TRADIŢIE MOṢTENIRE ṢI SIMŢIRE ROMÂNEASCÃ PE MELEAGURI HOTÃRENE NUME:Ungureanu Claudia ṢCOALA:Grădiniṭa cu Program Normal Localitatea: Hotar Judeṭul: Bihor Aici, pe malul stâng de pe Criṣul Repede, la poalele dealului Tăṣadului în zona centrală a judeṭului Bihor se află aṣezat un sat minunat.Un sat ce urcă încet spre deal acolo unde vârful culmii atinge parcă bolta cerească.Satul Hotar,este unul din cele mai concludente exemple de ,,tragere la linie,, a unui sat din zona Bihorului.Aici îṣi duc viaṭa în liniṣte ṣi pace hotărenii, oameni simpli, bătuṭi de vânt ṣi soare doar cu o bogăṭie sufletească mare.Ei din strabuni au învăṭat că sudoarea 1
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
TRADIŢIE MOṢTENIRE ṢI SIMŢIRE ROMÂNEASCÃ PE MELEAGURI
HOTÃRENE
NUME:Ungureanu Claudia
ṢCOALA:Grădiniṭa cu Program
Normal
Localitatea: Hotar
Judeṭul: Bihor
Aici, pe malul stâng de pe Criṣul Repede, la poalele dealului Tăṣadului în zona centrală a
judeṭului Bihor se află aṣezat un sat minunat.Un sat ce urcă încet spre deal acolo unde vârful
culmii atinge parcă bolta cerească.Satul Hotar,este unul din cele mai concludente exemple
de ,,tragere la linie,, a unui sat din zona Bihorului.Aici îṣi duc viaṭa în liniṣte ṣi pace hotărenii,
oameni simpli, bătuṭi de vânt ṣi soare doar cu o bogăṭie sufletească mare.Ei din strabuni au
învăṭat că sudoarea de pe faṭa ṣi palmele bătătorite de muncă sunt mândrii ale neamului
românesc.
Chiar dacă vremurile moderne s-au aṣternut ṣi peste sat iar casele cu ,,târnaṭ,, (prispă) de
pe vremuri s-au transformat în vile frumos aranjate , dacă ,, poalele,, , ,,zadia,, ṣi ,,opincile,, sunt
înlocuite azi de straie moderne, se mai păstrează totuṣi în sat tradiṭiile moṣtenite de la stramoṣii
noṣtri.
Aceste tradiṭii ṣi obiceiuri specific zonei Hotar sunt păstrate cu mândrie în ,,zadia
satului,,atât de cei bătrâni cât ṣi de cei tineri, care învaṭă cu bucurie ,,danṭurile,,(dansuri)
populare încă de la vârste fragede ,trei, patru ani,că aici în sat,, îi dă ruṣine a nu ṣti juca,, .
Obiceiurile ṣi tradiṭiile prilejuite de Sărbătorile de Iarnă (Crăciunul,Anul Nou,
Boboteaza), ca în întregul Bihor, oferă un spectacol de propoṭii, având ca principali actorii,fiii
1
satului,care joacă aceleaṣi scenete scrise de sute de ani,da care reuṣesc de fiecare data să-ṭi
patrundă în suflet ṣi pentru o clipă să te opreṣti ,să faci o închinăciune mulṭumind Bunului D-zeu
că te-ai născut tăran.
Pentru Praznicul Crăciunului fiecare familie de aici se pregăteṣte în mod special: se face
curăṭenie generală, se taie porcul, se cerne făina ṣi se adună ouale pentru cozonac ṣi prăjituri, iar
dacă veṭi trece prin sat în ziua ajunului, la toată casa veṭi găsi carnaṭi, caldaboṣ, jumări ṣi miros
de ṣuncă afumată ,pălincă (ṭuică) cu multe mărgele ṣi vinul cu scorṭisioară ṣi piper pe sobă.
Mirosul de cozonaci, pită coaptă pe vatră ṣi ,,piṣtire’’ (piftie) cu ,,cocioane’’ de porc vă invită să
luaṭi loc la masă.
Printre bucatele alese tradiṭionale gătite cu mare măiestrie, satul Hotar este renumit
pentru autenticitatea colindelor în graiul stravechi românesc. „Corindatu” este unul din
obiceiurile creṣtine care se pastrează viu ṣi astăzi.
