Specialitatea 617.1 – Viticultură si vinificaţie Disciplina – Ampelografia şi ameliorarea viţei de vie Numărul întrebărilor pentru testare – 291 Partea I (30%) temele 01-05 / 92 teste Partea II (30%) temele 06-14 / 99 teste ¤Tema 01¤ ¤Care sunt problemele ce pot fi soluţionate prin intermediul ampelografiei?¤ ¤Toate cele enumerate¤ ¤Tema 01¤ ¤Care sunt problemele ce pot fi soluţionate prin intermediul ampelografiei?¤ ¤Toate cele enumerate¤ ¤Tema 01¤ ¤Care, dintre cele enumerate, sunt compartimentele ampelografiei?¤ ¤Ampelografia generală şi specială.¤ ¤Tema 01¤ ¤Care, dintre cele enumerate, sunt compartimentele ampelografiei?¤ ¤Ampelografia generală.¤ ¤Tema 01¤ ¤Care, dintre cele enumerate, sunt compartimentele ampelografiei?¤ ¤Ampelografia specială.¤ ¤Tema 01¤ ¤Care sunt problemele ce pot fi soluţionate prin intermediul ampelografiei speciale?¤ ¤Toate cele enumerate¤ ¤Tema 01¤ ¤Care sunt problemele ce pot fi soluţionate prin intermediul ampelografiei speciale?¤ ¤Determinarea particularităţilor economice şi tehnologice ale soiurilor, calităţii strugurilor şi raţionalitatea utilizării lor în condiţii diferite de cultură.¤ ¤Tema 01¤ ¤Ce înseamnă noţiunea de soi?¤ ¤Un grup de plante, recunoscut şi înmulţit vegetativ timp de mai 1
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Specialitatea 617.1 – Viticultură si vinificaţieDisciplina – Ampelografia şi ameliorarea viţei de vieNumărul întrebărilor pentru testare – 291
Partea I (30%) temele 01-05 / 92 teste Partea II (30%) temele 06-14 / 99 teste
¤Tema 01¤¤Care sunt problemele ce pot fi soluţionate prin intermediul ampelografiei?¤¤Toate cele enumerate¤
¤Tema 01¤¤Care sunt problemele ce pot fi soluţionate prin intermediul ampelografiei?¤¤Toate cele enumerate¤
¤Tema 01¤¤Care, dintre cele enumerate, sunt compartimentele ampelografiei?¤¤Ampelografia generală şi specială.¤
¤Tema 01¤¤Care, dintre cele enumerate, sunt compartimentele ampelografiei?¤¤Ampelografia generală.¤
¤Tema 01¤¤Care, dintre cele enumerate, sunt compartimentele ampelografiei?¤¤Ampelografia specială.¤
¤Tema 01¤¤Care sunt problemele ce pot fi soluţionate prin intermediul ampelografiei speciale?¤¤Toate cele enumerate¤
¤Tema 01¤¤Care sunt problemele ce pot fi soluţionate prin intermediul ampelografiei speciale?¤¤Determinarea particularităţilor economice şi tehnologice ale soiurilor, calităţii strugurilor şi raţionalitatea utilizării lor în condiţii diferite de cultură.¤
¤Tema 01¤¤Ce înseamnă noţiunea de soi?¤¤Un grup de plante, recunoscut şi înmulţit vegetativ timp de mai mulţi ani în condiţii de cultură, ce satisface anumite cerinţe economice, fiind adaptată la condiţiile mediului dat, caracterizându-se prin însuşiri uniforme relativ stabile.¤
¤Tema 01¤¤Ce înseamnă noţiunea de formă?¤¤Este planta, obţinută la înmulţirea prin seminţe şi reprodusă în mod identic, păstrându-şi toate caracterele speciei, la înmulţirea prin seminţe.¤
¤Tema 01¤¤Ce înseamnă noţiunea de cultivar?¤¤Cuprinde totalitatea soiurilor folosite în cultură, sub formă de sortimente economice, unele asociate biologic, altele tehnologic.¤
1
¤Tema 01¤¤Ce înseamnă noţiunea de tip (clonă)?¤¤Un grup de plante din interiorul soiului cu particularităţi cantitative şi calitative foarte pozitive, ce se pot păstra la înmulţirea pe cale vegetativă.¤
¤Tema 01¤¤Ce savanţi contemporani în domeniul ampelografiei din Republica Moldova cunoaşteţi?¤¤Gh. Savin, T. Olaru.¤
¤Tema 01¤¤Ce savanţi au activat în domeniul ampelografiei în Republica Moldova?¤¤N. Guzun.¤
¤Tema 01¤¤Ce savanţi contemporani în domeniul ampelografiei din România cunoaşteţi?¤¤A. Indreaş, V. Lepădatu.¤
¤Tema 01¤¤Ce savanţi au activat în domeniul ampelografiei în România?¤¤Gh. Constantinescu .¤
¤Tema 01¤¤Ce savanţi contemporani în domeniul ampelografiei din Rusia cunoaşteţi?¤¤A. Radjabov.¤
