-
III Acte pregătitoare
CURTEA DE CONTURI
2017/C 91/01 Avizul nr. 1/2017 (prezentat în temeiul articolului
322 TFUE) referitor la propunerea de regulament al Parlamentului
European și al Consiliului privind normele financiare aplicabile
bugetului general al Uniunii și de modificare a Regulamentului (CE)
nr. 2012/2002, a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr.
1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr.
1305/2013, (UE) nr. 1306/2013, (UE) nr. 1307/2013, (UE) nr.
1308/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr.
223/2014, (UE) nr. 283/2014, (UE) nr. 652/2014 ale Parlamentului
European și ale Consiliului și a Deciziei nr. 541/2014/UE a
Parlamentului European și a Consiliului – Revizuirea Regulamentului
financiar – Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al
Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012
privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii
și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al
Consiliului (JO L 298, 26.10.2012, p. 1) . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . 1
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
RO
Cuprins
Ediția în limba română
Anul 60
C 91
Comunicări și informări 23 martie 2017
★ ★ ★ ★ ★
★ ★ ★ ★
★ ★ ★
RO
-
III
(Acte pregătitoare)
CURTEA DE CONTURI
AVIZUL NR. 1/2017
(prezentat în temeiul articolului 322 TFUE)
referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European
și al Consiliului privind normele financiare aplicabile bugetului
general al Uniunii și de modificare a Regulamentului (CE) nr.
2012/2002, a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013,
(UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1305/2013, (UE)
nr. 1306/2013, (UE) nr. 1307/2013, (UE) nr. 1308/2013, (UE) nr.
1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr.
283/2014, (UE) nr. 652/2014 ale Parlamentului European și ale
Consiliului și a Deciziei nr. 541/2014/UE a Parlamentului
European și a Consiliului
Revizuirea Regulamentului financiar – Regulamentul (UE, Euratom)
nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25
octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului
general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom)
nr. 1605/2002 al Consiliului
(JO L 298, 26.10.2012, p. 1)
(2017/C 91/01)
CUPRINS
Puncte Pagina
SINTEZĂ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . I-IX 3
INTRODUCERE. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1-4
4
BAZA PROPUNERII . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5-6 4
Evaluarea impactului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5-6 4
ASPECTE IMPORTANTE CARE NU SUNT INCLUSE ÎN PROPUNEREA COMISIEI .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . 7-27 5
Guvernanța . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7-15 5
Un raport unic privind răspunderea de gestiune . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7-11 5
Publicarea nivelului de eroare estimat. . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
12-13 6
Comitetul de audit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . 14-15 6
Auditul extern . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16-27 6
Dreptul de acces al Curții de Conturi . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
16-17 6
Raportul anual al Curții de Conturi. . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
18-20 6
Rapoartele speciale ale Curții de Conturi . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21-22
7
Agențiile și organismele de parteneriat public-privat (organisme
ale Uniunii). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23-27 7
23.3.2017 C 91/1 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene RO
-
Puncte Pagina
MODIFICĂRILE PROPUSE DE COMISIE . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . 28-108 7
Simplificarea pentru destinatarii fondurilor UE . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28-34
7
Acțiunilor hibride sau combinațiilor de măsuri și instrumente li
se aplică un singur set de norme. . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . .
35-41 8
Intervențiile financiare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42-50 9
Flexibilitatea bugetară. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51-63 11
Fondurile fiduciare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64-68 12
Veniturile alocate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69-76 13
Plățile bazate pe îndeplinirea condițiilor sau pe obținerea de
rezultate. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . 77-84 14
Cadrul de performanță . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . 85-89 14
Raționalizarea raportării. . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . 90-99 15
Dispozițiile în materie de audit . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . 100-108 17
Valabilitatea transversală a auditurilor . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
100-105 17
Norme și proceduri în materie de audit. . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 106-108
17
ALTE ASPECTE LUATE ÎN CONSIDERARE. . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . 109-148 18
Conturile anuale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 109-112 18
Sponsorizarea corporativă . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . 113-116 18
Acordurile la nivelul serviciilor . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . 117-119 19
Normele în materie de achiziții publice . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . 120-123 19
Fuzionarea „grupului specializat în domeniul neregulilor
financiare” cu comitetul pentru „sistemul de detectare timpurie și
de excludere”. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . .
124-128 20
Tratamentul diferențiat al investitorilor. . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . 129-131 21
Modificarea perioadei de eligibilitate pentru instrumentele
financiare care fac obiectul gestiunii partajate . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . .
132-133 21
Normele în materie de recuperare . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . 134-136 21
Statutul de „fermier activ”. . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . 137-139 21
Plata pentru tinerii fermieri . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . 140-142 22
Definițiile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
143-148 22
ANEXA I — TEXTUL MODIFICAT AL COMISIEI ȘI SUGESTIILE CURȚII. . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . 24
ANEXA II — RAPORTĂRI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28
23.3.2017 C 91/2 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene RO
-
CURTEA DE CONTURI A UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
în special articolul 322, precum și Tratatul de instituire a
Comunității Europene a Energiei Atomice, în special articolul
106a,
având în vedere propunerea de Regulament al Parlamentului
European și al Consiliului privind normele financiare aplicabile
bugetului general al Uniunii și de modificare a Regulamentului (CE)
nr. 2012/2002 al Consiliului (1), a Regulamentelor (UE) nr.
1296/2013 (2), (UE) nr. 1301/2013 (3), (UE) nr. 1303/2013 (4), (UE)
nr. 1304/2013 (5), (UE) nr. 1305/2013 (6), (UE) nr. 1306/2013 (7),
(UE) nr. 1307/2013 (8), (UE) nr. 1308/2013 (9), (UE) nr. 1309/2013
(10), (UE) nr. 1316/2013 (11), (UE) nr. 223/2014 (12), (UE) nr.
283/2014 (13), (UE) nr. 652/2014 (14) ale Parlamentului European și
ale Consiliului și a Deciziei nr. 541/2014/UE (15) a Parlamentului
European și a Consiliului (16),
având în vedere solicitarea Consiliului în vederea formulării
unui aviz cu privire la propunerea menționată anterior, solicitare
adresată la 9 decembrie 2016,
ADOPTĂ PREZENTUL AVIZ:
SINTEZĂ
I. Regulamentul financiar prevede principiile și procedurile
care reglementează întocmirea și utilizarea bugetului Uniunii
Europene (UE) și controlul fondurilor UE.
II. În opinia Curții, Comisia ar trebui să profite de ocazia
oferită de revizuirea Regulamentului financiar pentru a aduce
mecanismele sale de guvernanță în conformitate cu cele mai bune
practici de la nivel internațional. Curtea vizează, în special,
următoarele aspecte: raportarea integrată, estimarea nivelului de
eroare și comitetul de audit (punctele 7-15).
III. Comisia propune schimbarea modului în care Curtea își
prezintă rapoartele speciale, însă, în opinia Curții, o astfel de
modificare este susceptibilă să le facă mai greu de citit. Această
tentativă de a reglementa un aspect care ține în mod esențial de
autonomia instituției suscită preocupări la nivelul Curții
(punctele 18-22).
IV. Curtea sprijină, în general, simplificările propuse în
favoarea beneficiarilor de fonduri UE (punctele 28-34) și sugerează
Comisiei să clarifice propunerile privind combinarea metodelor sau
a instrumentelor de execuție bugetară (punctele 35-41). Curtea
remarcă faptul că modificările propuse cu privire la instrumentele
financiare au potențialul de a fi pozitive, dar că ele trebuie să
fie clarificate (punctele 42-50).
V. Comisia propune aducerea unor modificări detaliate în ceea ce
privește operațiunile de gestiune bugetară, fără a încerca mai
întâi să determine dacă mecanismele existente sunt încă sau nu
adecvate. Curtea consideră că există posibilități ample de
simplificare a mecanismelor bugetare (punctele 51-63). Ea nu
sprijină modificările propuse în ceea ce privește utilizarea
veniturilor alocate și nu consideră că este necesară menținerea
categoriei veniturilor alocate interne (punctele 69-76).
VI. Extinderea prematură a utilizării fondurilor fiduciare
pentru politicile interne creează probleme din punctul de vedere al
administrării, al costurilor și al răspunderii de gestiune
(punctele 64-68).
23.3.2017 C 91/3 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene RO
(1) JO L 311, 14.11.2002, p. 3. (2) JO L 347, 20.12.2013, p.
238. (3) JO L 347, 20.12.2013, p. 289. (4) JO L 347, 20.12.2013, p.
320. (5) JO L 347, 20.12.2013, p. 470. (6) JO L 347, 20.12.2013, p.
487. (7) JO L 347, 20.12.2013, p. 549. (8) JO L 347, 20.12.2013, p.
608. (9) JO L 347, 20.12.2013, p. 671.
(10) JO L 347, 20.12.2013, p. 855. (11) JO L 348, 20.12.2013, p.
129. (12) JO L 72, 12.3.2014, p. 1. (13) JO L 86, 21.3.2014, p. 14.
(14) JO L 189, 27.6.2014, p. 1. (15) JO L 158, 27.5.2014, p. 227.
(16) COM(2016) 605 final.
-
VII. Curtea se declară în favoarea utilizării pe scară mai largă
a plăților bazate pe îndeplinirea unor condiții sau pe obținerea
unor rezultate și solicită aducerea unor clarificări suplimentare
în ceea ce privește cadrul de performanță propus (punctele
77-89).
VIII. Deși este în favoarea perspectivei de consolidare a
rapoartelor elaborate de Comisie, Curtea consideră că nu au fost
evaluate pe deplin implicațiile acestor modificări. „Pachetul
integrat de raportare financiară” avansat de Comisie ar urma să se
întindă pe mii de pagini și ar include suprapuneri semnificative
(punctele 90-99).
