri din dividende;
e/ alte venituri din proprietate.
10. Venituri din dobânzi:
- alte venituri din dobânzi
11. Venituri din prestări servicii şi alte activităţi:
a/ venituri din prestări servicii
b/ contribuţia părinţilor sau suaţinătorilor legali pentru întreţinerea copiilor în crese;
c/ contribuţia persoanelor beneficiare ale cantinelor de ajutor social;
d/ taxe din activităţi cadastrale şi agricultură;
e/ contribuţia lunară a părinţilor pentru întreţinerea copiilor în unităţile de protecţie
socială
f/ venituri din recuperarea cheltuielilor de judecată, imputaţii şi despăgubiri;
g/ alte venituri din prestări de servicii şi alte activităţi.
12. Venituri din taxe administrative, eliberări de permise:
a/ taxe extrajudiciare de timbru;
b/ alte venituri din taxe administrative, eliberări de permise.
13. Amenzi, penalităţi şi confiscări:
a/ venituri din amenzi şi alte sancţiuni aplicate potrivit dispoziţiilor legale;
b/ penalităţi pentru nedepunerea sau depunerea cu întârziere a declaraţiei de impozite
şi taxe;
c/ incasări din valorificarea bunurilor confiscate, abandonate şi alte sume constatate
odată cu confiscarea, potrivit legii;
d/ alte amenzi, penalităţi şi confiscări.
14. Diverse venituri:
a/ vărsăminte din venituri şi / sau disponibilităţile instituţiilor publice;
b/ alte venituri.
15. Venituri din valorificarea unor bunuri:
a/ venituri din valorificarea unor bunuri ale instituţiilor publice;
b/ venituri din vânzarea locuinţelor construite din fondurile statului;
c/ venituri din privatizare;
d/ venituri din vânzarea unor bunuri apartinând domeniului privat.
B. SUME DEFALCATE DIN UNELE VENITURI ALE BUGETULUI DE STAT
C. DONATII ŞI SPONSORIZĂRI
19
ECONOMIE PUBLICA, FINANŢE ŞI BUGETE PUBLICETEMA: Analiza bugetului local al municipiului Turda
D. SUBVENŢII DE LA BUGETUL DE STAT ŞI DE LA ALTE ADMINISTRAŢII
E. OPERATIUNI FINANCIARE
Veniturile bugetelor locale pot fi actualizate ca urmare a perfecţionării legislaţiei fiscale, precum
şi prin legile bugetare anuale, în concordantă cu programele de creştere a autonomiei financiare a
unităţilor administrativ- teritoriale şi de descentralizare a serviciilor publice.
Deoarece lucrarea face referire la analiza bugetului local al municipiului Turda pe perioada
2002- 2006, analiza are la bază clasificarea veniturilor pe structura aprobată de Ordonanţa de
Urgentă a Guvernului nr.45/ 2003 cu completările şi modificările ulterioare şi pe clasificatia
bugetară aprobată în legile bugetare anuale .
Sistemul de finanţare pe baza de bugete se realizează prin intermediul veniturilor bugetare ca
ansamblu al resurselor băneşti ce se colectează în baza prevederilor legale şi a hotărârilor consiliilor
locale în limita competenţelor legale.
Impozitele, taxele şi alte venituri ale bugetelor sunt reglementate prin acte normative, acestea
putând fi actualizate prin legile bugetare anuale în corelaţie cu perfecţionarea legislaţiei fiscale.
2. 2. 1 Veniturile proprii ale bugetului local
Nivelul şi mărimea veniturilor proprii ale autorităţilor locale poate fi un indicator al
autonomiei decizional – financiare a autorităţilor locale. Dar în realitate singura autoritate care
poate hotărî instituirea unor impozite şi taxe este parlamentul. Conform acestei autorităţi,
parlamentul sau guvernul poate delega la nivel local perceperea unor taxe, pe care autorităţile să le
folosească în scopuri prevăzute de reglementările legale. În asemenea cazuri, autonomia decizional
– financiară a autorităţilor locale este doar aparentă.
Veniturile din impozite şi taxe locale
Impozitele şi taxele locale constituie venituri proprii ale bugetelor unităţilor administrativ-
teritoriale şi se utilizează pentru acoperirea cheltuielilor înscrise în aceste bugete.
