Ai mori matne - Libris.ro sa mori... · PrrERJaurs, ntrscut in 1948 in Brighton, Anglia, este unul din- tre cei mai de succes autori contemporani de romane poliliste. f)rrplt ce:r

PrrERJaurs, ntrscut in 1948 in Brighton, Anglia, este unul din-tre cei mai de succes autori contemporani de romane poliliste.f)rrplt ce:r studiat la Chanerhouse School gi la Ravensbourne FilmSclrrxrl, Lorxlrr, qi-ir inceput caricra in Toronto ca scenarist de tele-viz.irrne, A lrrcr';rt r:.r prodtrciltor dc filrn 9i scenarist in Canada gi

Strtclc I Irrirc, irrsJ cecr cc-qi clorca cra sI scrie literaturi polilisti.A tlrlrrrt,rt ('u r ()r'n.lue tle spiorrrri, urnrind apoi bestsellerul posses-

slc,l (trlrlrrr in tlru.lzcci 5i rr.ci de limbi), in care se intrepdtrunddorri urrivclsrrri: r'r'inrrr 1i parirnormalul. S-a impus pe scena lite-rari t rr rrrr rrr,ri 1lu1in clc treisprezece volume, traduse in treizeciqi qirse tlc lirrrlri. A fost producltor execuriv al fil mului Nqupitoraldin V1ttt1ia. (2004 - nominalizatlapremiile BAFTA) pi a colabo-rat la scrialul Bedsitcom, nominalizat Ia Rose d'Or.

Din seria de succes ce il are ca proragonist pe detectinrl Roy Gracemai fac pane romanele Viu sau ?nort QOO5 - Editura Nemi ra,2OO6;

Premiul Krimi-Blitz, Germania, 2005; Premiul Polar Internatio-nal, Franla, 2006; Premiul Ceur Noir, Franla, 2OO7), Sd morifrumos! Q006 - Editura Nemira, 2006; nominalizat la Richard& Judy Galaxy British Book Awards, 2OO7 , Le Grand prix delitt6rature policilre qi Prix SNCF du polar, Franga,2OOT),Aproape

mon Q0A7 - Editura Nemira, 2007; finalist al premiilor ITVCrime Thriller Author Of The Year 9i Theakston's Old pecu-

lier Crime Novel of the Year Award tn 2aOB), Pe urmele mor-tului Q008 - Editura Nemira, 2OO9), Ai sd mori miine Si

perfect

Peoph Q)tt).

PETEB JAMES

Ai si moriAImatne

Traducere din limba englezdRuxaNona Toua

I

NEMIRA

I

Susan nu putea sI sufere motocicleta. il .ical.,mereu pe Nat spunAndu-i cI motoarele sunt aduci-toare de moarte, cI o plimbare cu motocicleta este

cel mai periculos lucru din lume. Tot timpui il betea

Ia cap pe tema asta. Pe de altd parte, lui Nat ii pliceateribil de mult s-o stArneascd,zicind ci, in realitate,

conform statisticilor, cel mai primejdios lucru pe care

il po1i face in viald este sI intri in bucltlrie. DacI e

si mori, acolo o si qi se intlmple.Ca gef al medicilor rezidenli, se lovea aproape

ziinic numai de asemenea chestii. Sigur cd se con-

frunta gi cu accidente nasoale de motocicletl, inslnimic nu se putea compara cu ororile intimplatetn bucitirie.

De obicei, oamenii se electrocutau atunci cAnd be-

gau culite in aparatele de prljit piine. Sau iqi rupeau

g?rtlJ cdrzind de pe scaun. Sau se sufocau. Sau se ale-

g"r, ., o toxiiniecqie alimentari. ti placea, mai ales,

si ii spunl povestea unei victime aduse la sec(ia de

PETER JAMES

urgenfe a spitalului comitatului Royal Sussex undemuncea - mai bine zis, unde se spetea muncind -, care

se aplecase peste magina de sptrlat vase gi un culit pen-

tru dezosat ii intrase in ochi.ii mai fecea plecere sI-i spunl gi cI motociclerele

nu erau periculoase; nici mlcar cele ca dihania lui rogie,

marca Honda Fireblade (care atingea suta de kilome-tri in numai trei secunde); necazttl era cu ceilalgi par-