IX. Curtea a abordat și alte modificări propuse, dar care nu
erau evidențiate în expunerea de motive, inclusiv subiecte legate
de modificările propuse la reglementările sectoriale (punctele
109-148).
INTRODUCERE
1. Regulamentul financiar stabilește principiile aplicabile
bugetului general al UE. Revizuirea lui va afecta procesul de
întocmire a acestui buget și utilizarea fondurilor și oferă ocazia
de a se proceda la îmbunătățirea gestiunii financiare a UE.
2. Unele dintre modificările propuse de Comisie, cum ar fi
recurgerea la forme simplificate de contribuții și plăți în funcție
de condiții sau de obiective în cadrul tuturor modalităților de
gestiune, pot antrena o simplificare în gestionarea și primirea
fondurilor puse la dispoziție de UE. Multe dintre aceste modificări
reflectă recomandări formulate de Curte în rapoarte anuale recente.
Totuși, existența unor norme detaliate nu se poate substitui unei
bune guvernanțe și gestiuni. Pentru a avea succes, aceste
modificări vor trebui să fie puse în practică de către un personal
responsabil și să fie monitorizate de către organele de
conducere.
3. Comisia își prezintă propunerea ca fiind „o revizuire
ambițioasă a normelor financiare generale, însoțită de modificări
corespunzătoare ale normelor financiare sectoriale” (1). Ea afirmă,
de asemenea, ca propunerea contribuie la două dintre obiectivele
principale ale revizuirii cadrului financiar multianual:
simplificarea și flexibilitatea. Propunerea introduce un număr mare
de modificări detaliate, care privesc în special:
— granturile (punctele 28-34 prezentate în continuare);
— intervențiile financiare (punctele 42-50);
— operațiunile bugetare (punctele 51-63);
— contribuțiile bazate pe rezultate (punctele 77-84);
— raportarea (punctele 90-99).
4. Prima parte a avizului Curții (punctele 7-27) abordează
aspecte care, în opinia acesteia, ar fi trebuit să fie incluse în
propunerea de regulament financiar. Punctele 28-148 prezentate în
continuare abordează modificările propuse de Comisie și urmează
structura care figurează în expunerea de motive.
BAZA PROPUNERII
Evaluarea impactului
5. Conform Acordului interinstituțional privind o mai bună
legiferare, Comisia ar trebui să procedeze la realizarea unor
evaluări ale impactului inițiativelor sale legislative și fără
caracter legislativ, al actelor delegate și al măsurilor de punere
în aplicare care ar putea avea efecte semnificative din punct de
vedere economic, social sau de mediu. În opinia Curții, Comisia ar
fi trebuit să efectueze o evaluare a impactului înainte de
publicarea propunerii (2).
6. Pentru a contribui la atingerea obiectivului stabilit în
acordul interinstituțional, Curtea propune introducerea în
Regulamentul financiar a cerinței de a se proceda la evaluări ale
impactului în cazul inițiativelor legislative și fără caracter
legislativ, al actelor delegate și al măsurilor de punere în
aplicare care ar putea avea efecte semnificative din punct de
vedere economic, social sau de mediu.
23.3.2017 C 91/4 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene RO
(1) Expunerea de motive – p. 3. (2) Observații similare au fost
formulate de Curte de exemplu cu privire la evaluarea la jumătatea
perioadei a cadrului financiar multianual,
la Regulamentul (UE) 2015/1017 privind Fondul european pentru
investiții strategice (FEIS) și la propunerea COM(2016) 597 de
modificare a Regulamentului privind FEIS.
-
ASPECTE IMPORTANTE CARE NU SUNT INCLUSE ÎN PROPUNEREA
COMISIEI
Guvernanța (1)
Un raport unic privind răspunderea de gestiune
7. Comisia nu aplică niciun cadru de guvernanță recunoscut și nu
precizează, în rapoartele sale anuale, măsura în care este
respectat un astfel de cadru (2). Deși conturile sunt întocmite în
conformitate cu Standardele internaționale de contabilitate pentru
sectorul public (International Public Sector Accounting Standards –
IPSAS), ele nu sunt însoțite de un raport care să ofere o vedere de
ansamblu asupra guvernanței, asupra performanței și asupra
strategiei Comisiei de combatere a riscurilor susceptibile să îi
compromită îndeplinirea obiectivelor. Comisia furnizează o estimare
a nivelului de operațiuni neconforme cu legile și cu reglementările
(a se vedea, de asemenea, punctul 12) în Raportul anual privind
gestionarea și performanța bugetului UE (în „raportul de sinteză”
până la raportul din 2015), dar această estimare este transmisă
părților interesate, inclusiv Curții, abia după finalizarea
auditului anual. Informațiile sunt dispersate (și uneori se repetă)
în diversele documente ale nivelului central al Comisiei și ale
direcțiilor generale, care sunt prezentate separat pe tot parcursul
anului (de cele mai multe ori prea târziu pentru a fi luate în
considerare în scopul auditului conturilor anuale sau pentru a fi
abordate în raportul anual al Curții).
8. În opinia Curții, Comisia ar trebui să profite de ocazia
oferită de revizuirea Regulamentului financiar pentru a-și
actualiza mecanismele de guvernanță. Propunerea de regulament
financiar introduce anumite modificări în domeniul guvernanței,
însă acestea nu sunt întotdeauna în concordanță cu cele mai bune
practici de pe plan internațional. În plus, propunerea nu abordează
anumite elemente fundamentale ale guvernanței.
9. Comisia ar trebui să continue să simplifice raportarea,
publicând un raport unic (de preferință) sau un ansamblu unic de
rapoarte (ca alternativă) privind răspunderea de gestiune.
Autoritatea responsabilă de descărcarea de gestiune ar trebui să
aibă la dispoziție un document unic și clar în care Comisia să dea
seamă de acțiunile sale, de modul în care a utilizat bugetul și de
rezultatele obținute. Curtea salută inițiativa Comisiei de a
consolida o serie de rapoarte în cadrul „pachetului integrat de
raportare financiară”. Cu toate acestea, pentru ca acest pachet să
devină un raport unic privind răspunderea de gestiune (și să
constituie un veritabil pachet integrat), el ar trebui:
— să evite duplicarea informațiilor (de exemplu, pachetul
integrat de raportare financiară urmează să abordeze problema
corecțiilor și a recuperărilor în cinci locuri diferite);
— să fie pus la dispoziția auditorilor sub forma unui pachet
unic; și
— să ofere o imagine cuprinzătoare (dar nu exhaustivă) a
activităților din cursul exercițiului.
10. Așa cum se recomandă în Raportul special nr. 27/2016, un
astfel de raport ar trebui să includă:
— un raport al președintelui;
— informații privind activitățile din cursul exercițiului și
îndeplinirea obiectivelor de politică;
— o examinare a riscurilor operaționale și strategice;
— un raport privind performanța nefinanciară;
— o declarație de guvernanță;
— un raport privind rolul și concluziile comitetului de audit;
și
— o declarație privind sustenabilitatea bugetară pe termen mediu
și lung, însoțită, după caz, de trimiteri către informațiile
conținute în alte rapoarte.
Unele dintre aceste informații sunt deja disponibile. În anexa
II figurează rapoartele existente, propunerea Comisiei și
propunerea Curții.
11. Comisia ar trebui să prezinte acest raport unic sau ansamblu
unic de rapoarte privind răspunderea de gestiune în timp util
pentru a permite efectuarea auditului conturilor și verificarea de
către auditori a coerenței informațiilor care figurează în raport
sau în ansamblul de rapoarte cu alte informații contabile. În
continuare sunt discutate eventualele modificări care ar putea fi
aduse la propunerile Comisiei și care ar permite ca raportarea UE
să urmeze o structură mai bună (și mai integrată).
23.3.2017 C 91/5 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene RO
(1) Această secțiune se bazează pe observațiile și recomandările
formulate în Raportul special nr. 27/2016 al Curții, intitulat
„Guvernanța în cadrul Comisiei Europene: se aplică cele mai bune
practici?”.
(2) A se vedea, de asemenea, articolul 1 din Directiva
2014/95/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22
octombrie 2014 de modificare a Directivei 2013/34/UE în ceea ce
privește prezentarea de informații nefinanciare și de informații
privind diversitatea de către anumite întreprinderi și grupuri mari
(JO L 330, 15.11.2014, p. 1).
-
Publicarea nivelului de eroare estimat
12. În cazul în care există un risc ridicat de nereguli, cea mai
bună practică (1) cere să fie examinate riscurile și să se
cuantifice nivelul acestora și impactul potențial. Comisia dispune
de un efectiv numeros de persoane care lucrează în domeniul
auditului și al controlului. În plus, legislația UE prevede
obligația organismelor responsabile de gestiunea fondurilor UE de a
efectua verificări riguroase cu privire la cheltuieli. În
raportările efectuate cu privire la acest subiect, Comisia acordă o
atenție foarte mare „capacității de corecție” (posibilitatea de a
respinge declarațiile de cheltuieli după acceptarea lor inițială de
către Comisie), și nu cuantificării și analizării naturii erorilor
pe care le identifică. Principalul document în acest sens
(„Protecția bugetului UE”) nu cuprinde nicio estimare a nivelului
de neregularitate prezent în declarațiile de cheltuieli inițiale
sau aprobate, depuse pentru rambursare.
13. Curtea recomandă introducerea în propunerea de regulament
financiar a unei cerințe potrivit căreia Comisia (2) are obligația
de a publica, în conturile anuale sau în informațiile care le
însoțesc, nivelul de eroare estimat pe baza unei metodologii
uniforme și de a prezenta Curții aceste informații împreună cu
conturile provizorii (și anume, în proiectul de raport unic privind
răspunderea de gestiune).
