Mens sana in corpore sano
Necesarul energetic al unui copilcu varsta cuprinsa intre 7 si
12 ani este de aproximativ 60-70 cal/kgcorp/zi. Din aportul caloric
total, 13 % se da sub forma de proteine, 32 % lipide si 55 %
glucide. Proteinele cu valoare biologica mare reprezinta 58-60 %
din alimentatia copilului, restul fiind asigurat din surse
vegetale. Alimentatia trebuie sa cuprinda la aceasta varsta paine -
200-250 g/zi, fainoase - 45-59 g/zi, cartofi - 200 g/zi,
radacinoase - 200 g/zi, legume verzi - 250-300 g/zi, leguminoase -
10 g/zi si fructe 250-300 g/zi. Sucurilesunt primele care intra in
meniul bebelusului, alaturi de supe sau chiar inainte, dar ele sunt
utile pana la o varsta mare. La inceput, sucurile vor fi facute
numai dintr-un singur fel de fructe si fara mari adaosuri, iar apoi
vor deveni, treptat, adevarate cocktailuri, amestecul de gusturi
aducand o si mai mare diversitate de vitamine si minerale.
Copilului i se va oferi la inceput doar o lingurita de suc,
ajungandu-se apoi la o cantitate de 30-50 ml zilnic. Tot pentru
inceput, sucul va fi diluat, pentru ca apoi sa se treaca la un
dozaj mai mare. Sucul de fructe este recomandat dimineata si
dupa-amiaza, dar mai putin catre seara.Supelepot fi introduse in
alimentatia bebelusului de la 3 luni, dar, la aceasta varsta,
copilul nu va putea manca decat o cantitate foarte mica. Legumele
pentru supa se vor fierbe si apoi se vor strecura bine, pastrand
numai apa in care au fost gatite. Aceasta zeama se va pune in
biberon. Pentru inceput, supa va reprezenta circa un sfert din
cantitatea de lapte pe care o bea, apoi, treptat, poate ajunge la o
treime sau chiar o jumatate din biberon.Bananele cu iaurtreprezinta
o gustare considerata a fi printre cele mai sanatoase. Iaurtul
natural contine bacterii vii numite probiotice, benefice pentru
mentinerea sanatatii sistemului digestiv. Bananele contin inulina,
un carbohidrat care constituie hrana bacteriilor bune si le sustine
inmultirea in intestin.Iaurtul si branzasunt surse excelente de
calciu si proteine. Dar nu sunt acestea singurele calitati care le
recomanda pentru hranirea bebelusilor. Cele doua alimente au
capacitatea de a mentine echilibrul florei intestinale, au efect de
respingere a germenilor si stimuleaza sistemul imunitar. Tine minte
ca 250 ml de lapte contin 300 mg de calciu, 300 g de iaurt contin
250 mg de calciu iar 300 g de branza de vaci contin 300 mg de
calciu.Copilul trebuie sa aiba un program fix de masa si de somn,
iar abaterile sa fie cat mai rare pentru a nu deveni obiceiuri.
Copilului ii trebuie oferita intotdeauna mancare gatita si, ca sa
nu faca mofturi ori sa se creada pedepsit, parintii sa manance
odata cu el. I se pune n farfurie putina mancare si se asteapta sa
mai ceara. Daca nu mai cere, inseamna ca s-a saturat. Nu-i trebuie
dat in fiecare zi aceeasi mancare, chiar daca ii place. Meniul se
diversifica si se urmareste ca de la masa de pranz sa nu lipseasca
niciodata ciorba ori supa. Pentru a se dezvolta ct mai sntos, un
copil trebuie s consume sptmnal lactate, fructe, legume i proteine
(carne i ou). Este esenial s aib trei mese pe zi (de preferabil la
acelai ore, zilnic), s nu ciuguleasc ntre mese i s nu aib mai mult
de dou gustri pe zi. Prinii se amgesc cu mici gustri precum
snacksuri, ns nu sunt recomandabile copiilor. Medicii pediatri
avertizeaz ns c sunt pline de sodiu, calorii, conservani i grsimi
hidrogenate.In principal, masa calda consta in caz ideal din
cartofi, orez natural sau paste din faina integrala cu legume,
carne sau peste. La acestea se adauga in unele zile si putina carne
sau peste. Aceasta combinatie furnizeaza in mod deosebit fierul si
zincul usor asimilabil din carne, iodul si vitamina D din peste
precum si proteine si vitamine. Cele 2 gustari intermediare trebuie
sa contina fructe si legume proaspete, care asigura vitamina C.
