administratie publica

UNIVERSITATEA DE STAT „B. P. HASDEU” DIN CAHULFACULTATEA DE DREPT ŞI ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ

CATEDRA ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ

DREPTUL ADMINISTRATIV ÎN SCHEME(suport didactic)

Dreptul administrativ în schemeSuport didactic

CAHUL 2008

CZU 342.9(084.2) S 14

Recenzenţi:

Orlov Maria – Conferenţiar universitar, doctor în drept, USM

Belecciu Ştefan – Conferenţiar universitar, doctor în drept, Academia „Ştefan cel Mare” a MAI al RM

Acest suport didactic este destinat, în primul rând, studenţilor specialităţilor de drept şiadministraţie publică, şi de asemenea pentru alte categorii de studenţi care studiază dreptuladministrativ.

Schemele incluse în acest album reflectă noţiunile elementare despre puterile statului, dreptuladministrativ şi elementele dreptului administrativ. Scopul materialului dat constă însistematizarea şi însuşirea mai accesibilă a materiei ce ţine de dreptul administrativ. Experienţapedagogică demonstrează elocvent că folosirea unor astfel de scheme în procesul de instruiresimplifică considerabil însuşirea cursului „Drept administrativ”.

Suportul didactic a fost elaborat în corespundere cu Curriculum disciplinei „Dreptadministrativ”.

2


Suportul didactic a fost discutat şi recomandat spre publicare de Comisia metodico-ştiinţifică aUniversităţii de Stat „B. P. Hasdeu” din Cahul (Proces verbal nr. 4 din 15.05.2008)

DESCRIEREA CIP A CAMEREI NAŢIONALE A CĂRŢII

Saitarlî, Natalia Dreptul administrativ în scheme / Natalia Saitarlî. – Cahul : USC, 2008 (Tipogr. "Turnul Vechi" SRL). – 48 p.ISBN 978-9975-9683-0-0 150 ex.

ISBN 978-9975-9683-0-0© Natalia Saitarlî, 2008

CUPRINS:

Tema 1: DREPTUL ADMINISTRATIV ÎN STATUL DEDREPT.....................................................................................................................5

Noţiunea de stat şi elementelesale..............................................................................................................................................................................5

Trăsăturile caracteristice ale puterii de stat. Funcţiilestatului....................................................................................................................................6

3


Noţiunea şi trăsăturile caracteristice ale statului dedrept...........................................................................................................................................7

Separaţia puterilor în RepublicaMoldova...................................................................................................................................................................8

Organe ale puteriiexecutive........................................................................................................................................................................................9

Principiile generale ale administraţieipublice..........................................................................................................................................................10

Principiile speciale ale administraţieipublice...........................................................................................................................................................11

Factorii ce determină administraţia publicăcontemporană.......................................................................................................................................12

Tema 2: DREPTUL ADMINISTRATIV, RAMURĂ A DREPTULUIPUBLIC.............................................................................................13

Noţiunea de drept administrativ şi trăsăturile caracteristice aleacestuia..................................................................................................................13

Legătura dreptului administrativ cu alte ramuri dedrept..........................................................................................................................................14

4


Tema 3: ELEMENTELE DREPTULUIADMINISTRATIV.............................................................................................................................15

Noţiunea şi trăsăturile specifice ale normelor de dreptadministrativ.......................................................................................................................15

Structura normelor de dreptadministrativ................................................................................................................................................................16

Categoriile normelor de dreptadministrativ.............................................................................................................................................................17

Noţiunea şi trăsăturile specifice ale raportului juridic de dreptadministrativ..........................................................................................................18

Elementele raportului juridic de dreptadministrativ.................................................................................................................................................19

Premisele raportului juridic de dreptadministrtaiv...................................................................................................................................................20

Categoriile raportului juridic de dreptadministrativ.................................................................................................................................................21

Noţiunea şi categoriile izvoarelor de dreptadministrativ.........................................................................................................................................22

5


Tema 4: ORGANIZAREA ADMINISTRATIVĂ A REPUBLICIIMOLDOVA.............................................................................................23

Principiile privind organizarea administraţieipublice..............................................................................................................................................23

Organizarea administrativ-teritorială a RepubliciiMoldova....................................................................................................................................24

Patrimoniulstatului...................................................................................................................................................................................................25

Domeniul public alstatului.......................................................................................................................................................................................26

Domeniul privat alstatului........................................................................................................................................................................................27

Distincţia dintre domeniul public şi domeniul privat alestatului.............................................................................................................................28

Tema 5: SERVICIILEPUBLICE.............................................................................................................................................................29

6


Noţiunea de serviciul public şi caracterele esenţiale aleacestuia.................................................................................................................29