Comitetul de audit
14. Conform celor mai bune practici aplicabile organelor de
conducere din sectorul public, este necesară crearea unui comitet
de audit ori a unui grup sau a unei funcții echivalente (3). Din
analiza Curții reiese că Comitetul de monitorizare a auditurilor
din cadrul Comisiei se îndepărtează de cele mai bune practici în
acest sens, dat fiind că doar o mică minoritate dintre membrii
acestuia sunt independenți de instituție (4), iar mandatul ce îi
este conferit nu include raportarea financiară, neregulile sau
gestionarea riscurilor (5).
15. Comisia ar trebui să profite de ocazia oferită de revizuirea
Regulamentului financiar pentru a introduce cerințe specifice în
ceea ce privește crearea și funcționarea unui comitet de audit în
cadrul instituțiilor UE care îndeplinesc un rol în domeniul
cheltuielilor și pentru a alinia componența și sfera de activitate
a acestuia la cele mai bune practici de la nivel internațional.
Auditul extern
Dreptul de acces al Curții de Conturi
16. Este important ca informațiile de care are nevoie Curtea
pentru a-și efectua auditul să fie puse la dispoziție în timp util
și în mod eficient. Curtea are nevoie de un acces direct la datele
Comisiei, precum și, dacă este necesar, de posibilitatea de a le
analiza la sediul său, utilizând propriile sale instrumente de
analiză a datelor. Documentele pe care trebuie să le examineze
Curtea ar trebui să fie puse la dispoziție suficient de devreme (și
în versiunile lor preliminare) pentru a permite Curții să raporteze
la timp.
17. Articolul 249 din propunerea de regulament financiar
cuprinde dispoziții referitoare la accesul Curții la documente și
la date stocate electronic. Curtea consideră că sunt necesare
clarificări suplimentare, în special în ceea ce privește
dispozițiile referitoare la dreptul de acces la sistemele
informatice. Propunerea Curții de modificare a articolului 249 este
prezentată în anexa I.
Raportul anual al Curții de Conturi
18. La articolul 250, Comisia propune reducerea intervalului de
timp necesar pentru transmiterea de către Curte a observațiilor
care urmează să apară în raportul anual prin modificarea termenului
din 30 iunie în 15 iunie. Nu se propune însă, în schimb, nicio
modificare corespunzătoare a termenului pentru primirea
informațiilor din partea Comisiei. Pentru a se putea menține
rezultatul obținut în 2016, când raportul anual al Curții a fost
publicat cu o lună mai devreme decât era prevăzut, termenele
stabilite pentru transmiterea de către Comisie și de către
celelalte instituții a conturilor anuale și a informațiilor conexe
ar trebui să fie adaptate în consecință. De exemplu, termenul
pentru transmiterea conturilor consolidate finale [articolul 238
alineatul (5)] ar trebui modificat din 31 iulie în 30 iunie, iar
termenul pentru primirea răspunsurilor din partea instituțiilor la
observațiile Curții din raportul anual ar trebui schimbat din 15
octombrie în 15 iulie [articolul 250 alineatul (1)] (a se vedea, de
asemenea, anexa II).
23.3.2017 C 91/6 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene RO
(1) Exemple de bune practici: conturile anuale ale Ministerului
Muncii și Pensiilor din Regatul Unit și conturile anuale ale
Ministerului Protecției Sociale din Irlanda.
(2) A se vedea recomandarea de la punctul 70 alineatul (2) din
Raportul special nr. 27/2016. Comisia a acceptat această
recomandare. (3) Chartered Institute of Public Finance and
Accountancy (CIPFA – Institutul Acreditat pentru Finanțe Publice și
Contabilitate Publică)/Interna
tional Federation of Accountants (IFAC – Federația
Internațională a Contabililor), International Framework: Good
Governance in the Public Sector (Cadrul internațional de bună
guvernanță în sectorul public), 2014, p. 29‑30. Comisia, Curtea de
Conturi, Comitetul Economic și Social European și Comitetul
Regiunilor au toate câte un comitet de audit, însă cu componență și
cu roluri diferite.
(4) Comisia încearcă, în prezent, să adauge un alt membru
independent. (5) Punctul 65 din Raportul special nr. 27/2016.
-
19. Pentru a se reflecta mai bine scopul și natura „procedurii
contradictorii”, Curtea sugerează modificarea primelor două teze
ale articolului 250 în conformitate cu propunerea din anexa I.
20. În ceea ce privește chestiunea amplasării răspunsurilor
instituțiilor în rapoartele sale, Curtea consideră că problema
competenței de a decide modul de prezentare a rapoartelor sale
intră în sfera autonomiei sale administrative, în conformitate cu
standardele internaționale de audit. În opinia Curții, publicarea
răspunsurilor fiecărei instituții „în dreptul” observațiilor sale
dăunează fluenței și lizibilității textului, în special atunci când
lungimea răspunsurilor depășește textul observațiilor sale. Din
acest motiv, Curtea propune ca răspunsurile la raportul anual să
fie publicate la sfârșitul textului Curții aferent fiecărui
capitol, urmându-se practica actuală aplicată în cazul rapoartelor
speciale.
Rapoartele speciale ale Curții de Conturi
21. Observația anterioară a Curții cu privire la „procedura
contradictorie” (a se vedea punctul 19) se aplică și în cazul
rapoartelor speciale menționate la articolul 251. În ceea ce
privește termenul de șase săptămâni acordat instituțiilor auditate
pentru furnizarea răspunsurilor lor, Curtea consideră că nu este
necesar să se facă referire, în acest nivel de legislație, la
suspendarea termenului sau la posibile motive care ar putea
justifica o astfel de suspendare.
22. În ceea ce privește modificarea propusă la alineatul privind
poziționarea răspunsurilor în rapoartele speciale, Curtea își
reiterează punctul de vedere exprimat la punctul 20 anterior, și
anume acela că această modificare aduce atingere autonomiei
administrative legitime a Curții. În plus, în urma inițiativei sale
recente de a privilegia publicarea „fără hârtie”, Curtea este în
curs de a elabora modalități noi de a-și prezenta constatările.
Printre altele, Curtea analizează diversele opțiuni oferite de
publicarea electronică, printre care se numără oferirea unei
anumite flexibilități cititorilor în ceea ce privește modul în care
aceștia doresc să vizualizeze textul. Curtea propune așadar să se
păstreze formularea actuală „sunt publicate împreună cu raportul
special”.
Agențiile și organismele de parteneriat public-privat (organisme
ale Uniunii)
23. Articolul 69 alineatul (6) din propunerea de regulament
financiar prevede că conturile organismelor instituite în temeiul
TFUE și al Tratatului Euratom care primesc contribuții de la
bugetul UE (cu alte cuvinte, agențiile) vor continua să fie
auditate de auditori externi independenți înainte de consolidarea
lor în conturile UE. Curtea va continua deci să ia în considerare
rezultatele activităților lor de audit la elaborarea propriilor
sale rapoarte. Un mecanism care să prevadă auditarea de către
auditori externi independenți nu numai a conturilor, ci și a
legalității și regularității operațiunilor subiacente ar constitui
o îmbunătățire față de situația anterioară.
24. Bugetele agențiilor reprezintă, cumulate, mai puțin de 2 %
din bugetul UE în ansamblu. În pofida cheltuielilor lor reduse,
agențiile joacă un rol semnificativ în elaborarea și în punerea în
aplicare a politicilor UE. Așadar, existența unor mecanisme mai
eficiente pentru tratarea unor aspecte recurente din cadrul
auditului anual ar da Curții posibilitatea de a se concentra mai
mult pe performanța agențiilor.
25. În prezent, Curtea publică câte un raport anual specific
pentru fiecare agenție. Acest raport cuprinde o declarație de
asigurare (o opinie privind conturile și legalitatea și
regularitatea operațiunilor) și, dacă este necesar, observații cu
privire la aspecte de o importanță deosebită. În 2016, au fost
publicate 41 de astfel de rapoarte, conținând 82 de opinii și
aproximativ 90 de observații specifice. În vederea îmbunătățirii
eficienței, Curtea propune modificarea regulilor privind raportarea
anuală. Propunerea Curții este ca, în viitor, să poată avea în
vedere posibilitatea de a publica un singur raport de audit
consolidat care să acopere toate agențiile.
26. Pentru auditarea acestor organisme, Curtea propune următorul
mecanism: verificarea de către un auditor extern independent nu
numai a conturilor, ci și a legalității și regularității
operațiunilor subiacente, cu toate că Curtea va rămâne responsabilă
de emiterea declarațiilor de asigurare finale pentru toate
organismele. Acest model ar permite Curții să se bazeze într-o
măsură cât mai mare pe activitățile desfășurate de auditori externi
independenți, dar și pe activitățile desfășurate de Serviciul de
Audit Intern. Propunerea Curții de modificare a articolelor
corespunzătoare este inclusă în anexa I.
27. Soluția adoptată ar trebui să se aplice și organismelor de
parteneriat public-privat discutate la articolul 70.
MODIFICĂRILE PROPUSE DE COMISIE
Simplificarea pentru destinatarii fondurilor UE
28. Măsurile introduse de Comisie se referă la granturi și la
forme simplificate de contribuție din partea UE.
23.3.2017 C 91/7 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene RO
-
Propunerea Comisiei
29. Principalele modificări propuse vizează:
— plasarea formelor simplificate de contribuție din partea
Uniunii pe picior de egalitate cu finanțarea bazată pe rambursarea
costurilor eligibile [articolul 121 literele (b)-(d)];
— în cazul în care acest lucru este autorizat în actul de bază,
extinderea utilizării formelor simplificate de granturi pentru
operațiuni care fac obiectul gestiunii indirecte, simplificarea
procedurii de autorizare a acestora (la decizia ordonatorului de
credite) și creșterea accentului lor pe rezultate (articolul
175);
— suprimarea principiului de „nonprofit” (1) pentru beneficiarii
de granturi;
— introducerea opțiunii de recunoaștere a activității de
voluntariat drept costuri eligibile [articolul 175 alineatul (8) și
articolul 180 alineatul (2) litera (b)];
— exceptarea de la principiul acordării necumulative și al
evitării dublei finanțări a granturilor acordate persoanelor fizice
pentru studii, cercetare, formare profesională sau educație sau ca
sprijin direct plătit șomerilor sau refugiaților (articolul
185).