Din categoria impozitelor şi taxelor locale fac parte: impozitul pe clădiri; impozitul pe teren;
taxa asupra mijloacelor de transport; taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor;
taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate; impozitul pe spectacole; taxa hotelieră;
taxe speciale; alte taxe locale.
20
ECONOMIE PUBLICA, FINANŢE ŞI BUGETE PUBLICETEMA: Analiza bugetului local al municipiului Turda
În domeniul impozitelor şi taxelor locale au avut loc numeroase modificări legislative care
au vizat :
reglementarea nivelului impozitelor şi taxelor locale, structura acestora, extinderea
domeniului de aplicare, transferul de la bugetul statului către bugetul local a unor
impozite şi taxe , acordarea de competenţe consiliilor locale ;
metodologia stabilirii impozitelor şi taxelor locale, modelul formularelor de
declaraţii pentru impozite şi taxe locale, termenul de depunere a declaraţiilor de către
contribuabili, modul de întocmire a declaraţiilor, sancţiunile aplicate contribuabililor
în caz de nedeclarare a bunurilor impozabile;
controlul modului de stabilire şi plată a impozitelor şi taxelor locale, drepturile
contribuabililor, drepturile şi obligaţiile organelor de control ale autorităţilor publice
locale, regulile de procedură, prescripţia dreptului de a stabili diferenţe de impozite
şi taxe.
Modificările legislative s-au produs în trei etape:
modificări aduse de Legea nr.27/ 1994 privind impozitele şi taxele locale.
Republicată; Legea nr.147/ 1998 privind impozitul pe spectacole; Legea nr.69/ 1993
privind instituirea taxei pentru folosirea terenurilor proprietate de stat în alte scopuri
decât pentru agricultură şi silvicultură, Ordonanţa Guvernului nr. 68/ 1997 privind
procedura de întocmire şi depunere a declaraţiilor de impozite şi taxe. Republicată.
modificări aduse de Ordonanţa Guvernului nr.36/ 2002 privind impozitele şi taxele
locale, aprobată prin Legea nr.522/ 2002;
modificări aduse prin Legea nr.571/ 2003 privind Codul fiscal, Ordonanţa
Guvernului nr.92/ 2003 privind Codul de procedură fiscală.
În lucrare, tratarea impozitelor şi taxelor locale s-a făcut în baza Codului fiscal aprobat prin
Legea nr.571/ 2003 cu completările şi modificările ulterioare.
Impozitul pe clădiri
Impozitul pe clădiri este un impozit anual şi se datorează de către orice persoană care are în
proprietate o clădire situată în România. Regula este că plătitorul impozitului coincide cu
proprietarul clădirii. Sunt şi excepţii şi anume: pentru clădirile proprietate publică sau privată a
statului ori a unităţilor administrativ- teritoriale, concesionate, închiriate, date în administrare ori
21
ECONOMIE PUBLICA, FINANŢE ŞI BUGETE PUBLICETEMA: Analiza bugetului local al municipiului Turda
folosinţă, după caz, impozitul pe clădiri reprezintă sarcina fiscală a concesionarilor, locatarilor,
titularilor dreptului de administrare sau de folosinţă după caz .
Impozitul se calculează prin aplicarea unor cote procentuale la o bază de calcul. Cotele sunt
diferenţiate în funcţie de proprietarii clădirilor, persoane fizice sau persoane juridice, iar pentru
persoane fizice diferenţierea se face şi pe mediul urban şi mediul rural. Astfel, pentru clădirile
persoanelor fizice situate în mediul urban cota de impozitare este de 0,2 % iar pentru clădirile
situate în mediul rural cota de impozitare este 0,1 %. Pentru clădirile aparţinând persoanelor juridice
cota de impozit este stabilită de către consiliile locale şi poate fi cuprinsă între 0,5 % şi 1 % .
Baza de calcul al impozitului o reprezintă valoarea impozabilă a clădirii, care diferă în
funcţie de proprietarul clădirii, persoană fizică sau juridică.