Trebuie incluse laptele si produse lactate, importante deoarece
furnizeaza calciul care este extrem de pretios pentru organism. La
gustari pot fi incluse si produse sau prajituri, dar cu masura. Pe
tot parcursul zilei, este important sa se asigure si aportul de
lichide necesar organismului. Corpul uman este alcatuit
preponderent din apa, iar copiii au nevoie de alimente bogate in
apa, distribuite uniform in timpul zilei. Setea se stinge in mod
ideal cu apa potabila, apa minerala precum si cu ceaiuri din plante
si fructe, fara adaos de zahar, pentru a nu creste inutil aportul
caloric (asa numitele calorii goale).Iata care sunt cele mai
daunatoare alimente si de ce nu ar trebui incluse in meniurile
familiei.Mezelurile Nu doar ca sunt pline de sodiu si nitrati, dar
textura lor si modul in care sunt pregatite ingreuneaza modul in
care inghite micutulmancarea. Mai mult decat atat, avand in vedere
ca sunt obtinute din carne rosie procesata, ele pot favoriza
aparitia bolilor de inima, diabetului si cancerului la
colon.Gustarile cu aroma de fructe Nu lasa termenul fructat care
apare pe eticheta sa te pacaleasca. Jeleurile cu capsune sau
bomboanele cu mere nu au decat o multime de arome artificiale si
coloranti care nu vor face decat sa dauneze organismului copilului.
Dulciurile din aceasta categorie provoaca o multime de probleme cu
dantura, se lipesc dedintisi fac rau stomacului celui mic. Mai mult
decat atat, ele pot cauza obezitate.Cartofii prajiti Plini de
grasime si calorii, cartofii pot creste nivelul de colesterol din
organismul micutului si il pot determina sa adopte o dieta
nepotrivita pentru tot restul vietii.Debutul pubertii normale se
petrece, n cazul fetelor, de la 9 la 13 ani, iar la biei de la 10
ani la 13 ani i jumtate. nceputul pubertii nseamn dezvoltarea
snilor la fete i creterea testiculelor la biei. Urmeaz un salt de
cretere n care fetele ctig aproximativ 20-25 cm, iar bieii 30 cm.
Odat cu creterea n nlime, apare inerent i un salt n greutate. Este
momentul n care bieii ncep s aib nevoie de 2.000 de kilocalorii
zilnic, iar fetele de 1.800 de kilocalorii. Caloriile nu trebuie
luate din fast food, dulciuri sau sucuri carbogazoase.Un adolescent
are nevoie n fiecare zi de o mas hiperproteic. Variante exist: de
exemplu, poate consuma 100 de grame de carne macr din pete, pui,
vit, porc sau oaie. Carnea se face la grtar, la cuptor, n suc
propriu. Nu sunt recomandate prjelile. Se combin cu o salat mare de
vegetale, cu o linguri de ulei i att. Nu are ce cuta n diet
combinaia pine, carne, vegetale i nici combinaia carne-cartofi.
