Adrian Nuta Iolanda Mitrofan-Consilierea Psihologica 05

8/13/2019 Adrian Nuta Iolanda Mitrofan-Consilierea Psihologica 05

1/75

Iolanda Mitrofan & Adrian

Nut

Consilierea psihologic. Cine, ce i cum?(repere pentru formarea experienial)

CUPRINS: Introducere. CAPIT !U! I Con"ilierea # concept$ tipuri$ etape. %.%. Ce e"te con"ilierea &i cui 'i e"te ea adre"at . % %.*+ ,ifere ne &i interferene 'ntre con"iliere p"i-olo ic &i p"i-oterapie+ %/ %.0+ C1te2 a tipuri de con"iliere p"i-olo ic &i "ocial+ %3 %./+ 4tapel e unui proce" de con"iliere+ *0 %.5+ 42alua rea muncii de con"iliere+ */ %.6+ Condiii facilitatoare ale con"ilierii+ *6 %.7+ Con"ilier ea ca relaie de a8utor+ *7 CAPIT !U! II Con"ilierea p"i-olo ic. Cine$ ce &i cum . 0% *.%. Con"ilierul ca per"oan terapeutic # eficien &i profe"ionali"m *.*. Ce caliti per"onale nece"it practicarea unei con"ilieri eficiente *. 0. ,ificulti 'n munca de con"iliere+ 06 *.0.%+ 42itarea 4rfecioni"mului 'n con"iliere+ 07.0.*+ ne"titat ea fa de propriile limite+ 03 *.0.0+ Relaia cu clienii dificili "au pretenio&i+ 09 *.0./+ S 'nele em tcerea clientului+ / *.0.5+ Relaia cu clienii neimplicai+ /* *.0.6+ S acceptm re ultatele lente+ /0 *.0.7. Cum " e2itm autoam irea 'n munca de con"iliere+ *.0.3+ S e2itm " ne rtcim printre pro;lemele pacienilor (clienilor) *.0.9+ S ne de 2oltm "imul umorului+ /6 *.0.% + Sta;ilirea de "copuri reali"te+ /7 *.0.%%+ Refu ul de a da "faturi+ /3 *.0.%*+ ,e 2olta rea propriului "til 'n con"iliere+ /3 *./. Cum poi face fa epui rii profe"ionale 'n munca de con"iliere+ /9 CAPIT !U! III C1te2a repere etice 'n practica de con"iliere+ 5* 6.*+ Accen tul+96


2/75

6.0+


3/75

CAPIT !U! I. Con"ilierea # concept$ tipuri$ etape

%.%. Ce e"te con"ilierea &i cui 'i e"te ea adre"at Fn termeni enerali$ con"ilierea e"te o acti2itate p"i-olo ic profe"ioni"t centrat perelaia de a8utor 'n "ituaiile de cri per"onal "au colecti2$ de impa" exi"tenial iminent "autrenant$ de dificultate 'n adaptare$ relaionare &i inte rare "ocial. 4a e"te nece"ar ori de c1te per"oanele manife"t ;locarea capacitilor u uale de a face fa pro2ocrilor 2ieii$ ca &i pro;lemelor "ur2enite 'n educarea &i de 2oltarea per"onal. Confruntai cu o di2er"itate de pro;leme$ cu "tre"ul cotidian 'n cre&tere (economic$ "ocioEfamilial$ profe"ional$ politic$ ecooameni de cele mai di2er"e 21r"te$ profe"ii$ culturi$ etnii$ ideolo ii &i reli ii$ tra2er"ea pericu ri"c de adaptati2 mai mult "au mai puin "emnificati2. Indiferent de diferenele dintre ei$ de per"oanele 'nalt capacitate &i performante la cele exclu"e "au mar inali ate "ocial$ cu toii aune2oie de a8utor "peciali at pentru a putea dep&i o;"tacole di2er"e 'n calea de 2oltrii lor$ arelaiilor cu "emenii$ 'n lupta pentru "upra2ieuire &i de inte rare a traumelor. ,efiniie. Con"ilierea p"i-olo ic e"te o inter2enie de "curt "au de mai lun durat$ 'n"copul pre2enirii$ remiterii "au a"i"trii re oluti2e a unor pro;leme per"onale (emoionale$co niti2e &i comportamentale)$ cu impact indi2idual$ familial &i "ocioEprofe"ional de or ani4a acoper o palet lar de pro;lematici "pecifice$ de la cele educaionale la cele de rea;ilitarerecuperare &i reinte rare "ocial$ de la cele de "uport p"i-oemoional &i "ocial$ la cele de adap&i inte rare comunitar eficient. Specific &i "cop. C-eia tuturor inter2eniilor circum"cri"e con"ilierii e"te de 2oltarea unnoi "trate ii de copin exi"tenial$ acti2area re"ur"elor ;locate$ complementare "au compen"ato% Gtfel 'nc1t per"oanele$ familiile &i rupurile "au colecti2itile 'n =i. Uitate "E&i "ea"c propriile "oluii$ utili 1nduE&i potenialul de uidi"pun. Fn mude con"iliere "copul e"te "pri8inirea U?iiG1ciarilor 'n a&i re ol2a pro;lemele prin re"ur"e propr prin m. Glil1carea atitudinilor$ concepiilor &i comportamentelor manife"tate 'n contexteexi"teniale "pecifice. Situaiile de 2ia &i


4/75

Acea"ta "e 'nt1mpl$ "pontan$ dup ce licntul a fo"t "pri8init pa" cu pa" " "e ree2alue e &i "'nelea diferit lucrurile$ re"emnific1nd e2enimentele &i reaciile manife"tate anterior 'ncepericon"ilierii. Ace"t proce" de autoree2aluare "e roduce ca urmare a atitudinii facilitatoare "au decatali p"i-oemoional &i co niti2 pe care con"ilierul a manife"tatEo pe parcur"ul 'nt1lnirilorRolul con"ilierului profe"ioni"t e"te de a 'n"oi &i "timula proce"ul de autoexplorare al clientulu

"u$ a8ut1nduE% J " con&tienti e e &i " acorde "en" e2enimentelor &i "trilor "ale$ fr aE"au "u era propriile explicaii. Con"ilierul nu e"te un profe"orB care pred o lecie de 2ia$ ci coEparticipant &i un "pri8in a2i at 'n crearea de ctre client a unor "trate ii per"onale re oluti2e"timularea optimi rii &i adaptrii lor la realitate. 4l e"te totodat un reper emoional ec-ili;ramun arant al "ucce"ului clientului 'n munca pe care o parcur e cu "ine. Con"ilierul "e 2a a;ine deaEi confi ura clientului un nou plan "au "cenariu de 2ia dup propriileEi pre"upuneri "au ne2ode aciune &i nu "e 2a "u;"titui 'n nici un ca ace"tuia 'n luarea deci iilor "au a opiunilor$re"pect1nduEi 2alorile. Re"pon"a;ilitatea con"ilierului pre"upune exerciiul con&tient de a "e feri " impun &i "u ere e propriile "oluii "au interpretri clientului$ e2it1nd cu r;dare &i profe"ionali"m tentaifacil de aEi pre"crie ace"tuia "cenarii alternati2e de 2ia &i "oluii prefa;ricate$ de comple en"au de ira;ile "ocial$ e2entual educati2eB. In "c-im;$ i le 2a putea reperi a$ "u"ine &i 2alida centu ia"m pe cele pe care ;eneficiarul con"ilierii le 2a concepe$ implementa "au "c-im;a 'n 2ia"a cotidian$ de"cura81nduEle pe cele fanta"matice "au nereali"te+ A"tfel$ con"ilierul 'l 2areconecta treptat la realitatea 2ieii &i la po"i;ilitilor "ale$ a8ut1nduE% " dedramati e ee2enimentele "au tririle$ decupl1nduE% de la fanta"me productoare de "uferin$ a8ut1nduEaccepte limitele cu naturalee$ deculpa;ili 1nduE% pentru 2ini reale "au ima inare. Adic$ altfe"pu"$ 'l 2a a8uta "E&i e"tione e &i controle e propria 2ia mai re"pon"a;il$ de;loc1nduEi &irecanali 1nduEi ener ia "pre "copuri mai reali"te &i ec-ili;rante. In ca ul 'n care proce"ulclarificrii &i recuperrii clientului "e anun a fi mai dificil$ pe termen lun $ nece"it1nd o profun ime &i o "u;tilitate p"i-olo ic mai 'nalt a lucruluiB terapeutic$ precum &i cuno&tinea;iliti te-nice ? terapeutice "pecifice$ con"ilierul 2a orienta ca ul ctre un p"i-oterapeutE p"i-olo "au medic$ cu competen acreditat 'n domeniu. %* ,e&i de cele mai multe ori con"ilierea e"te o munc centrat lB o per"oan$ nu e"te exclnici practicarea ei "u; forma con"ilierii un"e # de cuplu$ de familie$ de rup. Trecerea fluid aunui proce" dl con"iliere centrat pe o pro;lem "ituaional$ 'ntrEun proce" lK i-oterapeuticcentrat pe focali area cau elor p"i-olo ice &i ini?Eiper"onale mai profunde$ pe p"i-odinamicile per"onale &i familiale$ l practic ade"ea$ "pre ;inele clientului principal &i al celor conectai o;lemaEint. ,e&i raniele competenelor celor doi "peciali&ti "unt fluide$ inEiiiu1nd nece"itatea unecola;orri "au deinerea unei du;le i inpetene$ acea"ta nu 'n"eamn c un con"ilier e"te"uperpo a;il "au Inter&an8a;il cu un p"i-oterapeut. =unca de ec-ip e"te cea mai producti2$ iacompetenele ;ine "ta;ilite &i re"pectarea lor pre2in rorile de inter2enie$ conect1nd ;enefic pentru client proce"ul p"i-o ioEmedical recuperator "au inte rator. C1nd un ca "au o familie I iin"tituie "u;iectulB comun al unei inter2enii pro re"i2e$ multidimen"ionale$ atitudineaterapeutic &i de "pri8in con"en"ual e"te Cea care arantea "ucce"ul. Pierderea ei "au conflicde l iimpeten "a;otea "au "acrific indu;ita;il pro re"ul clientului. ;un ec-ip derea;ilitare$ recuperare "au de aciune pre2enti2.%% lionea armonio"$ complementar &i "inc'n ;eneficiul clienilor$ i n "uper2i area &i inter"uper2i area de "pri8in mutual 'n ec-ip e"tere ula de aur a profe"ionali"mului 'n ace"t domeniu. A"i"tarea de tre un "uper2i or a ec-ipeiterapeutice (din care con"ilierul$ fie el p"i-olo $ fie a"i"tent "ocial$ face parte inte rant)facilitea &i ipore&te eficiena ace"tor profe"ii interconectate$ de 2olt1nd o ;un i ?ola;orare


5/75

profe"ional &i interuman 'ntre medic$ p"i-olo $ a"i"tent ial$ defectolo $ inetoterapeut$ 8uri" printe "piritual "au alte per"oane implicate (2oluntari$ "tudeni). 4a e"te c-eia "ucce"ului &i aSati"faciilor deloc ne li8a;ile 'n domeniul foarte lar al a"i"trii complexe a per"oanelor 'ndificultate. Re ult din cele de mai "u" c munca de con"iliere e"te pre tit cu minuio itate de

'n"&i con"ilierea con"ilierilor$ iar unele dintre domeniile aplicati2e ale ace"teia nece"it anali per"onal didactic$ formare &i "uper2i are pe termen lun $ ca &i "uport optimi ator "au c-iarterapeutic pentru profe"ioni&tii domeniului. %*. ,iferene &i interferene 'ntre con"Uiere p"i-olo ic &i p"i-oterapie. ferta de a8utor p"i-olo ic$ educaional &i "ocial e"te comun celor dou domeniiaplicati2e # con"ilierea &i p"i-oterapia. ,ar mi8loacele$ de"f&urarea$ uneori natura pro;lematicilor clienilor$ re"pecti2 a pacienilor 2i ai$ ca &i inteniile &i durata a"i"trii pot "difere parial "au 'n totalitate. ,e&i pe an"am;lu cele dou profe"iuni "unt "urori$ ele nu "untemene &i cu at1t mai puin uni2itelineB+ S le a;ordm pe r1nd+ ,e&i termenul de con"iliere e"te u itat &i 'n alte domenii ale 2ieii "ociale$ cum ar fi cel 8uridic$ admini"trati2$ financiar$ politic$ con"ilierea p"i-olo ic pre"upune$ dup ma8oritateaautorilor$ 6 caracteri"tici (apud. =ariaE!iana Stne"cu$ * 0$ pa . /)$ pe care neam permi" " lenuanm dup cum urmea : %. 4"te un "er2iciu oferit de un con"ilier cu competen recuno"cut$ care$ printrEo relde natur profe"ional$ are re"pon"a;ilitatea de aE% a8uta pe client$ folo"ind te-nici &i a;ilitcare leEa do;1ndii prin educaie &i formare profe"ional (ma&ter$ cur"uri po"tuni2er"itare$"uper2i are)L *. >ormea "au de 2olt a;ilitatea de a lua deci ii &i de a facilita re ol2area pro;lemelorclientuluiL enerea &i catali ea alternati2ele planurilor de 2ia$ a8ut1nd clientul 'nmodificarea "tilului de 2ia. Catali ea proce"ul de luare a deci iilor de ctre client "auaparintori$ precum &i de"coperirea "oluiilor 2ia;ile pentru ace"taL 0. Stimulea 'n2area de noi comportamente &i atitudini. ,up allace &i !eMi" (%99 $ pa . 9 )$ con"ilierea poate fi 'nelea" drept un proce" de 'n2areEpredarcB prin care clienii "a8utai " identifice comportamentul care tre;uie "c-im;at &i etapele adec2ate ace"tei "c-im;riRe ultatul final al con"ilierii con"t 'n aciunile 'ntreprin"e de client pentru "c-im;area "acomportamentalL /. 4"te o acti2itate comun a con"ilierului &i clientului$ 'n care re"pectul mutual e"tefundamental. relaie de con"iliere eficient e"te aceea 'n care cei doi "unt e ali &i "ta;ile"c'mpreun "copurile. Fn ca ul a"i"trii copiilor raporturile e alitare$ participati2e$ adaptate 21r"t&i puterii de 'nele ere a copilului "unt o;li atorii (a&a c pre tiiE2 " 2 &i 8ucai$ d1nd curcopilului li;er din 2oi$ dar neuit1nd nici o clip cine "untei cu ade2rat &i ce "copuri a2ei )L 5. Indiferent de locul unde "e de"f&oar con"ilierea &i de natura pro;lemei cu care "econfrunt clientul$ principala competen a con"ilierului e"te capacitatea de a facilita relaiileumane. Acea"ta pre"upune a;iliti "peciale de comunicare empatic$ de de"c-idere$ maturitatec-ili;ru emoionalL 6. 4"te un mod de 2ia pentru con"ilier$ deoarece el acionea ca unmoderator al de 2oltrii altor per"oane prin intermediul pre enei "ale p"i-olo ice # "tructura per"onalitii "ale facilitea "au ;loc-ea "copurile &i efectele proce"ului de con"iliere. ,educem de aici importana factorului per"onal 'n exercitarea ace"tei profe"ii care "e facnu doar cu cuno&tine l?iofe"ionale$ ci &i cu "ufletulB$ cu capacitatea de a "imi$ empati a &de a fi de"c-i". Ace"t lucru e"te perfect 2ala;il &i 'n ca ul practicrii p"i-oterapiei$ cu un accentmai mare pe a;iliti &i te-nici "pecifice unei metode "au &coli teoreticoEmetodolo ice 'n care


