ALIMENTATIA COPILULUI IN PRIMUL AN DE VIATAALIMENTATIA COPILULUI
IN PRIMUL AN DE VIATA
October 20, 2010Pediatru Cluj
Cum am putea defini nou nascutul ?s-ar putea raspunde vag daca
am face o analogie cu ceea ce spunea Heidegger despre om : este
atat de vast, atat de polimorf si atat de divers incat el scapa
totdeauna cu ceva oricarei definitii. Tocmai datorita acestei
complexitati e atat de importanta alimentatia in primul an de viata
si cu siguranta si in urmatorii ani . Si, in contradictie cu
complexitatea copilasului este simplitatea alimentatiei, cel putin
in primele 6 luni de viata. Aceasta estelaptele de mama, cel mai
mare bine pe care-l putem face, care nu cere efort, nu costa si
care reprezinta fundatia pentru o dezvoltare armonioasa si
sanatoasa. Este la indemana oricui si, orice mama trebuie sfatuita
si mai ales incurajata sa faca asta. Se stie azi ca orice mama
poate alapta, important e sa fie informata si sprijinita de
familie. Este dificil la inceput dar dupa o saptamana secretia de
lapte se declanseaza si permanent se adapteaza nevoilor in continua
crestere ale micului voinic. Nu cere eforturi deosebite din partea
mamei, este mereu la indemana si reprezinta o adevarata fabrica de
anticorpi, protejand copilul de o multitudine de infectii cu atat
mai periculoase cu cat apar la varste mai mici. Mai mult,
protejeaza de o serie de boli alergice,pregatindtubul digestiv
pentru momentul diversificarii alimentatiei.
In ceea ce priveste durata alimentatiei la san se
indicaalaptarea exclusiva pana la 6 lunidupa care se va incepe
procesul de diversificare, o alta piatra de incercare pentru cei
din anturajul copilului. Pentru a mentinerea secretiei lactate se
recomanda:
alaptare frecventa, zi si noapte; dupa primele 2 -3 saptamani
ritmul supturilor incetineste de la sine, numarul de mese descreste
la un interval de 3 4 ore; niciodata copilul nu va fi trezit din
somn pentru a-l alimenta chiar daca a trecut ora de masa;
alimentatia mamei sa fie una echilibrata care sa contina toate
principiile alimentare;
hidratare corespunzatoare a mamei; se pot folosi ceaiurile de
stimulare a lactatiei sau chiar medicamente insa doar la
recomandarea medicului;nu se recomanda administrarea de motilium
pentru cresterea secretiei de lapte!!!
evitarea suzetei sau tetinei;
evitarea administrarii de suplimente de lapte pornind de la
ideea ca laptele nu e suficient; in general orice sugar mai accepta
suplimentare chiar daca a supt bine; pentru a preintampina aceasta
situatie e bine a se efectua proba suptului ( cantarirea inainte si
dupa masa) si , doar in cazuri reale sa se administreze laptele
praf. Aceasta deoarece in cateva saptamani sugarul va evita
alimentatia la san ( pentru care trebuie sa depuna un mai mare
efort) in favoarea celei artificiale.Nu introduceti formule de
lapte praf decat la recomandarea pediatrului!
Alimentatia mixta ( lapte de mama + lapte praf) se indica numai
atunci cand
sunt semne reale ale unei insuficiente secretii lactate:
nu creste bine in greutate ( in prima luna 500 grame, lunile
2-3-4 :750g,lunile 5 6 7 8 cate 500 grame iar in ultimele 4 luni
cate 250 g lunar);
urineaza putin, urina miroase puternic;
emite scaun rar, tare uscat,verzui;
plange dupa fiecare alaptare(trebuie excluse alte cauze ce pot
crea un disconfort: colicile abdominale, refluxul gastroesofagian
fiind cele mai frecvente);
Intotdeauna inaintea deciziei de a introduce laptele praf este
recomandat sa cereti parerea medicului pediatru, pentru a va indica
cea mai potrivita formula de lapte pentru bebelus.
In ceea ce priveste momentul diversificarii acesta este variabil
in functie de greutatea sugarului, de tipul de alimentatie. Astfel
pentru cei alaptati exclusiv este recomandata varsta de 6 luni. Se
poate incepe mai repede cu 1-2 saptamani mai ales daca sugarul are
o greutate peste cea normala sau are scaun doar la 3 4 zile. In
aceste cazuri se recomanda inceperea diversificarii cu supa clara
de legume si apoi piureul de legume. Pentru cei cu greutate sub
medie, se va incepe cu cereale ( fara gluten) , fiertura de orez
sau zeamil in lapte ( toate aceste produse se gasesc in comert,
provenind de la diferite firme, singura conditie fiind aceea ca
produsul sa corespunza varstei sugarului : cereale pentru 4 luni, 6
luni, etc).Sunt cazuri cand diversificarea poate fi inceputa mai
devreme ( la 2 -3 luni) cum este cazul copilasilor cu scaune la
cateva zile ( de obicei cei alimentati mixt sau numai cu lapte
praf) cand se pot administra sucuri de fructe (cel mai frecvent
mar,para,piersica). Se incepe in prima zi cu o lingurita de suc
proaspat pregatit ( niciodata din comert oricat de natural ar fi)
si se creste progresiv cu cate o lingurita in fiecare zi, pana se
ajunge la 20 -30 ml ( in general se administreaza la masa de ora 10
11 ; intre mic dejun si pranz).Acestea sunt cazuri speciale si au
menirea de a inlocui manevrele de stimulare mecanica(supozitor,
termometru) in vederea emiterii scaunului.