Principiile de bază ale serviciuluipublic......................................................................................................................................................30

Clasificarea serviciilorpublice.....................................................................................................................................................................31

Tema 6: ORGANELE ADMINISTRAŢIEIPUBLICE...........................................................................................................................32

Noţiunea şi trăsăturile specifice ale organelor administraţieipublice...........................................................................................................32

Elemente componente ale organelor administraţieipublice..........................................................................................................................33

Clasificarea organelor administraţieipublice................................................................................................................................................34

Tema 7: FUNCŢIA PUBLICĂ ŞI STATUTUL JURIDIC AL FUNCŢIONARULUIPUBLIC.........................................................35

Noţiunea de funcţia publica şi trăsăturile eicaracteristice............................................................................................................................35

7


Principiile funcţieipublice............................................................................................................................................................................36

Noţiunea şi statutul juridic al funcţionarilorpublici.....................................................................................................................................37

Forme de răspundere juridică a funcţionarilorpublici..................................................................................................................................38

Tema 8: ACTELEADMINISTRATIVE..................................................................................................................................................39

Noţiunea şi trăsăturile caracteristice ale actuluiadministrativ......................................................................................................................39

Clasificarea acteloradministrative................................................................................................................................................................40

Trăsăturile caracteristice ale actului administrativ degestiune.....................................................................................................................41

Părţile şi obiectul contractuluiadministrativ.................................................................................................................................................42

Trăsăturile caracteristice ale actului administrativjurisdicţional..................................................................................................................43

8


Clasificarea faptelor juridiceadministrative.................................................................................................................................................44

Tema 9: CONTROLUL EXERCITAT ASUPRA ACTIVITĂŢII ADMINISTRAŢIEIPUBLICE...................................................45

Formele decontrol.........................................................................................................................................................................................45

Părţile şi obiectul acţiunii în contenciosuladministrativ...............................................................................................................................46

Procedura contenciosuluiadministrativ.........................................................................................................................................................47

Competenţa jurisdicţională şi căile de atac în contenciosuladministrativ...................................................................................................48

Formele răspunderii în contenciosuladministrativ.......................................................................................................................................48

9


Tema 1: DREPTUL ADMINISTRATIV ÎN STATUL DE DREPT

NOŢIUNEA DE STAT ŞI ELEMENTELE SALE

10

Statul este o instituţie având ca suport ogrupare de oameni aşezată pe un spaţiudelimitat, capabilă de a-şi determina singurăpropria sa competenţă şi organizată în vederea

Populaţia este ocomunitate de oameni carelocuiesc pe acelaşiteritoriu, vorbescaceeaşi limbă şi au

Teritoriul – reprezintăspaţiul globului pământescdelimitat prin frontiera destat, cuprinzând solul,subsolul, apele şi coloana

Puterea de stat sausuveranitatea – puterea pecare statul o are de acomanda tuturor indivizilorce intră în compunereapopulaţiei sale, unită cu

Elementele statului

Subsolul este parteascoarţei terestre,situată mai jos destratul de sol şifundul bazinelor de apăşi se întinde până laadâncimi accesibilepentru studiere şivalorificare geologică.Subsolul intră în

Solul, caelementprincipal alteritoriului,este alcătuitdin uscatul(pământul)aflat subsuveranitatea

Spaţiul acvatic aredouă componenţe: - apele interioare,cuprinzând apelerâurilor, lacurilor,canalelor, porturilor,radelor şi băilor,asupra cărora statulîşi exercităsuveranitatea deplină,cu dreptul de areglementa prin legi

Spaţiul aerianreprezintă coloanade aer care seaflă deasuprasolului şispaţiului acvatical statului,delimitată peorizontală prinfrontiereterestre, fluvialeşi maritime, pe

Spaţ

Subsolul este parteascoarţei terestre,situată mai jos destratul de sol şifundul bazinelor deapă şi se întinde pânăla adâncimi accesibilepentru studiere şivalorificaregeologică. Subsolul

Elementele teritoriului


TRĂSĂTURILE CARACTERISTICE ALE PUTERII DE STAT. FUNCŢIILE STATULUI

11

Este una şi indivizibilă, adică nu sepot concepe mai multesuveranităţi într-un singurstat, după cum nu poate existao suveranitate unică într-unstat federal, pentru căsuveranitatea fiind unică, ea

Este inalienabilă, pentrucă ea nu poate fiînstrăinată, nici înparte şi nici înîntregime.

Este imprescriptibilă,pentru că ea nupoate fi uzucapatăde nimeni printrecerea timpului.