¤Tema 01¤¤Ce savanţi au activat în domeniul ampelografiei în Rusia?¤¤P. Golodriga .¤¤Tema 02¤¤Alegeţi noţiunea corectă:¤¤Toate cele enumerate¤
¤Tema 02¤¤Care gen din familia Vitaceae Juss. este utilizat pentru producerea strugurilor?¤¤Vitis (Tournef) L.¤
¤Tema 02¤¤Care gen din familia Vitaceae Juss. se foloseşte în scopuri decorative?¤¤Parthenocissus Planch.¤
¤Tema 02¤¤Genul Vitis (Tournef) L. include:¤¤Subgenurile: Euvitis Planch. şi Muscadinia Planch.¤
¤Tema 02¤¤Grupele ecologo-geografice Convar sunt prezentate:¤¤Toate cele enumerate¤
2
¤Tema 02¤¤În câte convar-uri sunt împărţite soiurile de viţe roditoare?¤¤Pontica, Orientalis, Occidentalis, Nord Africa, Ostmediterranea¤
¤Tema 02¤¤Enumeraţi speciile americane¤¤Toate cele enumerate¤
¤Tema 02¤¤Enumeraţi speciile est-asiatice¤¤Toate cele enumerate¤¤Tema 03-04¤¤Sistemul radicular al viţei de vie include:¤¤Totalitatea rădăcinilor tinere şi rădăcinilor de schelet¤¤Totalitatea rădăcinilor tinere¤¤Totalitatea rădăcinilor de schelet¤¤Rădăcinile adventive ale viţei d vie¤
¤Tema 03-04¤¤Tulpina viţei de vie include:¤¤Toate cele enumerate¤
¤Tema 03-04¤¤Care este tipul inflorescenţei la viţa de vie?¤¤Racem¤
¤Tema 03-04¤¤Pe desen este prezentat un strugure a soiului Cardinal. Care este forma strugurelui pentru
acest soi? ¤¤Cilindric¤
¤Tema 03-04¤¤Pe desen este prezentat un strugure a soiului Codreanca. Care este forma strugurelui la acest
10
soi? ¤¤Conic¤
¤Tema 03-04¤¤Pe desen este prezentat un strugure a soiului Italia. Care este forma strugurelui la acest soi ?
¤¤Cilindro-conic¤
¤Tema 03-04¤¤Pe desen este prezentat un strugure a soiului Summer Muscat. Care este forma strugurelui la
soiul dat? ¤¤Rămuroasă¤
¤Tema 03-04¤
11
¤Care sunt elementele morfologice ale seminţei viţei de vie :¤¤I – partea ventrală; II – partea dorsală; 1 – silon, 2 – rafeu, 3 –şalază, 4 – fosetă, 5 - rostru¤
12
¤Tema 05¤¤Cărui soi de struguri pentru masă, din lista de mai jos, îi corespunde imaginea, luând în
considerare particularităţile botanice: ¤¤Muscat Perlă de Csaba.¤
¤Tema 05¤¤Cărui soi de struguri pentru masă, din lista de mai jos, îi corespunde imaginea, luând în
¤Tema 06-07¤¤ Ce include în mod obligatoriu programul studierii agrobiologice a soiurilor de viţă de vie ?¤¤Toate cele enumerate¤
¤Tema 06-07¤¤ Ce include în mod obligatoriu programul studierii agrobiologice a soiurilor de viţă de vie ?¤¤Toate cele enumerate¤
¤Tema 06-07¤¤ Ce include în mod obligatoriu programul studierii agrobiologice a soiurilor de viţă de vie ?¤¤Studierea afinităţii soiurilor cu portaltoii principali.¤
¤Tema 06-07¤¤ Ce include în mod obligatoriu programul studierii agrobiologice a soiurilor de viţă de vie ?¤¤Studierea perioadei de vegetaţie.¤
¤Tema 06-07¤¤Care dintre soiurile enumerate sunt rezistente la ger?¤¤Isabella, Saperavi severnîi, Golubok¤
¤Tema 06-07¤¤Care dintre soiurile enumerate sunt relativ rezistente la ger?¤¤Riesling de Rhin, Pinot noir, Aligote, Chardonnay¤
¤Tema 06-07¤¤Care dintre soiurile enumerate sunt mijlociu rezistente la ger?¤¤Fetească albă, Moldova, Merlot, Coarnă neagră¤
¤Tema 06-07¤¤Care dintre soiurile enumerate sunt slab rezistente la ger?¤¤Leana, Muscat de Hamburg, Malbec, Irşai Olover¤
¤Tema 06-07¤¤Care dintre soiurile enumerate sunt nerezistente la ger?¤¤Regina viilor, Cardinal, Caraburnu¤
¤Tema 06-07¤¤Ontogeneza viţei de vie include:¤¤Toate cele enumerate¤
21
¤Tema 06-07¤¤Arătaţi succesiunea corectă a etapelor la ciclul mare:¤¤Embrionară, de tinereţe, de rodire, de declin şi pieire.¤
¤Tema 06-07¤¤Etapa embrionară la plantele crescute din seminţe se începe cu:¤¤Contopirea celulelor generative, formarea zigotului, formarea embrionului şi coacerea seminţelor.¤
¤Tema 06-07¤¤Etapa embrionară la plantele cu înmulţire vegetativă se începe cu:¤¤Formarea mugurilor în organele de înmulţire vegetativă până la începutul creşterii lăstarului.¤