6/75

format p"i-oterapeutul$ precum &i al unui 2olum de cuno&tine ?lu"mo"tice &i terapeutice mular &i ad1nc 'n "fera "ntii &i a maladiilor mentale &i p"i-o"ociale. Iat acum &i c1te2a caracteri"tici difereniatoare ale p"i-oterapiei comparati2 cucon"ilierea p"i-olo ic &i "ocial$ 'n opinia noa"tr: %. P"i-oterapia "e adre"ea cel mai ade"ea unor pro;leme "emnificati2e din "fera

"ntii p"i-ice$ p"i-o"omatice &i "omatice$ a21nd 'n centru trauma$ pierderea$ durerea &i ;l'n de 2oltare$ reacti2itatea ne2rotic "au con"ecinele di"ociale ale p"i-o elor$ tul;urriloradicti2e (toxicodependene$ alcooli"m)$ tul;urrilor de in"tinct "exual &i alimentar$comportamentelor "uicidare$ tul;urrilor de identitate etc.L *. P"i-oterapia e"te predominant o acti2itate curati2$ de remediere$ 'n 2reme cecon"ilierea e"te mai cur1nd pre2enti2$ de de 2oltare &i de educaieL 0. P"i-oterapia antrenea un demer" explorator &i de con&tienti are (;a at pe in"i -t)$cu durat mai lun (2e i terapiile p"i-analitice$ p"i-odinamice &i experieniale) "au mai "curt(terapii "curte focali ate pe pro;lem$ terapii comportamentale$ co niti2e$ raionalEemoti2e)$a21nd 'n 2edere at1t dimen"iunea trecutului &i a pre entului$ c1t &i a 2iitorului$ cu accente &modaliti de inter2enie "pecifice 'n funcie de metod &i de orientare teoretic (p"i-analitic$comportamentalEco niti2$ umani"tEexi"tenial). Con"ilierea$ de&i p"tre orientarea eneraunei &coli de formare$ "e centrea mai cur1nd pe dimen"iunea pre ent$ de;loc1nd drumul "pr2iitor$ dar fr a "e an a8a 'n aciuni de anali $ con&tienti are$ repro ramare &i re"tructuraremental de profun ime$ pe termen lun L /. Hradul de autode 2luire al p"i-oterapeutului 'n relaia cu clientul e"te mai re"tr1n""pre deo"e;ire de cel al con"ilierului$ mai de"c-i" &i mai puin expertal 'n inter2enie &i atitudi 5. P"i-oterapia are o;iecti2e de profun ime &i un plan terapeutic ;ine "tructurat$ permi1nd o remodelare creatoare a per"onalitii$ a 4ului$ a rolurilor manife"tate &i a relaiiloalii &i cu lumea$ 'n funcie de re"pon"i2itatea clientului$ 'n 2reme ce con"ilierea acionea limitati2$ centrat &i mai preci"$ raportat la un "cop ;ine definit$ "ta;ilit 'mpreun cu clientulL 6. Fn 2reme ce con"ilierea practic mai ale" relaia terapeutic de la e al la e al (de laadult la adult)$ "itu1nduE"e a"tfel 'n paradi ma umani"t$ p"i-oterapiile$ prin di2er"itatea lor practic &i alte tipuri de relaii terapeutice # relaia tran"ferenial de tip printeEcopil$ relaiaexpertal de tip profe"orEele2 (terapiile comportamentalEco niti2e). A"tfel$ con"ilierea "e apromult prin natura relaiei terapeutice de la per"oan la per"oanB de p"i-oterapiile umani"te$exi"teniale &i experieniale &i mai puin de cele p"i-odinamice &i analitice. Acea"ta nu 'n"eamc nu "e practic &i o con"iliere analitic$ de tip adlerian de pild$ "au o con"iliere analitic drup. Nu "e exclud 'n" modelele inte rati2e$ flexi;ile$ pliate pe realitatea$ ne2oile &i po"i;ilitde r"pun" imediat ale clienilor$ care 'm;in elemente te-nice &i atitudinale din mai multe &c practic1nduE"e a"t i tot mai mult modelele interferene$ eclectice "au inte rati2e$ at1t 'ncon"iliere$ c1t &i 'n p"i-oterapieL 7. 4xi"t tendina ca 'n p"i-oterapie " "e utili e e mai cur1ndtermenul de pacient$ 'n 2reme ce 'n con"iliere e"te preferat "au utili at 'n exclu"i2itate cel declient (adic cel ce ;eneficia de un "er2iciu ameliorati2$ optimi ator$ nu neaprat 2indector$re"tructurati2 "au tran"formati2 'n de 2oltarea per"onal$ "ituaie e2ident 'n ca ul "er2iciului p"i-oterapeutic). Fn conclu ie$ c-iar dac di"putele terminolo ice par fr de Ur"it$ con"ilierea continu ""e definea"c mai cur1nd ca o O li2itate "uporti2$ de a8utorare limitat$ preci"$ 'n anumite &i lilonat de "copuri imediate$ clarificatoare$ acion1nd oarecum la uprafaa ice;er ului &iin1nd prea puin cont de proce"ele incon&tiente. P"i-oterapia$ dimpotri2$ tinde " de2in un proce" de l?iolun ime$ axat pe dinamica re"tructurati2 a per"onalitii$ la ni2el Con&tient$incon&tient &i uneori tran"con&tient$ din care deri2 noi unarii de 2ia &i un nou modu" 2i2


7/75

4a utili ea impa"ul maladi2 ca o po"i;ilitate de autode;locare &i de relan"are 'n lupta pentru2ia &i ;un"tare p"i-o"ocial$ ca pe o lecie exi"tenialB "au o 'ncercare plin de "en". Interferene &i "uprapuneri. Ceea ce au 'n"$ 'n comun$ am;ele domenii de a"i"tare uma"unt urmtoarele elemente: %. Am;ele urmre"c &i "copuri identice: explorarea propriei per"oane i 'nele erea de

"ineL clarificarea &i po iti2area ima inii de "ine$ cre&terea auto'ncrederii &i a capacitii de facele mai ;une ale eri pentru "ine$ de;locarea re"ur"elor per"onale de copin &i de de 2oltare pecont propriuL *. Am;ele caut " reduc &i " tran"forme comportamentele de autoaprare ne2rotic$tendinele Ia repetarea comportamentelor de e&ec$ a modurilor "tereotipe$ ri ide de a 1ndi &iacionaL 0. Am;ele de 2olt capacitatea clienilor de a lua deci ii &i de aE&i remodela traiectoria2ia$ unele dintre metode "timul1nd 'n "pecial "oluiile alternati2e de 2ia &i adaptarea creati(2e i orientarea experienial 'n con"iliere &i p"i-oterapie)L /. Am;ele utili ea autenticitatea &i calitatea relaiei terapeutice "au de con"iliere$comunicarea mediat de pre enaB per"onal &i ade"ea de cari"ma profe"ional a terapeutului"au con"ilieruluiL 5. Am;ele "e finali ea cu o ree2aluare a "trii &i modificrilor "ur2enite 'n relaiaclientului cu "ine &i cu alii$ cu o mai ;un acceptare &i re2alori are de "ine din per"pecti2a propriilor caliti &i defecte$ a potenialului de care di"pune &i pe care 'n2a " &iEI reactua&i de 2olte permanent. 4fectul ace"tor "c-im;ri con"t 'n confi urarea de noi o;iecti2e &ide 2oltarea unor noi "trate ii de adaptare. =ai "implu "pu"$ un efect real e"te c1&ti areapariuluiB cu 2iaa. Iar 1m;etul final de de"prire &i re"piraia profund eli;eratoare a celui carcon"imte " 'ntrerup 'n mod fire"c contactul terapeutic la momentul potri2it$ 2alorea mai mudec1t orice cu21nt de mulumire "au promi"iune de 2iitor+ Re"tul re ol2 natura$ 'n mod"pontan &i 'ntotdeauna 'n fa2oarea clientului$ c-iar &i atunci c1nd 2iaa 'l confrunt cu o nou'ncercare "au ameninare. ,e data a"ta el o " &tie cum " fac fa. ,e unul "in ur. Adic prin propriileEi puteriB. %.0. C1te2a tipuri de con"iliere p"i-olo ic &i "ocial. Rdcinile i"torice ale con"ilierii "unt 'ntruc1t2a comune cu cele ale p"i-oterapiei$ adic'&i tra "e2a din trecutul imemorial al practicilor colecti2e &i indi2iduale 2indectoare$ al riturma ice &i amanice &i c-iar 'n a&aEnumitul "fat al ;tr1nilorB din "ocietile primiti2e tri;ale.Sfatul du-o2nice"c practicat 'n matricea "piritual re&tin$ practicile de exorci are &i 2indecar"piritual au contri;uit i ele pe deplin la treptata laici are a a"i"trii ;olilor &i neca urilor"uflete&ti "au "ociale$ extin 1nduE"e 'n epoca modern 'n domeniul Dducaiei &i al repre ent"ociale de"pre cum poi tri mai 'n (Cord cu tine 'n"ui &i mai "nto". ,up al doilea r ;oimondial$ con"ilierea "e impune ca o practic u ual a acti2itilor de a"i"ten "ocial$ p"i-olo&i medical. !a acea"ta contri;uie$ prin informaii &i repere metodolo ice pecifice$ orientarea2ocaional (pentru carier)$ p"i-odia no a iiiicli enfei$ aptitudinilor &i per"onalitii$ precum relati2a "tructurare i celor trei mari direcii 'n p"i-oterapie (p"i-aiuili a$ %% nportamentali"munoua paradi m umani"t). Toate ace"tea. Corelate cu o multitudine de pro;lematici "ociale deinadaptare$ mar inali are &i "uferin$ a re"i2itate "ocial$ dependen$ a;andon &i iolenfamilial$ precum &i exacer;area frec2enei tul;urrilor emoionale &i de adaptare 'n comunita'n 'ntrea a "ocietate 2e"tic$ au iiui"format con"ilierea p"i-o"ocial 'ntrEo dimen"iune a lumiici2ili ate a"pir1nd la "ecuritate &i ;un"tare. >enomenele "ociale &i economice de dup anii ?/au extin" con"ilierea din "fera educaional &i a formrii profe"ionale 'n cea a metodelor de a8 profe"ioni"t 'n noul context "ocial creat. A"tfel nece"itatea re ol2rii numeroa"elor pro;leme


8/75

indi2iduale independent de cele comunitare. Cari Ro er" propune iniial$ 'n ace"t context$termenul de con"iliere ca 'nlocuitor al celui de orientare 2ocaional$ prea re"tricti2$ iar anii ce2or urma lea "tr1n" practica de con"iliere de cea de p"i-oterapie$ a crei tradiie erainconte"ta;il. Pra mati"mul &i "implificarea demer"ului$ mo;ili area rapid &i excepional 'n"pri8inul per"oanei "unt 'n" conotaiile de ;a ale noului "u;domeniu profe"ional # con"ilierea