Aceasta deoarece att pinea, ct i cartofii perturb digerarea complet
a crnii, deci adolescentul nu va lua tot ce are nevoie din produsul
animal.Datorit meselor proteice, adolescenii cresc. Nu este vorba
doar despre creterea n nlime i n greutate, ci i de dezvoltarea
organelor interne. Este vorba, de asemenea, de construirea unui
sistem imunitar performant, deoarece anticorpii se nasc doar cu
ajutorul proteinelor.n aceast perioad, se acumuleaz 25% din masa
osoas, aa c adolescentul necesit zilnic 1 gram de calciu, pe care l
poate lua din lactate, conserve de sardin cu os i semine de in
pisate. Sardinele n suc propriu se pot combina cu puin ulei presat
la rece i zeam de lmie i constituie masa ideal din punctul de
vedere al aportului de calciu. Se consum cu tot cu oase i astfel
corpul primete cel mai biodisponibil calciu din toate produsele
alimentare, adic cel care e cel mai uor de absorbit i de folosit de
ctre organismul uman.i din punct de vedere al aportului de calciu,
dar i din punct de vedere al vitaminelor, e important o salat din
frunze verzi de orice tip. Iar seara sau dimineaa se ncepe cu o can
generoas de lapte dulce sau lactate fermentate, fr adaos de fructe
sau de colorani. i e vital activitatea fizic, care foreaz calciul s
se depun n oase.Adolescenii ar trebui s in cont c excesul de buturi
rcoritoare i de energizante perturb nivelul calciului din oase.
Scheletul ajunge la maturitate dup 20 de ani i de aceea, n
adolescen, se menine riscul de fractur i se accentueaz tulburrile
de postur. Atenie ns! Nu exist dureri de cretere n cazul oaselor.n
cazul durerilor osoase, adolescenii trebuie s ajung de urgen la
medicul specialist.Este vital ca adolescenii s nu consume dulciuri
concentrate n exces pentru c risc diabet de tip 2. n timpul
dezvoltrii pubertare, insulina mpiedic o anumit rezisten. Insulina
este hormonul care introduce zahrul n celule. Din aceste motive,
copiii care au n familie diabet de tip 2, pot dezvolta boala la
adolescen. Dar i excesul de dulciuri n aceast perioad de schimbri
hormonale majore poate conduce la acelai rezultat. Clinic,
rezistena la insulin se manifest prin diverse modificri ale
metabolismului glucidic, dar i printr-o scdere a glicemiei.Din
aceste motive, apare nevoia de dulce pe care trebuie s-o combatei
cu fructe i nu cu prjituri. Dar dac valorile glicemiei sunt mult
modificate, mergei la specialist. Tensiunea arterial are tendina de
a crete n timpul adolescenei. Cele dou modificri fiziologice vin pe
fondul schimbrii comportamentului alimentar, care nu ine,
paradoxal, de vreo mod. Adolescenii au tendina s mnnce repede,
dezorganizat, au tendina spre combinaii glucido-lipidice de tipul
fast food. Aadar, controlai pe ct posibil alimentaia pentru c poate
s accentueze riscul de diabet i hipertensiune. Tensiunea trebuie
verificat mcar o dat pe an.Toate procesele de cretere consum ap.
Aadar, cte lichide sunt necesare n aceast perioad? Un copil mare,
un adolescent, dup vrsta de 10-11 ani, trebuie s bea ct un adult,
adic 2 litri pe zi de ap. Lichidele care conteaz i sunt folosite de
organism includ apa, ceaiul i sucul natural de fructe diluat cu ap,
ca s-i fie redus cantitatea de zahr coninut. Sucurile de fructe
fcute la blender trebuie s conin i pulpa fructului, dar i ap plat
adugat. Pulpa fructului conine fibre care nu vor permite digestia
ultrarapid a zahrului coninut de fructe.Fructele trebuie consumate
cu tot cu coaj, i nu pisate sau fcute suc. Un adolescent are nevoie
zilnic de o salat divers de fructe, fr topping-uri inutile. i
asigur un zahr bun pentru un organism n cretere. Iar salata de
fructe zilnic trebuie s fie completat i de alte vegetale n stare
crud. Mcar o dat pe zi, adolescentului ii trebuie oferita o salat
cu ct mai multe legume: n aceasta, intr obligatoriu o rdcinoas
