Disciplina: T endinte actuale in domeniul structurilor; Titular de curs: prof. ing. Dragos Marcu Stud.: R adu Ana-Maria; Grupa: 46B; An uni.: !"#4 $ !"#% - &oop 'immel(lau $ Musee des &on)uence - Structuri spectaculoase. Ar*itectura deconstructiista +n anul !""#, ar*itectul austriac olf D. ri/ 01rma de ar*itectura $ &oop 'immel(lau2 castiga compet itia internationala lansata de &onsiliul General al R*onului din 3on $ oras situat in sud-estul tarii, la con)uenta )uiului R*one cu Saone $ pentru reali5ar ea Mu5eului &on )ue nce, ce acea sa deina una din tr e principalele atractii 0o(iectie2 turistice ale rantei 0estimand pana la %"".""" de i5itatori pe an2. &onstructia mu5eului, inceputa in anul !"#", a fost 1nali5ata in !"#4, inaugurea aand loc pe !" decem(rie. Amplasata la con)uenta celor doua ape 0de aici si denumirea mu5eului2, cladirea dispune de un teren de !".78% mp, are amprenta la sol de 7.9"" mp, suprafata desfasurata de 46.486 mp, o suprafata util a de !6.8 "" mp, #7" m lungi me, 7" m lati me si 4# m ialt ime. &ost ur il e estimatie initiale au fost de circa #%9 milioane euro, insa costurile reale la care s-a ridicat inestitia au fost de apro/imati 9"" milioane de euro. Amplasamentul pe care s-a construit mu5eul $ a fost ales strategic din punct de edere ur(anistic $ la intersectia celor doua ape curgatoare, transformandu-se in capat de perspectia - r eper isual 0datorita a/ eor si culoar elor i5uale create de circulatiile carosa(ile, pietonale si de cele doua ape, cat si la niel e/presiei olumetrice2 si repre5entand un inceput pentru e/tinderea orasului pe directiile mai putin de5oltate; desi a implicat di1cultati pentru reali5area constructiei 0cu precadere a fundatiei2 din cau5a solului, a peninsulei arti1ciale prelungita in urma cu apro/imati#"" de ani. A fost necesara introducerea unor piloti de %96 m lungime in sol.
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
structura din metal si sticla, ce ga5duieste 5ona de primire 0accesul principal si
receptia $ punctul de informare2 si se conectea5a cu cea de a doua componenta
- ,,norul, care este tot o structura metalica 0placata cu un material ino/ida(il@
ino/2 ce se spriina pe trei suporturi mari de (eton armat 0pile $ de m inaltime2,
care sunt organi5ate pe doua nieluri semi-ingropate si care ga5duiesc spatiile
te*nice ale mu5eului si cele doua sali multifunctionale, plus #! stalpi 0(eton armat2
$ acestea 0pilele si stalpii2 constituind cea de a treia componenta structural a
mu5eului. ilele suporta cele 6.%"" tone, proenite de la acoperisul metallic al
,,norului, care ga5duieste e/po5itiile permanente 0ocupand 9.9"" mp2 si pe cele
temorare care se desfasoara in cladire. ,,orul, repre5entand cea mai mare parte
a constructiei ridicat de la sol cu #-! nieluri 0 m inaltime2, este compus dintr-o
structura portanta si una de sc*elet de otel de 8 nieluri 0denumita structura Main2
care crea5a forma sa, implicit si parte a formei cladirii. ,,&ristalul este compus
dintr-o structura primara, principala 0de (a5a2 complet i5i(ila si o a doua structura
$ suport pentru inc*iderea de sticla 0#.%"" de panouri2. asarelele si scarile delegatura ale mu5eului se ,,rotesc in urul mie5ului intitulat - ,,Grait it 0gropii
graitationale2. Ansam(lul acestei ultime 5one 0a ,,cristalului2 este partial sustinut
de structura ,,norului 0din care proine2 si partial sustinuta de punctul central
0c*eie a (oltii inersa2 al sau, aand rol de pila $ preia o parte din incarcarile
structurii ,,cristalului 0din care face parte2. &one/iunile la nielul structurii $ intre
cele doua 5one - ,,norCC si ,,cristalCC $ permit lunecarea intre cele doua structuri
0pentru a nu se distruge reciproc in ca5ul unui seism2.
Structura mu5eului este e/trem de comple/a 0tesatura $ asemenea unei
structuri reticulare - care mulea5a pe suprafetele riglate si plane ale cladirii, 1ecare
nod si intersectie de elemente aand o re5olare diferita a prinderilor2 si de
complicata 0datorita olumetriei cladirii2, intrucat nici un element nu are aceeasi
geometrie. undatia, din (eton armat, are piloni e/treme de mari, care preiau
incarcarile proenite din structura 0suprastructura2 ,,cristalui si din stuctura
Am ales Mu5eului &on)uentelor din 3on pentru tema data, intrucat este un
(un e/emplu de cadire em(lematica pentru orasul in care a fost poiectata, cat si
pentru ranta 0sau pentru intreaga Europa2; are o ar*itectura spectaculoasa,
deconstructiista, cat si o stuctura la fel de spectacupoasa si de comple/a,
re5olata intr-un mod elegant, desi are un grad de di1cultate ridicat 0atat din punctde edere structural, cat si si punct de edere arc*itectural2, care participa la
mulea5a pe forma cladirii 0e/terioara si interioara2. Este un e/emplu foarte reusit
de ar*itectura contemporana $ care reuseste sa duca la alt niel 0superior2
intelegelrea, semni1catia si importanta spatiilor si a intregului mec*anism de
functionare a programului de ar*itectura.
ro(a(il ca din punctul de edere al inoatie si te*nologiei implicate in ca5ul
proiectarii structurii $ cladirea pro(a(il ca nu repre5inta cel mai (un e/emplu,
aand in edere eforturile 0faptul ca toate prinderile au fost diferite si au tre(uitproiectate indiidual2, resursele, costurile initiale 0desi inestitorul isi -a o(tine
fondurile inestite in cata ani de 5ile, aand in edere importanta o(iectiului2 si
forta de munca necesare pentru re5olarea sa si pentru e/ecutia sa, insa aand in
edere calitatea re5ultatelor o(tinute repre5inta un succes in am(ele domenii $