Analiza Curții
30. Propunerea de regulament financiar nu oferă instrucțiuni
privind concepția programelor de cheltuieli. Din acest motiv, este
dificil să se identifice care tipuri de proiecte vor beneficia de
această simplificare. În mod similar, nu este clar, în acest
stadiu, modul în care va fi pusă în practică intenția Comisiei de a
pune un accent mai mare pe calitatea realizărilor (rezultatelor) și
pe calitatea evaluării de către ordonatorul de credite a
practicilor de contabilitate analitică.
31. La ora actuală, există puține cazuri în care Comisia își
exercită dreptul de a recupera profiturile. Comisia subliniază (2)
că opțiunea de bază pentru finanțarea proiectelor generatoare de
venituri ar trebui să fie utilizarea instrumentelor financiare, și
în mai mică măsură acordarea de granturi.
32. Recunoașterea activităților de voluntariat drept „costuri
eligibile” în scopul cofinanțării va încuraja beneficiarii să
utilizeze în mai mare măsură această resursă, ceea ce va avea drept
efect faptul că acestor beneficiari li se vor rambursa integral
toate celelalte costuri suportate, existând astfel riscul ca unele
cheltuieli necorespunzătoare să fie suportate în întregime de la
bugetul UE. Această propunere ar complica verificarea cofinanțării
de către Comisie și calcularea costurilor indirecte. Având în
vedere propunerea de a se pune mai mult accent pe finanțarea bazată
pe rezultate decât pe cea bazată pe rambursarea costurilor
eligibile, Curtea consideră că propunerea menționată aici
constituie o complicație inutilă, care sporește riscul de
eroare.
33. Propunerea vizează să simplifice gestionarea granturilor
plătite persoanelor fizice menționate la articolul 185, autorizând
acordarea de granturi multiple unui tip specific de beneficiari și
posibilitatea ca aceleași costuri să fie finanțate de mai multe ori
de la bugetul UE.
Concluzie
34. În conformitate cu analiza sa prezentată anterior:
— Curtea nu vede necesitatea de a se suprima principiul de
„nonprofit”;
— deși este în favoarea intenției de simplificare a normelor,
Curtea nu este convinsă că este o idee bună să se permită
beneficiarilor să îndeplinească criteriile pentru cofinanțare doar
prin acordarea unei valori activităților neremunerate de
voluntariat. Acest obiectiv ar fi mai bine vizat prin recurgerea la
structuri de finanțare fondate strict pe obiective;
— exceptarea prevăzută la articolul 185 ar trebui, în opinia
Curții, să se limiteze la primele două alineate ale articolului, și
anume doar la principiul acordării necumulative.
Acțiunilor hibride sau combinațiilor de măsuri și instrumente li
se aplică un singur set de norme
Propunerea Comisiei
35. Comisia propune aplicarea unui singur set de norme:
— atunci când se procedează la combinarea modalităților de
execuție sau a instrumentelor de execuție bugetară (de exemplu,
granturi și instrumente financiare) [articolul 208 alineatul (2)];
sau
23.3.2017 C 91/8 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene RO
(1) Articolul 125 din Regulamentul financiar în vigoare prevede
că „granturile nu pot avea scopul sau efectul de a produce profit”
(principiul de nonprofit) și că „în cazul în care se obține profit,
Comisia are dreptul să recupereze procentajul din profit
corespunzător contribuției Uniunii”.
(2) Expunerea de motive – p. 8.
-
— în cazul promovării unei „combinații de resurse” [dând
statelor membre posibilitatea de a solicita ca resursele care le
sunt alocate și fac obiectul execuției partajate să fie transferate
Uniunii și să fie executate de Comisie în cadrul execuției directe
sau indirecte (articolul 125)];
— atunci când se cooperează cu „parteneri de încredere” (1).
36. Modificările propuse pentru regulamentele sectoriale includ,
de asemenea, posibilitatea de a se combina fondurile structurale și
de investiții europene (fondurile ESI) cu un instrument sprijinit
de Fondul european pentru investiții strategice (FEIS).
37. Comisia introduce acordurile-cadru de parteneriat financiar
în cadrul execuției directe și indirecte. Acestea ar da
posibilitatea de a se încheia acorduri de audit cu persoanele și cu
entitățile care execută fonduri ale Uniunii sau cu beneficiarii de
granturi.
Analiza Curții
38. Comisia a creat un titlu nou intitulat „Norme comune”, care
urmărește să reunească toate normele aplicabile mai multor metode
de execuție bugetară. Curtea sprijină ambiția care stă la baza
acestui demers. Cu toate acestea, la fel ca în cazul altor titluri
(achizițiile publice, granturile – a se vedea punctele 120-123),
acest subiect este tratat și în alte locuri în propunere. Așadar,
nu s-a obținut simplificarea dorită a textului.
39. Combinarea diferitor instrumente de finanțare poate antrena
anumite riscuri precum dubla finanțare sau excluderea investițiilor
private, riscuri care vor trebui să fie gestionate. În plus,
Comisia va trebui să se asigure că astfel de combinații vor
respecta principiul cofinanțării și normele în materie de ajutoare
de stat. În opinia Curții, combinarea instrumentelor de finanțare
ar trebui să facă obiectul unei monitorizări adecvate, inclusiv din
perspectiva obținerii rezultatelor și a îndeplinirii obiectivelor,
și ar trebui să fie contabilizată și raportată în mod
corespunzător, pentru a se asigura transparența și răspunderea de
gestiune.
40. Curtea înțelege că propunerea de la articolul 126 alineatul
(3) privind acordurile de audit se referă la Comisie. Din motive de
claritate, ar trebui să se precizeze că acordurile de audit sau de
verificare nu restricționează accesul Curții la informațiile
necesare pentru efectuarea auditului fondurilor Uniunii. De
asemenea, Curtea consideră că trimiterea, în ultima teză a
articolului 126 alineatul (3), la acordul tripartit încheiat între
Curtea de Conturi, Banca Europeană de Investiții (BEI) și Comisie
[prevăzut la articolul 287 alineatul (3) TFUE] este redundantă și
ar trebui eliminată.
Concluzie
41. Curtea recomandă:
— să se solicite Comisiei să instituie garanții adecvate pentru
contracararea riscurilor legate de combinarea surselor de
finanțare; și
— să se modifice articolul 126 alineatul (3) în conformitate cu
textul propus în anexa I.
Intervențiile financiare
Propunerea Comisiei
42. Printre principalele modificări introduse în acest domeniu
se numără:
— crearea unui cadru de reglementare unic pentru diferitele
forme de operațiuni financiare ale UE (titlul X);
— standardizarea tratamentului veniturilor alocate interne
generate de operațiuni financiare [articolul 20 și articolul 202
alineatul (2)] (a se vedea, de asemenea, punctele 69 și 76);
— stabilirea cuantumului maxim al datoriei financiare a Uniunii
(articolul 203);
— constituirea unui fond comun de provizionare și stabilirea
ratei efective de provizionare (articolele 205 și 206);
— remunerarea bazată pe performanță a entităților de executare
sau a contrapartidelor implicate în executarea garanțiilor bugetare
[în plus față de cele implicate în executarea instrumentelor
financiare (articolul 202 alineatul (1) litera (g)];
— obligația efectuării unor evaluări ex ante ale instrumentelor
financiare sau ale garanțiilor bugetare, efectuate fie cu titlu
individual, fie în cadrul unui program [articolul 202 alineatul (1)
litera (h)];
— crearea unui document anual unic de raportare pentru
instrumentele financiare, garanțiile bugetare și asistența
financiară (articolele 207 și 242).
23.3.2017 C 91/9 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene RO
(1) Entitățile cu care Comisia poate construi o relație de
încredere mai solidă, pe baza unei evaluări ex ante sau a cerinței
de a se utiliza proceduri specifice.
-
43. Articolul 203 definește cuantumurile maxime ale datoriei
financiare a UE pentru cele trei tipuri de operațiuni financiare.
Curtea constată că garanțiile bugetare și asistența financiară pot
genera, la rândul lor, datorii contingente pentru UE și că suma
deținută în activele financiare nu va fi neapărat suficientă pentru
a acoperi datoriile financiare.
44. Riscurile financiare care decurg dintr-o garanție bugetară
sau din asistența financiară sunt acoperite de un provizion care
reprezintă un procentaj (rata de provizionare) din cuantumul
autorizat al datoriei financiare. Provizioanele constituite în
cazul instrumentelor financiare vizează să facă față plăților
viitoare legate de un angajament bugetar al instrumentului
respectiv. Propunerea Comisiei este ca aceste provizioane să fie
păstrate într-un fond comun de provizionare gestionat direct de
către Comisie (articolul 205). Propunerea de regulament financiar
autorizează, de asemenea, transferul eventualului excedent de
provizioane între garanții bugetare sau operațiuni de asistență
financiară [articolul 206 alineatul (3) litera (a)].
Analiza Curții
45. Curtea salută propunerea Comisiei de a include garanțiile
bugetare și asistența financiară în Regulamentul financiar și de a
grupa la același titlu diferitele tipuri de operațiuni financiare
ale UE.
46. Propunerea privind crearea fondului comun de provizionare nu
explică funcționarea acestuia, calculul ratei efective de
provizionare sau relațiile dintre rata de provizionare stabilită în
actul de bază și rata efectivă de provizionare.