morcov ras, elin, ptrunjel, dar i frunze verzi de orice tip i o
legum colorat (roii, ridichi, ardei). Chiar dac schimbrile
hormonale plaseaz adolescentul ntr-o situaie delicat n care imit
uor comportamentul altor tineri, parintii sa aiba grij la calitatea
hranei i la cantitatea de lichide zilnic. Pentru aceasta, sunt
necesare 2 mese n familie pe zi. Ce trebuie sa manance un
adolescent? O intrebare care framanta multe mame. Desigur, un tanar
in crestere are nevoi destul de specifice. Pentru a se mentine in
forma, pentru a-si continua cresterea si pentru a-si imbunatati
performantele fizice si intelectuale fara a se ingrasa, este nevoie
de o alimentatie echilibrata si in cantitati corecte. Dar ce
inseamna asta mai exact?Este nevoie de patru mese pe zi
(micul-dejun, pranzul, o gustare dupa amiaza si cina), fructe si
legume, feculenti (painea, cartofii, produsele cerealiere), produse
lactate, zaharuri si proteine, in acelasi timp mentinand o
activitate fizica regulata. Adolescenta, la fel ca si primii ani
din viata, este o perioada de crestere intensa, asa ca nevoile
alimentare sunt foarte importante. Este nevoie de o alimentatie
sanatoasa si echilibrata. Alaturi de aceasta este nevoie si de
exercitii fizice. Pentru a echilibra energia care intra si cu cea
care este consumata, un adolescent are nevoie de macar o ora de
mers pe jos in fiecare zi.La fel ca si pentru adulti si copii, este
nevoie de macar cinci portii in fiecare zi pentru a acoperi nevoia
organismului de fibre si minerale, aproximativ 400 g (un mar de
dimensiuni medii cantareste cam 150 g). Feculentii trebuie cuprinsi
si ei in fiecare masa, in functie de apetit. Acestia furnizeaza
energie pentru creier si pentru musculatura.Lapte si produse
lactate Un adolescent ar trebui sa manance, de cel putin trei-patru
ori pe zi, lapte, iaurturi, branzeturi. In plina crestere, acesta
are nevoie de un aport suficient de calciu in organism pentru
formarea oaselor. In medie, ar trebuie sa consume intre 1 200 mg si
1 500 mg de calciu pe zi (un pahar de lapte = un iaurt = 20 g de
branza = 200 mg de calciu). Carne, peste si oua Acestea aduc
proteine care intretin pielea, muschii si organele, precum si
fierul de care are nevoie sangele. In medie, adolescentul trebuie
sa consume cel putin o data pe zi acest tip de alimente, in
cantitati suficiente, reprezentand aproximativ 10-20% din aportul
alimentar total.Zaharuri si grasimi Chiar daca acest tip de
alimente sunt in general aratate cu degetul, organismul are nevoie
de ele. Grasimile participa mai ales la constructia celulara, iar
zaharurile la placerea de a manca. Ideal ar fi sa se limiteze
grasimile animale si sa se inlocuiasca cu cele de origine
vegetala.Insa alimentatia se diferentiaza si in functie de sexul
persoanei. Astfel, pentru a fi frumoasa, o femeie trebuie sa invete
sa-si respecte corpul si sa il trateze cum merita. Alimentatia
corecta o poate ajuta sa obtina o stralucire de invidiat.O piele
sanatoasa are nevoie de alimente bogate in lipide si vitamine. In
lipsa acestor nutritienti pielea se usuca si se irita usor.
Vitaminele B ajuta reactiile metabolice si stimuleaza productia de
colagen si elastina. Aceste vitamine se gasesc in alimente precum
cerealele integrale (paine, paste, orez, produse pe baza de grau),
carne, peste, lactate, oua, drojdie de bere. Acizii grasi precum
Omega 3 si Omega 6 au si ei un efect pozitiv asupra pielii limitand
pierderile de lichide la nivelul acesteia. Acestia se gasesc in
uleiuri (ulei de masline, ulei de soia, ulei de arahide), peste
(sardine, ton, hering si ansoa), alune, migdale, avocado si
masline.Pentru o piele stralucitoare organismul are nevoie de
antioxidanti. Vitaminele A, C si E sunt renumite pentru
capacitatile lor antioxidante. Vitamina A mentine pielea supla si
stralucitoare si o protejeaza impotriva radiatiilor ultraviolete.