Conditii de diversificare:
sugar sanatos;
bebelusul trebuie sa-si sustina bine capul;nu vor fi alimentati
in pozitie culcata sau semiinclinata;
introducerea noului aliment se face progresiv, cate 1-2
lingurite pe zi, la inceputul mesei in cantitati progresiv crescute
pana la inlocuirea completa a acelei mese; de preferat a se incepe
diversiicarea la masa de pranz;
nu se introduc simultan mai multe alimente noi;
nu se ofera doua mese din acelasi aliment doar pentru ca-l
primeste cu placere deoarece acest fapt afecteaza echilibrul
nutritional al sugarului;intre doua alimente nou introduse trebuie
sa existe minim 24 de ore interval liber pentru ca in cazul unei
intolerante sa poata fi identificat alimentul care a determinat
intoleranta;
in preparerea alimentelor nu se adauga sare ( pana la varsta de
1 an),vegeta,delikat;se pot adauga insa ierburi
aromatice(patrunjel, marar, cimbru, leustean, busuioc,etc);
alimentele vor fi pasate pana la aparitia dintilor apoi
triturate pentru favorizarea procesului de masticatie si
dezvoltarea maxilarului;
toate alimentele se vor administra cu lingurita; mancarea
trebuie sa fie proaspat preparata si nu trebuie pastrata de la o zi
la alta;
Legumele:
sunt alimente hipocalorice cu un continut redus de proteine si
grasimi(lipide) insa foarte bogate in vitamine, minerale si
fibre;
se pot oferi :morcovi,telina,patrunjel,pastarnac,fasole
verde,galbena,mazare, spanac, dovlecel,cartof dulce, cartoful
romanesc in cantitate mai mica ( se poate creste progresiv dupa
varsta de 8 luni), salata, ardei gras(in caz de constipatie se
evita morcovul),conopida,brocoli;cel putin initial e de preferat sa
se evite ceapa, rosiile, vinetele, varza. Initial se administreaza
supa clara apoi, se pot adauga si legumele mixate plus 1 3 ml ulei
vegetal; la piureul de legume se adauga 1g unt ( un varf de cutit)
si 10 ml lapte;
se ofera la inceput sub forma de supica apoi treptat se creste
consistenta pana se ajunge la administrarea lor sub forma de
piure;
Carnea:
foarte importanta in alimentatie datoritacontinutului crescut de
proteinede inalta valoare biologica, necesarul de proteine la
bebelus fiind foarte ridicat datorita procesului accelerat de
crestere;
se introduce dupa varsta de 6 luni, incepand cu carnea de
pui,gaina, vita, apoi dupa 7 luni curcan, ficat de pui, peste alb
pentru ca dupa 8 luni sa poata fi introdus si somonul, foarte bogat
in acizi omega;se poate folosi si carnea de iepure daca aceasta
provine din surse sigure;
se poate introduce in supa de zarzavat initial, ulterior mixata
in piureul de fructe; e necesara o cantitate de30-50 gcarne
administrate zilnic; dupa varsta de 9 luni se pot administra
perisoare de carne; chiftelute de carne sau legume insa preparate
la cuptor nu prajite;
mezelurile, conservele de carne, pate-ulnu constituie variante
optime de a inlocui carnita in alimentatia copiilor datorita
procesului de preparare si aditivilor si conservantilor pe care le
contin.
atarg atentia in special asupra consumului decremvrustila copii;
acestia nu sunt indicati nici copilasilor cu varsta peste 1 an, cu
atat mai mult bebelusilor; doar pentru ca sunt acceptati cu
placere(datorita aditivilor si potentiatorilor de gust) nu trebuie
inclusi deloc in alimentatia copiilor;
Oul:
se poate introduce in alimentatie dupa varsta de 6 luni; e
necesar fierberea timp de 10 minute si se administreaza numai
galbenusul ( initial 1/8 din galbenus, apoi se creste progresiv )
pana la varsta de 1 an cand se poate administra si albusul ; se
ofera in alternanta cu carnea,pestele, ficatul de pui,de 2-3 ori pe
saptamana, inglobat in piureul de legume sau folosit la prepararea
perisoarelor, chiftelutelor;
se pot folosi si oua de prepelita insa niciodata in stare cruda
ci corect preparate termic;
Fructele:
se pot oferi sub forma de sucuri, compoturi, piureuri, simple
sau in combinatie cu branza de vaci, biscuiti si reprezinta baza
gustarilor dintre cele trei mese principale;
in primul an se pot oferi:mere, pere,piersici,caise,nectarine,
banane, prune, gutui, avocado,mango,pepene galben, cirese, visine,
pepene verde;fructele cu potential alergen(capsuni, fragi, zmeura,
afine,kiwi,etc) se ofera cu multa precautie dupa varsta de 1
an;
varianta cea mai optima de consum este sub forma depiure,
proaspat preparat(se foloseste razatoarea de sticla pentru a
preveni oxidarea); piureul comparativ cu sucul de fructe ofera o
cantitate suplimentara de fibre, atat de benefice in procesul de
digestie;
Branza de vaca:
se prepara in casa din lapte de vaca proaspat la care se adauga
calciu lactic ( la 200 ml lapte se adauga doua tablete de calciu
lactic( 2x500g/tb), se incalzeste intr-un vas iar cand apar grunji
se ia de pe foc amestecand pana se separa lactoserul; se strecoara
dupa care se poate servi singura sau in combinatie cu fructe,
biscuiti, piscoturi ( numai dupa varsta de 9 luni); se poate
administra ca si gustare;
Iaurtul natural:
se poate administra dupa varsta de 7 luni, simplu sau cu adaos
de biscuiti, fructe;se evita iaurturile cu fructe din comert;
ideal continutul de grasimi al iaurtului trebuie sa fie
mare(4-6%), sistemul nervos care se afla intr-un continuu proces de
maturare are nevoie de astfel de grasimi;
Astfel, practic, la varsta de:
6 luni :
4 mese de lapte(lapte de mama sau formula adaptata varstei)
o masa diversificata ( orele 13 -14 ) supa de zarzavat ( 80 100
ml) +piure de legume ( 75 100 g) + carne mixata 20 30 g
7 luni:
3 mese de lapte(lapte de mama sau formula adaptata varstei)
2 mese diversificate
ora 13 -14 : la piure se poate adauga ficat sau galbenus de
ou;
- ora 10 11 suc de fructe, piure de fructe, eventual cu adaos de
biscuiti;
8 luni :
2 mese de lapte
ora 9 -10 piure de fructe ( se pot adauga biscuiti)
ora 12 13 supa zarzavat, piure cu carne mixata, ficat, galbenus
ou
ora 16 17 cereale , branza de vaci cu fructe sau biscuiti, gris
de orez
Pana la varsta de 1 an dar si dupa aceea numarul de mese
recomandat este de 5, dintre care trei principale si doua gustari.