ticipanqi la trafic. Tot ce trebuia sI faci era sx te feregti

de ei. $i, pe bune, motorul lui polua infinit mai pugin

decAt rabla ei de Audi TT.lnsl ea nu-l iua niciodattr in seami.Aga cum nu-i lua in seami gemetele produse de

glndul ci intotdeauna era obligat si-gi petreactr ziuade Crlciun - gi, Doamne, mai erau doar cinci sdptd-

mini pini atunci! - cusocrelii, cum ii plicea sl-i alinte

piringii. Rlposata lui mami avea o plicere sadicl sI-ispunl mereu ci iji poli alege prietenii, dar nu qi ru-dele. Al dracului de adevdrat, futu-i!

Citise undeva cI, atunci cAnd un barbat se insoard,

sperl ca sogia lui si rimAni la fel tot restul viegii; insI,atunci cAnd o femeie se miritl, prioritatea ei este sIiqi schimbe berbatul.

$i Susan Cooper se pricepea de minune sI faclasta, folosind cea mai nimicitoare arml din arsena-

lul femeii: era insircinati in gase luni. $i, bineinge-les, el era al naibii de mindru. $i mai era gi congtient,intr-un mod sumbru, cI, tn scurttr vreme, va tre-bui si se trezeasci la cruda realitate. Va trebui sIrenunle la motocicleta Fireblade gi sI cumpere ceva

Ar sA MoRI tvrAlNr

folositor. Un break sau un minibus. Sau un hibriddiesel-electric impulit, doar ca si se incadreze instandardele sociale gi ecologiste ale lui Susan. Pen-

tru numele lui Dumnezeu!

$i, atunci, unde mai era distracAia?

Ajunsese acasl in primele ceasuri ale dimine$i, iar

acum, clscind si-9i rupl falcile, stitea la masa din bu-

cdtdria cisugei lor din Rodmell, la gaisprezece kilo-.rnetri de Brighton, urmirind la televizor gtirea despre

un atentat sinucigaq din Afghanistan. Ceasul emisiu-

nri Breakfast spunea ci este 8.11, al lui arita insl 8.09.

Iar mintea lui se incipillna si creadl ci este miezul.. 4

nopqii. Inghiqi nigte cereale Shreddies cu nigte suc de

portocale qi cafea gi se grnbi sI urce la etaj. O sirutlpe Susan gi o bitu ugor pe burti, spunAndu-i, astfel,

,,1a revedere" lui Bebe, copilul sdu nenlscut inci.- Ai grija cum mergi, ii spuse ea.

Da' ce crezi cd art de gAnd s,ifac? Cascadorii pe mo-

tocicletti? A fost gAndul lui nerostit. Rlspunse:

- $i eu te iubesc. Sr m[ suni.

O sdruti iarfui, apoi coborl, igi puse casca gi mlnu-gile din piele qi iegi in dimineaga geroasi. Scoase maqi-

nlria grea gi rogie din garaj qi trlnti uqa in spatele lui.PimAntul era inghegat, insl nu plouase de cAteva zile

bune, aqa ci nu era niciun pericol de polei.| '.Igi ridicn privirea spre fereastra cu perdelele trase;

apoi apisi butonul de contact al mult prea iubitei sale

motociclete. Pentru ultima oard.

10 PETER JAMES

2

Doctorul Ross Hunter era una din puginele con-

stante din viaga ei, se gAndea Lynn Beckett cAnd sunila uga cabinetului lui. De fapt, dacd, ar fi fost si fie inintregime sincerd cu ea inslgi, nu ar fi putut, in rup-tul capului, si numeascl o alta. in afara de nereu;itd.

Asta sigur era o constanti a viegii ei. Era maestrl inarta eqecului. tntotdeauna fusese. Avea geniu.

Pe scurt, viaga ei nu fusese nimic altceva declt ungir de treizeci gi gapte de ani de dezastre, pornind de

la lucruri minore, cum a fost degetul arS.titor pe care

gi l-a retezat in portiera unei masini pe clnd avea $apteani gi ajungAnd, treptat, la chestii mult mai grave. $i-adezamlgit plringii, apoi a ingelat apteptlrile sogului

ei, iar acum, crescAndu-qi singurl fiica adolescenti,

depunea eforturi suslinute ca sd o dezamigeascl Ei pe

ea din toate punctele de vedere.