Aceasta se gaseste in alimente precum ficat, oua, unt dar si sub
forma de beta-caroten (numit si provitamina A) in fructe si legume
viu colorate (pepene, mango, caise, citrice, ardei, morcovi,
broccoli, spanac).Vitamina C incurajeaza productia de colagen si
protejeaza si ea pielea de efectele negative ale razelor UV. Se
gaseste in fructe (in special citrice si kiwi) si legume. Vitamina
E ajuta pielea sa se regenereze in cazul arsurilor solare. Aceasta
lucreaza impreuna cu vitaminele A si C protejand celulele impotriva
radicalilor liberi. Vitamina E se gaseste in cereale integrale,
uleiuri vegetale, alune si migdale.Pentru un ten curat, fara acnee,
organismul are nevoie de o doza de zinc. Acesta se gaseste in
peste, crustacee si cereale. Zincul regleaza productia de sebum a
pielii si incurajeaza procesul de regenerare. De asemenea, trebuie
scazut consumul de cafea, alcool, ciocolata si condimente precum
piper, boia de ardei, curry. Dintii sanatosi si frumosi au nevoie
de mai mult decat o igiena corecta; substante precum calciul,
fosforul si fluorina ne pot ajuta sa avem o dantura rezistenta.
Calciul se gaseste in lactate, fructe si legume. Fosforul se
gaseste si el in alimentele bogate in calciu dar si in carne, oua,
cereale, seminte de dovleac. Fluorina intareste smaltul dintilor
protejandu-ti astfel dantura. Aceasta substanta se gaseste in
ridichi, cirese si rosii.Lipsa de substante nutritive adecvate se
vede in primul rand pe par. Acesta devine tern, fragil, casant si
incepe sa cada. Dintre vitaminele B cele care au un efect deosebit
asupra parului sunt vitamina B2 care regleaza nivelul de sebum al
scalpului, vitamina B5 care intareste firul de par si vitamina B8
care previne si stopeaza caderea parului si previne aparitia
firelor albe. Zincul joaca si el un rol important in sanatatea
parului ajutandu-l sa creasca. Lipsa de zinc afecteaza productia de
cheratina astfel incat parul tau va avea de suferit. Unghiile
casante sau patate anunta ca trebuie sa mananci alimente bogate in
calciu, fier si sulf. Calciul iti intareste unghiile ajutandu-le sa
creasca, fierul incurajeaza oxigenarea tesuturilor (datorita
efectulului pe care il are asupra globulelor rosii) tratand
unghiile casante iar sulful intareste structura unghiilor. Acesta
din urma se gaseste in oua, carne, ficat, fructe de mare.Pe de alta
parte, dieta unui barbat trebuie sa tina cont de stilul de viata,
de activitatea fizica si de faptul ca metabolismul masculin este
mult mai intens decat cel al femeilor. Structura hormonala face ca
depozitele grase sa fie eliminate mai usor si mai rapid, iar
dezvoltarea masei musculare acclerata. Barbatii au cu 10-20 la suta
mai multa masa musculara decat femeile, mananca mai mult, iar
surplusul este depus in zona abdomenului.La modul general, barbatii
trebuie sa consume mai multe proteine si mai multe grasimi decat o
poate face o femeie, dar au nevoie de mai multe fibre si de mai
multe vitamine decat acestea. Aportul ideal de calorii pentru un
barbat este situat intre 2000 si 2800, pe zi. Pentru barbatii
foarte activi, care depun mult efort fizic aportul de calorii poate
ajunge si la 3500-4000, zilnic.Dieta ideala arata astfel:- Cel
putin 400 de grame de fructe si 500 grame de legume in fiecare zi.
Printre legume sunt recomandate rosiile, ardeii grasi rosii si cel
putin un fruct rosu, pe zi.- 150 de grame de cereale integrale, in
fiecare zi. Sunt bune si pastele din grau dur, orez brun sau ovaz.-
Doua-trei portii de peste pe saptamana.- Cel putin 38 de grame de
fibre pe zi pentru barbatii tineri si 30 de grame de fibre pe zi
pentru barbati cu varsta de peste 50 de ani.- Sunt recomandate
grasimile nesaturate cum ar fi uleiuri vegetale, nuci, alune,
migdale, in loc de grasimi saturate din lactate, unt si/sau grasimi
de origine animala.- Dieta unui barbat trebuie sa contina 4.700 de
miligrame de potasiu pe zi, din fructe, legume, peste si lapte.