47. Curtea consideră că onorariile pe bază de performanță
[articolul 202 alineatul (1) litera (g)] reprezintă o evoluție
pozitivă, dar observă că acordurile și măsurile de performanță vor
trebui să fie bine concepute și puse în aplicare cu rigurozitate.
Cu toate acestea, Comisia nu ar trebui să permită calcularea
onorariilor administrative sub forma unui procent din contribuția
cumulată angajată de UE (inclusiv angajamentele bugetare
neutilizate).
48. Curtea se exprimă în favoarea stipulării cerinței privind
realizarea de evaluări ex ante pentru operațiunile financiare din
UE și consideră că trebuie să se prevadă dispoziții pentru luarea
în considerare a evoluției condițiilor de pe piață cu ocazia
efectuării unor evaluări intermediare (1).
49. Actualmente, informațiile cu privire la operațiunile
financiare ale UE figurează în diferite rapoarte (2). Curtea salută
propunerea Comisiei de a fuziona toate cerințele de raportare (cu
excepția celor privind informațiile care trebuie raportate în
conturile anuale și în notele care le însoțesc) într-un singur
document anexat la proiectul de buget (3). Curtea pleacă de la
premiza că un astfel de document va asigura cel puțin același nivel
de informații ca rapoartele actuale și că va reprezenta situația de
la 30 iunie a anului publicării.
Concluzie
50. Curtea recomandă:
— să se stabilească, în propunerea de regulament financiar,
modalitățile de funcționare a fondului comun de provizionare și de
calcul al ratei efective de provizionare;
— să se accepte propunerea privind plata unor onorarii pe bază
de performanță, cu luarea în considerare a observațiilor exprimate
de Curte la punctele anterioare;
— să se accepte introducerea evaluărilor ex ante privind
operațiunile financiare;
— să se clarifice perioada acoperită de documentele anuale de
raportare și informațiile care vor fi incluse în acestea (articolul
207).
23.3.2017 C 91/10 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene RO
(1) A se vedea, de asemenea, recomandarea 1 din Raportul special
nr. 19/2016: „Execuția bugetului UE prin instrumente financiare –
lecții de învățat din perioada 2007-2013 a programului”.
(2) De exemplu: Documentul de lucru care însoțește proiectul de
buget 2017; Anexa privind instrumentele financiare care însoțește
bugetul 2017; Raportul anual privind activitățile legate de
instrumentele financiare; Raportul Comisiei către Parlamentul
European și Consiliu privind punerea în aplicare a asistenței
macrofinanciare acordate țărilor terțe în 2015; Raportul Comisiei
către Parlamentul European și Consiliu privind garanțiile acoperite
de la bugetul general: situația la 31 decembrie 2015; Raportul
Comisiei către Parlamentul European și Consiliu cu privire la
activitățile de împrumut și de creditare ale Uniunii Europene în
2015.
(3) Acesta trebuie prezentat Parlamentului European și
Consiliului până la data de 1 septembrie a anului care precede anul
în care are loc execuția bugetară.
-
Flexibilitatea bugetară
Propunerea Comisiei
51. Comisia a propus măsuri pentru sporirea flexibilității
bugetare. Acestea pot fi sintetizate după cum urmează:
— crearea unei „rezerve de flexibilitate” (1) pentru anumite
instrumente aplicabile acțiunilor externe [articolul 12 alineatul
(2) litera (e)];
— creșterea „rezervei negative” (2) (articolul 48);
— relaxarea normelor privind „instrumentele speciale” [articolul
28 alineatul (1) litera (e) și articolul 30 alineatul (5)];
— oferirea posibilității ca statele membre să transfere
resursele care le-au fost alocate în cadrul gestiunii partajate
către instrumente gestionate la nivelul Uniunii [articolul 125;
articolul 265 alineatul (6) – articolul 30a din Regulamentul (UE)
nr. 1303/2013];
— modificarea normelor privind reportările (articolul 12) și
veniturile alocate (a se vedea punctele 69-76), în scopul creșterii
fondurilor disponibile și a marjei de acțiune de care dispune
Comisia pentru a decide unde și cum sunt cheltuite acestea;
— creșterea competențelor decizionale ale Comisiei în general,
în ceea ce privește efectuarea de transferuri bugetare și
transferul de fonduri între exerciții (articolele 28-30).
Analiza Curții
Rezerva de flexibilitate
52. Propunerea sporește complexitatea sistemului bugetar prin
faptul că creează o rezervă suplimentară și adaugă încă o excepție
de la articolul 12 alineatul (2) care tratează reportările (a se
vedea, de asemenea, punctele 57-60).
Rezerva negativă
53. „Rezerva negativă” a fost utilizată doar în 2011. Propunerea
nu oferă o justificare solidă pentru solicitarea de dublare a
capacității acesteia, la 400 de milioane de euro.
Transferurile de la gestiunea partajată la nivelul Uniunii
54. Fără această nouă dispoziție, resursele în cauză ar fi
returnate la bugetul UE în cazul în care nu ar fi utilizate înainte
de data scadentă. Transferurile de la instrumente care fac obiectul
execuției partajate către instrumente care fac obiectul execuției
directe sau indirecte ar putea constitui în mod efectiv transferuri
de credite nu numai între state membre (3), ci și între titluri
bugetare și ar putea deci modifica alocarea resurselor între
diversele rubrici ale cadrului financiar multianual.
55. Nu s-au prevăzut dispoziții în ceea ce privește implicarea
autorității bugetare. Întrucât această dispoziție ar putea fi
percepută ca un mecanism de transfer, ar trebui să se mențină
aceleași proceduri, aceleași cerințe în materie de transparență și
aceleași posibilități de exercitare a unui control public.
56. La același articol, Comisia propune să se mărească
capacitatea de asumare a riscurilor a FEIS. Nu este clar modul în
care se va obține acest lucru.
Reportările și derogările de la principiile anualității și
specificității
57. Conform regulii generale actualmente în vigoare, creditele
care nu au fost utilizate până la sfârșitul exercițiului financiar
se anulează. Există însă unele excepții de la această regulă. S-au
prevăzut dispoziții suplimentare pentru creditele nediferențiate
destinate proiectelor imobiliare și pentru creditele de plată
destinate angajamentelor existente sau creditelor de angajament
reportate, atunci când liniile bugetare relevante pentru exercițiul
financiar următor nu acoperă nevoile.
23.3.2017 C 91/11 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene RO
(1) „Rezerva de flexibilitate” permite Comisiei să reporteze în
exercițiul următor până la 10 % din creditele anuale pentru trei
instrumente bugetare [Instrumentul de asistență pentru preaderare
(IPA II), Instrumentul european de vecinătate (IEV) și Instrumentul
de finanțare a cooperării pentru dezvoltare pentru perioada
2014‑2020 (ICD)], astfel încât acestea să poată fi folosite pentru
a se face față unor situații neprevăzute.
(2) „Rezerva negativă” oferă o modalitate de a transfera credite
de plată de la o linie bugetară înainte să fie identificate credite
excedentare de la o altă linie.
(3) Articolul 125 prevede că „Comisia utilizează aceste resurse
[…] în cazul în care este posibil în beneficiul statului membru în
cauză”.
-
58. Propunerea de regulament financiar suprimă de la articolul
12 alineatul (3) norma care impune utilizarea creditelor de plată
pentru exercițiul în curs înaintea celor reportate. Cu alte
cuvinte, este la latitudinea ordonatorului de credite să decidă
care credite de plată vor fi utilizate mai întâi. Pe baza
informațiilor primite de la Comisie, dacă această dispoziție ar fi
fost aplicată pentru exercițiile 2014 și 2015, sumele implicate ar
fi fost nesemnificative. Așadar Curtea nu consideră necesară
adoptarea modificării propuse.
59. Principala modificare adusă la articolul 12 alineatul (2)
este cea legată de creditele nediferențiate, care sunt destinate,
în cea mai mare parte, cheltuielilor administrative. Conform
Regulamentului financiar în vigoare, pot fi reportate printr-o
decizie adoptată de instituția în cauză doar creditele
nediferențiate destinate proiectelor imobiliare, sub rezerva
întrunirii anumitor condiții. Propunerea vizează să permită
instituțiilor să reporteze orice credite nediferențiate, prin
adoptarea unei decizii. În cazul în care ar fi aplicată pe scară
largă, această nouă dispoziție ar dăuna în mod considerabil
principiului anualității cheltuielilor administrative. Din
propunere nu reiese clar ce beneficii specifice ar aduce această
modificare și nici ponderea cheltuielilor care ar putea să fie
afectate. În plus, tratarea în cadrul aceluiași articol a cazului
creditelor diferențiate și a cazului creditelor nediferențiate,
precum și menționarea cazului specific al proiectelor imobiliare,
sunt de natură să complice textul.
60. Normele în materie de reportare de la articolul 12 dau
naștere unei proceduri complicate și de lungă durată, care poate
antrena întârzieri în procedura bugetară. Curtea consideră că
propunerea de regulament financiar ar fi trebuit să simplifice
această procedură, analizând, de exemplu, dacă ar fi putut să se
introducă un drept general (dar necumulativ) de a se reporta
credite pentru liniile bugetare care nu sunt legate de personal (de
exemplu, până la 5 % din linia bugetară în cauză). Această opțiune
ar putea fi corelată cu o reducere a bugetelor destinate
administrației, pentru a se ține seama de flexibilitatea
suplimentară acordată.