4a '&i re "e&te 2ocaia mai 'nt1i pe terenul &colii dar "e extinde rapid 'n or ani aiilene u2ernamentale$ 'n a"i"tena "ocial &i 'n educaia pentru "ntate. Urmea ptrunderea peterenul mana ementului or ani aional &i mai ale" pe terenul reu de a"i"tat al familiei$ ala;u ului fi ic &i "exual$ al toxicodependenelor a cror frec2en cre&te fr precedent$ de la udeceniu la altul. Per"oanele cu ne2oi "peciale$ copiii cu -andicap &i ;olile ce nece"it "pitali ar prelun it$ predi"pun1nd la fenomene de -o"pitali"m$ ca urile de a;andon al copilului tot mainumeroa"e$ a"i"tarea ;tr1nilor cu pro;leme de depre"ie$ "rcie$ a;andon &i i olare (odat cu prelun irea duratei medii de 2ia) crea noi pro2ocri con"ilierii p"i-olo ice &i "ociale. Anii ?5 E6 marc-ea 'nfiinarea r ani aiilor profe"ionale de con"ilieriB careacti2ea at1t pe terenul &colii$ c1t &i al muncii. Fn %95/ "e con"emnea apariia primei re2i"pecialitate 'n S. U. A. Q ournal of Coun"elin P" c-olo B$ editat de Hil;ert renn &i >ran =. >letc-er$ iar'n %959 Anne Roe ar umentea pu;lici"tic nece"itatea educaiei uni2er"itare a con"ilierilor ca"peciali&ti (2e i op. Cit.$ * 0$ p. 3). Tipurile de con"iliere care "e conturea "unt: con"ilierea per"onal$ de cuplu &i defamilieL con"ilierea 2ocaional "au educaionalL con"ilierea or ani aional &i de rup. Cu timpul di2er"ificarea pro;lematicii p"i-o"ociale enerea noi aplicaii$ din ce 'n cemai "peciali ate &i cu formri din ce 'n ce mai complexe. Apar a"tfel: Q Con"ilierea mar inalilor &i excluderii "ociale$ con"ilierea inte ratoare &i de "uport acopiilor "tr ii &i per"oanelor adulte fr adpo"t (2e i 'n ace"t "en" &i contri;uiile rom1ne&tirecente "emnate


9/75

Q Con"ilierea 2ictimelor traficului de carne 2ieL Q Con"ilierea imi ranilorL Q Con"ilierea minoritarilorL Q Con"ilierea per"oanelor cu ne2oi "peciale &i a familiilor lorL Q Con"ilierea mana erial &i terapia or ani aionalL

Q Con"ilierea pa"toral &i "piritual. =enionm ca 'n ultimii ani "Eau fcut 'n Rom1nia eforturi Ic re2i orare &i de 2oltare acon"ilierii 'n domeniul &colar &i al i ?i lentrii profe"ionale &i cel puin c1te2a cri "unt dereferin 'n V e"t "en" (H-e. Tom&a$ %996$ %999 &i Ioana Stancu$ * 5). Pe m"ur ce tran"formrile economice$ politice$ ideolo ice mirenea noi cri e &i pro2ocri "ociale$ oamenii "e confrunt cu alte tipuri de pro;leme p"i-olo ice &i "ociale cenece"it a8utor &i a"i"ten "peciali at. A&a 'nc1t ne a&teptm ca 'n urmtorii ani$ odat cuinte rarea rii noa"tre 'n comunitatea european$ dar &i ca urmare a impactului lo;ali riieconomice &i culturale$ ne2oia de con"iliere inte ratoare$ de facilitare$ "uport &i de 2oltare per"onal " crea"c. Un loc "pecial printre ;eneficiarii ace"tor "er2icii 'l ocup tinerii &i copiicon"ilierea pre2enti2 'n "pecial a comportamentelor de adaptati2e$ delic2eniale &itoxicodependente fiind actualmente o prioritate. ,in punct de 2edere al o;iecti2elor &i "ituaiilor care nece"it ace"t tip de inter2enie "e pot di"tin e alte c1te2a tipuri: con"ilierea pre2enti2 (ex. Pro rame de educaie "anitar &i"exual$ de ale ere a carierei$ de inte rare a copiilor cu ne2oi "peciale$ de pre2enire a ri"cului pentru con"umul de dro uri etc.)L con"ilierea de facilitare &i mediere (ex. Urmre&te optimi acomportamentului relaional indi2idual$ de rup "au familial$ a"umarea re"pon"a;ilitii propriiaciuni &i do;1ndirea unui comportament mai a"erti2 &i pro"ocial. Corecia unor comportamencare predi"pun la e&ec relaional "au la erori de 'nele ere a anumitor "ituaii$ reacii &i atitudicon"tituie o;iecti2ul unei con"ilieri de remediere "au de adaptare. piunile educaionale$comportamentele parentale$ acomodarea 'ntre mem;rii unei familii di"funcionale$ adaptarea lamediul &colar "au profe"ional$ con&tienti area propriilor caliti &i defecte$ a intere"elor$di"poni;ilitilor$ talentelor &i aptitudinilor$ inte rarea 'ntrEun nou mediu "ocioEcultural$ pot fo;iecti2ele unor demer"uri de con"iliere)L con"ilierea de de 2oltare per"onal$ indi2idual "au rup '&i propune "timularea expre"iei per"onale$ a creati2itii &i atitudinilor inte ratoare "autolerante$ a maturi rii afecti2e$ co niti2e &i "pirituale$ a puterii de manife"tare &i afirmare a4ului$ a competenelor profe"ionale &i creatoare 'ntrEun domeniu. 4a urmre&te reali area proce"ului de autoactuali are de care 2or;e&te C. Ro er" &i con&tienti area "tadiului de de 2olt'n care "e afl fiecare client. Con"ilierea "timulea conceptul de "ine$ modificarea "tilului de2ia pentru cre&terea ;un"trii &i acceptarea modificrilor fire&ti care in de 21r"t$ ca &iacceptarea morii ca pe un e2eniment fire"c$ de tran iie 'n ordinea natural &i "piritualLcon"ilierea centrat pe "ituaiile de cri aduce "u; focu"ul inter2eniei re"emnificarea &iacceptarea momentelor de cri ca momente de cre&tereB per"onal &i interper"onal$ prile8"c-im;are a "trate iilor nepotri2ite "au eronate care "Eau do2edit inadec2ate 'n raport cu ciclul d2ia &i cu contextul actual. 4"te un ;un prile8 de 'n2are a unor r"pun"uri alternati2e la pro;leme 2ec-i care "e repet &i de reproce"are a "emnificaiilor e2enimentelor dintrEo per"pecti2 "c-im;at "au mai matur. Con"ilierea a8ut clientul aflat 'n "ituaie de cri " "econfrunte cu fru"trrile &i "E&i reformule e noi o;iecti2e$ " ierte &i " accepte pe alii$ iert"e &i accept1nduE"e pe "ine. Fl 'n2a " fac fa traumei$ decepiei$ de am irii "auimpre2i i;ilului nucitor al unor "ituaii$ in2e"tinduEle cu "en". Ce tipuri de cri e pot fi a"i"tateiToate tipurile de pierderi &i a;u uri$ tentati2e "uicidare$ pierderi de "arcin &i reacii po"ta2or"arcini nedorite "au re ultate 'n urma unui 2iol$ pierderea locului de munc$ &oma8 prelun it$


10/75

pierdere 'n "tatut &i pre"ti iu$ dependene di2er"e (alimentare$ de dro uri etc.)$ dece"ul unei per"oane dra i$ detenie$ de ec-ili;ru financiar &i emoional$ anxietate de "eparare$ di2or$maladia ra2 a unuia dintre mem;rii familiei$ apariia unui copil cu -andicap "e2er "au impa"ueducaional al ace"tuia # ex. Copilul auti"t etc. %./. 4tapele unui proce" de con"iliere.

Sunt de"tul de a"emntoare celor ale unui proce" p"i-oterapeutic$ cu diferena c durat&i amplitudinea explorrii "unt mai redu"e 'n ca ul con"ilierii. Iat care "unt ace"te etape:e2aluarea complet a ca ului 'n contextul "ituaiei de 2ia cu care "e confruntL identificarea pro;lemei de ;a &i a celor deri2ate din per"pecti2a clientului &i a con"ilieruluiL "c-iareao;iecti2elor con"ilierii 'mpreun cu clientul &i acceptarea contractual a cadrului con"ilierii(durata &i frec2ena &edinelor$ locaia$ co"turile$ clarificarea inteniilor$ a&teptrilor mutuamaniera de cola;orare pe parcur"ul con"ilierii$ a"i urarea clientului de re"pectarea principiuluiconfidenialitii)L reali area relaiei &i "timularea alianei terapeutice$ a contactului facilitatormuncii de explorare &i clarificareL explorarea pro;lemei$ anali a r"pun"urilor emoionale$co niti2e &i comportamentale ale clientului la pro;lema identificat &i conectarea lor cuo;iecti2ele iniialeL reformularea o;iecti2elor de lucru 'n funcie de e2oluia relaiei &i dereacti2itatea clientului 'n proce"ul de con"iliereL facilitarea in"i -tEurilor &i de"coperirea'mpreun a "oluiilor po"i;ileL conceperea &i ale erea per"onal a noilor r"pun"uri$comportamente &i "cenarii de 2ia$ proiectarea &i luarea noilor deci iiL implementarea deci i&i "trate iilor alternati2e 'n propria 2iaL "u"inerea con"ilierului &i 2alidarea "oluiilor re olutde 2ia practicate de ctre clientL e2aluarea final a re ultatelor con"ilieriiL 'ncetarea de comuacord a con"ilierii cu meninerea unui contact catamne"tic de confirmare a e2oluiei$ ca &i dereluare a unui nou ciclu 'n ca de ne2oie (principiul u&ilor de"c-i"eB)E %.5. 42aluarea muncii de con"iliere. Succe"ul unei con"ilieri$ ca &i al unei p"i-oterapii$ con"t 'n po"i;ilitatea clientului de arm1ne ancorat "au dependent de con"ilier$ ca urmare a de;locrii capacitii "ale de aE&i e"t&i re ol2a pro;lema 'ntrEun mod re"pon"a;il. Acea"ta pre"upune c per"oana (ele) con"iliat (e'n2a " emit "oluii di"criminati2e$ "E&i a"ume con"ecinele$ " e2ite repetarea erorilor &ca de e&ec$ " ai;e capacitatea de a "e remoti2a pentru o nou 'ncercare de "oluionare a pro;lemelor$ utili 1nduE&i toate di"poni;ilitile &i nea&tept1nd permanent o nou form de aAdic$ altfel "pu"$ 'n2a " "e autoEa8ute+ accept1nduE&i 'n acela&i timp limitele &i "olicit"pri8in numai atunci c1nd nu &iE% poate oferi "in ur$ cu ade2rat. Acceptarea unei "ituaii ire2er"i;ile$ de enul unui -andicap &i 'n2area con2ieuirii cu e'n condiii de lini&te$ optimi"m &i meninere a contactelor "ociale inte ratoare poate fi dea"emenea un "ucce" al unei con"ilieri. Un ni2el cre"cut de auto'ncredere &i de clarificare a"i ur autonomia clientului &i a&tecalea unor comportamente re"pon"a;ile &i unei ;une capaciti de a face fa "tre""urilor$ cri e"au pro2ocrilor exi"teniale ulterioare. 4&ecul muncii unui con"ilier e"te le"ne de o;"er2at atunci c1nd per"oana con"iliat"ta nea 'n reacii de ne ati2i"m$ inerie$ lamentati2itate$ nea8utorare &i dependen "au '&ia ra2ea reaciile de adaptati2e ori "e ancorea 'n conduite de &anta8 emoional$ comportame prote"tatar "au re2endicati2$ per"e2er1nd 'n eroare &i auto"a;ot1nduE"e. Ace"ta e"te fie "emnunei inter2enii neprofe"ioni"te a con"ilierului$ fie e"te indicatorul nece"itii unui proce"terapeutic mai ad1nc &i mai ;ine "tructurat. Fn con"ecin ca ul poate fi orientat ctre un terape profe"ioni"t "au ctre un alt con"ilier. Uneori$ condiiile externe$ contextul "ocioEfamilial "au "ocioEi ultural pot fr1na "audefa2ori a demer"ul unei con"ilieri indi2iduale$ de aceea e"te nece"ar ca inter2enia " fie pe c


11/75

po"i;il multidi"ciplinara &i " nu i nore niciunul din factorii care pot contri;ui la o "ituaie decri . !ucrul cu familia extin"$ de pild$ "au cu colecti2itatea implicat$ 'ntrEo manier "i"temlr e&te &an"ele unei inter2enii corecte$ de "ucce". %.6. Condiii facilitatoare ale con"ilierii. Un rol important 'n profe"area acti2itii de con"ilier 'l deine re"pectarea ne2oilor &i2alorilor clientului$ precum &i a caracteri"ticilor "ale difereniale$ care reflect o anumit cult