Mesele de dimineata si seara raman pe baza de lapte.O importanta
deosebita trebuie acordata carnitei(30-50 g zilnic) care nu trebuie
sa lipseasca din alimentatia copilului, indiferent de varsta sa
datorita continutului mare in proteine si aminoacizi esentiali
.Trebuie evitate prajelile, mezelurile ( cremvrusti, salam),carnea
afumata,zaharul, siropurile, dulciurile, la fel rontaitul intre
mese( articol detaliat:Alimente Interzise Bebelusului,Spune NU
Mezelurilor).
Se pot adauga toate legumele ( precautie pentru fasolea uscata).
Catre varsta de 2 ani scad nevoile alimentare, apetitul devine
capricios ( refuza alimente pe care le primea cu placere) insa,
important e sa se mentina orarul meselor principale(Alimentatia
copilului mic- articol detaliat).
Cantitatile de alimente sunt variabile, important e prezenta
tuturor principiilor si evitarea supraalimentarii sugarului. In
cazul in care aportul caloric zilnic al copilului depaseste nevoile
organismului, va avea loc stocarea acestora in tesutul adipos, ceea
ce determina modificarea greutatii, sugarul devenind astfel
supraponderal sau chiar obez.Obezitatea la aceasta varsta este o
problema de sanatate foarte importanta, deoarece, asa cum au
demonstrat multiple studii clinice efectuate pana in prezent, un
sugar supraponderal are toate sansele sa ajunga un adult obez. De
aceea, regimul alimentar precum si obiceiurile de hranire ale
sugarului trebuie atent monitorizate de catre mama. In cazul in
care copilul are probleme cu greutatea, parintii sunt sfatuiti sa
hraneasca sugarul normal din punctul de vedere al principiilor
alimentare ce ar trebui sa se regaseasca in dieta lui, ca si in cea
a unui copil cu greutate normala, insa trebuie sa fie atenti la
cantitatea acestor alimente. Problema kilogramelor in plus la
aceasta varsta nu este, deci, cauzata de calitatea nutrientilor
(dieta trebuind sa fie adaptata varstei, cat mai echilibrata si
diversificata, atunci cand este posibil) ci in special de
cantitatea lor.Regimul alimentar al unui copil supraponderal ar
trebui stabilit cu medicul pediatru acestia fiind in masura sa
reconsidere intreaga schema de alimentatie a copilului,
raportandu-se la factori precum varsta, starea de sanatate,
greutatea actuala, greutatea ideala, dar si dezvoltarea
psiho-somatica.
In primele 24 luni de viata se va adauga suplimentarVitamina D(
Vigantol, Vitamina D3 ) 2 picaturi zilnic;nu se creste doza de
vitamina D decat in urma unor investigatii medicale ; este indicata
administrarea si dupa 2ani in sezonul rece ( lunile care au R) pana
la varsta de 6 ani si ulterior la pubertate.Articol
detaliat:Profilaxia Rahitismului.
Pentru o dezvoltare armonioasa e esential, alaturi de o
alimentatie corecta si plimbarile in aer liber. Astfel incepand cu
varsta de 2 saptamani pentru cei nascuti primavara, vara si toamna
, respectiv 3 saptamani pentru cei nascuti iarna este indicat
iesirea afara care, initial se va face pentru perioade scurte 10
-15 minute, care se cresc progresiv, pana se ajunge la minim 3 ore
zilnic. De asemenea trebuiesc evitate zonele aglmerate, in special
Mallurile care, din pacate au inlocuit aleile din parc.
In concluzie, o alimentatie corecta in primul an de viata, cu
alaptare exclusiva in primele 6 luni si o diversificare
corespunzatoare va asigura o dezvolatre armoniosa care se va
mentine si dupa varsta de 1 an fiind cea mai importanta piatra de
temelie in privinta evolutiei ulterioare a starii de nutritie a
copilului.
ALIMENTE INTERZISE BEBELUSULUI
Desi nu-mi place deloc acest cuvant INTERZIS cand vine vorba de
primul an de viata ( si nu numai) trebuie sa recunosc ca-l folosesc
destul de des si asta din dorinta de a sensibiliza mai mult mamele,
de a accentua faptul ca un anumit aliment nu este recomandat.