Transferurile bugetare
61. Modificarea propusă la articolul 27 plasează competențele
decizionale în materie de buget ale celorlalte instituții pe o
poziție de egalitate cu cele ale Comisiei în ceea ce privește
transferurile între titluri sau între capitole. Modificarea propusă
la articolul 28 va da Comisiei posibilitatea de a transfera fonduri
între linii bugetare fără a solicita autorizația autorității
bugetare, în cazul în care liniile în cauză vizează același program
sau aceeași schemă de plată și sunt reglementate de același act de
bază (cu alte cuvinte, atunci când sunt implicate mai multe
direcții generale în administrarea schemei). În opinia Curții,
modificările propuse sunt rezonabile.
Concluzie
62. Comisia nu cuantifică posibilele implicații bugetare ale
propunerii sale. În plus, deși vizează să îmbunătățească
flexibilitatea, propunerea introduce, de asemenea, riscuri în ceea
ce privește principiile anualității, specificității și
transparenței bugetului UE. Propunerea nu ține seama în măsură
suficientă de aceste riscuri. Raportarea în forma actuală cu
privire la gestionarea bugetară nu reflectă în mod adecvat
stocurile și fluxurile de fonduri rezervate, de reportări sau de
venituri alocate. Ea ar trebui așadar să fie îmbunătățită.
63. Curtea recomandă:
— să se respingă modificările propuse în ceea ce privește
„rezerva de flexibilitate”, „rezerva negativă” și reportările,
deoarece ele introduc o complexitate suplimentară. În opinia
Curții, obținerea unei flexibilități bugetare nu ar trebui să se
realizeze prin plasarea unui volum mai mare de fonduri în rezervă
și o nouă abordare în ceea ce privește procedura de reportare ar
trebui să fie mai simplă și mai flexibilă și să promoveze
eficiența;
— să se respingă modificările descrise la punctele 54-56
anterioare;
— să se accepte propunerea Comisiei în ceea ce privește
transferurile bugetare.
Fondurile fiduciare
Propunerea Comisiei
64. Propunerea ar permite fondurilor fiduciare finanțate prin
instrumente de politică internă să opereze pe teritoriul UE.
Această extindere a utilizării fondurilor fiduciare ar urma să se
realizeze prin deplasarea articolului referitor la fondurile
fiduciare (articolul 227) de la titlul dedicat exclusiv acțiunilor
externe la titlul XII intitulat „Alte instrumente de execuție a
bugetului”, care are aplicabilitate generală.
Analiza Curții
65. Avizul nr. 6/2010 al Curții a semnalat probleme în ceea ce
privește administrarea, costurile, auditul și răspunderea de
gestiune în legătură cu crearea de fonduri fiduciare pentru acțiuni
externe. Aceste probleme rămân de actualitate. În prezent, există
doar trei fonduri fiduciare, care au funcționat pentru o perioadă
limitată. Prin urmare, în opinia Curții, este prematur să se
concluzioneze că utilizarea lor reprezintă un succes.
23.3.2017 C 91/12 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene RO
-
66. Este necesară o atenție deosebită pentru a se garanta luarea
unor măsuri suficiente în ceea ce privește raportarea publică,
supravegherea și auditul activităților și al performanței acestor
fonduri fiduciare, întrucât ele funcționează în afara bugetului.
Curtea salută cerințele în materie de raportare prevăzute la
articolul 244 și noua cerință prevăzută la articolul 39 alineatul
(6) de a se furniza informații privind activitățile și performanța
fondurilor fiduciare în cursul procedurii de adoptare a bugetului.
Cu toate acestea, utilizarea pe scară largă a fondurilor fiduciare
poate submina conceptul de unitate a bugetului UE.
67. Articolul 227 stipulează că fondurile fiduciare pot fi
constituite și pentru acțiuni tematice. Nu este clar ce trebuie să
se înțeleagă prin „acțiuni tematice” în contextul politicilor
interne.
Concluzie
68. Curtea nu susține propunerea de a se extinde utilizarea
fondurilor fiduciare.
Veniturile alocate
Propunerea Comisiei
69. În conformitate cu principiul universalității, veniturile
bugetare nu pot fi alocate unor cheltuieli specifice și veniturile
și cheltuielile nu se compensează între ele. Prin urmare,
veniturile sunt utilizate fără a se face distincție, pentru
finanțarea tuturor cheltuielilor.
70. Propunerea de regulament financiar permite însă, cu titlu
excepțional, ca anumite tipuri de venituri să fie alocate. Acestea
dau naștere unor credite de plată noi în cadrul aceleiași linii
bugetare (1) și, în general, pot fi reportate doar o singură dată,
către exercițiul următor (2). Propunerea de regulament financiar
face distincție între „venituri alocate externe” (de la state
membre, de la țări terțe etc.) și „venituri alocate interne”,
provenite, de exemplu, din încasări din vânzarea de vehicule sau
echipamente, din plățile încasate din asigurări sau din
rambursările la instrumente financiare.
71. Comisia urmărește, în propunerea de regulament financiar, să
extindă recurgerea la astfel de restituiri și să permită utilizarea
acestora pentru crearea de credite de plată în cadrul unor linii
bugetare diferite (articolul 30).
72. Încasările din vânzarea de clădiri sunt și ele încorporate
la veniturile alocate interne (articolul 20), iar astfel de
venituri se reportează automat până când sunt utilizate în
totalitate [articolul 12 alineatul (3)].
73. Veniturile și rambursările provenite din operațiuni
financiare sunt și ele încorporate în veniturile alocate interne.
Comisia propune ca astfel de venituri să fie utilizate pentru
același instrument financiar sau pentru aceeași garanție bugetară
pe parcursul întregii perioade de punere în aplicare a operațiunii
și ca, după încheierea acestei perioade, orice sold care provine
din bugetul UE să se returneze la buget (articolul 202).
Analiza Curții
74. Veniturile alocate constituie o excepție de la principiul
universalității. Așa cum a concluzionat Curtea în 2010 (3),
veniturile alocate externe au o funcție utilă, însă menținerea
categoriei de venituri alocate interne nu este necesară. Încasările
generate pe plan intern ar putea fi tratate prin intermediul
procedurii bugetare normale. Prin faptul că permite utilizarea
veniturilor alocate interne în alte scopuri decât cele pentru care
au fost alocate inițial, propunerea actuală prevede excepții mult
mai largi de la principiul universalității.
75. Eliminarea categoriei veniturilor alocate interne ar
constitui o simplificare semnificativă, întrucât toate restituirile
de fonduri de acest gen ar fi tratate, în consecință, ca venituri
generale. Utilizarea acestor resurse ar urma, în acest caz, să fie
decisă de autoritatea bugetară, în conformitate cu prioritățile de
la momentul respectiv.
Concluzie
76. Curtea recomandă să se evite extinderea utilizării
veniturilor alocate interne și ca toate veniturile generate pe plan
intern să fie contabilizate ca venituri generale.
23.3.2017 C 91/13 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene RO
(1) Aceste venituri pot fi transferate către o altă linie
bugetară numai dacă sunt utilizate în scopul pentru care sunt
alocate. (2) Cu excepția veniturilor din închirieri, care se
reportează automat. (3) Punctele 7 și 8 din Avizul nr. 6/2010.
-
Plățile bazate pe îndeplinirea condițiilor sau pe obținerea de
rezultate
Propunerea Comisiei
77. Comisia propune, la articolul 121 alineatul (1) litera (e),
introducerea unei noi forme de finanțare, bazată pe îndeplinirea
unor condiții sau pe obținerea unor rezultate, fără a se solicita
declarații de cheltuieli, în cazul programelor care fac obiectul
execuției directe, al execuției indirecte și al execuției
partajate, în plus față de rambursarea costurilor și opțiunile
simplificate în materie de costuri, deja disponibile.
78. Obținerea unor rezultate concrete va constitui condiția
implicită care va declanșa plata unor forme simplificate de
granturi acordate în cadrul execuției directe [articolul 175
alineatul (4) litera (f)] și indirecte [articolul 150 alineatul
(3)], cu excepția cazurilor pentru care o astfel de abordare nu
este adecvată, pentru care va fi necesară furnizarea unei
justificări. Controalele și verificările cu privire la beneficiari
pentru formele simplificate de granturi trebuie să se concentreze
pe rezultate (articolul 177), iar controalele ex post nu mai pot
contesta plata atunci când ordonatorul de credite a evaluat
conformitatea ex ante și a autorizat recurgerea la practicile
obișnuite de contabilitate analitică în decizia sa (articolul
179).
79. La articolul 176, Comisia prezintă suma forfetară unică
drept o opțiune nouă pentru finanțarea formelor simplificate de
granturi în cadrul execuției directe și indirecte. Această sumă
forfetară unică se bazează pe un buget estimat care acoperă toate
costurile eligibile, evaluate ex ante din punctul de vedere al
respectării principiilor economiei, eficienței și eficacității.
80. Articolul 219 alineatul (1) litera (e) nou introdus extinde
și la contribuțiile către partide politice europene posibilitatea
de a se folosi forme de finanțare care nu sunt legate de costurile
operațiunilor relevante, bazate pe îndeplinirea anumitor condiții
ex ante sau pe obținerea de rezultate.
Analiza Curții
81. Rezultatele auditurilor Curții (1) au relevat că
cheltuielile care se bazează pe rambursarea de către UE a
costurilor eligibile aferente unor activități eligibile sunt
afectate de niveluri de eroare mult mai ridicate decât cheltuielile
care se bazează pe drepturi la plată, sub rezerva îndeplinirii
anumitor condiții pentru efectuarea plății.
82. Opțiunea standard de finanțare a proiectelor apelând la
granturi, sub rezerva îndeplinirii condițiilor sau a obținerii
rezultatelor stabilite în prealabil, decuplând deci această
finanțare de costurile suportate de beneficiari, constituie o
evoluție pozitivă.
83. Curtea susține această modificare evocată la punctul 78
anterior și consideră că articolul 121 ar trebui să fie modificat
pentru a reflecta prioritatea care se acordă contribuțiilor bazate
pe rezultate.