Funcţiile statului

Trăsăturile caracteristice aleputerii de stat


NOŢIUNEA ŞI TRĂSĂTURILE CARACTERISTICE ALE STATULUI DE DREPT

12

Funcţia legislativă esteactivitatea statului, careare ca obiect instituirea denorme de conduită socialăgenerale, impersonale deaplicaţie repetată şiobligatorii, fiind aplicateîn caz de necesitate prin

Funcţia executivă esteactivitatea statului, careare ca obiect să asigurebunul mers al serviciilorpublice, organizareaaplicării legilor şi punerealor în aplicare la cazurileconcrete de către organele

Funcţia jurisdicţională esteacea activitate, care are caobiect soluţionarea cuputere de adevăr legal şi îndeplină independenţă, încadrul unei proceduripublice şi contradictorii aconflictelor juridice, adică

Statul de drept este stat în care domneşte dreptul, încare toţi sânt egali în faţa legii, în care nimeni, nici

Trăsăturile caracteristice ale

estefundamentatpe

sunt asiguratedrepturile şilibertăţilecetăţenilor.

există o realăindependenţă şiseparaţie aputerilor.

se prevederăspundereareciprocă astatului şi acetăţenilor, în

presupuneexecutarea şirespectareastrictă alegilor decătre toţi(cetăţeni


13Puterea

legislativăPuterea

executivăPuterea

jurisdicţională

SEPARAŢIA PUTERILOR ÎN REPUBLICA MOLDOVA


14

legislativă

ORGANE ALE PUTERII EXECUTIVE

se înfăptuieşte deParlament.

este una bicefală, care seexercită de PreşedinteleRepublicii, ales deParlament, de Guvern, numitde Preşedintele Republiciipe baza şi votului deîncredere acordat deParlament, de organe de

se realizează decătre instanţelejudecătoreşti:Curtea Supremă deJustiţie, Curţile


15

Preşedintele

Consiliileraionale

Primarii

Consiliile locale

Guvernul

Organele de

Administraţiapublică centrală

Administraţiapublică locală

Administraţiapublică

constituie unsistem deautorităţi bineorganizat la nivelnaţional şi local,în bazaprincipiilorconstituţionale,care desfăşoară (înregim de puterepublică) activităţiîndreptate spre

Preşedinţiiraionului


PRINCIPIILE GENERALE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE

16

1. Principiul suveranităţiipoporului;

2. Principiul separaţiei şicolaborării puterilor;

Principiile generale sunt acele principii care staula baza întregii activităţi administrative astatului şi a colectivităţilor locale şi au ca scop

3. Principiul legalităţii;7. Principiulpriorităţii şigarantării drepturilorpersoanei private.

6. Principiulpublicităţii şi

5. Principiulcolegialităţii;

4. Principiul democraţiei;


PRINCIPIILE SPECIALE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE

17

1. Legalitatea;

Principiileprocesuale

3. Respectarea scopuluişi a obiectivelor

2. Egalitatea în faţa legii;

Principiile

Principiile sunt reguli, formule sau idei călăuzitoarepe care se bazează organizarea şi funcţionarea

4. Proporţionalitatea;

1. Obligativitatea de a accepta demersurile persoaneiprivate şi de a le soluţiona în modul cel mai

2. Dreptul de a fi ajutat sau asistat;

3. Promptitudinea (rapiditatea) în executare;

4. Dreptul de a fi auzit;


18

7. Buna credinţă;

8. Transparenţa;

9. Regula de favorizarea persoanei private.

6. Imparţialitatea;

5. Principiulobiectivităţii; 5. Obligativitatea autorităţii administrative de a

informa persoanele interesate despre proceduraadministrativă şi dreptul lor de a fi ascultate sau

6. Principiul procedurii colective.


19

FACTORII CE DETERMINĂ ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ CONTEMPORANĂ

sau condiţiileeconomice, careinfluenţează înmod direct şinecruţător bunadesfăşurare aprocesului deadministraţie.

Factorul economic Factorulgeopolitic

Politica internă Factorul social-cultural

Un mediugeopoliticfavorabil, atuncicând statul esteînconjurat de ţăribinevoitoare,toate forţeleinterne suntîndreptate spreridicareanivelului de trai

Într-o societatecu o înaltăcultură şiconştiinţăsocială, juridică,civică –administraţia seorganizează şiactivează în bazaînaltelorprincipii de

Instabilitateapolitica internă,vrajba naţională,atitudineadiferenţiată aguvernării faţă deanumite grupărisociale (etnice,profesionale,regionale)dezorientează


Tema 2: DREPTUL ADMINISTRATIV, RAMURĂ A DREPTULUI PUBLIC

NOŢIUNEA DE DREPT ADMINISTRATIV ŞI TRĂSĂTURILE CARACTERISTICE ALE ACESTUIA

20

Dreptul administrativ este ramura a dreptului public, carecuprinde totalitatea normelor juridice ce reglementeazăorganizarea şi activitatea organelor administraţiei publice,raporturile dintre aceste organe şi particulari (persoane

Trăsăturile caracteristiceale dreptului administrativ

conţine normece se bazează,de regulă, peprincipiulinegalităţiisubiectelor

are unpronunţatcaracter de

nu poate ficodificat.

reglementeazăo extraordinarăvarietate dedomenii, de laeconomie lasănătate şi de

este tânăr încomparaţiecu dreptulcivil saupenal.

