An II – semestrul II Categoriile I, XI – Contabilitate 30. La începutul exerciţiului N, o entitate prezintă următoarea structură a capitalurilor proprii: - capital social: 2000 lei; - rezerve: 100 lei; - rezultat reportat (profit nedistribuit): 100 lei. Situaţia contractelor de împrumut în derulare la începutul exerciţiului N se prezintă după cum urmează: contractul nr.1 încheiat cu asociatul A: durata contractului: 3 ani; valoarea rămasă de rambursat: 1200 lei; rambursare în 12 rate lunare egale în ultima zi a lunii (100 lei/lună); rata dobânzii anuale 5%. contractul nr.2 încheiat cu asociatul B: durata contractului: 4 ani; valoarea rămasă de rambursat: 4000 euro; rambursare în 4 rate trim. egale în ultima zi a trimestrului (1000 euro/trim.); rata dobânzii anuale este de 3%; o cursul de schimb la 31.12.N-1 este de 4,5 lei/euro; cursul de schimb la 31.03.N este de 4,6 lei/euro. Pe lângă operaţiunile legate de împrumuturi în cursul primului trim. al anului N, mai au loc următoarele operaţiuni: - rezultatul reportat în sumă de 100 lei se distribuie sub formă de dividende; - veniturile din vânzarea mărfurilor cu încasare în numerar se ridică la suma de 7000 lei; - costul mărfurilor vândute se ridică la suma de 6200 lei. Să se determine impozitul pe profit aferent primului trimestru. 1
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
An II – semestrul II
Categoriile I, XI – Contabilitate
30. La începutul exerciţiului N, o entitate prezintă următoarea structură a capitalurilor proprii:
- capital social: 2000 lei;
- rezerve: 100 lei;
- rezultat reportat (profit nedistribuit): 100 lei.
Situaţia contractelor de împrumut în derulare la începutul exerciţiului N se prezintă după cum urmează:
contractul nr.1 încheiat cu asociatul A: durata contractului: 3 ani; valoarea rămasă de rambursat: 1200 lei;
rambursare în 12 rate lunare egale în ultima zi a lunii (100 lei/lună); rata dobânzii anuale 5%.
contractul nr.2 încheiat cu asociatul B: durata contractului: 4 ani; valoarea rămasă de rambursat: 4000 euro;
rambursare în 4 rate trim. egale în ultima zi a trimestrului (1000 euro/trim.); rata dobânzii anuale este de
3%; o cursul de schimb la 31.12.N-1 este de 4,5 lei/euro; cursul de schimb la 31.03.N este de 4,6 lei/euro.
Pe lângă operaţiunile legate de împrumuturi în cursul primului trim. al anului N, mai au loc următoarele operaţiuni:
- rezultatul reportat în sumă de 100 lei se distribuie sub formă de dividende;
- veniturile din vânzarea mărfurilor cu încasare în numerar se ridică la suma de 7000 lei;
- costul mărfurilor vândute se ridică la suma de 6200 lei.
Să se determine impozitul pe profit aferent primului trimestru.
1
31. Entitatea “X” vinde entităţii “Y” la data de 20.04.2013 un utilaj în valoare de 7.000 lei + 24% TVA .
Amortizarea cumulată până la data vânzării uilajului este de 4.000 lei. Entitatea “X” încasează la data de
20.05.2013 suma de 4.000 lei iar diferenţa o încasează în data de 10.12.2013. Încasarea se face prin bancă. Ambele
entităţi aplică sistemul “ TVA la încasare “ Entitatea “X” are ca perioadă fiscală trimestrul, iar entitatea “Y” are ca
perioadă fiscală luna. Să se efectueze înregistrările în contabilitatea entităţii “X”.
32. În primul trimestru al exerciţiului N, SC X SA a înregistrat următoarele cheltuieli de deplasare:
pentru salariatul A trimis în deplasare în ţară: cheltuieli cu transportul (tarif tichet tren dus-întors 250 lei),
cazare la hotel de 2 stele pe toată perioada deplasării: 400 lei si diurnă pe patru zile: 150 lei;
pentru salariatul B trimis în deplasare în Italia: bilet avion Timişoara –Roma şi retur la clasa economică:
1575 lei (350euro x 4,5 lei / euro); cazare la hotel pe toată perioada deplasării: 540 lei (120euro x 4,5 lei /
euro); diurna: 450 lei (2 zile x 50 € / zi x 4,5 lei / euro).