A ) Pentru clădirile proprietatea persoanelor fizice baza de impozitare o reprezintă valoarea
clădirii determinată pe baza normelor de evaluare pe metru pătrat de suprafaţă construită,
diferenţiată în funcţie de felul, destinaţia şi locul unde sunt situate, construcţiile anexe sau spaţii cu
alte destinaţie. Diferenţierea lor se face şi în funcţie de materialele de construcţie, gradul de confort
determinat de existenţa unor instalaţii electrice, încălzire, canalizare, perioada în care au fost
construite.
Pentru persoanele care deţin mai multe clădiri utilizate ca locuinţă care nu sunt închiriate
unei alte persoane, impozitul pe clădiri se majorează cu 15 % pentru prima clădire în afara celei de
la adresa de domiciliu; cu 50% pentru cea de-a doua clădire în afara celei de la adresa de domiciliu;
cu 75% pentru cea de-a treia clădire în afara celei de la adresa de domiciliu şi cu 100 % pentru cea
de-a patra clădire şi următoarele în afara celei de la adresa de domiciliu.
B) Pentru clădirile aparţinând persoanelor juridice baza de calcul este valoarea de inventar a
clădirii, înregistrată în contabilitatea proprietarului clădirii. În cazul unei clădiri a cărei valoare a
fost recuperată integral pe cale amortizării, valoarea impozabilă se reduce cu 15 %.Dacă clădirile nu
au fost reevaluate în ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referinţă, cota impozitului pe clădiri se
stabileşte de consiliul local / Consiliul General al Municipiului Bucureşti între 5% şi 10 %.La
determinarea impozitului pe clădiri se au în vedere atât clădirile aflate în funcţiune cât şi cele în
rezervă sau conservare.
Conform prevederilor legale sunt clădiri pentru care nu se datorează impozit ( art.258 din
Codul Fiscal aprobat prin Legea nr. 571/ 2003 ).
Clădirile care au fost dobândite sau construite de o persoană în cursul anului, se impun cu
începere de la data de întâi a lunii următoare celei în care au fost dobândite. Impozitul se
recalculează ca să reflecte perioada din an în care impozitul se aplică acelei persoane . Clădirile
demolate, înstrăinate sau distruse în cursul anului se scot de la impozitare cu data de întâi a lunii
22
ECONOMIE PUBLICA, FINANŢE ŞI BUGETE PUBLICETEMA: Analiza bugetului local al municipiului Turda
următoare celei în care s-a produs una dintre aceste situaţii. Scăderea de la impunere se acordă
numai pentru partea de clădire demolată, înstrăinată sau distrusă.
Impozitul pe teren
Contribuabilii care deţin în proprietate teren situat în România datorează pentru acesta
impozit pe teren. Impozitul este anual şi se plăteşte la bugetul local al unităţii administrativ-
teritoriale în raza căreia este situat terenul11. Pentru terenurile proprietate publică sau privată a
statului ori a unităţilor administrativ- teritoriale, concesionate, închiriate date în administrare ori în
folosinţă, după caz, impozitul pe teren reprezintă sarcina fiscală a concesionarilor, locatarilor
Impozitul pe teren se stabileşte anual, în sumă fixă pe metru pătrat de teren diferenţiat pe
categorii de localităţi, iar în cadrul localităţilor pe zone. Pentru terenul din intravilanul localităţilor
înregistrat la altă categorie de folosinţă decât cea de terenuri pentru construcţii, impozitul se
stabileşte diferenţiat pe categorii de folosinţă: teren arabil, păşune, fâneaţă, vie, livadă, pădure sau
alt teren cu vegetaţie forestieră, teren cu apă, drumuri şi căi ferate, teren neproductiv. Drumurile,
căile ferate şi terenul neproductiv sunt scutite de impozit. La calculul impozitului pentru terenul cu
altă destinaţie se are în vedere şi rangul localităţii, fiind atribuit un coeficient de corecţie pentru
fiecare rang.
Încadrarea terenurilor pe zone în cadrul localităţii, se face de către consiliul local în funcţie
de : caracterul zonei – de locuit sau industrială, poziţia terenului faţă de centrul localităţii,
apropierea sau depărtarea faţă de căile de comunicaţie, dotarea cu utilităţi, precum şi alte elemente
specifice fiecărei localităţi.
În cazul unui teren situat în extravilanul localităţilor, indiferent de rangul localităţii,
categoria de folosinţă şi zona unde este situat, impozitul pe teren este de 10.000 lei pe hectar.