Cabinetul doctorului se afla intr-o vill mare, con-

struitl in stil Edward, pe o strddugi lini;titi, altidatlin intregime rezidengiali, din origelul Hove. Majori-tatea caselor mari, cu terase, fuseseri de multtr vreme

demolate, iar in locul lor se inlllaseri blocuri. Aproape

toate cele care sclpaseri gizduiau birouri sau cabi-

nete medicale.

Pitrunse tn holul prea bine cunoscut cu miros de

lac de rnobili gi un iz slab de antiseptic; arunci o pri-vire secretarei doctodui FIunter, care eraadAncitl in-tr-o discuqie telefonici, gi se strecuri in saia de aqteptare.

AI SA MORI MAINE, t1

Nimic nu se schimbase in camera aceea mare, darsirdcicioasl in cei peste cincisprezece ani de cAnd totvenea acolo. Aceeagi patl de igrasie, seminAnd, vag,

cu harta Australiei pe tavanul cu tencuiale striati, ace-

eagi planti din cauciuc in faga gemineului gi acelea;i

scaune qi canapele desperecheate, cumperate, parcl,in vremuri de demult, dintr-un talcioc al oamenilorscipitagi. PAni ;i unele din revistele de pe masa ro-

.tunde din stejar din mijlocul inciperii pireau a nufi fost inlocuite de ani buni.

Un bltrAnel plepAnd era cufundat intr-un foto-liu cu arcurile sirite. Se linea cu toate puterile de bas-

tonul infipt in covor incercAnd, parci, si nu se lase

inghilit in intregime de scaunul uriaq. LAngr el, untAn5r cam de treizeci de ani, cu o mini nerlbd5.toare,

tmbricat cu un sacou albastru cu guler din catifea,butona tastele telefonului slu BlaqkBerry. Pe o era-

jeri erau in;irate mai multe broguri. Una dintre ele

oferea sfaturi celor care voiau sI se lase de fumat. Dar,la starea de agitalie maximi in care era, Lynn qi-ar

fi dorit nigte sfaturi despre cum sI f'umeze pi mai mult.

Pe masl era qi ziarul Tbe Times din ziua aceea, darn-avea deloc chef sI se concentreze asupra lui. Dupitelefonul primit cu o zi in urmi de la secretara doc-torului Hunter care o ruga si vini la cabinet la primaori gi, mai ales, neinsogit5, nu putuse sn inchidi ochiitoate noaptea. $i se simjea ameliti din cauza nivelu-lui scizut al glicemiei. tgi luase medicamentele, darnu putuse sI inghiti nimic la micul dejun.

12 PE'TER JAMES

Cocogati pe un scaun tare gi drept, scotoci in geanti

dupi clteva pastile de glucoztr pe care le inghigi repede.

De ce a vrut doctorul Elunter se o vadi atAt de urgent?

Era vorba despre analizele pe care le flcuse cu o slptimAnI in urmd, sau - mult mai probabil - despre

Cainlin? inairrte, cAnd mai intrase in panici, fie ci fu-

sese vorba de nodulul pe care gi-l descoperise la sinsau de spaima ci purtarea ciudatl a fiicei ei ar fi pututfi un simptom al unei tumori pe creier, doctorul o su-

nase qi ii dxduse personal vegtile bune: biopsia, sau to-

mografia, sau analizele erau in regula gi nu trebuia sI-gi

facl probleme. M{ rog, in misura in care putea sI zez-gi

facl probleme in ceea ce o privea pe Caitlin.tqi incruciqe picioarele, apoi reveni la poziiia inili-

ald..Era eleganti: purta cea mai bunr hainl, un chili-pir albastru din linI qi ca;mir, de lungime medie, gisitla reducerile din ianuarie, un pulover albastru-inchis,

pantaloni negri qi cizme negre din piele de clprioari.Degi n-ar fi recunoscut nici in ruptul capului, intotdea-

una se araila cAnd venea la doctor. Nu ci ar fi pututfi confundau cu vreun top-model - ?;i pierduse de multa

vreme miiestria de a se ?mbrdca la patru ace gi, mai ales,

increderea in sine insdgi -, dr., .rrl.r., ar;ta biniEor. ilplecea in secret pe doctorul Hunter, aga cum il phceau

mai mult de jumitate dintre pacientele lui. Dar desigur

cI niciodati nu ar fi indriznit sl-i mirturiseascl asta.