Cele două deplasări au loc în luna februarie anul N. Totalul cheltuielilor de deplasare în ţară şi în străinătate a celor
doi salariaţi se ridică în primul trimestru la suma de 3365 lei.
Să se prezinte tratamentul contabil şi fiscal privind indemnizaţia de deplasare în ţară şi străinătate.
Categoria II – Auditul statutar si alte misiuni de audit si certificare2
19. Conţinutul raportului de audit.Raportul de audit rezultat în urma unui angajament trebuie să prezinte obiectivele,
scopul şi întinderea angajamentului, perioada auditată, constatările, răspunsurile structurii auditate, recomandările auditului intern şi un plan de acţiuni pentru punerea în aplicare acestora.
Raportul unei misiuni de audit de bază trebuie să conţină în mod obligatoriu următoarele elemente de bază: titlul, destinatarul, paragraful introductiv, paragraful cuprinzând natura şi întinderea lucrărilor de audit, paragraful opiniei, semnătura, adresa şi data raportului.
Raportul de audit trebuie să conţină: relaţia contractuală de executare a misiunii de audit; observaţiile reieşite din diverse verificări; informaţiile a căror menţiune în raport este prevăzută expres de lege; oferirea garanţiei pentru acţionari şi terţi că un personal calificat a obţinut
asigurarea că situaţiile financiare oferă o imagine fidelă, clară şi completă poziţiei financiare, performanţelor şi situaţiei financiare generale a intreprinderii;
menţiunea că situaţiile financiare auditate sunt anexate la raportul de audit.Din raportul de audit trebuie să rezulte în mod clar:
menţionarea responsabilităţilor pentru auditor şi pentru conducerea intreprinderii;
descrierea obiectivelor şi natura misiunii de audit; situaţiile care fac să apară incertitudini; natura şi locul observaţiilor în raport.
20. Rolul raportului de audit.Standardul Internaţional de Audit – ISA 700 stabileşte procedurile, principiile
fundamentale şi modalităţile lor de aplicare cu privire la forma şi conţinutul raportului auditorului independent emis pe baza concluziilor rezultate din auditarea situaţiilor financiare ale unei entităţi.
Raportul de audit are un triplu rol, după cum urmează: instrument de comunicare cu utilizatorii situaţiilor financiare emise de
entitatea auditată, respectiv cu publicul, precum şi cu acţionarii pentru decizii economice;
3
instrument de confirmare a încrederii publicului şi acţionarilor în situaţiilor financiare prezentate;
instrument de identificare a responsabilităţilor pentru auditor şi pentru conducerea entităţii.
24. Tehnica sondajului.Sondajul este o tehnică ce constă în selecţionarea unui anumit număr sau părţi dintr-o mulţime, asupra
cărora se aplică tehnicile de obţinere a elementelor probante, şi în extrapolarea rezultatelor obţinute asupra
eşantionului la întreaga masă sau mulţime.
Tehnica sondajului este reglementată de Standardul Internaţional de Audit (ISA) nr. 530. Sondajele pe care
le realizează auditorul în cursul misiunii sale sunt de două naturi diferite:
cu ocazia verificării funcţionării controlului intern; sondajele efectuate în astfel de cazuri sunt
sondaje asupra atribuţiilor;
cu ocazia controlului conturilor; acestea sunt sondaje asupra valorilor
Auditorul poate folosi în general două tipuri de sondaje: sondajul statistic şi sondajul nestatistic
Alegerea între cele două tipuri de sondaje depinde de pregătirea profesională a auditorului şi de gradul de
credibilitate pe care acesta doreşte să îl dea concluziilor sale.
Oricare ar fi însă tipul de sondaj, este important să fie respectate câteva reguli riguroase privind decizia
asupra eşantionului şi parcurgerea unor etape obligatorii:
alegerea naturii mulţimii, a masei – trebuie să fie compatibilă cu obiectivul urmărit;
elementele cheie – elementele care fie datorită naturii lor, fie datorită valorii lor, prezintă riscuri şi
ca atare auditorul poate decide verificarea integral a acestora;
alegerea tehnicilor – ce este influenţată de natura controlului efectuat şi recurgerea sau nerecurgerea
la tehnici statistice;
determinarea taliei eşantionului – se face în funcţie de anumiţi factori care diferă dupa cum este
vorba de sondaje asupra atribuţiilor sau asupra valorilor;
selecţionarea eşantionului – care trebuie să fie reprezentativ;
studiul eşantionului – toate elementele selecţionate trebuie să fie controlate;
evaluarea rezultatelor – înainte de tragerea unei concluzii asupra rezultatului, fiecare anomalie este
examinată pentru a se aprecia dacă este reprezentativă, accidentală sau excepţională;
concluziile sondajului – concluzia finală este suma concluziilor trase asupra elementelor cheie,
asupra anomaliilor excepţionale asupra restului masei.