cu norme$ tradiii &i 2alori familiale$ morale &i "piritualEreli ioa"e "pecifice. Con"ilierii au a'ntotdeauna 'n 2edere reperele "ocioEculturale &i i"torice ale e2oluiei per"oanelor a"i"tate$ iarrecent acti2itatea lor "Ea 'm;o it cu con"ilierea cro""Ecultural care "emnalea "emnificaialurii 'n atenie a diferenelor 'ntre con"ilier &i client pri2ind mediul cultural$ "ocial$ etnic "aura"ial. Fn "pecial con"ilierii care a"i"t per"oane aparin1nd unor rupuri minoritare$ cum ar fiimi rani$ -omo"exuali$ 21r"tnici$ toxicodependeni etC. Au ne2oie " 'nelea atitudinile$2alorile$ credinele &i pro;lemele fiecrui rup minoritar. A&a de pild$ con"ilierea erontolo i poate a8uta 21r"tnicii " "e reinte re e 'n 2ia$ " accepte moartea cu "enintate "au " "e pre tea"c pentru marea trecere. ,ar pentru acea"ta e"te ne2oie ca un con"ilier " fie familiari acu realitatea exi"tenial a 21r"tnicilor care "e confrunt cu un ri"c ridicat pentru depre"ie$alcooli"m &i tendine "uicidare$ dificulti financiare &i de "ntate ire2er"i;ile. alt pro;lem care e"te nece"ar " "e ai;e 'n 2edere o con"tituie di"criminrile$"tereotipiile &i pre8udecile cu care "e confrunt rupurile de minoritari$ fie ele ma"cate$ fieexprimate. ,e 2oltarea identitii de "ine &i autoacceptarea "unt o;iecti2e importante 'n munca dcon"iliere. Inter2eniile pe rupuri minoritare "au a"i"tarea per"oanelor care fac parte din acea"tcate orie pot fi fcute corect numai 'n ;a a cunoa&terii etapelor p"i-olo ice prin care trecoamenii cu "entimente de opre"iune. =odelul teoretic ela;orat de At in"on (apud. =. !.Stne"cu$ op. Cit.$ pa . *0) preci ea particularitile ace"tor etape$ dup cum urmea : Q Conformarea # "e aprecia cultura dominant$ "e de apro; propria cultur &i "emanife"t atitudini di"criminati2e fa de alte culturiL Q ,i"onana # apare un conflict 'ntre aprecierea &i de aprecierea propriului rup$ pe de o parte$ iar pe de alt parte$ 'ntre aprecierea &i de aprecierea propriului rup &i a rupului domin Q Re i"tena # "e caracteri ea prin conflictul dintre empatia lai1 de alte minoriti &ietnocentri"m$ pe de o parte &i de aprecierea rupului ma8oritar$ pe de alt parteL Q Intro"pecia # "e refer la anali a propriului rup$ la e2aluarea altora pe ;a aetnocentri"muluiL Q Articularea "iner ic "au con&tienti area: aprecierea propriului rup &i a altorminoriti &i aprecierea "electi2 a rupului dominant. Pentru a e2alua corect un client care aparine altor rupuri culturale$ con"ilierul tre;uie "cunoa"c i"toria "ocial &i calitile di"tincti2e ale "u; rupurilor etnice "au "ocioEeconomice$ ar fi$ de pild$ ce 'n"eamn pentru acel rup a fi normal "au anormal. rice proce" de con"iliereurmre&te producerea de modificri 'n 2iaa clienilor. ri$ 'n con"ilierea rupurilor minoritare$ parte din mi8loacele inter2eniilor cla"ice "e pot do2edi inadec2ate$ ca de pild contactul 2i uaexteriori area "entimentelor$ a 2or;i mai mult dec1t a aciona etc. Cunoa&terea fundamentelorculturale &i "ociale ale profe"iunii de con"ilier e"te util ace"tuia 'n tentati2a de aEi a8uta pe c" '&i identifice "au reconcilie e rolurile diferite pe care le 8oac 'n 2ia. Se formea orecepti2itate fa de pro;lemele etnice &i culturale ale unei "ocieti mul tic uit ura Ic &i "e o;io familiari are cu paleta at1t de lar a pro;lemelor din 2iaa de i cu i. Fn final$ con"ilieriitre;uie " cunoa"c multe alternati2e ale "tilului de 2ia$ pentru a a"i"ta clienii 'n re ol2area pro;lemelor de 2ia.B (op. Cit.$ pa . */). %.7. Con"ilierea ca relaie de a8utor.


12/75

ferta de a8utor pe care o practic un con"ilier difer de alte tipuri de a8utor pe care le"im 'n 2iaa cotidian. Identitatea profe"ional a rolului de p"i-anali &i con"iliere pa"toral.,up Vurplu"$ "e preci ea patru caracteri"tici ale relaiei de a8utor '- con"iliere: e"te o relaieumanL pre"upune o influen "ocialL dinamica ei depinde de a;ilitile &i deprinderile profe"ioni"te ale con"ilierului (" ill")$ dar &i de capacitatea re"pon"i2 a clientuluiL pre"upune

pre tire teoretic -otr1toare. Fn calitatea "a de relaie uman$ con"ilierea "e ;a ea pe re"ur"e empatice$ re"pect &iade2r. 4mpatia eman &i "e manife"t din a"cultarea acti2$ centrat pe "entimente exprimateneexprimate 2er;al de client$ dar "u erate "au rele2ate non2er;al. 4mpatia$ ca o component de ;a a per"onalitii con"ilierului poate fi m"urat &i exprimat "u; mai multe forme. I2e(%933) di"tin e empatia "u;"tracti2 (prin care con"ilierul "e 'ndeprtea de client)$ empatia ;a al ('n care r"pun"urile con"ilierului "unt paralele cu enunul clientului) &i aditi2 ('n carer"pun"ul con"ilierului in2adea ideile &i "entimentele clientului). Re"pectul pre"upune meninerea unei atitudini nonEe2aluati2e fa de client$ atenieacordat clientului$ acceptarea "a necondiionat &i 2alori area lui ca o per"oan demn de "tim&i 2aloare$ cum afirm C. Ro er" (%95%). Sinceritatea &i one"titatea "e refer la po iia fa da con"ilierului$ con ruena 'ntre ideile$ "entimentele$ comportamentul &i orientarea "a teoreticSinceritatea &i de"c-iderea de "ine "unt pa&aportulB ctre 'ncrederea clientului. Relaia de con"iliere reali ea &i un proce" de influen "ocial. Sen"ul ace"tei forme dinfluen "ocial con"t 'n "timularea unei de 2oltri armonioa"e a celui a"i"tat Ace"t lucru nu " poate reali a dec1t dac un con"ilier '&i de 2olt la r1ndul lui o "erie de caliti. Pietrofe"a$Goffman &i Splete (%93/) con"ider c cele mai "emnificati2e caliti care define"c un con"ili"unt: competena$ puterea &i intimitatea. Prin competen$ autorii 'nele a;ilitatea con"ilierului de aE&i accepta propriile limite$ a "e comporta po iti2 cu clienii$ de a emite a&teptri reali"te fa de clieni. Puterea "e refer la a;ilitatea con"ilierului de a influena clientul fr aE% controla$ iarintimitatea 2i ea a;ilitatea lui de "ta;ili o relaie "incer &i de"c-i"$ fr teama re"pin erii. !aace"tea *3 le adau &i alte caliti nece"are$ dar care luate 'n "ine nu "unt nuciente pentruexercitarea profe"iei de con"ilier$ cum ar fi: I;ilitatea de a demon"tra ni2elul de experti (competen)$ atracti2itatea (capacitatea de a fi plcut &i de a induce 1nduri po iti2e de"pre"ine)$ credi;ilitatea (re ultat din ni2elul "u de con ruen 'ntre comportamentul 2er;al &i celnonE2er;al # mimicoEl?amtomimic$ e"tual$ neuroE2e etati2$ emoional). Ni2elul de competen (a;ilitare &i deprinderi de con"iliere) "e poate antrena &i optimi prin pro rame "peciale. ,up 4 an (%933)$ nainin ul de a;ilitare urmre&te de 2oltareaurmtoarelor a;iliti: "ta;ilirea unei relaii lucrati2eBL comunicarea de ;a &i a2an"atL a8utoferit clientului 'n a de"coperi cile de autoEa8utorare &i autoE"timulareL clarificarea pro;lem(pro;lemelor)L formularea "copului "au a inteiL ela;orarea unui pro ram de de 2oltareLimplementarea pro ramuluiL e2aluarea re ultatelor finale. Ace"te deprinderi profe"ionale facilitea la a"i"tat de 2oltarea unor deprinderi proprii dere ol2are a pro;lemelor &i de autoEre"pon"a;ili are. Con"ilier "Ea decantat treptat 'n lo;1nd cuno&tine teoretice 2ariate: p"i-iatrie &i p"i-olo ie clinic$ teoriile 'n2rii &i de 2oltrii$ 4tapele unui proce" de con"iliere$ pri2it ca relaie de a8utor "unt$ 'n acord cu Ha da (%93/): %. >acilitarea # etap axat pe 'nele ere &i explorare de "ine$ pe ;a a a trei a;iliti alecon"ilierului: empatie$ re"pect &i "til caldL


13/75

*. Tran iia # facilitarea propriei 'nele eri &i a an a8rii 'n "c-im;are. Acea"ta nece"itconcretee$ ade2r &i de"c-idere de "ine din partea con"ilieruluiL 0. Aciune # an a8ea alte dou a;iliti ale con"ilierului: confruntarea &i ur ena pentrua determina clientul " "e implice 'ntrEo direcie core"pun toare. Cuno&tinele teoretice 'l a8ut pe con"ilier " ai;e acce" la p"i-olo ia clienilor$ la

dinamica per"onalitii lor 'n "ituaii 2ariate. ricare ar fi orientarea teoretic pentru care optea un con"ilier (p"i-odinamic$ co niti2 "au umani"tEexperiential)$ el tre;uie " cunoa"c foarte ;ine teoriile per"onalitii$ " po"ede cuno&tine de"pre de 2oltarea uman (a 21r"telor)$ de"prconceptele de ;a ale con"ilierii &i modelele de ;a ale p"i-oterapiei. Complementar modelului medical$ con"ilierea$ ca &i p"i-oterapia$ acionea a"upra'ntre ii per"oane$ inclu"i2 a"upra relaiei dintre componentele mediului &i cele intrap"i-ice. Sede 2olt a"tfel o atitudine de mo;ili are antiE;oal &i o "timulare a re"ur"elor compen"atorii pricare clientul e"te eli;erat de pre8udeci &i anxietate de e&ec$ fiind 'nele" 'n contextul realitcare trie&te. Se poate 2or;i de o filo"ofieB a con"ilierii profe"ionale ;a at pe trei principii: "arcinae"enial a con"ilierului e"te facilitarea de 2oltrii umaneL con"ilierul tre;uie " ia 'n con"iderarmediul "ocial$ p"i-ic &i fi ic al clientuluiL "copul con"ilierii e"te de a pre ti o core"pondendinamic 'ntre per"oan &i mediu. Re ultatul aplicrii ace"tei inter2enii e"te de 2oltarea "inelui p"i-o"ocial$ a"tfel 'nc1t "atin un ni2el de funcionare "uperior: re ol2are de pro;leme de 2ia$ fortificare 'n faa"c-im;rilor$ o adaptare mai flexi;il$ un mai ;un control al propriei 2iei.


14/75

Credinele &i comportamentul con"ilierului "unt factori importani. ;un parte dinliteratura dedicat formrii con"ilierilor "coate 'n e2iden capacitatea terapeutului de a pri2i la'nele e &i a "e accepta pe "ine 'n aceea&i m"ur ca &i &inele altei per"oane. Calitatea relaiecon"ilierEclient pare a fi cea care facilitea 'n cea mai mare m"ur cre&terea 'n cele dou primplicate.

Studiile lui Co;" (%936) arat c urmtoarele atitudini "unt a"ociate cu "ucce"ul 'nacti2itatea de con"iliere: con"ilierul e"te intere"at de cum apare lumea din punctul de 2edere alclientului "uL are opinii po iti2e de"pre oameni$ 'i con"ider demni de 'ncredere$ capa;ili &i prieteno&iL are o ima ine de "ine po iti2 &i 'ncredere 'n propriile a;ilitiL inter2enia 'n calitade con"ilier "e ;a ea pe 2alorile per"onale ale clientului. *.*. Ce caliti per"onale nece"it practicarea unei con"ilieri eficiente Se pare c cea mai important calitate a unui con"ilier eficient e"te autenticitatea. Caform fundamental de 'n2are$ con"ilierea &i terapia "olicit un practician di"pu" " a;andonrolurile "tereotipe &i capa;il " "e manife"te ca o per"oan real 'ntrEo relaie. Fn contextul relde la per"oan la per"oan$ clientul poate experimenta a"tfel cre&terea. ,ac un con"ilier ale e " "e a"cund 'n "patele "i uranei rolului profe"ional$ clientul 2ar"punde 'n aceea&i manier$ a"cun 1nduE"e$ la r1ndul "u$ de con"ilier. ,ac rm1nem doarexperi te-nici &i a;andonm propriile reacii$ 2alori &i propriul "ine$ re ultatul 2a fi o con"ilie"teril. Tocmai prin autenticitatea noa"tr 2om putea a8un e foarte aproape de pro;lemeleclienilor. Fn m"ura 'n care a2em "perana c "c-im;area noa"tr merit toate ri"curile &ieforturile$ 2om putea tran"mite &i clienilor "perana c$ la r1ndul lor$ au capacitatea de a de per"oana care "unt 'n realitate &i pe care o plac. =ai "implu "pu"$ 'n calitate de con"ilieri de2enim repere &i modele pentru clienii no&t,ac 'n" comportamentul no"tru 2a fi incon ruent$ dac 2om opta pentru o acti2itate cu ri"c"c ut &i 2om decide " rm1nem a"cun&i &i 2a i$ ne putem a&tepta ca &i clienii no&tri " ace"t mod deEa fi &i " fie ne'ncre tori. ,ac 2om fi autentici &i ne 2om de 2lui la momentul potri2it$ clienii 2or tinde " preia ace"te caliti &i$ a"tfel$ 2or fi one&ti 'n interacine cu noi.Hradul de autenticitate &i "ntate p"i-ic a con"ilierului e"te 2aria;ila crucial care determinde2enirea. Un con"ilier 2iuB are ne2oie " po"ede cuno&tine$ competen 'n aplicarea te-nici&i "im etic. ,oar faptul de a fi o ;un per"oanB nu te face 'n"$ fire&te$ un con"ilier eficient ,ar ce caliti per"onale 'l fac pe con"ilier terapeuticB$ adic o pre en optimi atoare pentru alii Anali 1nd con"ilierii care "Eau do2edit eficieni$ H. Core identific un an"am;lu decaliti &i caracteri"tici per"onale. Iat care "unt ace"tea: Q Con"ilierii eficieni au o identitate. 4i &tiu cine "unt$ ce "unt capa;ili " de2in$ ce 2de la 2ia$ ce e"te e"enial. Sunt di"pu&i "E&i reexamine e 2alorile &i "copurile. Nu "e 1nddoar la ce a&teapt ceilali de la ei &i "e "trduie"c " tria"c dup anumite "tandarde interioaSe re"pect &i "e autoaprecia . ,incolo de "imul propriei 2alori &i fore$ pot drui a8utor &idra o"te. Fn plu"$ "unt capa;ili " cear &i " primea"c de la alii. Nu "e i olea de ceilali$ cafel de demon"trare a propriei puteri. Sunt capa;ili "E&i recunoa"c &i "E&i accepte propria Se "imt adec2ai cu ceilali &i le permit altora " fie puternici 'n pre ena lor. NuEi "u;aprecia ceilali pentru a re"imi putere fa de ei. F&i folo"e"c puterea 'n mod "nto"$ 'n ;eneficiulclienilor &i e2it " a;u e e de ea. Sunt de"c-i&i la "c-im;are. Au ;un2oina &i cura8ul de a pr"i ceea ce e"te "i ur &icuno"cut$ atunci c1nd nu "unt "ati"fcui cu ceea ce au "au cu ceea ce "unt. F&i extind cuno&de "ine &i de alii. Reali ea c o con&tiin limitat 'n"eamn o li;ertate limitat. =ai de ra;