în dreptuladministrativ,unele conflictejuridice, apăruteîntre organeleadministraţieipublice şiparticulari sesoluţionează deorganeleproprii aleadministraţiei

acteleadministrative,forma de activitatea organeloradministraţieipublice, sunt supuseşi controlului


21

LEGĂTURA DREPTULUI ADMINISTRATIV CU ALTE RAMURI DE DREPT

Dreptul administrativ are cele maistrânse legături cu dreptulconstituţional datorită numeroaselornorme constituţionale ce stabilescprincipiile fundamentale de organizareşi funcţionare a sistemuluiautorităţilor administraţiei publiceşi normelor ce determină principaleleautorităţi ale administraţiei publice,precum şi raporturilor acestora dinurmă cu alte autorităţi.Prin normele sale, dreptuladministrativ dezvoltă şi pune înaplicare normele şi principiiledreptului constituţional ce stau labaza organizării şi activităţiiadministraţiei publice. Aceastălegătură se mai confirmă şi prinfaptul că dreptul constituţionalreglementează activitatea nemijlocităa puterii legislative, care este oactivitate de conducere superioară asocietăţii, iar dreptul administrativeste o activitate de organizare aexecutării şi de executare concretă a

O deosebită legătură există întredreptul administrativ şi celfinanciar. Acesta din urmă cuprindeansamblul normelor privind formarea,repartizarea şi întrebuinţareafondurilor băneşti destinatenecesităţilor publice. Normeledreptului financiar, fiind, de fapt,şi norme ale dreptului administrativ,contopindu-se cu acestea din urmă,formează legislaţia administrativ-financiară.Deosebirea principală dintre acestedouă ramuri de drept constă în faptulcă normele dreptului financiarreglementează de asemenea activitatefinanciară a altor organe şiinstituţii publice.Spre deosebire de dreptuladministrativ, care reglementează,printre altele, organizarea şiactivitatea autorităţiloradministraţiei publice cu atribuţiifinanciare, dreptul financiar cuprindetotalitatea normelor de drept ce

Dreptul administrativ are deasemenea legături strânse cudreptul penal. Acesta din urmăeste condiţionat de foartemulte ori pentru a întrunicomponenţa infracţiunii printragerea la răspundereadministrativă şi sancţionareconform prevederilor Coduluicu privire la contravenţiileadministrative. De exemplu,desfăşurarea ilegală aactivităţii de întreprinzătorse pedepseşte, conform art.162 al Codului cu privire lacontravenţiile administrative,cu o sancţiune sub formă deamendă în mărime de până la 25de salarii minime. Aceeaşi


Tema 3: ELEMENTELE DREPTULUI ADMINISTRATIV

NOŢIUNEA ŞI TRĂSĂTURILE SPECIFICE ALE NORMELOR DE DREPT ADMINISTRATIV

22

În aceeaşi măsură dreptuladministrativ are legătură cu dreptulprocesual penal. De exemplu, pentruneexecutarea unei hotărârijudecătoreşti după aplicarea unei

Legătura dreptuluiadministrativ cu dreptulprocesual civil se determinăprin faptul că normeleprocesului civil reglementeazăprocedura administrativă încazurile soluţionării unorlitigii de ordinDreptul administrativ are legătură cu

dreptul muncii. Aceste două ramuridetermină condiţiile de muncă şistatutul funcţionarilor publici. Unelenorme ale dreptului administrativdetermină categorii speciale defuncţionari care au statute speciale,

Normele de drept administrativ reprezintă o categorie denorme (reguli) sociale, instituite sau recunoscute de stat,general obligatorii şi impersonale a căror aplicare esteasigurată de forţa de constrângere a statutului, care stabilesc

Trăsăturile specifice alenormelor de drept

după obiectul lor dereglementare, suntfoarte variate, fiindaplicate, practic, înaproape toate domeniileşi sectoarele deactivitate: de la


23

au un grad diferit degeneralitate, astfel,unele sunt obligatoriipentru toţi cetăţenii,altele sunt obligatoriipentru o largăcategorie de cetăţeni,altele la o categoriemai mică de persoane,

se emit în baza şiîn vedereaexecutăriilegilor.