4
Categoria III – Expertiza contabilă
1. Cătălina este expert contabil. Peste câteva zile se împlneşte un an de când a depus jurământul profesional.
Dorinţa ei este să-şi extindă piaţa serviciilor contabile. Expertiza contabilă judiciară este o nouă provocare.
Dilema ei este ce anume ar trebui să întreprindă pentru a deveni expert contabil judiciar.
Argumentaţi răspunsul.
Cătălina trebuie să cunoască prevederile Normelor nr.1044/2010 privind îmbunătăţirea activităţii de
expertiză contabilă care prevăd că înscrierea experţilor contabili în GEJ se face la cererea acestora dacă îndeplinesc
cumulativ următoarele condiţii
au calitatea de expert contabil dobândită în condiţiile legii;
sunt înscrişi în Tabloul Corpului cu viza la zi şi au statut de membri active;
au depus cererea de înscriere pentru susţinerea testului şi înscriere în GEJ la sediul filialei Corpului
în a cărei rază teritorială îşi au domiciliul experţii conform Anexei nr.1, în termenele prevăzute de
prezentele norme şi însoţită de opţiunile personale privind specializările pentru care consideră că au
competenţa necesară să efectueze expertize contabile judiciare;
au promovat testul de verificare a cunoştinţelor privind regulile procedurale de efectuare a
expertizelor contabile judiciare, privind noţiuni de doctrină şi deontologie a profesiei contabile şi
legislaţia financiar-contabilă, organizat în acest scop la nivelul filialei CECCAR;
se bucură de o moralitate ireproşabilă.
2. Alex a susţinut testul pentru a intra în Grupul Experţilor Contabili Judiciari şi a fost declarat admis.
Preocupat de activităţile cotidiene, el nu a mai ţinut legătura cu filiala de domiciliu. A trecut un an şi a
constat că nu a primit nicio misiune de expertiză contabilă judiciară. Dilema lui este legată de motivul
pentru care nu a primit lucrări deşi a susţinut un test. Argumentaţi răspunsul.
Experţii contabili judiciari trebuie până la data de 31 ianuarie a fiecărui an să-şi îndeplinească obligaţiile
privind acordarea vizei de exercitare a profesiei pe anul în curs, şi anume: depunerea raportului anual de
activitate pe anul precedent, efectuarea cursului annual obligatoriu, dovada care atestă capacitate de
exerciţiu deplină, achitarea în întregime a cotizaţie fixe pe anul în curs şi a diferenţelor de cotizaţie variabilă pe
anul precedent.
5
Cei care nu îndeplinesc aceste condiţii nu vor fi trecuţi în Lista experţilor contabili judiciari şi nu vor
apărea în baza de date a Ministerului Justiţiei în vederea nominalizării pentru efectuarea expertizelor contabile
judiciare.
3. Andreea este expert contabil judiciar debutant. Examinând specializările cuprinse în fişa de opţiuni, a
ajuns la concluzia că pentru a avea un număr cât mai mare de lucrări, cel mai indicat ar fi să marcheze
toate specializările. Obţinerea titlului profesional de expert contabil nu e un lucru deloc uşor, iar pregătirea
pe parcursul stagiului este până la urmă, multidisciplinară. Dilema ei a fost de ce filiala teritorială i-a
recomandat să-şi ajusteze opţiunile în concordanţă cu pregătirea funcţională. Argumentaţi răspunsul.
Expertizele contabile sunt lucrări care trebuie executate cu competenţă şi cu responsabilitate pentru a fi
utile celor care le-au comandat. Pentru a evita refuzul sau amânarea executarii lucrărilor din lipsa cunoştinţelor
profesionale la nivelul necesar, se recomandă experţilor contabili judiciari să completeze fişa de opţiuni pe
specializare la care consideră că au cunoştinţe solide pentru a le efectua cu competenţă şi calitate.