15/75

dec1t "E&i in2e"tea"c ener ia 'n comportamente defen"i2e$ menite " e2ite experiena$ ei "eimplic 'n "arcinile propu"e de realitate. Sunt di"pu&i &i capa;ili " tolere e am;i uitatea. Fntruc1t cre&terea depinde dea;andonarea familiarului &i ptrunderea 'n teritorii necuno"cute$ oamenii care "unt an a8ai 'ntun proce" de de 2oltare per"onal "unt di"pu&i " accepte un anume rad de am;i uitate 'n

exi"tena lor. Pe m"ur ceE&i 'ntre"c 4ul$ ei manife"t mai mult 'ncredere 'n ei 'n&i&i$ cee'n"eamn mai mult 'ncredere 'n 8udecile &i proce"ele lor intuiti2e &i di"poni;ilitatea de aexperimenta noi comportamente. 4i a8un e2entual " reali e e c "unt demni de 'ncredere. F&i de 2olt un "til propriu de con"iliere care e"te al filo"ofiei &i experienei lor de 2iaCu toate c 'mprumut li;er idei &i te-nici de la ali terapeui$ nu imit mecanic "tilul altora. Poexperimenta &i cunoa&te lumea clientului. 4mpatia lor e"te nonEpo"e"i2. Sunt con&tieni de propriile conflicte &i "uferine &i au un cadru de referin pentru a "e identifica cu aliiL 'n acetimp 'n" nuE&i pierd propria identitate prin "upraidentificare cu ceilali. Se "imt 2ii &i ale eril"unt orientate "pre 2ia. Sunt an a8ai 'n a tri din plin$ mai de ra; dec1t dintrEo exi"tena&e at odat pentru totdeauna. Nu accept ca e2enimentele "Ei modele e pa"i2. Au o atitudinacti2 fa de 2ia. Sunt autentici$ "inceri &i one&ti. >r a emite pretenii 'ncearc " fie &i ceea ce 1nde"c &i "imt. Sunt di"pu&i " "e de 2luie altora cu un anume di"cernm1nt fa de"ituaia &i per"oana 'n raport cu care fac ace"t lucrU. Au "imul umorului. Sunt capa;ili " pri2ea"c e2enimentele 2ieii 'ntrEo per"pecti2 mai lar . Nu au uitat " r1d$ 'n "pecial de propriile Sl;iciuni &i contradicii. Simul umorului 'i face "E&i 2ad pro;lemele &i imperfeciu'ntrEo per"pecti2 de an"am;lu. >ac re&eli &i "unt di"pu&i " le admit. Fn2a din re&eli$ fr " "e "upra'ncarce cu'n2inuiri de"pre cum ar fi putut "au tre;uit " acione e. Fn eneral trie"c 'n pre ent. Nu "untfixai 'n trecut "au 'n 2iitor. Sunt capa;ili " experimente e$ " tria"c acum &i aiciB$ alturi dalii. Pot 'mprt&i emoiile altora$ 'n ;ucurie "au "uferin &i "unt de"c-i&i fa de propriaexperien emoional. Sunt capa;ili " "e rein2ente eB. Pot re2itali a &i recrea relaii "emnificati2e din 2iaa loIau deci ii a"upra modului 'n care ar 2rea " "e produc "c-im;area &i lucrea pentru a de2eni per"oana care leEar plcea " de2in. >ac ale eri$ opiuni care le modelea 2iaa. Nu "unt2ictimele deci iilor pripite. Sunt capa;ili " le re2i uia"c dac e"te nece"ar. Pentru c "unt 'ntrE *.0. ,ificulti 'n munca de con"iliere o continu autoe2aluare$ nu "unt con"tr1n&i deautodefiniri limitate. Sunt "incer intere"ai de ;un"tarea altora. Acea"t preocupare e"te ;a at pe re"pect$ ri8$ 'ncredere &i e2aluare real a celorlali. Sunt di"pu&i "Ei pro2oace pe ceila"emnificati2iB " rm1n la r1ndul lor de"c-i&i fa de proce"ul cre&terii. Aprecia influena culturii. Sunt con&tieni de modul 'n care propria cultur 'i afectea &i re"pect di2er"itatea 2alorilor pre"upu"e de alte culturi. Sunt con&tieni de diferenele de cl"ocial$ ra" &i "ex. Se implic profund 'n munca lor &i extra din ea "en"uri noi. Pot accepta recompen"elere ultate din munca lor &i pot admite cu one"titate ne2oile 4ului ratificate a"tfel. Fn acela&i timnu "unt "cla2ii muncii lor &i faptul de a a2ea o 2ia plin nu depinde exclu"i2 de ea. Au &i alintere"e care Ie dau "entimentul "en"ului &i autoreali rii. *.0.%. 42itarea perfecioni"mului 'n con"iliere. S urmrim acum &i ce 'n"eamn un con"ilier mai puin experimentat$ cam ce afe &ierori$ precum &i ce caracteri"tici per"onale ar putea 'mpiedica o per"oan " practice eficientmunca de con"ilier+


16/75

!a cellalt pol$ con"ilierii ineficieni lucrea acti2 la demon"trarea umanitii lor. Nureu&e"c " fac di"tincie 'ntre cine a8ut &i cine e"te a8utat. Atitudinea lor con"t 'n aE&i 'm propriile pro;leme trecute &i actuale &i de a folo"i relaia pentru aE&i "ati"face propriile ne2o,e"i ur$ puini "unt capa;ili "Eo recunoa"c$ pentru "implul moti2 c nu "unt con&tieni de "inede felul 'n care "e folo"e"cB de client. p"eudorealitate "e de a8 din ne2oia lor de a fi 2 uiB

ca umani &i 'ncercarea di"perat de a fi ei 'n&i&i e&uea + Con"ilierii de ace"t tip tind "Ei "c pe clieni din centrul ateniei$ pun1nduE"e 'n "c-im; pe ei 'n&i&i 'n acea"t ipo"ta . SEar putefac eroarea de aEi 'ncrca pe ace&tia cu reacii trectoare "au impre"ii pe care le au de"pre eide 2luirea pe care o fac " ai;e drept efect 'nc-idereaB emoional a clientului. Punctul c-eiee"te c de 2luirea ar tre;ui " ai;e efectul de a 'ncura8a clientul "E&i ad1ncea"c ni2elul deautoexplorare "au de a aprofunda relaia terapeutic. ,e"eori$ de 2luirile exce"i2e alecon"ilierului '&i au ori inea 'n ne2oile "ale fru"trate &i$ 'n ace"t ca $ ne2oile clientului rm1n"ecundare "au "u"pendateB. Am "it urmtorul reper folo"itor pentru a determina c1nd anume autode 2luirea e"tefacilitatoare (ne mrturi"e&te Core $ din experiena "a de con"ilier)+ 'n primul r1nd$ de 2luire"entimentele per"i"tente$ le ate direct de tran acia pre ent$ poate fi folo"itoare. ,ac 'n modcon"tant "unt plicti"it "au iritat 'ntrEo &edin de con"iliere$ de2ine e"enial " de 2lui ceea ce"imt. Pe de alt parte$ cred c e"te imprudent "Efi 'mprt&e&ti orice trire "au fante ie fluct pe care o experimente i. Timpul e"te important. Pentru mine$ " raporte mecanic e2enimenteldin trecutul meu ar putea fi o p"eudode 2luire. (apud H. Core $ %99%$ pa . %*E*0). Studenii care urmea " lucre e 'n "er2icii umane &i con"iliere o;i&nuie"c " "e "upun pe ei 'n&i&i la o uria& pre"iune$ "pun1nduE&i lucruri cum ar fi: Tre;uie " &tiu tot ce e"te de"pre profe"ia mea &i dac art c e"te ce2a ce eu nu &tiu$ alii m 2or 2edea ca pe unincompetentB$ ) ac un client nu "e "imte mai ;ine e"te 2ina mea$ dac a& fi 'ntrEade2r profe"ioni"t nu a& face re&eli $ Tre;uie " fiu con"ilierul perfect &i dac nu "unt a& putea pro2oca pa u;e "erioa"e $ Tre;uie " fiu 'n "tare "Ei a8ut pe toi cei care 'mi cer a8utorul$ dace"te cine2a pe care nu pot "El a8ut$ acea"ta 'mi do2ede&te incompetena $ Tre;uie " radiemereu 'ncredere%. Nu exi"t ne"i uran de "ine.B Una dintre cele mai frec2ente erori e"te " ne ima inm c tre;uie " fim continuu perfeci. ,e&i raional &tim c oamenii nu "unt perfeci$ emoional ne e"te reu " acceptm. 4ne2oie de cura8 pentru a ne admite propriile imperfeciuni. Fn cartea Terapeutul imperfectB$Vottlet &i Dlau de 2olt ideea conform creia con"ilierii educaionali tre;uie " 'ncura8e e odi"cuie de"c-i" &i "incer de"pre erori. 4i 'ncura8ea cititorii " "e de"c-id fa de propriileerori &i " le con"idere ca pe ni&te oprtuniti pentru cre&terea &i de 2oltarea per"onal &i profe"ional. >ie c e"te 2or;a de terapeui &i con"ilieri 'nceptori "au cu experien$ 'n am;eleca uri "e 'nt1mpl " "e fac re&eli. ,e aceea e"te nece"ar "uper2i area. 4a a"i ur "uportul &icadrul a2i at al acceptrii lor &i corectrii ulterioare. ,ac ne canali m ener ia ctre o ima ine a perfeciunii$ ne 2a rm1ne puin ener ie pentru a fi pre eni alturi de clienii no&tri. Important e"te " 'n2m din re&eli. Fn formareacon"ilierilor e"te nece"ar " fie pro2ocai 'n aE&i re2i ui opinia conform creia ei ar tre;ui "cunoa"c totul &i " fac totul perfect. 4i 2or fi 'ncura8ai "E&i 'mprt&ea"c re&elile "au cei percep ca fiind ca atare. ,ac "unt di"pu&i " accepte " fac re&eli &i "E&i de 2luie 'ndo'n &edinele de "uper2i are$ ei 2or "i o direcie care 'i 2a conduce "pre cre&tere. *.0.*. ne"titatea fa de propriile limite. team pe care cei mai muli dintre noi o a2em e"te fa de propriile noa"tre limite caterapeui "au con"ilieri. Ne temem c ne 2om pierde re"pectul clienilor dac 2om "pune: Simtnu 2 pot a8uta 'n acea"t pro;lem? "au$ iu di"pun de informaia &i a;ilitatea nece"ar pentru


17/75

a8uta 'n acea"t pro;lemB. 4roare . Nu numai c nu 2om pierde re"pectul clienilor$ ;a c-iar 'i2om c1&ti a prin "inceritatea admiterii limitelor noa"tre. Iat &i un exemplu: . "tudent$ pe parcur"ul formrii$ are "arcina de a a"i"ta un client licean. 4l 2ine cudorina de a di"cuta de"pre po"i;ilitatea a2ortului prietenei lui$ 'n"rcinat. =ai multe 'ntre;riin2adea mintea con"ilierei 'n formare: Ea& putea mrturi"i lip"a de cuno&tine &i pricepere

a;ordarea ace"tei pro;leme Ar tre;ui " fac a"tfel 'nc1t " e2it " par o 'nceptoare? Ar tre;ui "&tiu cum "El a8ut "E&i cree e o impre"ie ne ati2 de"pre ca;inetul de con"iliere dacEi "puc nu pot "El a8ut 'n ace"t ca ,ar fata care "e "e&te 'n acea"t "ituaie 4"te "uficient "lucre numai cu el Are el ne2oie doar de informaii ,oar informaiile 'i pot re ol2a pro;lema .