¤Tema 06-07¤¤Etapa de tinereţe cuprinde:¤¤De la creşterea seminţelor sau a mugurului vegetativ până la apariţia capacităţii de formare a organelor reproductive¤
¤Tema 06-07¤¤Etapa de rodire şi reproducere cuprinde:¤¤Perioada cuprinsă între intrarea în producţie şi scăderea sistematică a recoltei de struguri¤
¤Tema 06-07¤¤Perioada de declin se caracterizează cu:¤¤Toate cele enumerate.¤
¤Tema 06-07¤¤Ciclul anual al plantei de viţă de vie constă din:¤¤Perioadele de repaus şi vegetaţie¤
¤Tema 06-07¤¤Perioada repausului fiziologic relativ cuprinde:¤¤Fazele: pregătitoare, profundă, facultativ sau forţat¤
¤Tema 06-07¤¤Faza-plânsul viţei de vie include perioadele:¤¤De la mişcarea sevei până la începutul dezmuguritului¤
¤Tema 06-07¤¤Fazele de maturare a boabelor sunt:¤¤pârga, maturarea de consum, maturarea tehnologică, maturarea fiziologică, supramaturarea¤
¤Tema 06-07¤¤Ce indice determină gradul de maturare a strugurilor soiurilor de masă?¤¤indicele glicoacidimetric¤
¤Tema 06-07¤¤Înfloritul are loc la temperaturi de cel puţin:¤¤15°C¤
¤Tema 06-07¤
22
¤Pentru maturarea bobului sunt necesare temperaturi de cel puţin:¤¤20°C¤
¤Tema 06-07¤¤Care este temperatura minimă (critică) la care rezistă soiurile rezistente la ger?¤
¤Tema 06-07¤¤Care este temperatura minimă (critică) la care rezistă soiurile relativ rezistente la ger?¤¤-23…-24oC¤
¤Tema 06-07¤¤Care este temperatura minimă (critică) la care rezistă soiurile mijlociu rezistente la ger?¤¤-21…-22oC¤
¤Tema 06-07¤¤Care este temperatura minimă (critică) la care rezistă soiurile slab rezistente la ger?¤¤-19…-20oC¤
¤Tema 06-07¤¤Care este temperatura minimă (critică) la care rezistă soiurile nerezistente la ger?¤¤-17…-18oC¤
¤Tema 06-07¤¤Perioadele de vârstă prin care trece viţa de vie sunt în număr de:¤¤patru: embrionară, de tinereţe, de rodire, de declin¤
¤Tema 06-07¤¤Ciclul biologic anual este format din câte perioade?¤¤două: repausul relativ şi perioada de vegetaţie (viaţă activă)¤
¤Tema 06-07¤¤Fazele perioadei de repaus relativ sunt:¤¤repaosul convenţional, profund, facultativ¤
¤Tema 06-07¤¤Care dintre organele enumerate ale butucului aparţin celor vegetative?¤¤Rădăcina, lăstarul, frunzele¤
¤Tema 06-07¤¤Rezistenţa plantelor la ger constă în:¤¤Capacitatea plantelor de a rezista la gerurile de iarnă¤
¤Tema 06-07¤¤Rezistenţa plantelor la frig constă în:¤¤Capacitatea plantelor de a rezista la temperaturile minime pozitive¤
¤Tema 06-07¤¤Rezistenţa plantelor la iernare reprezintă:¤¤Rezistenţa plantei faţă de toţi factorii nocivi ai iernii¤
¤Tema 06-07¤¤Ce indici se folosesc la aprecierea temperaturii aerului teritoriului?¤
23
¤Toţi cei enumeraţi¤
¤Tema 06-07¤¤Care sunt indicii de bază a temperaturilor negative cu influenţă hotărâtoare asupra viţei de vie:¤¤Toţi cei enumeraţi¤
¤Tema 06-07¤¤Ce valoare are zero biologic?¤¤10°C¤
¤Tema 06-07¤¤Nivelul optim de temperatură, pentru desfăşurarea cu maximă intensitate şi randament a proceselor fiziologice de bază este de:¤¤+25°C...+35°C¤
¤Tema 06-07¤¤Ce se subînţelege prin suma temperaturilor globale?¤¤Suma totală a temperaturilor medii zilnice într-o anumită perioadă.¤
¤Tema 06-07¤¤Ce se subînţelege prin suma temperaturilor active?¤¤Suma temperaturilor medii zilnice, mai mari de “zero biologic” într-o anumită perioadă.¤
¤Tema 06-07¤¤Ce se subînţelege prin suma temperaturilor utile?¤¤Suma diferenţelor dintre temperaturile medii zilnice şi “zero biologic” într-o anumită perioadă.¤
¤Tema 06-07¤¤Bilanţul termic activ însumează:¤¤temperaturile care depăşesc zero biologic¤
¤Tema 06-07¤¤Valorile minime pentru bilanţul termic util:¤¤1000C-1800°C¤
¤Tema 08-09¤¤ Ce include în mod obligatoriu programul studierii tehnologice (uvologice) a strugurilor de viţă de vie ?¤¤Toate cele enumerate.¤
¤Tema 08-09¤¤ Ce include în mod obligatoriu programul studierii tehnologice (uvologice) a strugurilor de viţă de vie ?¤¤Toate cele enumerate.¤