Oricum tipul de alimentatie ramane la latitudinea mamei insa
aceasta trebuie informata, trebuie sensibilizata si, mai mult
trebuie convinsa de ce un anumit aliment nu este indicat
bebelusului. E simplu sa spuiX, Y, etcnu se administreaza pana la
varsta de 1, 2, 3 ani. Intrebarile care se pun:.De ce?, Ce se poate
intampla?, etcVoi incerca in acest articol sa acord o atentie
deosebita acelor alimnente interzise, in speranta ca, cunoscand
potentialele consecinte efectul va fi pozitiv.
Motivul interzicerii acestor alimente este reprezentat
deimuturitateaorganelor bebelusului, in particular asistemului
digestivsi aaparatului renal. Asa cum, sistemul nervos se dezvolta
treptat, lucru concretizat de achizitiile motorii ( sustinerea
capului, statul in fundulet, mersul, etc) si psihice ( zambit,
vorbit, etc) tot asa si celelalte organe sunt imature si necesita
timp pentru a se dezvolta si a functiona la fel ca si in cazul
adultului.
1. Zaharul:
- in primul an de viata bebelusulnuare nevoie de zahar,laptele
de mama, formulele de lapte praf, iar mai tarziu legumele,
fructele, cerealele, biscuitii adaugati contin suficient zahar;
- nu se indulcesc ceaiurile, sucurile, piureurile de fructe,
budincile
- ideal ar fi ca nici dupa varsta de 1 an sa nu administrati
zahar in exces, sa nu obisnuiti copilul cu dulciuri, sa insistati
asupra fructelor, iaurturilor, etc.
-se pot folosi siropul de artar sau cel de agave atunci cand se
prepara budinci, tarte cu fructe, etc pentru un plus de
savaoare.
2. Sarea :
- nu e necesara a fi adaugata la prepararea mancarii, mai mult
epericuloasa,sistemul digestiv si mai ales rinichii neputand
procesa un eventual exces de sare; mai mult pot sa apara tulburari
grave, care pot merge pana la leziuni ale rinichilor si
hipertensiune arterialala;
- din experienta mea cel maidificil este de convins parintiisa
nu adauge sare in mancare; am auzit de nenumarate ori comentarii de
genul eu am mancat sarat si uite ce frumos m-am facutsau nu e buna
mancarea fara sare. Uneori mamicile inteleg importanta excluderii
sarii din alimentatie insa, la primele refuzuri ale bebelusului
incep si adauga sare convinse fiind ca acesta este motivul pentru
care bebelusul refuza sa manance.Total gresit!
- necesarul de sare sub 6 luni este in jur
de0,5-0,8g/zicantitate existenta atat in laptele de mama cat si in
formulele de lapte praf; pana la varsta de 1 an, creste pana
la1g/zi, uramand ca in jurul varstei de 3 ani sa ajunga la2 g
sare/zi.
-atentie la apa pe care o folositi atat la prepararea formulei
de lapte cat si pentru consum; apa plata contine o cantitate mare
de sodiu, continutul in sodiu ar trebui sa fie sub 20mg/l;
3. Carnea de porc
- nu se administreaza sub varsta de 1 an (ideal ar fi pana la
2-3 ani)datorita continutului mare de grasimi si capacitatii reduse
a organismului de digestie;
- dupa varsta de 3 ani trebuie consumata cu moderatie ( 1-2 ori
/saptamana) si evitata administrarea sub forma de snitele, chiftele
in exces ( stiu ca sunt preferatele copiilor insa daca nu le
primesc si nu se obisnuiesc cu ele din primii ani nu vor fi
probleme mai tarziu).
4. Laptele de vaca
- nu trebuie administrat bebelusilor in continuarea alaptarii
sau a alimentatiei cu formule de lapte praf;poate in schimb sa fie
folosit la prepararea piureurilor de legume, a branzicii, iaurtului
de casa;ideal se alege un lapte bogat in grasimi(3,5%) deoarece
sistemul nervos al bebelusilor se afla intr-o perioada intensa de
dezvoltare si are nevoie de aceste grasimi;
- are si uninalt potential alergenputand duce la aparitia
scaunelor diareice, colicilor abdominale, eruptiilor cutanate; are
un rol important in aparitiaIntolerantei la proteinele laptelui de
vacafiind considerat factorul trigger ( declansator).
- de asemenea spre deosebire de formulele de lapte praf care
sunt imbogatite cu fier, laptele de vaca contine ocantitate
neglijabila de fier, determinand astfel aparitiaanemiei
carentiale.
- dupa varsta de 1 an ideal ar fi sa administrati in continuare
formule de lapte praf ( de tip junior) insa, se poate administra si
lapte de vaca daca din anumite motive nu e posibila achizitionarea
celui praf(conditii materiale, refuzul copilasului); cantitatea nu
trebuie sa depaseasca500ml/zisi, nici intr-un caz nu mai
administrati lapte peste noapte; cumparati lapte pasteurizat, cu
continut de grasimi 3-3,5%; evitati laptele de la dozatoare
datorita conditiilor igienice precare(in cele mai multe cazuri) si
lipsei informatiilor nutritionale si de control sanitar.