STRUCTURA NORMELOR DE DREPT ADMINISTRATIV

Din punct de vedere alstructurii logico-juridice

Dispoziţia normeiarată conduita pe caretrebuie să o urmezesubiectele la care sereferă. Ea este, îngeneral, categorică,imperativă, deoarecerelaţiile socialereglementate de normeledreptului administrativse desfăşoară în

După structura tehnico-juridică

Ipoteza prevedeîmprejurările,condiţiile în care seaplică norma respectivăşi subiectele la care sereferă. Tot în ipotezăse pot include anumitedefiniţii, principii,scopuri sau tălmăciriale unor termeni.Ipoteza normeiadministrativ-juridicepoate fi mai detaliatăşi să-şi găseascăexprimarea în primelearticole din cadruldispoziţiilor generaleale legii, sau poate fi

Sancţiuneanormelor de dreptadministrativprevede consecinţelejuridice care decurgdin nerespectareaconduitei prescrisede dispoziţie. Înfuncţie de gradul dedeterminare,sancţiunile normelor

Normeledreptuluiadministrativsunt modelatesub formă depărţi, titluri,capitole,

reglementează raporturilesociale care apar întreorganele administraţieipublice în realizareasarcinilor puterii executive,precum şi între acesteorgane şi particulari


24

Norme cu dispoziţiionerative, prin caresubiectele sunt obligatela o anumită conduităsau prestaţie şi careurmează a fi exercitateîn mod obligatoriu exactsau întocmai în limitaprescripţiei. AcesteaNorme cu dispoziţii

prohibitive, care cuprindreguli de interzicere aunor acţiuni. De regulă,aceste norme conţin şisancţiuni, majoritatea

Norme cu dispoziţiipermisive, care prevăddoar posibilitatea de aacţiona sau nu, lăsândla alegerea subiectelorde drept să facă sau nuanumite acţiuni.Sarcinile trasate deaceste norme au de


25

CATEGORIILE NORMELOR DE DREPT ADMINISTRATIV

După obiectulreglementării

După forţajuridică

După sfera decuprindere

După criteriulfuncţieidreptului

d. norme de apărare avalorilor sociale cucaracter generic (darneesenţiale) pentrusocietate – normele

e. norme stabilite prinactele organelorcentrale de

c. norme stabilite prin decret prezidenţial;

b. norme stabilite prinlege organică sauordinară;

a. norme constituţionale;

d. norme constituite înordonanţele şihotărârile

c. norme de garantare aaplicării altor categoriide norme juridice,inclusiv prin măsuri deconstrângere

b. norme de structurareîn sistem a altor categoriide norme juridice;

a. norme organice;a. norme organice –ce reglementeazăînfiinţarea,organizarea şidesfiinţarea unor

c. norme excepţionale– ce reglementeazăsituaţii apărute înmod excepţional întimpul unorcalamităţinaturale,

b. norme speciale – cereglementează numaio anumită problemăsau se referă la oanumită categoriede subiecţi.Normele speciale

a. norme generale –care au o sferălargă de aplicare,la un numărnedefinit de

b. norme de dreptmaterial – cereglementeazădrepturile şiobligaţiilesubiecţilor dedrept administrativ

c. norme de dreptprocesual – cereglementează modulde funcţionare a


NOŢIUNEA ŞI TRĂSĂTURILE SPECIFICE ALE RAPORTULUI JURIDIC ADMINISTRATIV

26

f. norme stabilite prinactele emise deorganeleadministraţiei publice

e. norme de contenciosadministrativ.

Raportul de drept administrativ reprezintă totalitatea raporturilor juridice care seformează în legătură cu organizarea, funcţionarea şi activitatea autorităţiloradministrative publice, şi care se nasc, se modifică şi se sting în condiţiile prevăzute de

Trăsăturile specifice ale raporturilor juridiceadministrative

a. Cel puţinunul din subiecţiiraportuluijuridicadministrativeste un organaladministraţiei

e. Raporturilejuridiceadministrativese pot naşteşi dinproducereaunor evenimenteale naturii

d. De regulă,raporturilejuridiceadministrativese nasc, semodifică sau sesting pe bazaunei manifestăriunilaterale devoinţă, cuprecizarea căaceastă voinţăunilaterală semanifestă dinoficiu sau la cerere.

c. Obiectulraportuluijuridicadministrativeste determinatde obiectulactivităţiiorganeloradministraţieipublice, aceleforme derealizare asarcinilor

b. Subiecţiiraportuluijuridicadministrativ nusunt egali îndrepturi şiobligaţii, fărădeosebire defaptul că acesteraporturi sestabilesc întreun serviciupublic