¤Tema 08-09¤¤ Ce include în mod obligatoriu programul studierii tehnologice (uvologice) a strugurilor de viţă de vie ?¤¤Componenţa mecanică şi particularităţile mecanice ale strugurilor şi boabelor.¤
24
¤Tema 08-09¤¤ Ce include în mod obligatoriu programul studierii tehnologice (uvologice) a strugurilor de viţă de vie ?¤¤Compoziţia chimică a strugurilor şi boabelor şi repartizarea substanţelor în ele.¤
¤Tema 08-09¤¤ Ce include în mod obligatoriu programul studierii tehnologice (uvologice) a strugurilor de viţă de vie ?¤¤Tipurile de produse, metodele aprecierii lor şi influenţa factorilor mediului.¤
¤Tema 08-09¤¤ Ce reprezintă indicele de compoziţie a ciorchinelui?¤¤Raportul greutăţii boabelor la greutatea ciorchinelor (g).¤
¤Tema 08-09¤¤ Ce reprezintă indicele boabelor?¤¤Numărul de boabe ce revin la 100 g de struguri.¤
¤Tema 08-09¤¤ Ce reprezintă indicele de structură a ciorchinelui?¤¤Raportul mezocarpului faţă de schelet.¤
¤Tema 08-09¤¤ Ce reprezintă indicele de compoziţie a boabelor?¤¤Raportul greutăţii mezocarpului la greutatea pieliţei.¤
25
¤Tema 10¤¤Cărui soi de struguri pentru masă, din lista de mai jos, îi corespunde imaginea, luând în
¤Tema 10¤¤Cărui soi de struguri pentru vin, din lista de mai jos, îi corespunde imaginea, luând în
considerare particularităţile botanice: ¤¤Alb de Oniţcani.¤¤Tema 11¤¤Câte puncte se atribuie pentru aspectul exterior al strugurilor şi boabelor la aprecierea organoleptică a strugurilor de masă?¤¤0,1-2,0¤
¤Tema 11¤¤Câte puncte se atribuie pentru gustul şi aroma boabelor la aprecierea organoleptică a strugurilor de masă?¤¤1,0-5,0¤
¤Tema 11¤¤Câte puncte se atribuie pentru consistenţa pieliţei şi miezului la aprecierea organoleptică a strugurilor de masă?¤¤0,12-3,0¤
¤Tema 11¤¤Câte puncte se atribuie pentru aprecierea generală a soiului la aprecierea organoleptică a strugurilor de masă?¤¤1,2-10,0¤
¤Tema 11¤¤Câte puncte se atribuie pentru limpiditate la aprecierea organoleptică a vinurilor?¤¤0,1-0,5¤
36
¤Tema 11¤¤Câte puncte se atribuie pentru culoare la aprecierea organoleptică a vinurilor?¤¤0,1-0,5¤
¤Tema 11¤¤Câte puncte se atribuie pentru buchet la aprecierea organoleptică a vinurilor?¤¤0,6-3,0¤
¤Tema 11¤¤Câte puncte se atribuie pentru gust la aprecierea organoleptică a vinurilor?¤¤1,0-5,0¤
¤Tema 11¤¤Câte puncte se atribuie pentru tipicitate la aprecierea organoleptică a vinurilor?¤¤0,25-1,0¤
¤Tema 11¤¤Câte puncte se atribuie pentru eliminarea CO2 la aprecierea organoleptică a vinurilor spumante?¤¤0,2-1,0¤
37
¤Tema 12¤¤Care sunt metodele de completare a sortimentului omologat?¤¤Toate cele enumerate¤
¤Tema 12¤¤Care sunt metodele de completare a sortimentului omologat?¤¤Toate cele enumerate¤
¤Tema 13-14¤¤În câte grupe se clasifică soiurile de viță de vie după gradul de sectare a frunzei conform determinatorului Kiskin?¤¤3¤¤
¤Tema 13-14¤¤În câte grupe se clasifică soiurile de vită de vie după pubescența frunzei conform determinatorului Kiskin?¤¤9¤
¤Tema 13-14¤¤În câte grupe se clasifică soiurile de vită de vie după culoarea bobiței conform determinatorului Kiskin?¤¤28¤
¤Tema 15¤¤Care este durata perioadei de vegetaţie la soiurile de masă cu epoca de maturare foarte timpurie?¤¤105-120 zile¤¤
¤Tema 15¤¤Care este durata perioadei de vegetaţie la soiurile de masă cu epoca de maturare timpurie?¤¤120-135 zile¤¤
¤Tema 15¤¤Care este durata perioadei de vegetaţie la soiurile de masă cu epoca de maturare semitimpurie?¤¤135-145 zile¤¤
¤Tema 15¤¤Care este durata perioadei de vegetaţie la soiurile de masă cu epoca de maturare mijlocie?¤¤145-150 zile¤¤
¤Tema 15¤¤Care este durata perioadei de vegetaţie la soiurile de masă cu epoca de maturare semitardivă?¤¤150-165 zile¤
¤Tema 15¤¤Care este durata perioadei de vegetaţie la soiurile de masă cu epoca de maturare tardivă?¤
38