5. Albusul de ou
- se recomanda prudenta datoritapotentialului alergenic foarte
crescut, mai ales la copii cu antecedente de alergii; ideal ar fi
ca pana la varsta de 1 an sa administrati doar galbenusul de ou (
si acesta introdus treptat in alimentatie si intotdeauna fiert 10
minute);
- albusul poate fi introdus cu atentie dupa varsta de 1
andeoarece contine proteine de inalta valoare biologica si asa
numitii aminoacizi esentiali adica acei aminoacizi de care
organismul are mare nevoie insa pe care nu-i poate procura decat
din alimentatie.
6. Mezeluri
- suntinterzise categoric, nu numaiin cazul bebelusilor ci si al
tuturor copiilor ( vezi articolSpune NU mezelurilor) avand in
vedere ingredientele folosite si procedeele industriale de
preparare;
7. Margarina
- eu personal recomand excluderea ei din alimentatia oricarui
copil indiferent de varsta si, nici o reclama oricat de bine
realizata nu va reusi sa ma convinga de valoarea ei biologica si de
importanta ei in nutritia copiilor;
- va recomand sa o inlocuiti cu unt , paste din branza de vaci,
etc.
8. Conserve
- in special cele pe baza de carne si, in mod particularpateul(
ca o fi de porc, de pui, gasca sau vegetal); motivul este acelasi
ca si in cazul mezeluriloringredientele si procedeul de
preparare.
- nicimuraturile,produsele afumatesausemipreparatelenu sunt
recomandate sugarilor si, in general nici copiilor mici.
9. Ciocolata, Cacao -sunt foarte excitante si induc o stare de
agitatie copilului, la care se adauga surplusul caloric; pot fi
inlocuite insa cu succes de pudra de roscove care sta si la baza
formulelor de lapte antireflux(AR).Nici formele instant nu sunt
recomandate chiar daca sunt imbogatite cu diferite vitamine si
minerale; contin o serie de zaharuri adaugate suplimentar care nu
aduc nimic benefic.
10. Alune, nuci, seminte, migdale au un inalt potential alergen
si sunt periculoase deoarece bebelusii se pot ineca cu ele
11. Pop-corn, pufuleti, pufarini, stick-suri, chipsuri -aduc un
inutil aport calori care interfera apoi cu regimul normal al unui
bebelus; plus ca acestea contin multi aditivi, coloranti,
condimente si nu constituie o recomandare nici in cazul copiilor
mai mari;
12. Bomboane, guma de mestecat -sunt nocive datorita
continutului ridicat de zahar rafinat dar si foarte periculoase
datorita accidentelor care se pot intampla.
13. Fructele de padure- mure, fragi, afine, zmeura datorita
potentialului risc alergen; dupa varsta de 1 an se poate incerca
introducerea treptata a acestora datorita continutului foarte bogat
in Vitamina C
14. Mierea de albine -este foarte laudata datorita efectelor
sale benefice si, pe buna dreptate dar suntunele substante din
compozitia acesteia care pot pot provoca botulism. Tractul
intestinal al copiilor mai mari este capabil sa previna dezvoltarea
acestor substante, dar in cazul bebelusilor ele se pot dezvolta
producand toxine periculoase.
15. Sucuri acidulate: desi nici nu ar trebui sa se puna problema
existentei acestora in meniul bebelusilor, nu de putin ori am avut
surpriza ca acestea inlocuiau cu succes masa de fructe. Acestea nu
ar trebui sa se regaseasca nici la copilasii mai mari, daramite la
bebelusi. Indiferent de sortiment, bauturileracoritoare(acidulate
sau nu)nu contin nutrienti benefici organismului si nu ar trebui sa
fie oferite copiilor.
16. Prajeli, rantasuri -nici una dintre mamici nu ar trebui sa
prepare astfel alimentele insa sunt multe aspecte legate de
obiceiurile familiei asa incat as interzice categoric administrarea
lor sub varsta de 1 an si, as trage un semnal de alarma in privinta
utilizarii lor dupa varsta de 1 an.
In concluzie as putea spune cu convingere ca, prin evitarea
acestor alimente puteti sa-i oferiti bebelusului o crestere
armonioasa, obisnuindu-l in acelasi timp cu o alimentatie
echilibrata si dupa implinirea varstei de 1 an. Alimentele
alergenice pot fi introduse cu multa precautie dupa varsta de 1 an,
la fel si mierea de albine, restul insa, si aici ma refer in primul
rand la rontaieli, dulciuri si sucuri ar trebui excluse deoarece nu
aduc absolut nici un beneficiu unui organism fragil, aflat intr-un
complex proces de crestere.
ALIMENTATIA COPILULUI MIC (1-3 ANI)
July 21, 2011Pediatru Cluj118 Comments
Alimentatia copilasilor dupa implinirea varstei de 1 an nu
difera semnificativ fata de alimentatia bebelusului din lunile
11-12, fiind considerata o trecere catre alimentatia adultului prin
adaugarea in meniul celor mici si a altor alimente pe masura
maturarii functiei digestive, respectiv renale, in paralel cu
dezvoltarea abilitatilor psiho-motorii si a dentitiei
temporare.