Concluzie
84. Ținând seama de observațiile sale formulate anterior, Curtea
recomandă ca plățile bazate pe îndeplinirea unor condiții sau pe
obținerea unor rezultate să devină opțiunea preferată la nivelul
întregului buget al UE.
Cadrul de performanță
Propunerea Comisiei
85. Comisia propune, printre altele, următoarele modificări la
articolele privind buna gestiune financiară:
— introducerea conceptului de performanță (articolul 31);
— precizarea că utilizarea creditelor se axează pe performanță,
că, prin urmare, obiectivele ar trebui să fie stabilite ex ante, că
progresele înregistrate în realizarea obiectivelor ar trebui să fie
monitorizate cu ajutorul unor indicatori de performanță și că
rezultatele obținute ar trebui comunicate prin intermediul fișelor
de program și al raportului anual privind gestionarea și
performanța bugetului UE, care include o evaluare a finanțelor
Uniunii pe baza rezultatelor obținute, în conformitate cu articolul
318 TFUE [articolul 31 alineatul (2)];
— stipularea faptului că programele și activitățile care
presupun cheltuieli semnificative trebuie să fie supuse unei
evaluări [articolul 32 alineatul (1)];
— definirea unui număr de criterii care trebuie să fie acoperite
de evaluările ex ante [articolul 32 alineatul (2)].
23.3.2017 C 91/14 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene RO
(1) Punctul 1.61 și figura 1.6 din Raportul anual pe 2014 și
punctul 1.47 și figurile 1.5 și 1.6 din Raportul anual pe 2015.
-
Analiza Curții
86. Propunerea introduce conceptul de performanță, dar nu îl
definește. Există așadar o îndoială dacă acest concept este sau nu
identic cu cel de bună gestiune financiară.
87. Terminologia utilizată în ceea ce privește evaluarea nu este
în deplină concordanță cu Acordul interinstituțional din 2016
privind o mai bună legiferare sau cu Orientările privind o mai bună
legiferare.
88. Articolul 32 introduce o flexibilitate mai mare în ceea ce
privește efectuarea evaluărilor, oferind Comisiei posibilitatea de
a face alegeri mai bune în ceea ce privește sfera evaluărilor și
momentul realizării lor. Cu toate acestea, în unele privințe,
această modificare nu contribuie la obiectivul declarat de a
dispune de un buget axat pe rezultate:
(a) Articolul 32 alineatul (1) conferă mai multă flexibilitate
în ceea ce privește deciderea momentului efectuării evaluărilor
pentru „cheltuieli semnificative”, în timp ce articolul 18 din
normele actuale de aplicare a Regulamentului financiar (1) prevede
în mod expres realizarea de evaluări ex ante pentru „toate
propunerile de programe sau de activități care generează cheltuieli
bugetare” și de evaluări intermediare și/sau evaluări ex post
pentru „toate programele sau activitățile […], în cazul în care
resursele alocate depășesc suma de 5 000 000 EUR”.
(b) Modificarea reduce în mod semnificativ criteriile care
trebuie să fie acoperite în evaluările ex ante, în comparație cu
articolul 18 alineatul (1) din normele actuale de aplicare a
Regulamentului financiar (nu mai trebuie acoperite opțiunile de
politică și riscurile, efectele preconizate, coerența cu alte
instrumente, resursele, eficacitatea din punctul de vedere al
costurilor sau lecțiile învățate);
(c) Nu mai sunt obligatorii evaluări retrospective care să
acopere aspectul economicității.
Concluzie
89. Curtea recomandă:
— să se definească în mod clar conceptul de performanță în
raport cu cel de bună gestiune financiară;
— să se alinieze terminologia utilizată în ceea ce privește
evaluarea cu cea utilizată în Acordul interinstituțional privind o
mai bună legiferare și în Orientările privind o mai bună
legiferare;
— să se determine într-un mod cuantificat momentul în care
trebuie să se efectueze evaluările;
— să nu se reducă numărul criteriilor care trebuie să fie
acoperite de evaluările ex ante;
— să se impună cerința ca evaluările retrospective să acopere și
aspectul economicității.
Raționalizarea raportării
Propunerea Comisiei
90. Proiectul de buget este însoțit de fișe de program, care
trebuie să conțină informații referitoare la performanță care să
justifice cheltuielile operaționale. Articolul 39 alineatul (3)
litera (h) propune modificări de natură formală (înlocuind
cuvintele „rapoarte de activitate” cu „fișe de program”), precum și
schimbări în ceea ce privește conținutul fișelor de program:
acestea ar trebui să furnizeze informații privind contribuția
programului la politicile și obiectivele Uniunii și privind
îndeplinirea obiectivelor programului. Cerința de a se include un
rezumat al rezultatelor evaluării este eliminată.
91. Propunerea Comisiei de modificare a articolului 73 alineatul
(9) se înscrie pe linia abordării pe care Comisia a început deja să
o aplice prin introducerea planurilor strategice pentru fiecare
direcție generală și prin actualizarea rolului raportului anual de
activitate (2) în scopul includerii de informații cu privire la
operațiunile desfășurate.
23.3.2017 C 91/15 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene RO
(1) Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012 al Comisiei din 29
octombrie 2012 privind normele de aplicare a Regulamentului (UE,
Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului
privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii
(JO L 362, 31.12.2012, p. 1).
(2) Planurile strategice enunță obiectivele pe cinci ani ale
Comisiei și ale direcțiilor generale, obiective care sunt adesea
influențate de factori externi, în timp ce planurile de gestiune și
rapoartele anuale de activitate sunt planificate să definească și
să raporteze resursele utilizate, acțiunile principale și
rezultatele lor, acestea aflându-se sub controlul Comisiei.
-
92. Articolul 239 alineatul (1) litera (b) introduce, în
propunerea de regulament financiar, raportul anual privind
gestiunea și performanța bugetului UE ca unul dintre elementele
„setului integrat de rapoarte financiare și de răspundere” ce se
comunică Parlamentului European și Consiliului. Raportul anual
privind gestiunea și performanța va fi constituit din:
— un rezumat al rapoartelor anuale de activitate pentru
exercițiul anterior;
— rapoartele anuale de activitate ale fiecărui ordonator de
credite delegat; și
— o evaluare a finanțelor Uniunii bazată pe rezultatele
obținute, astfel cum se menționează la articolul 318 TFUE.
Analiza Curții
93. În principiu, nu este necesar ca raportul anual de
activitate să fie tratat în Regulamentul financiar. Acest raport
este, în esență, un document intern și, ca atare, poate fi elaborat
și modificat de Comisie după cum crede de cuviință, în conformitate
cu principiul autonomiei administrative. Nu este de dorit ca
elaborarea acestui tip de document să încetinească elaborarea
rapoartelor la nivelul de ansamblu al Comisiei.
94. La articolul 73 alineatul (9), propunerea de regulament
financiar elimină obligația de a se indica „rezultatele
operațiunilor în raport cu obiectivele stabilite” și de a se
include „informații privind performanța globală a respectivelor
operațiuni” în raportul anual de activitate, așa cum se prevedea la
articolul 66 alineatul (9) din Regulamentul financiar în vigoare.
În schimb, propunerea face referire la „informații privind
operațiunile desfășurate”, formulare care este mai puțin specifică
și care poate fi înțeleasă ca autorizând furnizarea unor informații
mai limitate cu privire la performanță în cadrul rapoartelor anuale
de activitate.
95. În ciuda revizuirii rolului raportului anual de activitate
și în pofida declarației că „supravegherea [activităților
serviciilor sale] are loc […] prin intermediul unui mijloc clar de
raportare din partea ordonatorilor de credite delegați (OCD) către
Comisie în cadrul rapoartelor anuale de activitate (RAA) și al
declarațiilor de asigurare din partea ordonatorilor de credite
delegați” (1), articolul 73 alineatul (1) din Regulamentul
financiar revizuit nu extinde responsabilitatea ordonatorilor de
credite astfel încât aceasta să acopere fiabilitatea,
exhaustivitatea și corectitudinea informațiilor raportate cu
privire la performanță.
96. În forma propusă, cerințele de a se include informații
referitoare la performanță în fișele de program nu sunt suficient
de specifice, deoarece:
— ele ar trebui să conțină o simplă indicație cu privire la
politicile și obiectivele Uniunii la care contribuie programul;
— nu se precizează nivelul de calitate, gradul de acoperire și
periodicitatea informațiilor privind atingerea obiectivelor
programului;
— raportarea cu privire la performanță este incompletă în lipsa
rezultatelor unor evaluări.
97. Prin publicarea „pachetului integrat de raportare
financiară” până la data de 31 iulie a următorului exercițiu
(articolul 239), Comisia va întârzia publicarea:
— rapoartelor anuale de activitate de la 1 iulie la 31
iulie;
— raportului anual privind gestiunea și performanța bugetului UE
de la 15 iunie la 31 iulie.
Curtea consideră că propunerile în materie de raportare nu sunt
adecvate. „Pachetul integrat de raportare financiară” ar urma să se
întindă pe mii de pagini și ar include suprapuneri
semnificative.
Concluzie
98. Curtea recomandă ca Regulamentul financiar să impună
următoarele:
— Conturile anuale provizorii prezentate în scopul auditului la
31 martie ar trebui să fie însoțite de informațiile prevăzute la
punctele 8-12 (anterioare), oferind astfel informații contabile,
informații privind principalele sisteme de guvernanță, o privire de
ansamblu asupra cheltuielilor și a activităților UE și o evaluare a
măsurii în care cheltuielile sunt afectate de nereguli, precum și
raportul prevăzut la articolul 243 din propunerea de regulament
financiar.