De cAnd se despi4ise de Mal, respectul faql de pro-

pria-i persoand era la plmAnt. Latreizeci 9i qapte de

ani, Lynn era o femeie atrdgdtoare. Prietenii, fratelegi rlposata ei sori ii spuseserl cd ar fi fost inci qi mai

AI sA MoRI laArNr ll

arrdgdtoare dacd ar fi pus Ia loc cAteva din kilogra-mele pe care le pierduse. $tia ci aratd. groaznic; oglindanu o crufa: numai piele gi os, cu o privire de cAine

batut. Slabx ca un schelet qi cu ochii adAncigi in or-bite din catza grijrlor neincetate pe care gi le facea

despre orice, dar, mai ales, din cauza grijilor de gase

ani pentru Caitlin.La scurtl vreme dupl ce implinise noul ani, fiica

sa fusese diagnosticati cu o afecliune hepaticn. $i de'atunci incoace amAndoul riticeau printr-un tunel lungqi intunecat. Vizitele nesfArgite la specialigti. Analizele.Scurtele perioade de spitalizare aici, in Sussex, qi peri-oadele mai lungi, una de aproape un an) petrecute insecgia de hepatologie a spimlului Royal South London.A suferit chinurile operaqiilor de introducere a unorstenturi in cIile biliare. Apoi pe cele ale operagiilor de

extragere a stenturilor. Transfuzii nesfArgite. Deseori,din cauza bolii, era atAt de slabite, incAt adormea lagcoal5. Avea probleme de respiralie gi nu mai putea sIcAnte Ia muit iubitul ei saxofon. $i, in toari vremeaasta, pe mlsuri ce intra in adolescengl, Caitlin deve-

nea din ce in ce mai furioasl gi mai rlzvrltiti, cerindcu insistenqi sI afle rispunsul la intrebare a De ce eu?

Rispuns pe care Lynn nu era capabili si i-i dea.

Nici nu mai gtia de cAte ori a stat, innebunitd de

spaimi, in secgia de urgenle a spitalului comitatuluiRoyal Sussex, in vreme ce medicii ii ingrijeau fiica.La treisprezece ani Caitlin a avut nevoie de splldturistomacale dupi ce furase o sdcli de votci din dulapulcu biuturi. La paisprezece ani, se drogase gi clzuse

l4 PETER JAMES

de pe un acoperiq. $i a mai fost qi noaPtea aia ingro-

zitoarein care a intrat in dormitorul lui Lynn la douidimineaga, cu privirea sticloasl, transpirlnd abundent

gi tremurlnd atAt de tare incAt ii chnqineau dinqii,

spunlnd c; inghigise o pastill de Ecstasy primiti de

la un cretin din Brighton qi cd o durea capul.

De fiecare datI, doctorul Hunter a venit la spital

gi a stat cu Caitlin pAne cAnd aceasta a fost in af.ara ori-

cirui pericol. Nu era obligat s-o facI, dar aqa era el.

Se deschise o ugl gi doctorul intri in sala de aqtep-

trr.. trrlt, grizonant,elegant in costumul in dungi,

Ross Hunter era un berbat frumos, cu pir ondulat,

ochi verzi 9i blAnzi, acoperiii parlial de ochelarii informi de semilunl.

- Lynn, exclami el.

Dar, in dimineaga aceea, tonul sru, de obicei ener-

gic, suna ciudat de stins:

- Haide, intrI.in togi anii de cAnd venea la cabinetul doctoru-

lui, Lynn nu-i vlzuse decAt surAsul cald cu care o in-

tAmpina. Niciodatl nu se intAlnise cu aceasti grimasl

tensionati, cu aceastd expresie Pe care el o linea bine

ascunsl gi nu suporta si o scoatd la iveali.Expresia intipdritn pe chipul lui astizi.

3

Locul era tocmai bun pentru depistarea vitezo-

manilor. Navetigtii cu vechime pe segmentul citre

AI sA MoRI tr,tAIur

Brighton gtiau ci, degi viteza maximi admisl era de

qaizeci gi cinci de kilometri la ori pe aceasti porgi-une a goselei Lewes, puteau accelera fere problemeimediat dupi semafor gi nu era cazrl si. incetineascldeclt dupi vreo doi kilometri, cAnd ajungeau in apro-pierea radarului.