Foarte important este de subliniat fapul ca ritmul de crestere
dupa varsta de 1 an este semnificativ incetinit fata de primul an
de viata astfel incat si necesarul caloric este mai redus. In medie
copilasii cresc cu200-250 g/luna,respectiv10-12 cm pe an, pentru o
crestere armonioasa fiind nevoie de o alimentatie diversificata
care sa includa toate principiile nutritionale.Alimentatia in
primii ani de viata reprezinta o fundatie durabila pentru
deprinderea unor obiceiuri alimentare sanatoase si pentru un ritm
de crestere corespunzator in anii ce urmeaza. La fel de importante
sunt obiceiurile din familie acestea influentand in mod
considerabil comportamentul alimentar al copiilor. Din pacate, s-a
constatat in ultima vreme ca, aceste deprinderi sanatoase dispar
dupa varsta de 4-5 ani, parintii nemaiacordand o asa mare
importanta nutritiei, iar pana la aparitia problemelor de greutate
mai este doar un pas. De aceea este foarte important sa-i invatati
de mici sa manance santatos, sa nu abandonati niciodata aceste
obiceiuri si, mai presus sa fiti un exemplu prin propriul
comportament alimentar.
In principiu copilasii intre 1 si 3 ani au nevoie de100 kcal /kg
corp/zi( de exemplu pentru un copilas de 12 kg sunt necesare
1200kcal/zi) dupa cum au nevoie si de un aport hidric in medie
de100 ml/kgcorp/zi. Acestea sunt niste valori orientative, nu
trebuie sa ajungeti sa cantariti alimentele si sa calculati
caloriile ; atata timp cat un copil este activ, se dezvolta bine
din punct de vedere psihic si motor iar cresterea in inaltime si
greutate respecta curba corespunzatoare varstei si sexului,
inseamna ca necesarul ii este asigurat si nu este nevoie sa-l
indopati cu suplimente alimentare pentru a-i creste pofta de
mancare. La modul orientativ, portia unui copil mic reprezinta un
sfert din cea a unui adult.
Asa cum spuneam, trebuie sa existe un echilibru
intreProteine,Glucide( hidrati de carbon) siLipide( grasimi),
precum si un aport corespunzator deFibre( articol
detaliat),Vitamine( articol detaliat) siMinerale. Nu exista un
regim standard, apetitul si nevoile energetice ( numarul de
calorii) fiind variabil astfel incat dieta trebuie adaptata
fiecarui copilas in parte; mai mult apetitul devine capricios la
aceasta varsta, foarte multe din alimentele care-i faceau placere
le refuza si are nevoie in permanenta de ceva nou.
Proportia intre proteine, glucide si lipide trebuie sa fie una
corespunzatoare pentru varsta evitand atat carentele cat mai ales
excesul.
1. PROTEINELE
- rol esential in procesul de crestere si dezvoltare
reprezentand suportul material al vietii;
- ar trebui sa reprezinte 10-15% din totalul de calorii, 1 gram
de proteine furnizand 4,1 kcal;
- in medie sunt necesare1-1,2 g de proteine pentru fiecare
kilogram, jumatate de origine animala, jumatate provenind din
vegetale ( cereale, legume, fructe);
- prin decompunere in organism elibereaza aminoacizi; exista 30
de aminoacizi dintre acestia 8 fiind esentiali ( adica nu pot fi
produsi de organism ci trebuie adusi direct din alimentatie);
- cele cu valoare biologica mare ( de calitate) sunt proteinele
de origine animala ( lapte, oua, carne), acesta fiind si motivul
pentru care alimentatia vegetariana nu este indicata copiilor;
carnea
- pui, curcan, peste , vita, ficat de pui 40-60 g zilnic;
- poate fi oferita la masa de pranz sau cina ( daca este
refuzata poate fi camuflata sub forma de perisoare, chiftele,
tarte, budinci, placinte)
- carnea de porc,miel, oaie, vanatul sunt interzise copiilor
mici, la fel mezelurile si conservele de tip pate!!!!
ouale
- alimente indispensabile in regimul unui copil ( recomandabil
de2 ori /saptamana), de gaina, consumate intotdeauna proaspete si
suficient preparate termic;
- dupa varsta de 1 an poate fi introdus cu precautie ( mai ales
la cei cu antecedente de alergii) si albusul de ou;
lactatele
- laptele a trecut de mult pe locul 2 in alimentatia copiilor
asa incat nu trebuie sa depaseasca500-600 ml/zi; se recomanda in
continuare formulele de lapte praf adaptate varstei deoarece chiar
daca contin mai putine proteine decat laptele de vaca sunt
imbogatite cu fier si acizi grasi nesaturati extrem de benefici
organismului;
- iaurt natural, branza de vaci, telemea de vaca dulce,
smantana,unt ( consumat ca atare nu prajit);
- se pot prepara diverse creme de branza prin adaugarea de
smantana, iaurt, verdeata ( le imita foarte bine pe cele existente
in comert insa sunt mult mai sanatoase si nu contin aditivi);
150 ml lapte =1 iaurt=30g branza de vaci cu samantana=60 g
branza de vaci
branza topita si iaurturile cu fructe din comert nu sunt
indicate!!!