¤mai mult de 165 zile¤¤
¤Tema 15¤¤Care este suma temperaturilor active pentru soiurile de masă cu epoca de maturare foarte timpurie?¤¤Până la 2200°C.¤
¤Tema 15¤¤Care este suma temperaturilor active pentru soiurile de masă cu epoca de maturare timpurie?¤¤2200-2400°C.¤¤
¤Tema 15¤¤Care este suma temperaturilor active pentru soiurile de masă cu epoca de maturare semitimpurie?¤¤2400-2700°C.¤
¤Tema 15¤¤Care este suma temperaturilor active pentru soiurile de masă cu epoca de maturare mijlocie?¤¤2700-2800°C.¤
¤Tema 15¤¤Care este suma temperaturilor active pentru soiurile de masă cu epoca de maturare semitardivă?¤¤2800-3000°C.¤¤
¤Tema 15¤¤Care este suma temperaturilor active pentru soiurile de masă cu epoca de maturare tardivă?¤¤Mai mult de 3000°C.¤
¤Tema 15¤¤Care este sursa, conform căreia se aleg soiurile?¤¤Registrul soiurilor de plante.¤
¤Tema 15¤¤Daţi exemple de soiuri pentru struguri de masă cu maturare timpurie:¤¤Cardinal, Prezentabil, Codreanca¤
¤Daţi exemple de soiuri pentru struguri de masă cu maturare extratimpurie:¤¤Perla de Csaba, Muscat iantarnâi, Muscat jemciujnâi¤¤
¤Tema 15¤¤Daţi exemple de soiuri pentru struguri de masă cu maturare târzie:¤¤Moldova, Afuz-Ali, Ialovenschii ustoicivâi¤¤
¤Tema 15¤¤Care dintre soiurile enumerate sunt cu epoca de maturare extratimpurie?¤¤Perla de Csaba, Irşai Oliver, Muscat Iantarnîi¤
39
¤Tema 15¤¤Care dintre soiurile enumerate sunt cu epoca de maturare timpurie?¤¤Regina viilor, Cardinal, Ranii Magaracea¤¤
¤Tema 15¤¤Care dintre soiurile enumerate sunt cu epoca de maturare mijlocie?¤¤Fetească albă, Leana, Aligote¤
¤Tema 15¤¤Care dintre soiurile enumerate sunt cu epoca de maturare semitârzie?¤¤Coarnă neagră, Muscat de Hamburg, Cabernet Sauvignon¤¤
¤Tema 15¤¤Care dintre soiurile enumerate sunt cu epoca de maturare târzie?¤¤Saperavi, Rară neagră, Moldova¤¤
¤Tema 16-17¤¤Cărui soi de struguri pentru masă, din lista de mai jos, îi corespunde caracteristica:
Durata perioadei de vegetaţie
Zaharitate/ aciditate,
g/dm3
Bobul Rezistenţa la
zile ∑t.act. culoare formă gust ger,°C mană făinare
105 - 110 1950-2050 145/7,5galben-verzui
sferic tămâios -22 Sensibil Sensibil
¤¤Muscat Perlă de Csaba.¤
¤Tema 16-17¤¤Cărui soi de struguri pentru masă, din lista de mai jos, îi corespunde caracteristica:
Durata perioadei de vegetaţie
Zaharitate/ aciditate,
g/dm3
Bobul Rezistenţa la
zile ∑t.act. culoare formă gust ger,°C mană făinare110-120 2100-2200 200/6,5 alb oval simplu -24 Relativ Sensibil
¤¤Prezentabil.¤¤
¤Tema 16-17¤¤Cărui soi de struguri pentru masă, din lista de mai jos, îi corespunde caracteristica:
Durata perioadei de vegetaţie
Zaharitate/ aciditate,
g/dm3
Bobul Rezistenţa la
zile ∑t.act. culoare formă gust ger,°C mană făinare112 - 120 2050-2200 160/8,5 alb-aurie sferic tămâios -18 Sensibil Sensibil
¤¤Irşai Oliver.¤
40
¤Tema 16-17¤¤Cărui soi de struguri pentru masă, din lista de mai jos, îi corespunde caracteristica:
Durata perioadei de vegetaţie
Zaharitate/ aciditate,
g/dm3
Bobul Rezistenţa la
zile ∑t.act. culoare formă gust ger,°C mană făinare
113 - 118 1950-2100 165/4,5verde-galben
sferic tămâios -20 Sensibil Sensibil
¤¤Muscat Jemciujnîi.¤¤
¤Tema 16-17¤¤Cărui soi de struguri pentru masă, din lista de mai jos, îi corespunde caracteristica:
Durata perioadei de vegetaţie
Zaharitate/ aciditate,
g/dm3
Bobul Rezistenţa la
zile ∑t.act. culoare formă gust ger,°C mană făinare
115 - 125 2050-2300 160/8,5chihlimbari
eslab oval
tămâios -23 Sensibil Sensibil
¤¤Muscat iantarnîi.¤
¤Tema 16-17¤¤Cărui soi de struguri pentru masă, din lista de mai jos, îi corespunde caracteristica:
Durata perioadei de vegetaţie
Zaharitate/ aciditate,
g/dm3
Bobul Rezistenţa la
zile ∑t.act. culoare formă gust ger,°C mană făinare125-130 2300-2350 160/8,0 alb sferic simplu -20 Sporit Relativ
¤¤Frumoasa albă.¤¤
¤Tema 16-17¤¤Cărui soi de struguri pentru masă, din lista de mai jos, îi corespunde caracteristica:
Durata perioadei de vegetaţie
Zaharitate/ aciditate,
g/dm3
Bobul Rezistenţa la
zile ∑t.act. culoare formă gust ger,°C mană făinare125 - 135 2300-2450 145/7,5 alb-auriu oval tămâios -18 Sensibil Sensibil
¤¤Regina viilor.¤¤
¤Tema 16-17¤¤Cărui soi de struguri pentru masă, din lista de mai jos, îi corespunde caracteristica:
Durata perioadei de vegetaţie
Zaharitate/ aciditate,
g/dm3
Bobul Rezistenţa la
zile ∑t.act. culoare formă gust ger,°C mană făinare125 - 135 2400-2600 145/7,7 alb-verzui sferic simplu -22 Sensibil Sensibil
¤¤Chasselas doré.¤¤
41
¤Tema 16-17¤¤Cărui soi de struguri pentru masă, din lista de mai jos, îi corespunde caracteristica:
Durata perioadei de vegetaţie
Zaharitate/ aciditate,
g/dm3
Bobul Rezistenţa la
zile ∑t.act. culoare formă gust ger,°C mană făinare125 - 135 2400-2600 145/7,7 Roză sferic simplu -22 Sensibil Sensibil
¤¤Chasselas rose.¤¤
¤Tema 16-17¤¤Cărui soi de struguri pentru masă, din lista de mai jos, îi corespunde caracteristica:
Durata perioadei de vegetaţie
Zaharitate/ aciditate,
g/dm3
Bobul Rezistenţa la
zile ∑t.act. culoare formă gust ger,°C mană făinare125 - 135 2400-2600 145/7,7 alb sferic tămâios -22 Sensibil Sensibil
¤¤Chasselas musque.¤
¤Tema 16-17¤¤Cărui soi de struguri pentru masă, din lista de mai jos, îi corespunde caracteristica:
Durata perioadei de vegetaţie
Zaharitate/ aciditate,
g/dm3
Bobul Rezistenţa la
zile ∑t.act. culoare formă gust ger,°C mană făinare
135 - 145 2650-2750 160/7,5galben-verzui
oval simplu -23 Relativ Relativ
¤¤Leana.¤¤
¤Tema 16-17¤¤Cărui soi de struguri pentru masă, din lista de mai jos, îi corespunde caracteristica:
Durata perioadei de vegetaţie
Zaharitate/ aciditate,
g/dm3
Bobul Rezistenţa la
zile ∑t.act. culoare formă gust ger,°C mană făinare
150 - 165 2800-2500 175/7,5galben-verzui
sferic simplu -24 Relativ Sensibil
¤¤Alb de Suruceni.¤¤
¤Tema 16-17¤¤Cărui soi de struguri pentru masă, din lista de mai jos, îi corespunde caracteristica:
Durata perioadei de vegetaţie
Zaharitate/ aciditate,
g/dm3
Bobul Rezistenţa la
zile ∑t.act. culoare formă gust ger,°C mană făinare
155-160 2850-3050 160/8,0verde-gălbuie
ovoid muscat -22 Relativ Sensibil
¤
42
¤Guzun.¤¤
¤Tema 16-17¤¤Cărui soi de struguri pentru masă, din lista de mai jos, îi corespunde caracteristica:
Durata perioadei de vegetaţie
Zaharitate/ aciditate,
g/dm3
Bobul Rezistenţa la
zile ∑t.act. culoare formă gust ger,°C mană făinare160 - 170 2950-3050 155/9,0 alb-verzui alungită simplu -18 Sensibil Sensibil
¤¤Karaburnu.¤¤
¤Tema 16-17¤¤Cărui soi de struguri pentru masă, din lista de mai jos, îi corespunde caracteristica:
Durata perioadei de vegetaţie
Zaharitate/ aciditate,
g/dm3
Bobul Rezistenţa la
zile ∑t.act. culoare formă gust ger,°C mană făinare165 3000-3100 175-8,5 roz închis sferice simplu -25 Relativ Relativ
¤¤Iubilei Juravelea.¤¤
¤Tema 16-17¤¤Cărui soi de struguri pentru masă, din lista de mai jos, îi corespunde caracteristica:
Durata perioadei de vegetaţie
Zaharitate/ aciditate,
g/dm3
Bobul Rezistenţa la
zile ∑t.act. culoare formă gust ger,°C mană făinare119 - 124 2100-2250 170/7,3 negru oval simplu -19 Relativ Sensibil
¤¤Codreanca.¤¤
¤Tema 16-17¤¤Cărui soi de struguri pentru masă, din lista de mai jos, îi corespunde caracteristica:
Durata perioadei de vegetaţie
Zaharitate/ aciditate,
g/dm3
Bobul Rezistenţa la
zile ∑t.act. culoare formă gust ger,°C mană făinare120 - 125 2300-2450 145/7,5 violet oval tămâios -17 sensibil Sensibil
¤¤Cardinal.¤
¤Tema 16-17¤¤Cărui soi de struguri pentru masă, din lista de mai jos, îi corespunde caracteristica:
Durata perioadei de vegetaţie
Zaharitate/ aciditate,
g/dm3
Bobul Rezistenţa la
zile ∑t.act. culoare formă gust ger,°C mană făinare120 - 135 2200-2450 150/7,5 negru oval simplu -22 Sensibil Sensibil
¤¤Rannii Magaracia.¤
43