Colindătorii care poposesc la casele hotărenilor în Ajunul Crăciunului sunt stelarii,
viflaemaṣii ṣi dubaṣii .
Stelarii sunt reprezentaṭi de către trei copii (cum se aleg ei , întruchipând pe cei trei
magi) cu vârste mici până în 14 ani, ,,gătiṭi,, (îmbracaṭi) în costume populare (unii poarta doar
cămaṣa), cu primă tricoloră peste brâu ṣi cu cuṣmă neagră pe cap . Obiceiul are o puternică
semnificaţie religioasă, steaua simbolizând astrul care i-a călăuzit în plină noapte pe cei trei Crai
de la Răsărit către locul în care s-a născut Iisus Hristos.Stelarii prezintă o mică ,,scenetă”cu
versuri ce sunt păstrate de sute de ani, urmată să fie cântată apoi colinda ,,Steaua Sus Răsare’’.
Ei au cu ei o stea cu cinci colṭuri ṣi două săbii confecṭionate din lemn ṣi împodobite cu staniol
multicolor. Ȋn centrul stelei este lipită o iconiṭă ce simbolizează Naṣterea Domnului.Copii care
merg cu Steaua se adună o dată cu începerea Postului Naşterii Domnului la repetiṭie, pentru ca
fiecare să-ṣi ṣtie rolu cât mai bine, ca să fie astfel bine răsplătiṭi de gazdă.E concurenţă mare
între trupele de Stelari, care are steaua mai frumoasă, mai împodobită.
Răsplata colindei constă în colaci, fructe, prăjituri, bucate etc, dar ṣi în bani pe care îi
adună într-un săculeṭ ,,popa,, (unul dintre copii, cel mai mare de obicei) iar la final se împart în
mod egal. Steuaṣi încep a corinda de la preot de unde primesc binecuvantarea lui ṣi-a lui D-zeu,
apoi trec pe la poarta gospodarilor ṣi întreabă: „Primiţi cu colinda? Primiṭi cu steaua?”. Dacă
2
gazda le răspunde afirmativ, încep a colinda: „Slobozi-ne gazdă-n casă//C-afară plouă de
varsă //Ṣi ne picuri, picureale//Pă la tăti străṣinele//,ajunṣi în casă vor intona Naṣtera,apoi vor
prezenta rolurile ,urmând apoi să cânte:
Steaua sus răsare
Ca o taină mare
Steaua străluceṣte
Ṣi lumii vesteṣte
Ṣi lumii vesteṣte
Că astăzi Curata
Prea nevinovata
Fecioara Maria
Naṣte pe Mesia
Naṣte pe Mesia
Magii cum zăriră
Steaua ṣi porniră
Mergând după rază
Pe Hristos să-l vază
Pe Hristos să-l vază
Ṣi dacă porniră
Ȋndată-L găsiră
La Dânsul intrară
Ṣi se închinară
Ṣi se închinara
Cu daruri gătite
Lui Hristos menite
Luând fiecare
Bucurie mare
Bucurie mare
Care bucurie
Ṣi aici să fie
3
De la tinereṭe
Pân-la bătrâneṭe
Pân-la bătrâneṭe
După ce gazda i-a ,,omenit” ei vor ieṣi din casă mulṭumindu-le pentru dar ,,Si-aṣti fusă
oameni buni, hoi florile dalbe, //Ca bine n-or omeniră ,hoi florile dalbe// Ṣi la anul ce-om veni
hoi florile dalbe// Sănătoṣi să vă găsim, hoi florile dalbe….
Din străbuni s-a moştenit datina ca Stelarii să fie cei mai mici colindători, pentru a
reprezenta puritatea şi noul, de aceea ei trebuie obligatoriu să poarte costume tradiţionale cu
cămaşă albă.
„Viflaimul” este o mică piesă de teatru jucată de copiii mai mari, cu costume ṣi cântări
religioase. Astfel ei interpretează căutarea lui Isus de către cei trei Crai (Gaṣpar, Voltezar,
Melchior) ṣi Irod.Ȋn scenă vor mai aparea ṣi ciobanul tânăr,ciobanul bătrân ṣi îngerul. Versurile
sunt încărcate de semnificaṭii religioase, dar nu sunt lipsite versurile populare care sunt pline de
haz ṣi de umor.