,in fericire$ con"ilierul 'nceptor 'i mrturi"e&te clientului 'n mod direct c pro;lema e"t prea complicat pentru el &i 'l trimite la alt con"ilier. Un a"pect important al ace"tei "ituaii e"tuneori ne ;locm 'n a&teptarea c am fi atot&tiutori$ la toate pricepui$ c-iar dac ne lip"e&teexperiena. Dun2oina tinerei con"iliere de aE&i accepta limitele cu one"titate a a8utatEo " ecapcana de a "e pre enta 'ntrEo ima ine fa2ora;il$ dar fal"$ clientului "u. Nu ne putem a&tepta " reu&im cu fiecare client. Fn timp$ c-iar &i con"ilierii cu experde2in apatici "au po"omor1i &i 'ncep " "e 'ndoia"c de 2aloarea lor$ c1nd "unt forai " admc "unt clieni de care nu "e pot ocupa$ cu at1t mai puin " 'nainte e 'ntrEo direcie terapeutic"emnificati2. 4 ;ine " fii "incer cu tine &i cu clienii ti &i " admii c nu te poi ocupa c-iartoi$ cu "ucce". 4"te nece"ar " meninem un ec-ili;ru delicat 'ntre a ne cunoa&te 'n mod real limitele &i'ncerca " dep&im ceea ce uneori con"iderm a fi limit. ,e exemplu$ putem afirma c nu 2omcapa;ili " lucrm cu 21r"tnicii niciodat$ deoarece nu ne putem identifica cu ei$ ei nu ar a2ea'ncredere 'n noi$ pentru c ace"t fapt neEar putea deprima "au altele. In ace"t ca ar fi ;ine "aflm "au " te"tm ce con"tituie pentru noi o limitB &i " 'ncercm " ne dec-idem ctre acecate orie de clieni. ,ac 2om face ace"t lucru 2om co"tat c exi"t mai multe cate orii deidentificare dec1t am cre ut. Acea"ta e"te 2ala;il &i pentru alte rupuri: per"oane cu -andicap$adole"ceni$ copii$ alcoolici$ toxicomani$ pro"tituate etc. Fnainte de a -otr' c nu a2em exper"au caliti per"onale pentru a a2ea "ucce" 'n munca cu anumite cate orii de per"oane$ rupuri"au populaii$ ar fi de dorit " 'ncercm " lucrm cu acele cate orii de clieni care nu ne atra . ar putea " fim "urprin&i de propriile pro re"e. *.0.0. Relaia cu clienii dificili "au pretenio&i. pro;lem ma8or careEi pune 'n 'ncurctur pe 'nceptori e"te cum " te de"curci cuclienii pretenio&i "au mofturo&i. ,e multe ori terapeuii &i con"ilierii tind " "e 'mpo2re e cucerina nereali"t de a "e acorda a8utor$ indiferent de c1t de mari "unt preteniile. Cum "e potmanife"ta ace"tea FntrEo di2er"itate de forme: clienii 2 pot "una din c1nd 'n c1nd aca" &i "a&tepta la o di"cuie lun L pot cere " 2 2ad mai de" &i pentru mai mult timp dec1t e"te po2or " 2 'nt1lnea"c 'n "ocietate$ 2or " a2ei ri8 de ei$ " 2 a"umai re"pon"a;ilitile lorL a&teapt " manipulai alte per"oane # "oia$ "oul$ prinii$ copilul # pentru ca ace&tia " ac punctul lor de 2edereL 2 cer " nuEi pr"ii &i " continuai " le purtai de ri8. cale de a "cpa de toate ace"te pro;leme ale relaiei tran"fereniale nere ol2ate e"te "lmurii de la prima &edin cadrul terapeutic$ re ulile cola;orrii &i " 2 facei cuno"cutea&teptrile 2i"E1E2i" de clieni. Clarificarea relaiei 'n termeni contractuali p"i-olo ici e"te de d&i 2 "cute&te de multe dificulti$ re i"tene &i ;loca8e 'n proce"ul de con"iliere. Ar putea fifolo"itor " re2edei 'mpreun cu "uper2i orul c1te2a &edine &i " e2aluai modul 'n care 2Ea"imit c1t timp ai de2enit 2ictimaB unui client cu pretenii exce"i2e &i cum iEai fcut fa. r aE&i trata re&elile cu "uperficialitate$ ale e " mear departe$ a"imil1nd ceea ce e"te e"enial. Are un intere" "incer pentru ;un"tarea celuilalt. Acea"t atitudine "e ;a ea pere"pectul$ ri8a &i aprecierea celuilalt ca o per"oan 2aloroa". >iind atent la proiecia propriiltriri a"upra dorinelor &i tre;uinelor celuilalt$ acionea 'ntrEo manier ce dep&e&te "implreciprocitate comportamental. ricine poate parcur e ace"te caracteri"tici le poate aprecia drept nereali"te. Cine ar puteafi 'n toate ace"te feluri 4xi"t o modalitate prin care ace"te caliti pot fi 'nele"e &i acceptate cu u&urin. 4are id 'ntrEo "c-im;are a per"pecti2ei de la totul "au nimicB la ima inea unui continuum. !a un pol$ o calitate e"te extrem de caracteri"tic pentru o per"oan "upu" e2alurii$ la celalalt pol


29/75

extrem de necaracteri"tic. Fntre ace&ti doi poli exi"t$ teoretic$ o infinitate de puncte ce defi procentul "au radul 'n care o calitate "au tr"tur aparine unei per"oane. !i"ta pe care am alctuitEo nu are rolul de a de"cura8a definiti2 con"ilierul 'n formare cimai de ra;$ de aEi permite " examine e &i " de 2olte o concepie proprie a"upra calitilor pcare "e 2a "trdui " le urmrea"c pentru a promo2a cre&terea at1t 'n el 'n"u&i$ c1t &i 'n clie

"i. Ce "e 'nt1mpl cu 2alorile per"onale Anali a rolului$ locului &i influenei 2alorilor e"te un "u;iect de mare "en"i;ilitate 'n toat profe"iile centrate pe contactul uman &i oferta de a8utor. i 'n ca ul con"ilierului$ 'ntre;rile c-e"e reiterea : %. 4"te de dorit ca " nu emit 8udeci de 2aloare 'n raport cu ale erile clientului "uAltfel "pu"$ e po"i;il ca con"ilierul " e2alue e e2enimentele careEi afectea 2iaa$ dar "E&icen ure e aprecierea 2aloric a modalitilor acionale &i atitudinale "pecifice clientului "u *. 4"te po"i;il " fie 'n de acord cu 2alorile clientului "u &i totu&i " le acceptenecondiionat 0. C1t de neutruB e"te un con"ilier atunci c1nd '&i pro2oac clientul " reflecte e a"upr propriului comportament$ pentru a afla dac ceea ce o;ine e"te totuna cu ceea ce '&i dore&te /. Cum '&i poate con"er2a con"ilierul propriile 2alori dac$ 'n acela&i timp$ 'i permiteclientului " "electe e li;er comportamente "au 2alori care difer net de ale "ale$ fiind uneoric-iar opu"e 5. Ce diferen e"te 'ntre con"ilierul care '&i exprim direct 2alorile &i con"ilierul care lexprim indirect$ -id1nduE%B pe client pentru a le accepta$ "pre ;inele lui 6. Care e"te cea mai indicat procedur pentru con"ilierul care "e afl 'ntrEun conflict2aloric e2ident cu clientul "u 7. Cum 2a aciona con"ilierul atunci c1nd or ani aia 'n care lucrea adopt o po iie preci" pri2ind anumite comportamente &i 2alori 3. C1t de 8u"tificat e"te aciunea unui con"ilier$ atunci c1nd e"te con2in" c 2alorileclientului "u 'l conduc "pre comportamente anti"ociale "au autodi"tructi2e Cine poate da r"pun"uri corecte 4xi"t oare r"pun"uri corecte Pei"a8ul etic de"cri" m"u" are 'n" &i c1te2a one clare. A"tfel$ e"te crucial pentru con"ilier " fie con&tient de 2alorile "ale$ de modul cum leEdo;1ndit &i de felul cum ace"tea 'i influenea interaciunea cu clienii. Con"ilierul u ea de ceea ce pare a fi 'nelepciunea "au cunoa&tereaB "a &i ofer "olu prefa;ricate clientului "u. Fn felul ace"ta$ oferta de a8utor de2ine "inonim cu predica "auacti2itatea didactic ,e aici nu re ult c atitudinea cea mai potri2it pentru con"ilier e"te aceea de a rm1neneutru$ indiferent "au pa"i2. =ai de ra;$ el poate pro2oca 2alorile clientului "u &i$ 'n ca ul uncomportamente di"tructi2e$ 'l poate confrunta cu con"ecinele faptelor "ale$ "u"in1nduE% &i'ncura81nduE% 'n eforturile de e2aluare. Pe de alt parte$ c-iar dac nu impune direct anumite 2alori$ con"ilierul le tran"mite pri practica "a$ prin "copurile pe care le urmre&te &i prin procedurile te-nice pe care le urmea Inter2enia con"ilierului e"te influenat de 2alorile &i de filo"ofia "a de 2ia. Fn lucrul cu clienii "i$ "arcina "a e"te " rm1n alert la pericolele de aEi manipula &aEi determina " accepte 2alori care nu le "unt proprii "au pentru care nu "unt 'nc pre tii$de2enind a"tfel un "u;"titut parental. C1nd con"ilierul menine 'n c1mpul con&tiinei at1t 2alorile "ale$ c1t &i 2alorile clientu"u$ el poate opta$ cu cel mai 'nalt rad de re"pon"a;ilitate po"i;il$ pentru o direcie de aciune


30/75

"au alta$ fiind con&tient de 'ntemeierea deci iei "ale &i de con"ecinele ei pre2i i;ile$ at1t a"upclientului$ c1t &i a"upra lui 'n"u&i. /.0. >ormarea con"ilierului 'n rupul experienial. Hrupul experienial$ prin tr"turile "ale cardinale$ r"punde la un ni2el maximal ne2oimem;rilor de a "e autocunoa&te &i autoafirma$ de a experimenta modaliti de interaciune no"incere$ autentice.

Hrupul acionea ca o in"ul culturalB$ 'n care "unt "u"pendate temporar re ulile 8ocurilor "ociale$ 2alorile con2enionale &i "tereotipurile comportamentale$ 'n care "untidentificate &i a"i"tate pentru a fi dep&ite atitudinile imper"onale$ inautentice. Pentru 2iitorul con"ilier$ rupul experienial e"te un "paiu de ameliorare &i cre&tere acompetenei interper"onale &i a eficienei relaionale. Fm;untirea ima inii de "ine$decri"tali area percepiilor ri ide fa de "ine &i "au fa de alii$ re"tructurarea emoional$re"tructurarea co niti2 # "unt doar c1te2a dintre direciile de utili are a re"ur"elor rupului. Hrupul experienial$ prin experiena de participare$ "ati"face ne2oile de apartenen aleoamenilor$ implic1nduEi 'ntrEo microEcolecti2itate 'n care au oca ia de a "e confirma prinintermediul altora. Fn rup$ mem;rii comunic efecti2 &i "e autode 2luie$ fiecare 'nele 1nda"tfel c nu e"te "in urul care are o anumit pro;lem. =em;rii rupului "unt o lin i fidele$ iarreaciile lor autentice "unt factori de i ieni are mental. Hrupul e"te un "i"tem tran ient$ iar "copul 'nt1lnirii mem;rilor e"te tran"formarea. Hrupue"te un perimetru de auto&i interEformare pentru 2iitorii lucrtori "ociali$ o experien de cre'mpreunB. !a ni2elul rupului$ contactul e"te trit 'n "en"ul unicitii celuilalt &i 'n "en"ulcon&tienti rii deo"e;irilor &i a"emnrilor dintre mem;rii rupului. 4xperiena indi2idualitii &experiena comunitii "e 'ntreptrund. >iecare per"oan din rup e"te pro2ocat laautode"coperire &i$ "imultan$ e"te "u"inut 'n confruntarea "a cu "ituaia pro2ocati2a. Participanii la rupul experienial '&i con&tienti ea &i '&i de 2olt capacitatea de a "eautoEo;"er2a &i autoEexplora$ de a "e e2alua &i ree2alua$ de a oferi "uport compre-en"i2 em&i Stimulati2 'n relaiile interper"onale. ,inamica interacional conduce la diminuareare i"tenelor &i aprrilor$ la a"imilarea &i re"emnificarea experienelor traumati ante camodaliti de extindere a experienei indi2iduale. =em;rii rupului experienial do;1nde"c experiena de a lucra cu "ine &i prin "ine$ cu &i prin intermediul rupului$ ceea ce amplific implicarea$ re"pon"a;ilitatea &i recunoa&tereali;ertii per"onale. An a81nduE"e 'n experiena de cre&tere cu alii$ ei de"coper cldura$apropierea$ 'ncrederea. ,e"c-i 1nduE"e$ a8ut 'ntre ul rupul " pro"pere. Hrupul experienialmultiplic &i ad1nce&te cuno&tinele oamenilor de"pre ei 'n&i&i$ 'i a"i"t 'n "c-im;rile pe cadore"c " le fac. Hrupul experienial "e pla"ea aici &i acumB$ 'n experiena imediat. Principiul de ;ae"te experiena$ aciunea$ pri a de con&tiin. Sunt de"cura8ate tendinele de a;"tracti are$intelectuali are &i interpretare$ con"iderate fr1ne pentru de 2oltarea emoional. =em;riirupului au po"i;ilitatea de a adopta &i experimenta noi atitudini$ conduite &i comportamente$teama de ri"c. Sunt confirmate &i "timulate 'n rup a"erti2itatea$ importana per"onal pentru ceilali$"unt recuno"cute capacitile per"onale &i re"ur"ele de care di"pune fiecare. =em;rii rupului '&a"um re"pon"a;ilitatea pentru propriile aciuni$ capt control a"upra propriilor proiecii 'n locde aEi 'n2ino2i pe alii$ '&i experimentea propria putere &i capacitatea de auto"uport 'n locmanipula mediul. 4i '&i extind con&tiina de "ine a corpului &i tririlor$ 'n2a "a&i concreti e propriile ne2oi &i " do;1ndea"c deprinderi care " le permit "ati"facerea ne2oilor fr aEi 2 pe ceilali.