5. Care sunt principiile deontologice pe care trebuie să le respecte expertul contabil în activitatea sa de
efectuare a expertizelor contabile judiciare şi extrajudiciare?
a)principiul independenţei expertului contabil;
principiul competenţei expertului contabil;
principiul calităţii expertizelor contabile;
principiul secretului profesional şi al confidenţialităţii expertului contabil;
2) urmărirea existenţei aprobărilor, managementului entităţii, necesare înregistrării în contabilitate a
rezultatelor inventarierii;
3) urmărirea întocmirii Situaţiilor comparative pentru diferenţele constatate la inventariere;
4) urmărirea înregistrării în contabilitate a diferenţelor rezultate în urma inventarierii
8. ANALIZA INTOCMIRII BALANTELOR DE VERIFICARE
- examinarea preluării rulajelor zilnice ale conturilor în fişele de cont sintetice şi analitice;
- compararea soldurilor conturilor din fisele sintetice cu cele din balanţele de verificare;
- examinarea corelaţiei dintre disponibilul din balanţă şi extrasele de cont/registrul de casă;
- urmărirea respectării corelaţiilor din balanţele de verificare.
9. ANALIZA EVIDENTEI TEHNIC-OPERATIVE
- examinarea modului completare a formularelor tipizate;
- urmărirea utilizării formularelor pentru evidenţa cantitativă, pe feluri de stocuri, la locul de depozitare;
- urmărirea înregistrării materialelor în odinea codurilor atribuite prin registrul stocurilor;
- urmărirea organizării evidenţei operative a documentelor cu regim special;
- confirmarea înregistrărilor zilnice a intrărilor de către gestionar sau persoana desemnată, pe baza
facturilor, avizelor de însoţire a mărfii - notă de recepţie şi constatare de diferenţe;
- examinarea înregistrărilor ieşirilor pe baza bonurilor de consum individual şi colectiv, fişei limită -
individuală şi colectivă, avizelor de însoţire a mărfii, facturilor etc., poziţie cu poziţie;
- garantarea preluării la sfârşitul fiecărei luni a stocurilor cantitative din fişele de magazie, pe feluri de
stocuri, grupate pe magazii/depozite, conturi, grupe, eventual subgrupe;
- recalcularea valorică a cantităţilor aflate în stoc pe baza preţurilor de înregistrare;
- recalcularea valorică a acestor stocuri pe pagini ale registrului stocurilor, pe subgrupe de materiale,
grupe de stocuri, conturi şi magazii/depozite.
Categoria XII - Doctrina şi deontologia profesiei contabile55. În ce consta diferenta dintre expertul contabil si economistul salariat, dintre contabilul autorizat si
contabilul salariat?
Expertul contabil este persoana care a dobândit această calitate, în condiţiile O.G. nr. 65/1994, având
competenţa profesională de a verifica şi de a aprecia modul de organizare şi de conducere a activităţii economico-
financiare şi de contabilitate, de a supraveghea gestiunea societăţilor comerciale şi de a verifica legalitatea
bilanţului contabil şi a contului de profit şi pierdere.
17
Prin urmare, ne găsim în faţa unei arii de competenţe mult mai largi faţă de cea a unui economist salariar,
care este subordonat unui şef ierarhic şi execută atribuţiile specifice fişei postului său. De asemenea, economistul
este specializat în multe domenii: turism, servicii, marketing, management, salarizare, financiar-contabil.
Expertul contabil este un economist, absolvent al specializării financiar-contabile, independent faţă de
societatea comercială. El nu primeşte, pentru lucrările executate, un salariu, ci un onorariu prevăzut prin contractul
încheiat cu referire la misiunea sa.
Contabilul autorizat este persoana care a dobândit această calitate în condiţiile O.G. nr. 65/1994 şi are
capacitatea de a ţine contabilitatea şi de a pregăti lucrările în vederea întocmirii situaţiilor financiare. Contabilul
autorizat, ca şi expertul contabil, este un profesionist independent, nesalarizat de o entitate economică. Contabilul
salarizat este subordonat şefului ierarhic şi execută sarcinile ce îi revin din fişa individuală. Rareori, în cazul unei
întreprinderi mari, mijlocii, execută toate lucrările contabile. De regulă, este specializat pe un sector al
contabilităţii.
Ca şi economistul salariat, contabilul salariat răspunde faţă de calitatea lucrărilor executate, putând fi
stimulat ori penalizat de şeful ierarhic sau la propunerea acestuia.