Dar socoteala avea sI le fie stricati in aceasti di-mineaji de BM\W-ul break parcat pe un drum late-ral qi pargial camuflat de refugiul stagiei de autobuz.' Ascuns dupi magini, agentul Tony Omotoso igisprijinea dispozitivul cu laser de capotd, cu vArful rogu

indreptat spre phcugele de inmatriculare ale vehicu-lelor care se gribeau in direcgia lui. Verifici vitezaunei limuzine Toyota. Dispozitivul indica gaptezeci

de kilometri la ord. $oferul ii observase gi apucase sifrineze. Trecu pe lAngI ei cu luminile de frAni aprinse,

incadrAndu-se in marja de deplgire permisi. Urmio furgoneti Transit albe -;aptezeci 9i cinci de kilo-metri pe orI. Apoi o motocicletdneagrS.,Harley Sof-

tail, trecu pe llngl ei atAt de repede incnt nu reugi sIii citeascl viteza.

La stAnga, gata si intervinl daci Tony ar fi avutnevoie, stitea colegul lui de Ia Circulaiie, agentul lanUpperton. Inalt si slab, cu cascheti gi vesti reflecto-rizante, Upperton inghega de frig. La fel gi Omotoso.

Upperton urmdri motocicleta cu privirea. ii pla-cea - ii pleceau toate motoarele, iar ambilia lui era

sI ajungl polipist pe motocicletl. Harley-ul dsta era

bun doar pentru plimberi. El era innebunit dupr mo-toare de curse, dupl BM\W-uri, Suzuki Flayabusas,

15

16 PETER JAMES

Honda Fireblades. Motociclete de pe care trebuia sIatingi pxmAntul ca sd pogi lua curbele.

Urmi un Ducati rogu, insi goferul ii vlzuse gi ma-

qina aproape se tara acum. Ceea ce nu se putea spune

despre Fiesta rablagiti de pe banda exterioari.

- Fiesta! strigl Omotoso. Optzeci 9i cinci!Agentul Upperton ieqi in gosea qi ii facu semn gofe-

rului si tragi pe dreapta. Dar acesta nu-l observi sau

nu vru si opreasci gi ma;ina goni mai departe.

- OK, hai dupe el. Repeti numirul ma;inii: \X/hisky

Patru-Trei-Doi Charlie Papa November, apoi se re-

peztla volan.

- Porcilor!

- Da! Curve ordinare!

- De ce nu he4uiqi criminali adevdrali?

- Chiar, in loc sd-i chinuili pe am5rAlii aqtia de goferi.

Tony Omotoso intoarse capul gi ziri doi tineristrecurAndu-se pe lXngi ei.

Pentru cd la noi mor infi.ecare d.n trei mii cinci sute

de oameni in accidente de masindfapd de cinci sute care

sunt asasinali, de-aia, igi dori si le poati rtspunde. Pen-

tru cd tnfi.ecare zi ldsatd de h Dumnezeu, Ian Si cu mine

adundm cadaore storcosite de pe ;osele din cauza unorcretini ca dsta din Fiesta.

tnsr n-avea timp de a$a ceva. Colegul slu didusedeja drumul girofarurilor, iar sirena incepuse si urle.AruncI dispozitirul laser pe barlcheta din spate, se urcl,trAnti portiera gi iqi prinse centura, in timp ce Upper-ton repezi magina pe un culoar din trafic apisAnd pe-

dala de acceleragie pAni la podea.

AI sA MoRI Ir,lAtNr 17

Adrenalina incepuse sl-i pulseze in vene de cnnd

simgise gocul acceleratiei in capul pieptului gi coloana

i se lipise de spdtarul scaunului. Da, sigur cL da, sen-

zatra asta era unul din bonusurile meseriei.

Ecranul dispozitivului de recunoa$rere a numiru-lui de inmatriculare montat pe bord le ardtapoves-

tea Fiestei. Numirul \Thisky Patru-Trei-Doi CharliePapa November nu platise impozitele, nu avea asi-

.. gurare qi era inregistrat pe numele unei persoane cu

carnetul de conducere suspendat.

Uppenon ffecu pe banda exrerioari, apropiindu-se

tot mai mult de Fiesta.