Costumaṭia este una specifică datinei: cămaṣi albe cu brâie roṣii sau tricolore, pe cap au
coifuri mari rotunde confecṭionate din carton ṣi pictate, ciobanii poartă bituṣe din lână de oaie ,
mască pe faṭă iar în mână duc o bâtă,cu zurgălăi la mâner, iar în partea de jos sunt prinse
capace metalice pentru a accentua sunetul.
Viflaemaṣi poarta cu ei un chivot (o ladă) din lemn care este înalt de 80 cm ṣi lung cam de
1 m.Chivotul înfăṭiṣează o biserică cu trei tunuri(cel din mijloc este mai înalt),două gemuleṭe
mici ṣi-o uṣă care se poate deschide.Bisericuṭa este împodobită de viflaemaṣi în fiecare an cu
staniol albastru,steluṭe galbene ṣi imagini reprezetând ṣcene ale Naṣterii lui Isus, el este luminat
înăuntru cu lumânări puse în tuburi de metal. La fel ca ṣi steoaṣii ei se pregătesc odată cu
începerea Postului.
Piesa , si-a păstrat autenticitatea de sute de ani, din moṣi strămoṣi, fiind o mândrie pentru
locuitorii satului dar mai ales pentru cei care joacă aceste roluri.
Rolurile viflaimului.
4
Irod:Eu sunt Irod Impărat
Pe cal am încălecat
Sabia în mâna am luat
14.000 de copii mici am tăiat
De frica mea tot pământul s-a cutremurat
Cutremură cutremurare să ṣtie că sunt împărat mare
Dar tu nu te-nvredniceşi
Să spui ce crai mare eşti?
Voltezar
O, Iroade, împărate,
Să trăieşti, cu sănătate,
Dar ,dacă vrei să ştii,
Noi suntem Craii cei trei,
Eu, (arătându-se cu sabia)
Astronom Voltezar,
Melchior şi Gaşpar,
Am pornit să cercetăm,
Pe Mesia ca să-L aflăm,
Frumoase daruri să-I dăm,
Ca un semn de bucurie,
Aur, smirnă şi tămâie.
Irod :(arătând cu sabia spre a- II-lea mag)
Dar tu cine eşti,
Şi cum te numeşti ?
Melchior :
Împărate, să trăieşti,
5
Sănătos, să-mpărăteşti,
Dar ,dacă vrei să ştii mai bine,
Noi nu te căutăm pe tine,
Ci, noi umblăm întrebând
De cel născut de curând,
De Împăratul Împăraţilor,
Şi Domnul domnilor
(arătând spre steaua pe care o poartă îngerul)
Această stea strălucită,
Prea frumoasă şi vestită,
Noi am văzut-o la Răsărit,
Şi după dânsa am pornit,
Cunoscând noi, ce folos,
Ne va aduce Hristos,
Eu, Melchior mă numesc,
Şi cu smirnă-L dăruiesc
Irod :(către al III lea mag)
Dar ,tu, cine eşti ?
Şi ,cum te numeşti ?
Gaşpar :
Noi împărate am venit,
Tocmai de la Răsărit,
Şi căutăm cu adevărat,
Pe Măritul Împărat,
Ca să ne închinăm,
Frumoase daruri să-i dăm.
Al meu nume este Gaşpar,
Şi tămâie –i aduc în dar
6
(se cântă colinda "O ce veste minunată")
Gaṣpar
Dar tu ce împărat eṣti
Ṣi cum te numeṣti?
Irod
Văd că sunteţi crai vestiṭi,
Şi-acum ştiu cum vă numiṭi,
Dar ,mă mir ce-aţi cuvântat,
Şi despre ce împărat,
Ce-mpărat poate să fie,
Să-mi ia, a mea împărăţie
Eu sunt imparatul tare
Peste toată lumea mare
Ṣi de fac o lovitură
Toat Pământul se cutremură
Cutremură cutremurare
Să ṣtie că-s împărat mare.