Pentru orice operaţiune juridică efectuată de o persoană în cursul unui an, care are ca efect
transferul dreptului de proprietate asupra unui teren, persoana încetează a mai datora impozitul pe
teren începând cu prima zi a lunii următoare celei în care a fost efectuat transferul dreptului de
proprietate asupra terenului. Impozitul pe teren se recalculează pentru a reflecta perioada din an în
care impozitul se aplică acelei persoane.
Dacă încadrarea terenului în funcţie de poziţie şi categoria de folosinţă se modifică în cursul
unui an , impozitul se modifică începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care a intervenit
modificarea. În situaţia în care se modifică rangul unei localităţi, impozitul pe teren se modifică
11 art. 256, Legea privind Codul fiscal, nr. 571/2003
23
ECONOMIE PUBLICA, FINANŢE ŞI BUGETE PUBLICETEMA: Analiza bugetului local al municipiului Turda
pentru întregul teren situat în intravilan corespunzător noii încadrări, începând cu data de 1 ianuarie
a anului următor celui în care a intervenit această modificare.
Taxa asupra mijloacelor de transport
Orice persoană care are în proprietate un mijloc de transport care trebuie înmatriculat în
România datorează o taxă anuală pentru mijlocul de transport.12Taxa se plăteşte la bugetul local al
unităţii administrativ- teritoriale unde persoana îşi are domiciliul, sediul sau punctul de lucru.
Taxa asupra mijloacelor de transport se calculează în funcţie de tipul mijlocului de transport :
pentru mijloacele de transport cu tracţiune mecanică reprezentând autoturisme,
autobuze, autocare, microbuze, alte vehicule cu tracţiune mecanică cu masa totală
autorizată sub 12 tone, tractoare înmatriculate, motociclete, motorete şi scutere în funcţie
de capacitatea cilindrică a acestora prin înmulţirea fiecărui 500 cmc sau fracţiune din
aceasta cu suma corespunzătoare conform art. 263 alin . ( 1 ) din Legea nr.571 din 2003
privind Codul fiscal;
în cazul unui ataş, taxa pe mijlocul de transport este de 50 % din taxa pentru
motociclete, motorete şi scutere ;
pentru autovehiculele de transport marfă cu masa totală autorizată de peste 12 tone,
taxa se stabileşte în funcţie de sistemul de suspensie – pneumatică sau cu alt sistem de
suspensie , numărul de axe şi masa vehiculului ;
pentru remorci, semiremorci sau rulote taxa se stabileşte în funcţie de masa totală şi
suma stabilită pentru fiecare categorie în parte ;
pentru mijloacele de transport pe apă taxa se stabileşte diferenţiat pe feluri de
mijloace de transport pe apă şi suma legal stabilită.
Taxa asupra mijloacelor de transport se datorează începând cu data de întâi a lunii următoare
celei în care mijlocul de transport a fost dobândit, iar în cazul înstrăinării, taxa asupra mijlocului de
transport încetează să se mai datoreze de acea persoană începând cu data de întâi a lunii următoare
celei în care mijlocul de transport a fost înstrăinat sau radiat din evidenţa fiscală.
Taxa asupra mijloacelor de transport nu se aplică pentru cazurile prevăzute în art. 262 din Legea
nr.571 din 2003 privind Codul fiscal.
Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi a autorizaţiilor
12 art.261, Legea privind Codul fiscal nr.571/ 2003
24
ECONOMIE PUBLICA, FINANŢE ŞI BUGETE PUBLICETEMA: Analiza bugetului local al municipiului Turda
Eliberarea certificatelor, avizelor sau altor autorizaţii de către compartimentele de
specialitate ale autorităţii administraţiei publice locale se face după plata taxelor prevăzute pentru
fiecare caz în parte.