2. GLUCIDELE ( hidratii de carbon sau zaharurile)
- au un important rol energetic si structural ( creierul, inima,
celulele sangvine, muschii nu pot functiona in absenta lor), cele
mai importante fiind cele complexe de tipul amidonului din cereale
( grau, porumb,orz, ovaz, secara, orez), leguminoase, cartofi,
banane, urmand apoi lactoza, fructoza si galactoza; zaharul nu
trebuie sa depaseasca 10 g/zi;
- ideal reprezinta 50-55% din totalul de calorii, 1 gram de
glucide furnizand 4,1 kcal;
- in medie sunt necesare10-12 g pentru fiecare kilogram, de mare
utilitate fiind hidratii de carbon cu absorbtie lenta ( mentin un
nivel constant al glicemiei) de tipul celor care exista in cereale,
legume, fructe;
-paineatrebuie inclusa in alimentatia celor mici, de preferat
cea obtinuta din faina integrala ( painea neagra) in cantitate de 2
felii/zi, la felorezul,grisul,pastele( mai ales cele integrale); de
asemenea exista o mare varietate de cereale pe piata ideale pentru
micul dejun sau pentru o gustare mai consistenta;
-cerealele sub forma de fulgi, foarte apreciate de copii pot
constitui alaturi de un produs lactat un mic dejun consistent si
sanatos care sa furnizeze suficienta energie piticului pana la masa
de pranz; de asemenea este benefic adaosul a 1-2biscuitila piureul
de fructe sau la produsele lactate consumate ca si gustari ( iaurt,
branza de vaci);
-dulciurile( ciocolata, napolitane, sucuri, etc)- sunt usor
asimilate, dau o senzatie de bine insa interfera cu apetitul si nu
sunt recomandate; foarte mare atentie la sucurile de fructe din
comert acestea continand o cantiatate foarte mare de zahar; in
general se recomanda prajiturile de casa : chec, prajitura cu
fructe , cozonac, branzoici etc.ciocolata nu trebuie administrata
sub varsta de 3 ani.
- fructe: in general nu exista restrictii doar in cazul celor cu
antecedente alergice la care trebuie evitate fructele cu potential
alergenic crescut( capsuni, fructe de padure, etc); o mare atentie
trebuie acordata in continuare semintelor ( alune, nuci, migdale)
in special datorita pericolului de inecare/aspiratie; pot fi
servite proaspete ( piureuri, sucuri) sau sub forma de compoturi,
incorporate in tarte, prajituri.
-legumele: preparate sau crude trebuie neaparat sa existe in
meniul zilnic al copiilor, incercand o cat mai mare diversitate
3. LIPIDELE( grasimile)
- foarte importante in alimentatia copiilor, avand un rol
esential in crestere si dezvoltare dar mai ales in maturarea
sistemului nervos, dezvoltarea creierului, precum si in absorbtia
unor vitamine ( vitaminele liposolubile: Vit A,D,E,K), asta pe
langa rolul energetic, 1 gram de lipide furnizand 9,1 kcal
- trebuie sa reprezinte 30-35 % din ratia calorica
- exista 3 categorii de grasimi, saturate, monosaturate si
polinesaturate
grasimile saturate
- provin dincarne, lapte, smantana, untsi trebuie folosite cu
precautie, evitand carnea grasa, slanina, untura, mezelurile;
- se recomanda indepartarea grasimii vizibile ( slanina),
respectiv a grasimii subcutanate ( pielea) de la carnea de
pasare
-laptele, smantanatrebuie sa aiba un continut mediu in grasimi,
niciodata nu se va administra unui copil normoponderal lapte sau
iaurt dietetic;
-untuleste indispensabil si contine cantitati importante de
vitamina A si D insa consumat ca atare ( pe o felie de paine,
incorporat in piureuri, adaugat la o salata) nu folosit la
prajeli.
Nu inlocuiti untul cu margarina, este unul din cele mai
nesanatoase produse folosite in alimentatia copiilor.
grasimile mononesaturate
-uleiul de maslineal carui rol benefic este stiut de toata lumea
trebuie sa faca parte din regimul unui copil insa sa nu depaseasca
1-2 linguri/zi; poate fi adaugat la prepararea salatelor,
piureurilor de legume deoarece contine o multitudine de acizi grasi
esentiali ( acizi grasi de care organismul are mare nevoie insa pe
care nu-i poate sintetiza, procurandu-i doar din alimentatie )
grasimile polinesaturate
-pesteleeste un reprezentat de seama al acestei categorii si
asta in primul rand datorita continutului mare deacizi grasi omega
3; este vorba despre pestele gras (somon, somn, sardine, ton,
macrou) care poate fi inclus in dieta piticilor chiar si de 2-3 ori
pe saptamana; pe langa continutul de acizi grasi, are si o mare
cantitate de fosfor, precum si un continut ridicat de vitamine ( D,
A, grupul vitaminelor B). Oferiti deci copiilor cat mai mult peste
si renunati la suplimentele cu acizi omega 3 exitente pe piata care
nu inlocuiesc un regim variat;
-uleiul de floarea soarelui poate fi utilizat la prepararea
mancarii , desi ideal ar fi sa optati pentru cel de masline;
mancarea celor mici nu trebuie preparata prin prajire, mult mai
indicate fiind fierberea, prepararea la abur, cuptor, gratar;
Mezelurile,( articol detaliat), afumaturile, carnea tocata ,
branza topita, margarina, produselede patiserie ( foietaje)nu-si
justifica utilizarea in dieta unui copil de 1-3 ani , fiind cu atat
mai nocive cu cat procedeele de industrializare si de conservare
sunt mai complexe.
Astfel, practic, meniul unui copil intre 1 si 3 ani se bazeaza
pe 5 mese inegale (mic dejun-20-25 %,gustarea
110-15%,pranzul30%,gustarea 210-15%,cina-20-25%care trebuie sa
includa toate cele 5 grupe de alimente:
grupa I :lactate- pentru proteine, calciu, fosfor, grasimi (
untul, smantana)
grupa II :carne, peste, organe, oua furnizeaza proteine de
calitate fiind si o sursa considerabila de fier cu o
biodisponibilitate net superioara fierului continut in vegetale
grupa III : grasimi de origine animala ( carne, peste, unt,etc)
si vegetala ( ulei masline, floarea soarelui) necesare pentru
aportul de acizi grasi
grupa IV :cereale( grau, secara, porumb, orz, ovaz) pentru
aportul de glucide la care se adauga vitaminele , proteinele si
procentul crescut de fibre alimentare
grupaV :fructele( 100-150 g/zi) silegumele( 200-300 g/zi) :
crude sau preparate termic pentru aportul de vitamine, minerale si
fibre alimentare; daca refuza legumele acestea pot fi camuflate sub
forma de supe creme, piureuri, rulade, budinci, etc.