27

f. O altă trăsătură a raportuluijuridic administrativ o constituienatura răspunderii pentru subiectulraportului care nu-şi respectăobligaţiile ce-i revin din raportuljuridic în care a devenit parte.Încălcarea obligaţiilor ce izvorăsc

g. conflictelejuridice apărutedinnerespectareaobligaţiilor cerevin părţilordin acestraport, sesoluţionează, deregulă, de organeleadministraţiei

ELEMENTELE RAPORTULUI JURIDICADMINISTRATIV

Subiect Obiect Conţinut

Pentru subiect estecaracteristic faptul că celpuţin unul din participanţiila raport trebuie să fie oautoritate administrativă,iar celălalt poate fi atât oautoritate publică, cât şiun funcţionar public sau,după caz, un particular.Este imposibil de a face oenumerare completă asubiectelor (posibile)raporturilor administrative,dar putem să le grupăm înurmătoarele categorii:a. autorităţile publice,organele administraţiei

Obiectul raportului juridicadministrativ îl constituieacele acţiuni sau abstenţiuni(inacţiuni) pretinse decătre subiectul activ de lasubiectul pasiv sau într-o

Conţinutul raportuluijuridic administrativîl formează drepturile şiobligaţiile reciproce alesubiectelorparticipante la acest


PREMISELE RAPORTULUI JURIDIC ADMINISTRATIV

28

Pentru a exista un raport de drept administrativ sunt necesaretrei premise, care mai poartă denumirea de izvor al raportuluijuridic administrativ şi anume:

Un act saufapt juridicPentru satisfacerea intereselorgenerale ale societăţii –organele administraţiei publiceadoptă sau emit acte juridice(hotărâri, dispoziţii, decizii,instrucţiuni etc.) şi săvârşescfapte administrative, în scopulnaşterii, modificării saustingerii de raporturi juridiceadministrative.Faptele juridiceadministrative, la rândul lor,se împart în două maricategorii şi anume: evenimente şiacţiuni ori inacţiuni ale omului.Spre deosebire de evenimente caresunt acele împrejurări (fapte naturale)ce se produc independent de voinţaomului şi de care legea leagănaşterea, modificarea saustingerea raporturilor juridice

Norma juridică – actelenormative în care suntstabilite drepturile şiobligaţiile, adicăconduita (competenţa)participanţilor

Subiectele de dreptadministrativ – cumnoi am stabilit maisus, în modobligatoriu unul dinparticipanţii laraportul juridicadministrativtrebuie să fie oautoritateadministrativă, iar

Abstenţiunileconstituie aceastare de lucruricând subiectuleste obligat sănu întreprindăcareva acţiunisau este obligat

Acţiunile suntmanifestărilemateriale şi dealtă natură pecare leîntreprindesubiectul. Elepot fi atât


29

CATEGORIILE RAPORTURILOR DE DREPT ADMINISTRATIVraporturile care se formează în cadrulsistemului organelor administraţiei publiceîntre persoane care alcătuiesc aceste organe(funcţionarii publici), în cadrul funcţiilor pecare le ocupă sau între diferitele organe careformează sistemul organelor administraţiei

raporturile juridice care se formeazăîntre organele administraţiei publice şicetăţeni, persoane fizice sau persoanejuridice.


30

raporturilejuridice desubordonareierarhică sau pe

raporturile decolaborare

raporturile departicipare

se caracterizeazăprin faptul căsubiectele lui austatut juridicdiferit şi sesubordonează unulaltuia. Acesteraporturi aparîntre oautoritatepublică, pe de oparte, şi altsubiect de dreptadministrativsubordonatacesteiautorităţi pe dealtă parte,acesta fiind fieo altă autoritate

în acest cazsubiecţiiparticipă laexercitareaunor atribuţiipe care letransmit unuiorgan colegialfaţă de caresubiecţii potfi în raportdesubordonare,de exemplu,participareaminiştrilor laşedinţele

suntdeterminatede subiecţiiaflaţi pepicior deegalitate şicareacţioneazăîn comunpentrurealizareaunui scop.De exemplu,pregătireaproiectuluiunui actadministrati

raporturilejuridice deutilizare aserviciilor publice

raporturilejuridice decolaborare şiparticipare

raporturilejuridice desubordonareierarhică

în careorganeleadministraţiei publicepun ladispoziţiacetăţenilor,apersoanelorfizice saujuridiceprestaţiunide careacestea aunevoiepentrusatisfacereaunor

în careorganeleadministraţieipubliceparticipăalături depersoane fizicesau juridicedin afarasistemuluiadministraţieipublice pentrurealizarea unoractivităţi deinteres publicpe baza unorprevederi ale