Certificatele, avizele şi autorizaţiile în domeniul construcţiilor, eliberate contribuabililor, sunt
supuse unor taxe diferenţiate, în funcţie de suprafaţă, valoarea lucrărilor, destinaţia acestora şi
natura serviciilor prestate. Dintre principalele taxe menţionez cele pentru:13
eliberarea certificatului de urbanism ;
eliberarea autorizaţiilor de construire ;
eliberarea autorizaţiei de foraje sau excavări necesară studiilor geotehnice,
ridicărilor topografice, exploatărilor de carieră, balastierelor, sondelor de gaze şi petrol,
precum şi altor exploatări ;
eliberarea autorizaţiei necesare pentru lucrările de organizare de şantier în vederea
realizării unei construcţii ;
eliberarea autorizaţiei de amenajare de tabere de corturi, căsuţe sau rulote ori
campinguri ;
eliberarea autorizaţiei de construire pentru chioşcuri, tonete, cabine, spaţii de
expunere, situate pe căile şi spaţiile publice, pentru amplasarea corpurilor şi a panourilor
de afişaj, a firmelor şi reclamelor ;
eliberarea autorizaţiei de desfiinţare, totală sau parţială, a unei construcţii ;
prelungirea unui certificat de urbanism sau a unei autorizaţii de construire ;
eliberarea unei autorizaţii privind lucrările de racorduri şi branşamente la reţele
publice de apă, canalizare, gaze, termice, energie electrică, telefonie şi televiziune prin
cablu ;
Consiliul local stabileşte pentru eliberarea unei autorizaţii pentru desfăşurarea unei activităţi
economice o taxă de până la 100.000 lei în mediul rural şi de până la 500.000 lei în mediul urban,
pentru eliberarea autorizaţiilor sanitare de funcţionare de până la 120.000 lei, pentru eliberarea de
copii heliografice de pe planuri cadastrale sau de pe alte asemenea planuri o taxă de până la 200.000
lei iar pentru eliberarea certificatelor de producător taxa este de până la 500.000 lei.
Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate
Persoanele care beneficiază de servicii de reclamă şi publicitate în România în baza unui
contract sau a unui alt fel de înţelegere încheiată cu altă persoană datorează taxa pentru aceste
13 art. 266, Legea privind Codul fiscal nr.571 / 2003
25
ECONOMIE PUBLICA, FINANŢE ŞI BUGETE PUBLICETEMA: Analiza bugetului local al municipiului Turda
servicii, cu excepţia serviciilor de reclamă şi publicitate realizate prin mijloacele de informare în
masă scrise şi audiovizuale14.Cota taxei se stabileşte de consiliul local, fiind cuprinsă între 1% şi 3
%. Taxa se plăteşte la bugetul local al unităţii administrativ- teritoriale în raza căreia persoana
prestează serviciile de reclamă şi publicitate.
Orice persoană care utilizează un panou, afişaj sau structură de afişaj pentru reclamă şi
publicitate într-un loc public datorează plata taxei anuale către bugetul local în raza căreia este
amplasat panoul, afişajul sau structura de afişaj respectivă.
Impozitul pe spectacole
Impozitul pe spectacole se datorează de orice persoană care organizează o manifestare
artistică, o competiţie sportivă sau altă activitate distractivă în România şi se plăteşte la bugetul
local al unităţii administrativ- teritoriale în raza căreia are loc manifestarea artistică, competiţia
sportivă sau altă activitate distractivă.15
Determinarea impozitului se face diferenţiat în funcţie de natura activităţii :
pentru spectacole de teatru , prezentarea unui film la cinematograf, un spectacol de
circ sau competiţie sportivă sau alte manifestări artistice, impozitul se stabileşte prin
aplicarea unor cote de impozitare la suma încasată din vânzarea biletelor de intrare şi a
abonamentelor ;
pentru manifestările artistice sau alte activităţi distractive care au loc într-o
videotecă sau discotecă, impozitul pe spectacole se calculează pe baza suprafeţei incintei
exprimată în metrii pătraţi cu suma stabilită de reglementările legale, ajustată cu un
coeficient de corecţie corespunzător rangului localităţii
Taxa hotelieră
Pentru şederea în staţiunile turistice consiliul local poate institui o taxă cuprinsă între 0,5 % şi
5% aplicată la tarifele de cazare practicate de unităţile de cazare. Taxa se încasează de către
persoanele juridice prin intermediul cărora se realizează cazarea, o dată cu luarea în evidenţă a
persoanelor cazate. Unitatea de cazare are obligaţia de a vărsa taxa colectată la bugetul local al
unităţii administrativ- teritoriale în raza căreia este situată aceasta.14 art. 270, Legea privind Codul fiscal nr. 571/ 200315 art. 273, Legea privind Codul fiscal nr. 571/ 2003
26
ECONOMIE PUBLICA, FINANŢE ŞI BUGETE PUBLICETEMA: Analiza bugetului local al municipiului Turda
Taxe speciale, alte taxe locale
Consiliile locale pot adopta taxe speciale pentru funcţionarea unor servicii publice locale în
conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.45 din 2003 privind finanţele
publice locale.