Îngerul :(către crai)
Crailor ,eu sunt îngerul lui Dumnezeu,
Ascultaţi ce vă spun eu,
Să nu mai treceţi prin cetate,
Ci mergeţi prin altă parte,
Ca nimic Irod să ştie ,
De dulcele nostru,Mesie,
7
Căci ,el şi-a pus gând rău,
Să ucidă pe fiul lui Dumnezeu.
Păstoru 1(bate la uṣă):Bună sara lui Crăciun
Irod:-Sănătos câine bătrân.Cine eṣti de unde eṣti?
Pastoru1:-Sunt din câpul Ierusalim, din cetatea Viflaim, ,,io “ṣi cu ortacul meu,intră-n casă tatăl
meu.
Păstoru 2-Ma uit către gura podului ṣi văzui flitu(nasul)porcului?// Ṣi-o rudă de cârnaṭi//Tăt de-a
hirlea-n îcârlibaṭi//Pă la ortacul meu pă,, ju’’grumazi.
Irod: Da voi bătrânilor ce daruri v-aṭi adus?
Păstoru 1:Eu mi-am adus un miel ṣi un berbecuṭ,da tu tată ce ṭi-ai adus?
Păstoru 2: Mi-am adus caṣul meu cel frumos, tu ṭi-ai adus mielu tău cel ,,flocos”
Păstoru 1: Taci tată că ṭ-oi rade o palmă. Ce-ṭi umblă gura, ca la pupăză vara prin iarbă fără nici
o treaba?
Păstoru 2: Da bine mai zice cine zice că tăt la bătrânul… pă dracu cum n-ai zice.
Cât îi ora Irode împarate?
Irod: ṣapte ṣi jumătate…
Păstoru: Numa bine, ora-i de culcare(se aruncă jos).
Sculaṭi îngeri ṣi cântaṭi ṣi vă bucuraṭi
Cu păstorii împreună
Sa ne facem voie bună.
Că el astăzi s-a născut,
8
Fiul cel mai dedemult.
S-a născut într-o poiată
Unde cântau îngerii
Ṣi pe domnul lăudau (cântare, cântată împreună de cei trei crai ).
(se ridică ciobanul de jos)
Păstorii:Doarătă ce-om cânta că gazda colac ne-o da,
Coldobeṭ cât mai gros,să meargă pe gât în jos,
Ṣi-un pahar dă băutură ,sa ne stâmpere la gură
Că dacă ne-o stâmpăra, tăt mai tare ,,om” cânta.
Păstorii :Daiṣti tăt cântară ṣi nimic nu capătară, ṣi cântăm ṣi noi una ṣi vedem ce-om căpătară:
Noi păstori oameni săraci
De frig ṣi nevoi mâncaṭi
Fluierăm cu fluierile
Neaparăm ṣi noi oile
Pe la munṭi pe la pădure
Neapărăm de lupi de gâṭi (cântă împreună):
Pastor 1
Mă rugai către jupâna căṣi
Ṣi-mi daie 2, 3 grităraṣi
Ṣi-mi iau un ac ṣi-mi cosăsc
9
Un ciornovac.
Că ciornovacul de 99 de ani în pod îi ṭâpat
Ṣi de cloṣte îi câcat
De către Luna cu gaură bună
De catre Stele cele mânănṭele
Ca în ṭara românească nu este om, al dracu ṣi-l cârpească.
Pastor 2 :
Mă rugai către jupâna căṣi
Ṣi-mi daie două trei groṣiṭă
Ṣi-mi ascuṭesc ṣi eu briciu
Că de când nu l-am ascuṭit
Asta barbă mi-o crescut
Dacă nu crezi pleaca ṣi vezi.
Dubaṣii sunt colindătorii mari, feciorii, barbaṭii ṣi moṣii din sat.Ei colindă din Ajun de
Crăciun până aproape a doua zi la amiază pe la casele care îi asteaptă cu poarta deschisă.Ei sunt
însoṭiṭi de,, hididiṣ” ṣi dobă.Inainte de a începe să colinde ei trec întâi pe la biserică unde preotul
îi aṣteaptă pentru a le da binecuvântarea Dumnezeiască apoi pornesc la corindat.
Ajunṣi la gazdă ei intrepretează una sau două colinde dintr-un repertoriu
consacrat,,Colinda Craciunului” ,,Colinda fetii cei mari’’ ‘’Colinda feti cei mici’’ ,,Colinda