Ideal ar fi ca toate aceste grupe de alimente sa se regaseasca
zilnic in meniul unui copilas, distribuite in cadrul celor 5 mese.
Foarte important este si modul in care-i serviti mancareaaceasta
trebuie sa arate apetisant, sa-i starneasca curiozitatea de a
gusta; de asemenea le face placere sa se serveasca, sa manance
singuri ( chiar daca nu prea reusesc) si trebuie sa-i incurajati in
aceasta directie pentru ca servitul mesei sa fie o bucurie pentru
ei, altfel riscati sa transformati totul intr-un eveniment neplacut
cu refuzuri , plansete si multa truda din partea dumneavoastra.
La un copil sanatos nu trebuie impusa o cantitate fixa ,
apetitul si preferintele lui vor determina consumul zilnic. La
aceasta varsta sunt interesati de alimentele fragmentate de tipul
soldateilor, experimenteaza lingurita, furculita, canita; trebuie
incurajati si ajutati astfel incat spre varsta de 3 anisori
dobandesc indemanare si sunt capabili sa serveasca singuri masa.
Apetitul este variabil de la o zi la alta, puternic influentat de
programul zilnic si de obiceiurile alimentare ale familiei de aceea
rolul parintilor este unul esential, puterea exemplului fiind
deosebit de importanta pentru ca cei mici sa dobandeasca obiceiuri
alimentare sanatoase.
Dintrealimentele interzise bebelusului( articol detaliat) se pot
introduce treptat in cantitati progresiv crescande :sarea( 1 g/zi
crescand la 2 g/zi pana la varsta de 3 ani),zaharul( maxim 10
g/zi),albusul de ou,mierea de albine( la micul dejun pe o tartina
cu unt sau folosita la indulcirea ceaiului),fructele de padure( cu
precautie la cei cu antecedente alergice).
In schimb ramane o interdictie clara pentru:
mezeluri, conserve de carne, peste, pate
carne de porc, afumaturi, carne de miel, oaie, vanat
margarina
ciocolata
condimente de tipul vegeta
laptele de vaca ( macar pana la varsta de 2 ani)
Practic:
mic dejun:
a) 200-250 ml lapte ( formula adaptata varstei) eventual cu o
felie de paine cu unt, pasta de branza, unt + dulceata de casa,
pate de casa
b) lapte cu cereale
c) 200-250 ml lapte+ omleta ( dintr-un ou) + o felie paine
gustarea 1:
a) fructe proaspete ( 100-150 g) feliute sau piure de fructe cu
1-2 biscuiti/piscoturi sau suc proaspat de fructe
b) iaurt natural ( 100-150 g) cu fructe, cereale adaugate
c) branza de vaci cu fructe /biscuiti/piscoturi
pranz:
- supa de legume, carne de pui, vita, perisoare ( din pui,
vita), galuste de gris, paste ( taietei) 100-150ml
- carne ( pui, vita, peste, ficat) 40-60 g sau 1 oua fiert
incorporate in piureul de legume sau alt tip de garnitura ( orez,
paste, mamaliguta, sufleu de conopida, cartofi, spanac, musaca,
tarte, placinta cu carne, legume, etc) 100 g ; pot fi servite
alaturi si bucatele de legume cruderosie, castravete, ardei gras
pentru a incuraja si consumul de legume crude
- desert ( optional): cateva bucati dintr-un fruct, compot de
fructe, tarta cu fructe, chec , etc.
gustarea 2:
a) fructe proaspete ( 100-150 g) feliute sau piure de fructe cu
1-2 biscuiti/piscoturi sau suc proaspat de fructe
b) iaurt natural ( 100-150 g) cu fructe, cereale adaugate
c) branza de vaci cu fructe /biscuiti/piscoturi
cina:
a) mamaliga cu branza si smantana 100-120 g + lapte 200ml
b) budinca de macaroane/orez+branza + 200 ml lapte
c) cereale cu lapte/gris cu lapte + 200 ml lapte
Cele mai frecvente greseli:
excesul de lapte
abandonarea produselor proaspete
excesul de proteine ( printr-un consum exagerat de carne) si
glucide ( in special bauturile
dulcicarbogasoase/necarbogasoase)
rontaielile intre mese, indulcirea sucurilor de fructe
folosirea din ce in ce mai des a alimentelor de tip fast-food
chiar si la varste atat de mici
impunerea meselor, uneori chiar fortarea copilului aceasta
putand duce in timp la anorexie psihogena (din ce in ce mai
frecventa la varste mici)
Sfaturi practice:
- respectati orarul meselor
- mesele ar trebui luate in familie, nu in fata televizorului
sau in timpul unor activitati ( de exemplu foarte multi copii
mananca in timp ce se joaca);
- portiile sa fie mici, adaptate varstei, apetisante si
atractive;
- nu-i oferiti alternative daca refuza una din mese si nici
rontaieli pana la masa urmatoare;
- folosisti sistemul de recompensa ( ex: mergem la masa ca apoi
sa putem merge in parc la joaca, etc);
- oferiti-i in familie exemple de alimentatie sanatoasa.