Codul fiscal aprobat prin Legea nr. 571 din 2003 prevăd posibilitatea instituirii de către
consiliile locale, Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau consiliile judeţene a unor taxe
pentru: utilizarea temporară a locurilor publice, pentru vizitarea muzeelor, caselor memoriale,
monumentelor istorice de arhitectură şi arheologice, pentru deţinerea sau utilizarea echipamentelor
şi utilajelor destinate obţinerii de venituri care folosesc infrastructura publică locală, taxe pentru
activităţile cu impact asupra mediului înconjurător.
Taxele de timbru
Taxele de timbru, deşi au în majoritate caracterul de impozite directe au fost asimilate în
practica bugetară impozitelor indirecte. Ele reprezintă o categorie de venituri care se realizează în
mod curent, cu o anumită regularitate la buget, prin plăţi ocazionale efectuate de diferite categorii
de plătitori.
Taxele de timbru se mai caracterizează prin următoarele :
reprezintă o plată neechivalentă pentru serviciile prestate ;
plătitorul taxei este individualizat numai în momentul în care solicită prestarea unor servicii ;
taxa se datorează numai dacă instituţia prestează un serviciu pentru persoanele
solicitante ;
unele taxe se datorează numai de persoanele fizice sau numai de persoanele juridice,
iar pentru altele sunt plătitori atât persoanele fizice cât şi persoanele juridice.16
După natura şi obiectul lor taxele de timbru se grupează pe mai multe categorii, cele mai
importante sunt taxele judiciare de timbru, taxele de timbru pentru activitatea notarială şi taxele de
timbru extrajudiciare.
Taxele judiciare se plătesc pentru cererile şi acţiunile introduse în instanţele judecătoreşti, sunt
stabilite prin lege în mod diferenţiat după cum obiectul cererii sau acţiunii este sau nu evaluabil în
bani. Determinarea taxelor judiciare de timbru se face de instanţa de judecată şi se plătesc anticipat
16 Viorel Beju, Metode si tehnici fiscale, Editura Dimitrie Cantemir, Tărgu-Mures, 2002, p. 192
27
ECONOMIE PUBLICA, FINANŢE ŞI BUGETE PUBLICETEMA: Analiza bugetului local al municipiului Turda
în numerar sau prin virament în contul bugetului local . Dacă taxa judiciară de timbru nu a fost
plătită în cuantumul legal în momentul înregistrării cererii sau acţiunii ori dacă, în cursul procesului
apar elemente care determină o valoare mai mare, instanţa va pune în vedere petentului să achite
suma datorată până la primul termen de judecată. Neîndeplinirea obligaţiei de plată până la
termenul stabilit se sancţionează cu anularea acţiunii sau a cererii.
Taxele de timbru pentru activitatea notarială 17asigură persoanelor fizice şi juridice constatarea
raporturilor juridice civile sau comerciale nelitigioase, precum şi exerciţiul drepturilor şi ocrotirea
intereselor, în conformitate cu legea. Activitatea notarială se realizează de către notarii publici prin
acte notariale şi consultaţii juridice notariale.
Taxele de timbru se datorează de persoanele fizice şi de persoanele juridice care solicită
îndeplinirea actelor şi a serviciilor notariale. În funcţie de natura actelor întocmite şi a serviciilor
prestate, taxele de timbru sunt stabilite în cote procentuale regresive, în cote procentuale
proporţionale şi în sume fixe.
Taxele extrajudiciare de timbru se datorează pentru eliberarea certificatelor de orice fel,
eliberarea sau preschimbarea actelor de identitate, eliberarea permiselor de vânătoare şi de pescuit,
examinarea conducătorilor de autovehicule în vederea obţinerii permisului de conducere,
înmatricularea autovehiculelor şi a remorcilor, precum şi alte servicii prestate. Taxele extrajudiciare
de timbru sunt stabilite în sume fixe pe tipuri de servicii prestate şi se datorează bugetelor locale.