¤Tema 16-17¤¤Cărui soi de struguri pentru masă, din lista de mai jos, îi corespunde caracteristica:
Durata perioadei de vegetaţie
Zaharitate/ aciditate,
g/dm3
Bobul Rezistenţa la
zile ∑t.act. culoare formă gust ger,°C mană făinare146 2800-2900 155-7,0 negre ovate muscat - 23 Relativ Sensibil
¤¤Muscat de Bugeac.¤¤
¤Tema 16-17¤¤Cărui soi de struguri pentru masă, din lista de mai jos, îi corespunde caracteristica:
Durata perioadei de vegetaţie
Zaharitate/ aciditate,
g/dm3
Bobul Rezistenţa la
zile ∑t.act. culoare formă gust ger,°C mană făinare
150 - 160 2750-2850 55/8,5albastru închis
oval simplu -22 Sensibil Sensibil
¤¤Coarna neagră.¤
¤Tema 16-17¤¤Cărui soi de struguri pentru masă, din lista de mai jos, îi corespunde caracteristica:
Durata perioadei de vegetaţie
Zaharitate/ aciditate,
g/dm3
Bobul Rezistenţa la
zile ∑t.act. culoare formă gust ger,°C mană făinare
150 - 155 2750-2830 165/8,5albastru închis
slab oval
tămâios -20 Sensibil Sensibil
¤¤Muscat de Hamburg.¤
¤Tema 16-17¤¤Cărui soi de struguri pentru masă, din lista de mai jos, îi corespunde caracteristica:
Durata perioadei de vegetaţie
Zaharitate/ aciditate,
g/dm3
Bobul Rezistenţa la
zile ∑t.act. culoare formă gust ger,°C mană făinare
150 - 155 2750-2830 165/8,0verzui-gălbui
sferic simplu -23 Relativ Relativ
¤¤Ialovenschii ustoicivîi.¤
¤Tema 16-17¤¤Cărui soi de struguri pentru masă, din lista de mai jos, îi corespunde caracteristica:
Durata perioadei de vegetaţie
Zaharitate/ aciditate,
g/dm3
Bobul Rezistenţa la
zile ∑t.act. culoare formă gust ger,°C mană făinare155 - 170 2850-3050 155/9,5 violet-închis oval simplu -20 Relativ Relativ
¤¤Moldova.¤
44
¤Tema 16-17¤¤Cărui soi de struguri pentru masă, din lista de mai jos, îi corespunde caracteristica:
Durata perioadei de vegetaţie
Zaharitate/ aciditate,
g/dm3
Bobul Rezistenţa la
zile ∑t.act. culoare formă gust ger,°C mană120 - 130 2150-
2260170/6,9 roz oviform, fără
seminţesimplu -19 Sensibil
¤¤Kişmiş lucistîi.¤¤
¤Tema 16-17¤¤Cărui soi de struguri pentru masă, din lista de mai jos, îi corespunde caracteristica:
Durata perioadei de vegetaţie
Zaharitate/ aciditate,
g/dm3
Bobul Rezistenţa la
zile ∑t.act. culoare formă gust ger,°C mană125-130 2350-
2450185/5,5 roz-auriu oval,fără seminţe simplu -23 Relativ
¤¤Alb apiren.¤
¤Tema 16-17¤¤Cărui soi de struguri pentru masă, din lista de mai jos, îi corespunde caracteristica:
Durata perioadei de vegetaţie
Zaharitate/ aciditate,
g/dm3
Bobul Rezistenţa la
zile ∑t.act. culoare formă gust ger,°C mană130-135 2400-
2500175/5,0 roz-violet sferic,fără seminţe simplu -22 Relativ
¤¤Roz apiren.¤¤
¤Tema 16-17¤¤Cărui soi de struguri pentru masă, din lista de mai jos, îi corespunde caracteristica:
Durata perioadei de vegetaţie
Zaharitate/ aciditate,
g/dm3
Bobul Rezistenţa la
zile ∑t.act. culoare formă gust ger,°C mană145 - 155 2800-
2950175/9,5 roz închis uşor oval, fără
seminţesimplu -20 Sensibil
¤¤Kişmiş moldovenesc.¤
45
¤Tema 18-19¤¤Cărui soi de struguri pentru vin, din lista de mai jos, îi corespunde caracteristica:
Durata perioadei de
vegetaţieZaharitate/ aciditate,
g/dm3
Bobul Rezistenţa la
zile ∑ t.act. culoare formă gust ger,°C Mană FăinarePutregai cenuşiu
¤Tema 20-21¤¤Cărui soi de struguri pentru vin, din lista de mai jos, îi corespunde caracteristica:
Durata perioadei
de vegetaţie
Zaharitate/ aciditate,
g/dm3
Bobul Rezistenţa la
zile∑
t.act.culoare formă gust
ger,°C
Mană FăinarePutregai cenuşiu
Filoxera radiculă
165-
167
3000-3050
190/9,0verde-deschis
uşor oval
simplu -28Rezisten
tRezisten
tRelativ
Tolerant
¤¤Alb de Oniţcani.¤¤
54
¤Tema 22-23¤¤Cărui soi de struguri pentru vin, din lista de mai jos, îi corespunde caracteristica:
Toleranţa la conţinutul de carbonaţi activi în solCapacitatea de
formare a copileţilor
Rezistenţa la secetă
după V.Ungureanu, %
După Druino-Galle, Franţa, %
După Pouje (capacitatea de
iniţiere a clorozei, puncte)