31/75

Hrupul experienial permite de"coperirea di"poni;ilitii de a primi &i oferi a8utor$cre&terea "timei de "ine prin capacitatea de aEi a8uta pe alii oferind un climat afecti2 "ecuri a po"i;ilitatea a;andonrii di"tor"iunilor co niti2e prin feed;ac cu 2alene corecti2e. =oderatorul "au liderul de rup acionea 'ntrEo manier democratic. 4l "timulea cooperarea$ exprimarea "incer$ de"c-i" a tririlor$ de"cura81nd a re"i2itatea. =odel de

permi"i2itate$ are mi"iunea de a crea o atmo"fer de"tin"$ de 'nele ere mutual. 4"te e"enial pentru lider " fi cptat auto"uport$ 'n "en"ul de a "e putea confrunta cuonele necuno"cute din el "au din cellalt 66 fr team. 4l "e auto"pri8in &i a"i ur "pri8in &clientului ("au rupului) atunci c1nd exi"t confruntare cu necuno"cutul. !iderul rupuluiexperienial controlea &i$ 'n acela&i timp$ la" proce"ul " cur $ trie&te o "tare de creati2a"ociat cu "imul umorului$ dra o"tea pentru 8oc &i capacitatea de a "e ;ucura de ceea cede"coper cellalt. !iderul rupului e"te "econdat de un a"i"tent$ un o;"er2ator lucid al detaliilor dinde"f&urarea &edinei pe care le &i "upune ulterior anali ei. Hrupul experienial "e de 2olt maximal c1nd e"te condu" de un cuplu compati;il &icomplementar$ un lider acti2$ -otr1t$ dinami ator$ "uporti2$ ener i ant$ cu o capacitate decomunicare plin de 'ncredere &i un a"i"tent permi"i2$ interpretati2$ formati2$ analitic$ fin$ profund &i u&or didactic. edinele rupului experienial durea 'ntre 6 E9 min.$ cu un ritm optim "ptm1nal. Fnca ul trainin Eurilor formati2e pentru lucrtorii "ociali "e poate lucra &i 'ntrEo manier inten"i2cu /E6 ore i$ timp de *E5 ile. /./. A;ilitile de contact profe"ional 'n profe"iile centrate pe oferta de a8utor$ a;ilitilede contact profe"ional "e 'mpart de o;icei 'n &a"e mari cate orii: . A;iliti fundamentale. II.A;iliti "peciale. III. A;iliti de re ol2are a conflictelor. I


32/75

/. Clarificarea lim;a8ului 'nele erea modelelor de comunicare &i eliminareadi"tor"iunilor. III. A;ilitile de re ol2are a conflictelor au drept o;iecti2e: %. Trainin Eul a"erti2 identificarea celor trei "tiluri de ;a 'n comunicare: pa"i2$ a re"i2a"erti2L formularea de "copuri a"erti2eL cunoa&terea "trate iilor a"erti2e &i a modalitilor

con"tructi2e de a r"punde criticii. *. Ne ocierea a"imilarea principiilor ne ocierii: "epararea oamenilor de pro;lem$'nele erea oamenilor$ re"crierea pro;lemelor 'n termenii intere"elor$ li"tarea opiunilor po"i;ile I


33/75

*. Recapitularea. C1nd 'i caui cu2intele pentru a r"punde &i repei 'n minte propo iiile pentru a prea cmai "i ur$ nu mai ai timp pentru a a"culta. Fntrea a atenie e"te focali at pe pre tirea &i ro"tirr"pun"ului tu. Pari intere"at$ dar mintea ta repet po2e"tea pe care o ai de comunicat$o;"er2aiile "au recomandrile preci"e pe care le ai de fcut.

Unii oameni exer"ea 2ariante di2er"e de r"pun"$ a"emenea &a-i&tilor care anticipeamutrile ad2er"arului: eu 2oi "pune a"ta$ el 'mi 2a replica$ dup care eu 2oi contraEatacaB. Ce&ti ata&at de propriile puncte de 2edere pe care 2rei cu orice pre " le faci cuno"cute$ opinii"entimentele celuilalt "unt oprite de idul dincolo de care 'i faci exerciiile de 2or;ire. 0. iltrarea. C1nd filtrele "unt pre ente$ unele informaii intr$ altele "unt oprite. 4&ti atent$ deexemplu$ numai dac cellalt e"te calm "au nefericit. ,ac ip$ dac e"te furio" "au dac pl1nte concentre i imediat la altce2a$ deoarece re"pecti2ele proce"e emoionale te fac " te "imiinconforta;il. Un alt mod de a filtra e"te -otr1rea incon&tient de a a"culta doar anumite lucruri. Ceece ai au it de cel puin ece ori$ de la ece clieni$ nu te mai intere"ea $ dar e&ti "en"i;il pentrutot ce poate fi o critic "au o ameninare a muncii tale. 5. Condamnarea. Confecionarea de etic-ete e"te una dintre cele mai 'ndr ite acti2iti pentru cei a crorima ine de "ine e"te continuu ameninat. C1nd lai e2aluat de8a pe cellalt ca &mec-er$ a re"i2"au mincino"$ nu te mai intere"ea ce "pune. Portretul lui e"te reacti2at de memoria ta de"peciali"t &i "e interpune 'ntre tine &i realitatea concret. Re ula de ;a 'n comunicare nu e"te " 'ncete i a mai emite 8udeci$ ci de a le "u"penda pe parcur"ul interaciunii pentru a le formula a;ia 'n final$ dup ce teEai a"i urat c ai a"cultat &ai 'nele" me"a8ele. 6. Re2eria. Apare mai ale" atunci c1nd e&ti plicti"it$ o;o"it "au anxio". Un fra ment din ceea ceinterlocutorul tu "pune 'i declan&ea un &ir de a"ociaii$ fr nici o le tur cu informaiiletran"mi"e. Uneori e ne2oie de ade2rate eforturi pentru a a"culta$ mai ale" dac ai 'nceput "Econ"ideri munca drept ne"ati"fctoare. Con"ilierul 2i"ea 'n timp ce pare a purta un dialo cu clientul "au '&i exprim indirectlip"a de an a8are 'n profe"ie "au a;"ena aprecierii reale a celui ce 2or;e&te. 7. Identificarea. 4"te un proce" care te furB$ 'n clipa 'n care interlocutorul 'i reaminte&te de ce2a ce aifcut$ ai "imit "au ai "uferit. 4I '&i "pune po2e"tea lui iar tu$ 'nluntrul tu$ 'i a"culi propria po2e"te. 4&ti at1t de ocupat " o parcur i "au " o retrie&ti 'nc1t nu mai ai timp pentru a afla "Ea 'nt1mplat celuilalt. 3. Sftuirea.


34/75

Indiferent dac e&ti con"ilier de;utant "au cu experien$ i"pita e"te la fel de mare. ,upnumai c1te2a propo iii iEai dat "eamaB de"pre ce e"te 2or;a. In loc de a a"culta p1n la capt'i oferi a8utorul &i "u e"tiile preioa"e. C1nd te "trduie&ti "E% con2in i pe cellalt " fac ceea ce tu cre i c e"te mai ;ine$ faEi 'nele e tririle &i durerea$ 'i anule i po"i;ilitatea de a "e de 2lui &i 'l ;loc-e i cu

'nelepciuneaB ta proa"pt do;1ndit 'n "eminariile formati2e "au acumulat 'n anii de lucru 'n"trad. 9. A a2ea dreptate. Ne2oia compul"i2a de a a2ea dreptate "e traduce 'n incapacitatea de a a"culta critica &ie2entualele "u e"tii de a te "c-im;a. C1nd con2in erile 'i "unt de ne druncinat$ poi mer e"uficient de departe pentru a di"tor"iona faptele$ a cuta "cu e$ a acu a "au a in2oca erori precedente ale interlocutorului. Ironia e"te c$ at1t timp c1t nu 'i recuno&ti re&elile$ 2ei con" le faci. % . Conte"tarea. Ace"t ;loca8 apare atunci c1nd e&ti at1t de ner;dtor "E% 'ntrerupi pentru aEi manifede acordul$ 'nc1t nu te mai intere"ea alte idei expu"e. C1nd ai o ne2oie puternic de aar umenta$ a de ;ate &i a conte"ta autoritatea celuilalt$ atenia "e focali ea pe lucrurile "auonele 2ulnera;ile din di"cur". ,ac la ni2el incon&tient e&ti ne"i ur de propriile credine "au preferine$ 'n plan con&tile 2ei apra exce"i2 de puternic$ c-iar dac ele nu au fo"t 'n nici un fel atacate 'n relaia decomunicare la care participi. Con"ilierul care '&i apr cu inten"itate competenele "au 2ocaia'ntrEo interaciune pe care o interpretea ca a re"i2$ fr a o urma cu r;dare p1n la capt$ e'n mod 2dit ;1ntuit de ideea "ecret a e&ecului profe"ional. =odalitatea alternati2 de conte"tare$ "eparat de reacia acer;$ e"te "arca"mul.Remarcile cau"tice ;loc-ea comunicarea &i o 'mpin e 'n forme "tereotipe de interaciuni o"tile . ,eraierea. Con"t 'n "c-im;area ;ru"c a "u;iectului$ atunci c1nd e&ti plicti"it "au$ dimpotri2$ atiemoional &i incapa;il de a face fa. Con"ilierul pe care clientul 'l pune 'n dificultate cu 'ntre;directe pri2ind o"tilitatea "au credina real 'n ceea ce face "c-im; ;ru"c "u;iectul pentru a "eapra. 7/ 'n alt 2ariant$ deraierea pre"upune a r"punde unei topici fier;iniB cu o lum$ pentru a e2ita anxietatea "au di"confortul enerat de a"cultarea complet a celuilalt. %*. Placarea. 4"te modalitatea prin care 'ncerci " fii a rea;il$ dr u &i "uporti2$ prin cu2inteEcli&euenul: ,a+ ,a+ Serio" . C-iar a&a . Dine'nele"+ ,e"i ur+ A;"olut+ Incredi;il+B. Pentruca cellalt " te plac$ e&ti de acord cu tot ce "pune. Fn timpul ace"ta$ e&ti pe 8umtate a;"enCon"ilierul care aude aceea&i po2e"te din nou &i din nou poate apela la ace"t 8oc pentru a "e acceptat de client. In realitate$ el pierde uniti importante de informaie &i c-iar 'ncredereaclientului$ care "e"i ea me"a8ele incon ruente din planul relaional al comunicrii. /.5.*. 4tapele a"cultrii eficiente. A. A"cultarea acti2. A a"culta cu ade2rat 'n"eamn mai mult dec1t a "ta cu ura 'nc-i". A"cultarea e"te un proce" acti2 ce reclam participare. =ai mult dec1t a a;"or;i pa"i2 ceea ce "e "pune$ e&ti un partener real 'n proce"ul de comunicare. A"cultarea acti2 e"te "u"inut prin 0 te-nici de ;a : %. Parafra area 'n"eamn aformula$ cu propriile cu2inte$ ceea ce cre i c ai au it. Pentru o ;un a"cultare$ parafra area e"e"enial. Stp1nirea ei pre"upune " fii tot timpul atent$ 'ncerc1nd " 'nele i ceea ce


35/75

interlocutorul "pune$ fr aE% ;loca. ,e fiecare dat c1nd au i o informaie care pare a fiimportant pentru el &i "au pentru tine$ o;li aia ta e"te " o parafra e i. 4fectele po iti2e ale ace"tei te-nici$ corect aplicate$ pot fi dedu"e cu u&urin: oamenii "imt apreciai atunci c1nd "unt a"cultaiL acumularea furiei e"te 'ntrerupt$ iar conflictele "e pore ol2a 'nc din "tadiile incipienteL erorile de comunicare$ ipote ele &i interpretrile re&ite "u

corectate pe locL ceea ce "Ea "pu" e"te uitat mai reu$ tocmai pentru c a fo"t repetat prin parafra areL ;loca8ele 'n a"cultare "unt mai puin frec2ente. ,e&i e"te o te-nic fundamental pentru reali area unei comunicri eficiente$ nici odi"ciplin din &coal$ liceu "au uni2er"itate nuEi aloc un "paiu pentru a fi exer"at &i deprincorect. Cei mai muli oameni '&i do;1nde"c a;ilitile de a"cultare din exemple &i$ din pcate$exemplele proa"te "unt numeroa"e. *. Clarificarea 'n"eamn a pune 'ntre;ri pentru a completa &i clarifica o ima ine. 4"te omodalitate de a lupta 'mpotri2a am;i uitii "au 2a uitii exprimrii &i de aEi tran"mite celuilalun me"a8 de tipul: = "trduie"c " 'nele ceea ce 'mi "pui$ iar ceea ce 'mi "pui e"te important pentru mineB. 0. >eed;ac Eul. ,up ce ai parafra at &i ai clarificat ceea ce "Ea "pu"$ 'i poi comunica propriile reacii.FntrEo manier none2aluati2$ poi 'mprt&i ceea ce 1nde&ti "au ceea ce "imi. Cu alte cu2i poi 'mprt&i ceea ce "e 'nt1mpl "au ceea ce "Ea 'nt1mplat 'nluntrul tu. >eed;ac Eul e"te &i un in"trument raie cruia interlocutorul 2erific impactul me"a8ulu"u. 4"te o &an" "uplimentar pentru a corecta erorile "au interpretrile di"tor"ionate. Unfeed;ac eficient e"te: Imediat >eed;ac Eul am1nat$ c-iar &i numai cu c1te2a ore$ are o 2aloare mai redu". ne"t ne"titatea nu pre"upune faptul de a fi ;rutal. ,ac reacia real e"te de furie "auinten" nemulumire$ ea poate fi pur &i "implu comunicat$ fr aEi a"ocia un comportament2iolent. Supori2. >r a enera "uferin "au noi aprri$ cea ce e"te nece"ar poate fi comunicat ;l1ndee. ,e exemplu$ Am impre"ia c ai fcut o re&ealB e"te mai "uporti2 dec1t TeEai purtca un pro"tB. D. A"cultarea cu de"c-idere. alt a;ilitate important e"te capacitatea de a a"culta cu de"c-idere. C1nd a"culi pentruaE% 8udeca &i aE% pedep"i pe cellalt$ c1nd 'i caui erorile &i imperfeciunile pentru aE% " pentru ele$ c1nd a"culi "electi2 doar pentru a de"coperi ceea ce pare "tupid "au inutil$ poi plurmtoarele feluri: pier i informaii importante "au 2aloroa"eL 'i 'ndeprte i de tine pe oameniLdac opiniile tale "unt fal"e$ 2ei fi ultimul care 2ei aflaL 'ncete i a mai cre&te din punct de 2edintelectual deoarece te a i de propriile idei$ fr a mai fi de"c-i" la altce2a. Secretul de 2oltrii a;ilitii de a a"culta cu de"c-idere e"te de a de2eni a"emenea unuiantropolo . Fn relaia de comunicare pe care ai "ta;ilitEo$ ima inea Ei c cellalt e"te din altar "au c-iar de pe alt planet. ,intrEo dat tot ceea ce face &i ceea ce "pune de2ine foarteintere"ant$ iar "arcina ta ca antropolo e"te "E% 'nele i 'n totalitate. Con"ilierul careEI a"cult 'n acea"t manier pe client$ fr aE% 8udeca "au e2alua prematur$ are &an"e mult mai mari de aEi 'nele e punctul de 2edere$ felul cum percepe lume"i"temul "ocial din care pro2ine &i i"toria "a de 2ia. /.5.0. Pro ramele "ecrete. Sunt "eturi complexe de triri emoionale$ 1nduri &i idei$ cel mai ade"ea incon&tientecare anulea intimitatea pe care o relaie interper"onal o poate atin e. Pro ramele "ecrete "untmodaliti puternice de aprare$ "electate 'n funcie de i"toria per"onal$ atunci c1nd ai un re"p