Plătitorii sunt persoanele fizice şi persoanele juridice solicitanţi ai serviciilor supuse acestor taxe.
Taxele se plătesc anticipat prestării serviciilor.
Venituri din chirii şi concesiuni
Odată cu reglementarea proprietăţii publice şi private a statului şi a unităţilor administrativ
teritoriale asupra bunurilor s-a reglementat şi problema închirierii sau concesionării acestora.
Conform prevederilor Legii nr.213 din 1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al
acesteia, art.14 “Închirierea bunurilor proprietate publică a statului sau a unităţilor administrativ –
teritoriale se aprobă, după caz, prin hotărâre a Guvernului, a consiliului judeţean, a Consiliului
General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local, iar contractul de închiriere va cuprinde
clauze de natură să asigure exploatarea bunului închiriat, potrivit specificului acestuia „; conform
art.16 al aceleiaşi reglementări „ Sumele încasate din închirierea sau din concesionarea bunurilor
proprietate publică se fac, după caz, venit la bugetul de stat sau la bugetele locale”.
17 Viorel Beju, op. cit. p. 201
28
ECONOMIE PUBLICA, FINANŢE ŞI BUGETE PUBLICETEMA: Analiza bugetului local al municipiului Turda
Venituri din vânzarea unor bunuri aparţinând domeniului privat
Bunurile ce constituie patrimoniul privat al unităţii administrativ teritoriale pot fi vândute.
Conform prevederilor Legii nr. 215 din 2001 privind administraţia publică locală, art.125 alin.( 1 ),
consiliile locale şi consiliile judeţene « hotărăsc cu privire la cumpărarea unor bunuri ori
vânzarea bunurilor ce fac parte din domeniul privat, de interes local sau judeţean, în condiţiile
legii ».
Impozitul pe profit şi vărsminte din profitul net al regiilor autonome
Regiile autonome de subordonare locală au obligaţia de a achita la bugetul local impozitul
pe profit şi 50 % din profitul net rămas după constituirea fondului de participare la profit şi a
fondului pentru dezvoltare.
2.2.2. Cote si sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat
Veniturile din alocaţii bugetare reprezintă materializarea principiului corect, conform căreia
într-un stat există doar o singură putere conducătoare. Din punct de vedere funcţional, alocaţiile
bugetare ale autorităţilor locale sunt un instrument de echilibrare, la dispoziţia guvernământului
central, a bunăstării sociale dintre regiuni.18
Cotele defalcate din impozitul pe venit
Cotele defalcate din impozitul pe venit reprezintă sume alocate la nivelul fiecărei unităţi
administrativ teritoriale din impozitul pe venit încasat de către stat. Sumele se alocă lunar, în termen
de 5 zile lucrătoare de la finele lunii precedente în care s-a încasat acest impozit astfel :
o cotă de 36 % la bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor, pe
teritoriul cărora îşi desfăşoară activitatea plătitorii de impozite ;
cotă de 10 % la bugetul propriu al judeţului ;
17 % într–un cont distinct, deschis pe seama consiliului judeţean pentru echilibrarea
bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţului.
Pentru municipiul Bucureşti cota de 63 % din impozitul pe venit se repartizează astfel :
18 % la bugetele locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti ;
18 Cziprian Kovacs Lorand, Veniturile autorităţilor locale din România, Revista Transilvană de Stiinţe Administrative 3(12), 2004, p.93
29
ECONOMIE PUBLICA, FINANŢE ŞI BUGETE PUBLICETEMA: Analiza bugetului local al municipiului Turda
36,5 % la bugetul propriu al municipiului Bucureşti ;
8,5 % într-un cont distinct, deschis pe seama Consiliului General al Municipiului
Bucureşti pentru echilibrarea bugetelor locale ale sectoarelor şi municipiului Bucureşti.
Sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat
Pentru finanţarea unor cheltuieli publice ca urmare a trecerii unor activităţi în competenţa
autorităţilor publice locale, precum şi pentru echilibrarea bugetelor locale ale unităţilor
administrativ – teritoriale , prin legea bugetului de stat se aprobă sume defalcate din unele venituri
ale bugetului de stat pe ansamblul judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti. Sumele repartizate
pentru echilibrarea bugetelor locale vor fi repartizate în funcţie de următoarele criterii :
capacitatea financiară calculată în funcţie de impozitul pe venit încasat pe locuitor,
în proporţie de 70 % din sumele defalcate;
suprafaţa judeţului, în proporţie de 30 %.
Din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor
locale, aprobate anual prin legea bugetului de stat, şi din cota de 17 % impozit pe venit, o cotă de 25
% se alocă bugetului propriu al judeţului, iar diferenţa se repartizează pe comune, oraşe şi municipii
prin hotărâre a consiliului judeţean, în funcţie de următoarele criterii :
capacitatea financiară calculată în baza impozitului pe venit încasat pe locuitor, în
proporţie de 30 % ;
suprafaţa unităţii administrativ – teritoriale, în proporţie de 30 % ;
populaţia unităţii administrativ – teritoriale, în proporţie de 25 % ;
alte criterii stabilite prin hotărâre a consiliului judeţean, în proporţie de 15 %, care
să asigure cu prioritate susţinerea programelor cu finanţare externă, care necesită
cofinanţare locală.
Pentru municipiul Bucureşti, din cota de 8,5% repartizată din impozitul pe venit se alocă o cotă
de 25 % pentru bugetul propriu al municipiului Bucureşti, iar diferenţa se repartizează pe sectoarele
municipiului Bucureşti, prin hotărâre a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după
consultarea primarilor de sector şi cu asistenţa tehnică de specialitate a direcţiei generale a
finanţelor publice.
Sume defalcate din T.V.A
30
ECONOMIE PUBLICA, FINANŢE ŞI BUGETE PUBLICETEMA: Analiza bugetului local al municipiului Turda
Prin legea anuală a bugetului de stat se repartizează sume către bugetele locale pentru anumite
destinaţii :
sume defalcate din T.V.A pentru subvenţionarea energiei termice;
sume defalcate din T.V.A pentru instituţiile de învăţământ preuniversitar de stat,
creşe şi centre judeţene şi locale de consultanţă agricole ;
sume defalcate din T.V.A pentru retehnologizarea, modernizarea şi dezvoltarea
sistemelor de producere şi distribuţie a energiei termice.
Transferuri consolidabile
Transferurile de la bugetul de stat către bugetele locale se acordă pentru investiţii finanţate
din împrumuturi externe la a căror realizare contribuie şi Guvernul, potrivit legii, şi se aprobă anual,
în poziţie globală, prin legea bugetului de stat.
Din bugetul de stat, prin bugetele unor ordonatori principali de credite ai acestuia, precum şi
din alte bugete se pot acorda transferuri către bugetele locale pentru finanţarea unor programe de
dezvoltare sau sociale, de interes naţional, judeţean sau local.
2.2.3 . Împrumuturi
Veniturile din împrumuturi apar după doi ani de la apariţia autorităţilor locale constituite în
mod legal- constituţional şi cuprind în principiu emisiuni de obligaţiuni cu garanţie statală şi
împrumuturi. Ambele categorii de venituri apar într-un singur capitol bugetar, nefăcându-se
diferenţierea între ele, prima fiind împrumut public, cea dea doua împrumut bancar clasic.
2.4. CHELTUIELILE BUGETULUI LOCAL
2.4.1. Clasificarea cheltuielilor bugetului local
Cheltuielile publice apar în cea de-a doua fază a funcţiei de repartiţie a finanţelor publice,
respectiv cea a repartizării resurselor financiare publice pe diferite destinaţii şi reflectă utilizarea
efectivă a resurselor pentru realizarea obiectivelor (necesităţile publice de bunuri şi servicii
31
ECONOMIE PUBLICA, FINANŢE ŞI BUGETE PUBLICETEMA: Analiza bugetului local al municipiului Turda
considerate prioritare pentru perioada curentă) cuprinse în programele guvernamentale şi locale
privind activitatea sociala şi de alta natura desfăşurată de acestea.
Cheltuielile publice sunt plăţi efectuate din resurse mobilizate pe diferite căi, pentru achiziţia
de bunuri sau prestări de servicii necesare pentru îndeplinirea diferitelor obiective: servicii publice