în care, pe bazacompetenţei pecare o au,subiectele dedrept active potsă stabilească înmod unilateral oconduităobligatorie pentrucetăţeni, persoanefizice saujuridice. Astfel,organeleadministraţieipublice, pe bazaşi în executarealegii, pot obliga


NOŢIUNEA ŞI CATEGORIILE IZVOARELOR DE DREPT ADMINISTRATIV

31

Izvoarele dreptului administrativ sunt formele în care seexprimă normele dreptului administrativ care nasc, modifică sausting drepturi şi obligaţii dintr-un raport de drept

categoriile izvoarelor de dreptadministrativ

oficiale neoficiale

1. Constituţia Republicii Moldova este LegeaSupremă a societăţii şi statului şi constituiecel mai important izvor al dreptului, în specialal dreptului administrativ, având la bază

2. Legea – numai cea care conţine norme de dreptadministrativ. De exemplu: Legea cu privire laGuvern, Legea privind administraţia publică

1. Cutuma (obiceiuljuridic);

3. Actele administrative subordonate legii carela rândul lor se clasifică în felul următor:

c. Hotărârile şiordonanţele

b. DecretelePreşedintelui;

a. HotărârileParlamentului;

2. Practicajudecătorească

3. Doctrinajuridică.


Tema 4: ORGANIZAREA ADMINISTRATIVĂ A REPUBLICII MOLDOVA

32

4. Actele internaţionale ca izvoare ale dreptului administrativ.

d. Actele ministerelor şi alealtor organe centrale aleadministraţiei publice;

e. Actele autorităţilor administraţiei publice locale.

PRINCIPIILE PRIVIND ORGANIZAREA ADMINISTRAŢIEI PUBLICETERITORIALE

Principiuldescentralizării presupuneînsă existenţa unorpersoane publice locale,desemnate de comunitateateritoriului, care auatribuţii proprii,intervenind direct îngestionarea şiadministrarea „afacerilor”

Principiul desconcentrăriieste, în realitate, oformă a centralizării şiconstă în recunoaştereapentru agenţii statului,repartizaţi pe întregulteritoriu al ţării, a uneianumite puteri dedecizie. Practic,centralizarea există în

Centralizarea esteprincipiul fundamental alorganizării administraţieipublice locale şi presupuneexclusiv, dependenţaorganelor locale deorganele centrale. Dinpunct de vedere juridic,organele centrale sîntsingurele care adoptădecizii aplicabile înteritoriu, iar autorităţilelocale au doar competenţaexecutării acestora. Vremeîndelungată acest sistem s-a bazat, în teritoriu, nupe existenţa unor organe,în sens de colective de

principiuldescentralizării

principiuldesconcentrării

principiul centralizării


ORGANIZAREA ADMINISTRATIV-TERITORIALĂ A REPUBLICII MOLDOVA

33

Teritoriul Republicii Moldova este organizat în

Sate (comune) Oraşe (municipii) RaioaneSatul este ounitateadministrativă debază, care cuprindepopulaţia ruralăunită printeritoriu, condiţiigeografice, relaţiieconomice, social-culturale, tradiţii

Oraşul este o localitate maidezvoltată decât satul dinpunct de vedere economic şisocial-cultural, cu structuriedilitar-gospodăreşti,industriale şi comercialecorespunzătoare, a căreipopulaţie în mare parte esteîncadrată în industrie, însfera deservirii publice şi îndiferitele domenii deactivitate intelectuală, înviaţa culturală şi politică.

Raionul este ounitateadministrativ-teritorialăintermediară,constituită prinlege, între stat şiunităţileadministrativ-teritoriale de


PATRIMONIUL STATULUI

34

satele (comunele),oraşele(municipiile) constituie

primul nivel

raioanele constituie nivelul aldoilea

Statul ca orice persoană juridică are şi el un patrimoniu, caredin punct de vedere juridic, reprezintă totalitatea drepturilorşi obligaţiilor patrimoniale, şi care sunt privite ca o sumă devalori active şi pasive, strâns legate între ele. Prin urmare,


DOMENIUL PUBLIC AL STATULUI

35

Domeniul privat alstatului

este supus, înprincipiu, la

Ansamblul bunurilor(elementele activeale patrimoniului)care aparţinstatului şiunităţiloradministrativ-teritoriale peparcursul evoluţieidoctrinei juridice

pasiv-valoareatuturor

activ-totalitateadrepturilor

Domeniul public alstatului

este supus lareglementări şiÎn sens larg, domeniul public este definit ca o totalitate de bunuri atât

publice (care aparţin în mod exclusiv statului şi unităţilor administrativ-teritoriale; obiect al proprietăţii publice), atât şi private (care aparţinparticularilor, persoane fizice şi juridice, şi care sunt obiect al proprietăţiiprivate) ce prin natura lor ori prin intermediul dispoziţiei exprese a legii trebuiepăstrate şi transmise generaţiilor viitoare, reprezentând valori destinate uzuluipublic sau folosirii lor în interes public, direct sau prin intermediul unuiserviciu public, şi supuse unui regim de drept public.