Barbatii sunt mari amatori de carne, fapt explicat de nevoia mai
mare de proteine pe care organismul lor o are. Statistic, barbatii
mananca in primul rand carne de vaca, apoi carne de porc, iar pe
ultimele locuri se afla carnea de pasare sau curcan si peste.Marile
greseli ale barbatilor in ceea ce priveste nutritia sunt: un consum
prea mare de carne, sau oricum dezechilibrat in raport cu aportul
de legume, cereale si fructe. Barbatii au tendinta de a consuma
prea multa sare (catitatea normala este de 1,5, maxim 2,5 grame pe
zi), beau insuficienta apa si consuma prea putine fibre.Dieta
trebuie s fie deosebit de bogat n vitaminele din grupa B, C, A, D,
E, magneziu, calciu, proteine i celuloz. Ingredientele ideale ar
fisparanghelul,brocoli,conopid,spanac,ardei grai, cartofi fieri n
coaj, diferite cruditi, cereale, fulgi de ovz, iaurt degresat,
lactate, pine integral, sucuri de fructe, grsimi vegetale, suc de
lmie.Pe masura inaintarii in varsta, alimentatia adecvata incepe sa
joace un rol tot mai important asupra modului de imbatranire.
Alimentatia putin sarata, cu un continut scazut de grasimi dar care
include multe fructe, legume si fibre poate reduce riscurilebolilor
cardiovasculare,diabet zaharat,accident vascular
cerebral,osteoporozasi alte boli cornice.O alimentatie variata
poate aduce organismului ceea ce are nevoie incluzand:- proteinele:
care sunt necesare pentru mentinerea si refacerea masei musculare.
Proteine de calitate se gasesc in carnea de pasare, peste, oua sau
inlocuitori de oua, soia si in cantitati mai mici in nuci, carnea
slaba si produsele lactate-carbohidratii: care reprezinta sursa
principala de energie a organismului. Exista doua surse principale
de carbohidrati: glucidele simple (zaharurile simple), cum ar fi
sucroza (care se foloseste la fabricarea bomboanelor si
deserturilor), fructoza (glucidul din fructe) si lactoza (glucidul
din lapte) si glucidele complexe, care se gasesc in produsele
vegetale si cereale. Spre deosebire de glucidele rafinate,
glucidele complexe contin si fibre,vitamine si minerale. Este de
preferat ca aportul de glucide sa se faca pe baza celor complexe si
iar grasimile sa fie inlocuite tot cu glucide complexe-grasimile,
care furnizeaza de asemenea energie. Pentru a mentine colesterolul
din sange (colesterolemia) la valori scazute este de preferat ca
aportul de grasimi sa fie din categoria celor polinesaturate (care
se gasesc in uleiul de porumb si in cel de soia) si a celor
mononesaturate (care se gasesc in uleiul de masline, in avocado si
nuci) si mai putin din categoria grasimilor saturate (care provin
din carnea de porc, vita, vitel, unt si branza)-apa: pentru a
inlocui apa pierduta prin activitate. Deoarece rinichii devin din
ce in ce mai putin eficienti in mentinerea unei stari de hidratare
corespunzatoare trebuie avut in vedere un consum zilnic a doi litri
de apa pe zi.Trebuie reamintit ca pe masura inaintarii in varsta:-
necesarul zilnic de calorii se reduce incet. Sunt necesare din ce
in ce mai putine calorii fata de perioada din tinerete. Un
dietetician poate calcula aportul ideal de calorii- modificarile
hormonale care apar determina organismul sa produca mai multe
grasimi si mai putina masa musculara. De aceea dieta trebuie sa
contina mai putine grasimi si mai multe proteine la care trebuie
adaugata si o sporire a activitatii fizice si o consolidare a
muschilor (celulele musculare sunt principalele consumatoare de
calorii)- oasele isi pierd continutul in minerale mult mai rapid,
mai ales in cazul femeilor trecute de menopauza, deoarece scaderea
estrogenului duce la piederi de minerale la nivelul oaselor. De
aceea este necesar un aport crescut de calciu pentru a preveni
osteoporoza (medicul specialist poate recomanda un tratament
aditional care sa includa suplimente de calciu si/sau alte
medicamente).Cea mai buna metoda de a atinge si a mentine o
greutate adecvata pe masura inaintarii in varsta este scaderea
consumului de calorii fata de perioada tanara si ingerarea unor
alimente mai putin bogate in calorii si cu un continut scazut de
grasimi si zaharuri rafinate. Sunt de evitat grasimile saturate,
care se gasesc in produsele de origine animala (carne de vita,
porc, vitel, lapte, unt, branza) deoarece sunt daunatoare pentru
vasele de sange, crescand riscul de aparitie a aterosclerozei
(intarirea si ingustarea arterelor). De asemenea trebuie consumate
produse care scad nivelul decolesterol.Persoanele cu o greutate sub
cea normala se refac mult mai greu dupa o boala sau un traumatism.