Expertul contabil, contabilul autorizat, chiar dacă sunt independenţi, răspund civil şi penal faţă de
întreprindere. De asemenea, ei pot pierde întreprinderea de client şi, prin aceasta, sursa de venit. În schimb,
economistul şi contabilul, salariaţi, pierd cu greu postul sau în urma unor proceduri anevoioase.
56. Cine este expertul contabil?
Expertul contabil este specialistul care a dobândit cea mai înaltă calificare în domeniul contabilităţii şi care
are acces neîngrădit la efectuarea tuturor lucrărilor profesionale, inclusiv verificarea şi certificarea situaţiilor
financiare. Expertul contabil a dobândit această calitate în condiţiile Ordonanţei 65/1994 cu modificările şi
completarile ulterioare, şi are competenţa profesională de a organiza şi conduce contabilitatea, de a supraveghea
gestiunea societăţilor comerciale, de a întocmi situaţiile financiare şi de a efectua expertize contabile.
Calitatea de expert contabil şi de contabil autorizat se dobândeşte pe bază de examen. Pentru a dobândi
calitatea, se cer îndeplinite cumulativ mai multe condiţii. Pot fi, la cerere, experţi contabili, persoanele care au titlul
de academician, profesori şi conferenţiari universitari, doctorii în economie şi doctorii docenţi cu specialitatea
finanţe sau contabilitate, însă cu îndeplinirea condiţiilor şi susţinerea unui interviu privind Normele de organizare
şi funcţionare ale CECCAR.
Expertul contabil este un economist, absolvent al specializării fmanciar-contabile, independent faţă de
societatea comercială. El nu primeşte, pentru lucrările executate, un salariu, ci un onorariu prevăzut prin contractul
încheiat cu referire la misiunea sa.
58. Cum se obtine calitatea de expert contabil?18
Calitatea de expert contabil se obţine prin examen. Examenul se desfăşoară în baza Normelor Corpului şi a
regulamentului pentru efectuarea stagiului, şi prin examenul de aptitudini în vederea accesului la calitatea de expert
contabil şi de contabil autorizat.
Etapele pentru a obtine calitatea de expert contabil sunt:
examen de admitere privind accesul
stagiu de 3 ani (tutore/sistem colectiv, 200 ore/semestru + pregătire deontologică şi doctrină
profesională);
examen de aptitudini (examen scris, probă orală)
60. Cum se mentin calitatea de expert contabil si calitatea de contabil autorizat?
Înscrierea în Tablou conferă dreptul la exercitare a profesiei pe întreg teritoriul ţării. Anual se obţine licenţa
de exercitare a profesiei (viza anuală) împreuna cu autorizaţia de lucru. Acordarea vizei anuale este
condiţionată de:
a) achitarea în intregime a obligaţiilor faţă de Corp pe anul trecut;
b) plata la bugetul de stat în cuantumul şi la termenul prevazut de lege, a impozitelor cuvenite statului
asupra onorariilor încasate de la beneficiari;
c) dovada asigurării pentru riscul profesional;
d) dovada că nu au suferit nici o condamnare care, potrivit legislaţiei în vigoare, interzice dreptul de
gestiune şi de administrare a societăţilor comerciale (cazier judiciar sau declaraţie pe proprie raspundere);
e) să nu fi săvârşit fapte prin care să încalce obligaţiile prevăzute de lege, precum şi regulile privind
conduita etica si profesionala, pentru care să fi fost sanctionaţi de Comisia de disciplină cu suspendarea dreptului
de exercitare a profesiei pe toata durata suspendarii, precum şi cu interzicerea dreptului de exercitare aprofesiei;
f) depunerea declaraţiei anuale completată la toate rubricile prevazute de formular;
g) dovada privind pregatirea profesionala continua;
h) prezentarea unei adeverinte medicale din care să rezulte că în ultimii 5 ani (pana la varsta de 65 de ani)
sau in ultimii 3ani (peste varsta de 65 de ani) a fost testată cu privire la indeplinirea conditiei privind capacitatea
deplina de exercitiu pentru exercitarea profesiei.
Lipsa vizei atrage trecerea profesionistului în categoria inactivilor. Prin pronuntarea unei sanctiuni
disciplinare, sesuspenda sau se poate interzice dreptul de exercitare a profesiei in acest ultim caz procedandu-se la