— În măsura în care se dovedesc a fi totuși necesare rapoarte
separate, cele prevăzute în propunerea de regulament financiar la
articolul 239 alineatul (1) literele (c), (d) și (e) („raportul
privind măsurile preventive și corective pentru bugetul UE”,
„raportul privind combaterea fraudei” și raportul privind
auditurile interne) ar trebui să fie prezentate în același timp
(pentru a se permite efectuarea de verificări privind coerența cu
conturile anuale consolidate).
— Conturile consolidate ar trebui să conțină o previziune pe
termen lung privind fluxurile de numerar (în conformitate cu
practica recomandată la nivel internațional), precum și situații
consolidate ale veniturilor și cheltuielilor agențiilor,
întreprinderilor comune și fondurilor fiduciare (înlocuindu-se
rapoartele separate propuse la articolul 244).
23.3.2017 C 91/16 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene RO
(1) Răspunsul Comisiei la punctul 21 din Raportul special nr.
27/2016.
-
— Comisia ar trebui să prezinte separat, până la data de 1 mai,
un raport elaborat în temeiul articolului 318 TFUE, care să explice
gradul de acoperire al evaluărilor cheltuielilor UE și ale altor
politici și constatările formulate în cadrul acestor evaluări și
care să ofere o imagine de ansamblu asupra măsurilor esențiale în
materie de performanță pentru toate domeniile de cheltuieli
semnificative și pentru toate direcțiile generale, precum și o
prezentare echilibrată a programelor care sunt evaluate ca
funcționând bine sau a celor care sunt evaluate ca necesitând
ajustări sau alte măsuri corective.
— În luna septembrie a fiecărui exercițiu, Comisia ar trebui să
prezinte un raport combinat care să satisfacă cerințele prevăzute
la articolele 242 și 243 din propunerea de regulament
financiar.
99. Dacă s-ar opera aceste modificări, ele ar permite obținerea
unui pachet exhaustiv de raportare și ar include informațiile din
rapoartele anuale de activitate care prezintă relevanță pentru
părțile interesate externe. În acest mod, s-ar obține o
simplificare semnificativă a raportării.
Dispozițiile în materie de audit
Valabilitatea transversală a auditurilor
Propunerea Comisiei
100. Conform propunerii formulate la articolul 123, Comisia ar
trebui să se bazeze pe audituri precedente, cu condiția ca
acestea:
— să fi fost efectuate de auditori independenți;
— să se fi bazat pe standarde acceptate la nivel
internațional;
— să ofere o asigurare rezonabilă; și
— să fi fost efectuate cu privire la situațiile financiare și la
rapoartele care prezintă utilizarea contribuției UE.
Analiza Curții
101. Principalul argument invocat de Comisie pentru introducerea
acestei modificări este acela de a se evita mai multe audituri ale
entităților care primesc contribuții din partea UE, în special
organizațiile internaționale care sunt auditate de auditori externi
independenți. Curtea împărtășește punctul de vedere conform căruia
Comisia ar trebui să simplifice relațiile sale cu organizațiile
internaționale, bazându-se pe mecanismele de audit existente ori de
câte ori este posibil. Acest lucru ar putea evita multiplicarea
examinărilor cu privire la aceleași proiecte în scopul auditului și
ar permite o mai bună valorificare a resurselor financiare și
umane.
102. În acest sens, ar trebui să se privilegieze o relație
bazată pe performanță cu organizațiile internaționale și încheierea
de acorduri care să condiționeze contribuția financiară din partea
Comisiei de buna execuție a unei activități finalizate. Curtea
sprijină obiectivul de a se simplifica cât mai mult posibil
verificările, precum și acela al utilizării de către Comisie a
mecanismelor de control intern aplicate de celelalte organisme.
Acest lucru ar putea impune, de asemenea, armonizarea condițiilor
de eligibilitate aplicate de Comisie cu condițiile generale
aplicate de organizația internațională în cauză.
103. Curtea consideră că dispozițiile articolului 123 nu sunt
suficient de clare. Ele ar putea lăsa să se înțeleagă că, în cazul
în care cele patru condiții sunt îndeplinite, este obligatoriu să
se recunoască valabilitatea transversală și să se recurgă la
auditul respectiv („auditul respectiv stă la baza asigurării
generale”), excluzându-se posibilitatea de a se proceda la un alt
audit al proiectului, indiferent de rezultatul auditului
inițial.
104. Curtea remarcă totuși că acest articol nu asigură accesul
la documentele de lucru ale auditorilor pentru a permite evaluarea
gradului în care au fost îndeplinite cerințele și pentru a se
determina dacă activitățile de audit au fost suficiente pentru a
acoperi toate aspectele vizate în mod normal.
Concluzie
105. Curtea recomandă:
— să se solicite Comisiei să clarifice faptul că plățile bazate
pe rezultate se vor aplica tuturor organizațiilor responsabile de
execuția fondurilor UE în conformitate cu pagina 14 din expunerea
de motive;
— să se modifice textul în conformitate cu propunerea din anexa
I pentru a se clarifica faptul că recunoașterea valabilității
transversale a auditurilor este o posibilitate, nu o soluție
obligatorie și pentru a se garanta că auditorii sunt în măsură să
examineze documentația de audit pe care se sprijină.
Norme și proceduri în materie de audit
Propunerea Comisiei
106. O nouă teză introdusă la sfârșitul articolului 247
alineatul (1) prevede că examinarea de către Curtea de Conturi a
legalității și conformității tuturor veniturilor încasate și a
tuturor cheltuielilor efectuate „ține seama de caracterul
multianual al programelor și al sistemelor de supraveghere și de
control aferente acestora”.
23.3.2017 C 91/17 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene RO
-
Analiza Curții
107. Decizia cu privire la abordarea de audit urmată și cea
privind alegerea probelor de audit utilizate pentru obținerea unui
nivel rezonabil de asigurare țin de competența auditorului
independent. Sugestia formulată de Comisie aduce atingere
metodologiei de audit a Curții, care, în conformitate cu
standardele internaționale în materie de audit, ține de competența
exclusivă a Curții. În prezent, Comisia prezintă informații privind
corecțiile financiare și recuperările în cinci rapoarte diferite:
raportul privind măsurile preventive și corective pentru bugetul
UE, secțiunea privind analizarea și discutarea situațiilor
financiare, rapoartele anuale de activitate, notele la situațiile
financiare și raportul anual privind gestiunea și performanța
bugetului UE, rapoarte care sunt puse la dispoziție la date
diferite (1).
Concluzie
108. În calitatea sa de auditor extern independent, Curtea este
cea care trebuie să evalueze impactul posibil al caracterului
multianual al programelor și al sistemelor de supraveghere și de
control aferente acestora asupra auditului pe care îl desfășoară.
Așadar, acest aspect nu ar trebui să fie acoperit de Regulamentul
financiar. Curtea recomandă să se solicite Comisiei să consolideze
toate informațiile referitoare la recuperări și la corecții într-un
singur document care să fie prezentat Curții împreună cu conturile
provizorii (articolul 237).
ALTE ASPECTE LUATE ÎN CONSIDERARE
Conturile anuale
Propunerea Comisiei
109. Comisia propune să se modifice articolul 234, care
stabilește structura viitoare a conturilor anuale, acestea urmând
să fie constituite din situațiile financiare, conturile bugetare și
conturile anuale consolidate. Acest articol introduce, de asemenea,
o trimitere la principiul pragului de semnificație în ceea ce
privește procesul de consolidare.
Analiza Curții
110. Curtea consideră că noua structură nu este clară.
111. Așa cum a menționat deja Curtea în rapoartele sale anuale
(2), o previziune pe termen lung a fluxurilor de numerar ar ajuta
părțile interesate să estimeze cerințele viitoare în materie de
plăți și prioritățile bugetare. De asemenea, ea ar permite Comisiei
să ia deciziile necesare pentru a se asigura că plățile esențiale
pot fi efectuate din bugetele anuale aprobate. În plus, ar putea fi
introdusă o situație consolidată specifică pentru agenții, în
vederea atât a îmbunătățirii transparenței, cât și a raționalizării
efortului de audit. Alte situații specifice similare s-ar putea
referi la întreprinderile comune și la fondurile fiduciare.
Concluzie
112. Curtea recomandă:
— să se păstreze definiția actuală a conturilor anuale
(articolul 141 din Regulamentul financiar în vigoare);
— să se introducă în propunerea de regulament financiar cerința
conform căreia Comisia ar trebui să elaboreze și să publice anual,
în secțiunea privind analizarea și discutarea situațiilor
financiare, o previziune pe termen lung a fluxurilor de numerar
(3), care să acopere o perioadă de șapte până la zece ani și care
să includă plafoanele bugetare, nevoile de plată, constrângerile
legate de capacitate și posibilele dezangajări de fonduri.
Sponsorizarea corporativă
Propunerea Comisiei
113. Comisia a introdus, în cadrul capitolului privind
principiul bugetar al universalității, noul articol 24, care
prevede un nou tip de acord ce poate fi încheiat între entități
juridice și instituții și care ar consta într-un acord prin care o
persoană juridică sprijină în natură un eveniment sau o activitate
în scopuri de promovare sau de responsabilitate socială a
întreprinderilor.
23.3.2017 C 91/18 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene RO
(1) Toate aceste rapoarte ar continua să existe în cadrul
„pachetului integrat de raportare financiară”. (2) Punctul 2.10 din
Raportul anual pe 2015, punctul 2.22 din Raportul anual pe 2014,
punctul 1.50 din Raportul anual pe 2013 și
punctul 1.59 din Raportul anual pe 2012. (3) A se vedea și
Îndrumarea nr. 1 privind practica recomandată elaborată de
Consiliul pentru Standarde Internaționale de Contabilitate
pentru Sectorul Public (IPSAS): Reporting on the Long-Term
Sustainability of an Entity's Finances.