La batranete acest fapt poate duce la stare permenenta de
imbolnavire sau chiar la handicap. Astfel de persoane care nu
reusesc sa ajunga la o greutate normala trebuie sa ia masuri
speciale pentru a creste in greutate, pentru a avea forta si
rezistenta.Trebuie respectate zilnic sfaturile medicului si de
asemenea respectate urmatoarele recomandari:- trebuie sa existe
trei mese zilnice plus trei gustari, fara a se sari peste vreo
masa- sunt recomandate alimentele bogate in calorii cum ar fi
laptele gras (in locul laptelui degresat). Cu toate acestea
grasimile saturate trebuiesc evitate deoarece hipercolesterolemia
poate afecta pe oricine- la o masa, prima data se va manca
alimentul cu continutul cel mai ridicat decalorii.Daca exista
dificultati in aprovizionarea cu mancare din cauza problemelor de
ordin financiar, legate de transport sau a problemelor de sanatate
se poate apela la programele locale de alimentatie (daca acestea
exista). In majoritatea comunitatilor exista servicii mobile care
pot livra mancarea la domiciliu precum si centre comunitare sau
biserici care pot satisface atat nevoia de hrana cat si nevoile
sociale. nc din Antichitate, medicul grec Hipocrate, care a trit
104 ani, scria: Cu ct ne hrnim mai mult i mai bine, cu att ne drmm
viaa mai repede. Introducerea alimentaiei carnare, prin vntoare i
prin creterea animalelor domestice, a fost considerat drept cauza
principal a scurtrii duratei de via. Mesele copioase cu crnuri,
slnine, afumturi, mezeluri, conserve, alcooluri tari, cafele i
tutun dau mult satisfacie pentru moment, dar, dup vrsta de 40-50 de
ani, deregleaz ritmul digestiei i favorizeaz apariia obezitii, cu
consecine grave asupra activitii inimii. Prin modificarea toleranei
digestive i prin reducerea treptat a funciilor enzimatice,
mncrurile greu digerabile nu sunt metabolizate normal, rmn mult
timp n stomac (circa 8 ore) i n intestine (peste 20 de ore), se
altereaz i produc acizi toxici care declaneaz boli digestive
(gastrite, ulcere, colite, balonri, constipaii, cancer de colon). n
unele cazuri, acestea mresc coninutul de colesterol i lipide din
snge, care se depun pe pereii vaselor sanguine, favoriznd apariia
unor boli grave, ca ateroscleroza, arterite, flebite, tromboze,
ulcere varicoase. De asemenea, consumul n exces de dulciuri
concentrate solicit prea mult pancreasul i duc, uneori, la diabet
zaharat.Pledoaria pentru cumptare la mncare i butur a fost lansat
nc din Antichitate. Pitagora meniona c: n cumptare st fora
spiritului. Ulterior, orientalii, n special tibetanii, au pledat
pentru o reducere a cantitii de hran, punnd mare pre pe felul cum
se face masticaia i, mai ales, pe ritualul mesei, n linite i
respect. De altfel, popoarele care, prin tradiie, exclud excesele
alimentare (ex. japonezii) au o rat mult sczut a mbolnvirilor de
cancer.