8,0-10,0 9,0 5 Mare Medie¤¤Riparia x Rupestris 101-14.¤¤
¤Tema 22-23¤¤Cărui soi de struguri pentru vin, din lista de mai jos, îi corespunde caracteristica:
Toleranţa la conţinutul de carbonaţi activi în solCapacitatea de
formare a copileţilor
Rezistenţa la secetă
după V.Ungureanu, %
După Druino-Galle, Franţa, %
După Pouje (capacitatea de
iniţiere a clorozei, puncte)
20,0-23,0 20,0 40 Medie Medie¤¤Berlandieri x Riparia Kober 5 BB.¤¤
¤Tema 22-23¤¤Cărui soi de struguri pentru vin, din lista de mai jos, îi corespunde caracteristica:
Toleranţa la conţinutul de carbonaţi activi în solCapacitatea de
formare a copileţilor
Rezistenţa la secetă
după V.Ungureanu, %
După Druino-Galle, Franţa, %
După Pouje (capacitatea de
iniţiere a clorozei, puncte)
- 17,0 30 Scăzută Medie¤¤Berlandieri x Riparia SO-4.¤¤
¤Tema 22-23¤¤Cărui soi de struguri pentru vin, din lista de mai jos, îi corespunde caracteristica:
Toleranţa la conţinutul de carbonaţi activi în solCapacitatea de
formare a copileţilor
Rezistenţa la secetă
după V.Ungureanu, %
După Druino-Galle, Franţa, %
După Pouje (capacitatea de
iniţiere a clorozei, puncte)
- 17,0 30 Medie Medie¤¤Berlandieri x Riparia Crăciunel 2.¤
¤Tema 22-23¤¤Cărui soi de struguri pentru vin, din lista de mai jos, îi corespunde caracteristica:
Toleranţa la conţinutul de carbonaţi activi în sol Capacitatea de Rezistenţa la
55
formare a copileţilor
secetădupă V.Ungureanu,
%După Druino-Galle,
Franţa, %
După Pouje (capacitatea de
iniţiere a clorozei, puncte)
- 20,0 40 Medie Relativ sporit㤤Berlandieri x Rupestris Ruggeri 140.¤
¤Tema 22-23¤¤Cărui soi de struguri pentru vin, din lista de mai jos, îi corespunde caracteristica:
Toleranţa la conţinutul de carbonaţi activi în solCapacitatea de
formare a copileţilor
Rezistenţa la secetă
după V.Ungureanu, %
După Druino-Galle, Franţa, %
După Pouje (capacitatea de
iniţiere a clorozei, puncte)
26,0-29,0 40,0 60 medie Medie¤¤Chasselas x Berlandieri 41 B.¤
¤Tema 24¤¤Care este prima etapă în istoria dezvoltării selecţiei ca ştiinţă?¤¤Alegerea simplă a formelor de viţe cu boabe mari şi gustoase nemijlocit prin păduri.¤¤
¤Tema 24¤¤Care este a doua etapă în istoria dezvoltării selecţiei ca ştiinţă?¤¤Obţinerea soiurilor noi prin intermediul semănării seminţelor obţinute în urma polenizării naturale.¤
¤Tema 24¤¤Care este a treia etapă în istoria dezvoltării selecţiei ca ştiinţă?¤¤Utilizarea hubridării artificiale.¤¤
¤Tema 24¤¤Care este a patra etapă în istoria dezvoltării selecţiei ca ştiinţă?¤¤Utilizarea completă a hibridării artificiale, mutagenezului experimental, heterozisului poliploidiei.¤¤
¤Tema 24¤¤Ce se subînțelege prin noțiunea de introducție?¤¤Aducerea soiurilor ce se cultivă în alte raioane.¤¤
¤Tema 24¤¤Care sunt procedeele de bază în munca de ameliorare?¤¤Toate cele enumerate.¤
¤Tema 25¤
56
¤Ce reprezintă hibridarea în interiorul speciei?¤¤Hibridarea între soiuri.¤¤
¤Tema 25¤¤Ce reprezintă hibridarea în interiorul genului?¤¤Hibridarea între specii.¤
¤Tema 25¤¤Ce reprezintă hibridarea în interiorul familiei?¤¤Hibridarea între genuri.¤¤
¤Tema 25¤¤Care este ordinea corectă a etapelor în procesul tehnologic al hibridării artificiale?¤
¤Alegerea formelor iniţiale (părinţilor); pregătirea şi îndeplinirea hibridării; extragerea seminţelor de hibrizi, păstrarea lor şi pregătirea către semănat; semănatul seminţelor în câmpul pentru puieţi; plantarea puieţilor în câmpul pentru hibrizi şi studierea lor; plantarea puieţilor respectivi în câmpul de selecţie, aprecierea lor şi evidenţierea formelor respective; încercările de concurs ale formelor noi evidenţiate; examinarea preventivă a soiului nou în condiţii de producere şi verificarea de stat a soiurilor; introducerea şi sortimentul omologat şi introducerea soiului nou în cultură.¤
¤Tema 26¤¤Ce tipuri de mutageneză există?¤¤Toate cele enumerate.¤