Apoi, un apel radio:

- Hotel Tango Patru-Doi?

- Aici Hotel Tango Patru-Doi, rlspunse Omo-toso. Da?

- Ni s-a raportat un accident grav, spuse centra-

lista. O motocicletl gi o maginl la interseqia dintreColdean Lane 5i Ditchling Road. Ajungeli?

Cdcat, glndi el, nedorind sl lase Fiesta sI le scape.

- Recepqionar. Ne indreptlm intr-acolo. Daii inurmLrire un Ford Fiesta verde cu numlrul WhiskyPatru-TreiDoi Charlie Papa November. Ruleazl cu

vitezd.mare pe goseaua Lewes, spre sud, apropiindu-se

acum de sensul giratoriu. Posibil gofer fere permis.Nu trebui si-i spuni colegului siu si intoarci ma-

gina. Upperton frinase deja gi ciura o bregl in nebu-

nia traficului.

18 PETER JAMES

4

Malcolm Beckem iqi opri magina veche de treizecide ani la semaforul de la intrarea pe $osea. Marea era

din ce in ce mai aproape. Mirosul ei era tot mai pu-

ternic. Ca un drog; ca gi cum sarea oceanelor i-ar ficurs prin vene gi, dupl fiecare absengd, trebuia sl-gi

ia do,za. igi petrecuse pe mare intreaga viaqi de adult,

inci din adolescenll, de cind se angajase ca ucenic

mecanic in Marina Regale. Zece ani acolo, apoi doui-zeci qi unu in Marina Comerciale.

Se niscuse gi crescuse in Brighton. Iubea oragul

acesta de pe 1irm, insr se simlea gi mai fericit cAnd

se afla pe vas. Permisia de trei slptimini pe uscat se

incheia astdzi;urmau alte trei slptimAni pe mare, la

bordul vasuluir4rco Dee,unde era inginer-gef. Cu nos-

talgie se gAndi ci, nu cu multl vreme in urml, fu-

sese cel mai tXnlr inginer-gef din Marina Comerciah,

dar acum, Ia patruzeci gi qapte de ani, era veteran) era,

deja, un batrln lup de mare.

Cunogtea toate niturile vasului aga cum gtia fie-

care piuligi gi gurub din maqina asta, pe care o dez-

membrase gi o asamblase de atAt de multe ori incAt

pierduse qirul. Asculti motorul cum toarce qi i se piructr aude tachegii. Clar: la urmltoarea permisie o siscoatl capacul cuzinetului gi o sd-i regleze.

- Egti bine? il intreba Jane.

- Cine, eu? Sigur!

Dimineala era frumoasr, cu cer senin, fere vint,oglinda mlrii nemiqcati. DupI furtunile de toamni

AI sA MoRI IVIAINT

care il torturaserl in timpul ultimei misiuni, vremea

se anunfa stabiltr, cel pujin pentru ziua aceea. Frig,dar foarte frumos.

- O si-1i fie dor de mine?

O cuprinse de umeri gi o strAnse uqor.

- Ingrozitor de tare.

- Mincinosule!O siruti.- Mi-e dor de tine in fiecare clipl in care nu sun-

tem impreunl.- Ce clcat mxnAnci!

O siruti iarlgi.Se fecu verde qi Jane aplsd ambreiajul, trecu ?n vi-

teza intAi gi accelertr pe pantl in jos.

- E cam greu sI mi lupt cu o navi.SurAse cu gura pAni la urechi.

- Tare buni panida de azi.

- Sili ajungl pinl re intorci.- Asa o si fie.

O luarI la stAnga, pe lAngi Hove Lagoon, pere-

chea de lacuri artificiale, unde puteai sI te plimbi cu

barca, sI iei lecqii de windsurfing gi si navighezi pe

machete ale unor nave faimoase. Mai in fa1i, inveci-nindu-se cu latura esticl a ponului, se intindea o stradlascunsd de ochii lumii, cu case albe, cu vedere la ocean,

construite in stil maur, unde locuiau celebritigi bo-gate, ca Heather Mills qi Fatboy Slim.

Aici sarea din aer se amesteca total cu izul de sulfal portului gi cu mirosurile puternice de petrol, parl.me,

gudron, vopsea gi cirbune.

t9