36/75

de "ine "c ut &i caui " te prote8e i de o po"i;il re"pin ere$ promo21nd o ima ine care " tea2anta8e e. %. Sunt 2aloro". =e"a8ele enerale care 'n"oe"c$ define"c "au alimentea ace"t pro ram "unt de tipul:Sunt cura8o"B$ Sunt enero"B$ Sunt pro"perB$ Sunt tenaceB$ Sunt muncitorB$ Sunt plin

"ucce"B$ = "acrific pentru ceilaliB. 4le conin informaii de"pre ceea ce tu poi fi uneori darmod e2ident$ nu poi fi tot timpul. ,ac pro ramul e"te rulatB 'ntrea a 2ia$ el a8un e " te "a;ote e$ deoarece prile 4ului pe care$ din cau a lip"ei de 'ncredere$ nu le la&i a fi 2 ute$ 'i rm1n necuno"cute &i$ ca atar pot fi inte rate. Con"ilierul care derulea ace"t pro ram din nou &i din nou de2ine o pre en nedorit$ pentru c e"te plicti"itor$ fie pentru c e"te decon"pirat de incon ruena "emnalelor non2er;aletran"mi"e. *. Sunt 2aloro" (iar tu nu e&ti). Fn diferitele lui 2ariante$ pro ramul caut " demon"tre e c1t de incompetent$ e oi"t$lene&$ pro"t "au nepre tit e"te cellalt. Prin contra"t$ tu poi a"tfel " apari ;un "au 2aloro". Cexi"t &i o component critic implicat$ 'ncerci " ari c1t de mult ai muncit &i c1t ener ie con"umat$ "u er1nd$ indirect$ ri iditatea "au intolerana interlocutorului. Fn relaia cucoordonatorul de pro ram "au cu &eful or ani aiei 'n care lucrea $ con"ilierul e"te 2ulnera;ilace"tui 8oc. FntrEo alt 2er"iune$ o aplicaie a 8ocului manipulati2 numit ,ac nu ai fi tuB din A. T.(Anali a Tran acional)$ at1t p"i-olo ul con"ilier$ c1t &i lucrtorul "ocial '&i prote8ea ima inde "ine$ 'n2inuinduE&i cole ul de ec-ip pentru in"ucce"ul unui proiect. ,e&i lucrul 'n "trad$ 'comunitate$ 'n &coal "au 'n familie iEa an a8at pe am1ndoi$ e2aluarea celuilalt ca "la; pre tinein"pirat "au tr1ntor 'i permite "E&i con"er2e re"pectul de "ine. 0. 4&ti 2aloro" (iar eu nu "unt). >latarea "au m ulirea "unt cele mai "imple exemple ale ace"tui pro ram. A"umi o po iide inferioritate pentru aEi atin e "copurile$ pentru a o;ine fa2oruri "au ratificaii emoionale.Uneori e"te o "trate ie pentru a e2ita re"pin erea "au manife"tarea direct a furiei. ,e a"emenea$ pro ramul e"te util pentru a ;loca preteniile$ exi enele "au a&teptrile 'nalte. Con"ilierul care nu e"te druit profe"iei "ale 8oac$ 'n relaia cu cel ce 'i e"te "upraordonrolul incompetentului$ pentru a fi mena8at. Nimeni nu 2a cere prea mult de la un incompetent$ale" dac cel 'n cau "e autode2alori ea &i exalt per"oana celuilalt$ de2enit a"tfel "tandardcalitati2. /. Sunt nea8utorat. 4"te po2e"tea 2ictimei$ po2e"te focali at pe -inion$ nedreptate "au a;u . Cei care prefer ace"t rol "e tem de "c-im;are &i e2it " ia deci ii ma8ore 'n ceea ce pri2e&te 2iaa lor.C1nd "e"i ea 2ulnera;ilitile con"ilierilor clienii recur la ace"t rol pentru a manipula relaia. 5. Sunt ne2ino2at. C1nd lucrurile mer pro"t$ iar proiectele nu dau re ultatele "contate$ ace"t pro ram intr funciune. Propo iia de ;a e"te Nu din cau a meaB. Con"ilierul care rulea pro ramul cerenumeroa"e "faturi$ 'ndrumri "au "u e"tii$ le urmea &i atri;uie apoi in"ucce"ul celor care leEformulat. Ace"t comportament e"te ec-i2alentul unei a"i urri: dac re&e&ti$ altcine2a 2a plt 6. Suntfra il. Tema fundamental$ 'n 8urul creia "e con"truie"c comportamentele$ e"te Nu m rniBPo2e"tind cum ai fo"t trdat$ 'n&elat "au umilit 'n trecut$ 'i atra i atenia celuilalt a"upra fra ilit


37/75

tale. Speri ca$ 'n felul ace"ta$ " nuEi comunice 'ntre ul ade2r$ " nuEi di"tri;uie "arcini cr" nu le faci fa "au " fii acceptat mai u&or. Fn relaia con"ilierEclient$ fiecare din cei doi poate recur e la ace"t 8oc manipulati2$atracti2 prin ;eneficiile "ale incon&tiente. 7. Sunt tareB.

Pentru a o;ine admiraie$ re"pect "au mcar a"i urarea c nu 2ei fi criticat$ treci 'n re2i"tot ce ai fcut "au faci$ locurile 'n care ai fo"t$ canalele 'n care ai intrat$ trainin Eurile la care a participat "au conferinele la care ai fo"t in2itat. =e"a8ul indirect tran"mi" e"te al unei per"oane puternice$ reu de druncinat. ,ac e&ticopil al "tr ii$ ai de"coperit pro;a;il a2anta8ele de a fi perceput ca dur$ amenintor "au 2iolen,ar 'n "patele ace"tei in2ulnera;iliti "tudiate "e afl teama de re"pin ere &i "au o profundne"i uran 'n ce pri2e&te propria 2aloare. Con"ilierul "au coordonatorul de pro ram care "e a"cunde 'n "patele ace"tui rol e"te defapt o per"oan fra il$ cu un re"pect de "ine diminuat. Con"ilierul prin" 'n ace"t rol "e teme de contactul emoional cu clientul "u$ a re"ea indirect pla"1nduE"e 'ntrEo po iie parental (adic repet un pattern a"imilat 'n propria copilr"au$ dac "e do2ede&te "upraEin"truit$ caut " pre'nt1mpine tririle timpurii de 8en "au ru& Pro ramele "ecrete "er2e"c unui "cop &i par a fi adaptati2e$ 'n ultima in"tan 'n" ele ni olea $ ne fal"ific &i ne ;loc-ea &an"a de a fi cuno"cui &i acceptai exact a&a cum "untem 4u &tiu mai ;ine. 4 "te pro ramu l fa2orit al celor care nu comunic pentru a&i 'mprt&i informai ile$ ci CAPIT !U!


38/75

permanen re ulilor comunicrii$ dar c-iar ace"te re uli$ ramatica ace"tei comunicri "untlucruri de care nu "untem con&tieniB. Ca 'ndr o"tii definiti2 de 1ndirea -oli"t$ nu putem dec1t " ne "imim aproape decoala de la Palo Alto &i pre entm 'n acea"t carte dec1t modelul propu" de ea$ de&i e ;ine de&tiut c mai exi"t &i altele$ anume: teoria matematic a comunicrii (S-annon &i ea2er)$

paradi ma lin 2i"tic (Sau""ure &i ac o;"on)$ modelul empiricoEfuncionali"t (!a""Mell)$ teoraciunii comunicati2e (Ga;erma")$ teoria con2er"aiei (Hrice)$ modelul dialo ului referenial (>acWue"). A intra 'n -i&ul ace"tor teorii nu face parte din o;iectul ace"tei cri$ moti2 pentrucare$ dac ai aflat c exi"t$ poi " le uii lini&tit. 5.*. Axiomele comunicrii. Nu "unt axiome 'n "en"ul ri uro" din matematic. =ai de ra; "unt principii deri2ate dincercetarea mecani"melor proce"elor de comunicare$ 'n "pecial 'n "ituaiile 'n care ace"tea "untdi"funcionale &i enerea ;loca8e. Cercetrile 'n domeniul "c-i ofreniei reali ate la Palo Alto a pu" 'n circulaie$ 'n %956$ conceptul de dou;le ;ind$ du;la le tur "au du;la con"tr1n ere (2omre2eni a"upra ace"tui "u;iect). Fn contextul ace"tor cercetri medicale$ at laMic &i %. 4ST4 I=P SIDI! SX NU C =UNICI. Acea"t axiom e "tr1n" le at de per"pecti2a or anic propu" de Date"on. Comunicare"eamn mai mult cu un or ani"m dec1t cu o ma&in. C-iar dac nu "pui nimic$ ace"ta e un fea "pune ce2a. Re"piraia care "e accelerea $ o;ra ul care "e 'nro&e&te "au ple&te$ tran"piracare "e o;"er2 pe frunte$ pri2irea care "e 'ntoarce 'n alt parte$ toate ace"te "emnale comunicce2a$ deci "unt comportamente comunicaionale. Comunicarea 2er;al e"te doar partea 2i i;il (ade"ea minu"cul) a unui ai";er uria&care conine$ pe l1n cu2inte$ e"turi$ mimic$ po"tur$ tonalitate a 2ocii$ ritm. =ai mult decat1t$ oamenii comunic prin -ainele pe care le poart$ ma&inile 'n care circul$ ca"ele 'n carelocuie"c (decoraiuni interioare$ faciliti$ cartier)$ "caunele pe care "tau$ firmele pentru caremunce"c &.a.m.d. Acti2itate "au inacti2itate$ 2or;ire "au tcere$ orice are 2aloare de me"a8. A"emeneacomportamente influenea altele care$ la r1ndul lor$ nu pot " nu r"pund la comunicri &i 'n"u&i ace"t fapt " comunice.B ( at laMic $ %97*). Comunicarea nu e"te un proce" care 'ncepe unde2a$ iniiat de cine2a$ ci mai mult omatrice care 'n lo;ea toate acti2itile umane. Copilul comunic 'n ;urta mamei "ale fiind$ &ic-iar na&terea "a e"te un fapt de comunicare ('nre i"trat oficial "u; numele de certificat dena&tereB). Cura8oa"a formul a lui cole ii "i au identificat c1te2a proprieti "imple alecomunicriiB$ prin care au 'ncercat " determine "tructura intern a comunicrii. Date"on$ prile "unt e ale cu 'ntre ulB 'ncepe a"tfel " capete "en"$ trimi1nd la ununi2er" 'n care nimic nu exi"t "eparat "au deconectat &i 'n care di-otomiile cla"ice minteEcorp"u;"tanEform$ "piritEmaterie '&i pierd din putere. ,in ace"t punct de 2edere$ doi oameni care 2or;e"c$ de pild un profe"or &i un "tudent$"unt dec1t expre"iile 2i i;ile ale unui an"am;lu care comunic$ an"am;lu con"tituit din toate per"oanele pre ente (unul pri2e&te 2i"tor pe ferea"tr$ altcine2a '&i aran8ea prul$ ali doia"cult perfect concentrai etc)$ dar &i din felul cum ace"tea "unt a&e ate$ modul cum arat'ncperea$ radul de lumino itate$ "unetele de pe -ol &i c-iar$ pentru amatorii de "u;tiliti 3/a"trolo ice$ po iia !unii 'n acel moment$ 'n "emnul Scorpionului. Nu e"te u&or " di"tin i &i "ierar-i e i ace"te influene. !a ni2eluri at1t de complexe$ anali a lo ic &i prelucrarea "tati"tic$de&i luda;ile$ ne par puin eficiente$ iar "in ura funcie p"i-olo ic pe care tindem " o credite"te intuiia. Ace"tea "unt onele 'n care p"i-olo ia 'ncetea a mai fi o &tiin pentru a de2eni o


39/75

art. Iar 2e"tea mai puin ;un 'n le tur cu arta$ 'n eneral$ e"te c dac nu ai -ar "au 2ocaie$de ea;a o practici+ Comunicarea e"te ine2ita;il. TeEai 'ntre;at 2reodat 'n c1te feluri poate " tac un omtii " di"tin i tcerea admirati2 de tcerea in2idioa" Ai o;"er2at tcerea celui care "ufer,ar tcerea clocotitoare a celui care 2a exploda 'n cur1nd Cuno&ti diferena 'ntre tcerea celui

care urmea " afle nota la examen &i tcerea celui care Gotr&te nota Poi identifica tcerea 'n -iit de umilin "au ridicol Sau tcerea"uperioar a 'n2in torului Nu exi"t nici o carte "au manual de p"i-olo ie care " de"crie ace"ttceri. ,oar "piritul tu de o;"er2aie le 2a putea re2ela$ a8ut1nduEte a"tfel " fii un p"i-olo &imai ale" un con"ilier "au un terapeut 'n contact cu realitatea &i nu doar

Adrian Nuta Iolanda Mitrofan-Consilierea Psihologica 05

Documents