36

Criteriile de cuprindere a bunurilor în

1. Criteriul declarării (enumerării)exprese de către lege (act normativ) abunurilor care fac parte din domeniul

Domeniul public deinteres naţional esteconstituit din bunurilecare prin natura şidestinaţia sa prezintăinteres economic,social, cultural, etc.,nu numai pentru oanumită comunitate, cipentru întreaga ţară.Aşa de exemplu, îndomeniul public deinteres naţional seinclud: bunurileprevăzute de art. 127 al4 din Constituţia RM.,

Domeniul public deinteres localreprezintă toatebunurile publice,care conform legiisau prin natura lorsunt de uz sauinteres local şi nuau fost declarate deinteres naţional.Domeniul public deinteres local sedivide în domeniulpublic al judeţelorşi domeniul public alcomunelor, oraşelor

Clasificarea domeniului public

2. Criteriul naturii bunurilor saudestinaţiei (afectării) bunurilor uzuluidirect al publicului (de exemplu:

3. Criteriul interesului public. Conformacestui criteriu în domeniul public sîntincluse bunurile care deşi prin natura sanu sunt accesibile uzului (folosinţei)direct al publicului, totuşi suntdestinate folosirii şi exploatării încadrul unui serviciu public, pentru


DOMENIUL PRIVAT AL STATULUI

37

În proprietatea statului şi a unităţilor administrativ – teritoriale, alături debunurile ce prezintă un interes general (domeniul public), se află şi o categorie debunuri care nu se deosebesc de bunurile particularilor şi care sunt supuse normelor

bunurile declasate(trecute dindomeniul public încel privat),imobilele pentrulocuinţă, imobileleutilizate deservicii publice(dacă nu sunt

bunurile pe carestatul ledobândeşte ca oriceparticular prindonaţii,testamente, alteacte juridice(vânzare -cumpărare, schimb

serie de drepturiincorporale precumdreptul de pescuit,vânat, brevetele şimărcile de fabrică,acţiunile şipărţile sociale cucare statulparticipă la


38

DISTINCŢIA DINTRE DOMENIUL PUBLIC ŞI DOMENIUL PRIVAT ALE STATULUI

După modul deadministrare

După modul dedobândire

După modul deînstrăinare

După destinaţiautilizării lor

Bunurile domeniului publicse consideră că nu producfructe şi venituri decâtîn mod excepţional. Însăîn cazul când acestebunuri totuşi producfructe şi venituri, elesunt administrate, decătre instituţii publice,persoane juridiceînfiinţate de stat sauunităţile administrativ-teritoriale ori pot ficoncesionate (închiriate)unor persoane fizice saujuridice (particularilor),însă fără a putea să leînstrăineze.La rândul său, statul şiunităţile administrativ-teritoriale, în privinţabunurilor domenialeprivate se bucură deaceleaşi prerogative ca şiorice proprietar, avândposibilitatea închirierii,concesionării şiînstrăinării lor. În acest

În timp ce bunurilecare alcătuiescdomeniul public alstatului, comunei sauraionului suntutilizate, cum a fostarătat mai sus, îninteres public,astfel încât oricineare dreptul să lefolosească fiegratuit, fie cuplată, ele suntutilizate în scopulsatisfaceriiintereselor generaleale societăţii şi nual realizării unuiprofit.După acest criteriu,deşi şi bunurile carealcătuiesc domeniulprivat al statului,comunei sau judeţului

Dacă bunurile cealcătuiescproprietatea(domeniul) publică astatului suntinalienabile cât timpau această calitate,pentru că, după oanumită perioadă defolosire, exploatareori în alteîmprejurări ele potfi, în condiţiilelegii, dezafectate şica urmare adezafectării, trec înproprietatea privatăa statului, cu toateconsecinţele cedecurg din aceasta,pentru că bunurilecare fac parte dinproprietatea privatăa statului pot fi

Deşi, în prezentbunurile ce alcătuiescatât domeniul public,cît şi domeniul privatal statului, raionuluisau comunei au fostdobândite, potrivitlegii, prin hotărâriale Guvernului sau aleconsiliilor raionaleori locale, după caz,va trebui să observămcă sunt deosebiriîntre modul dedobândire a bunurilorce formează domeniulpublic al statului,raionului sau comuneişi cele ce alcătuiescdomeniul privat alacestora. Astfel, înafară de investiţiidin fondurilestatului, raionuluisau comunei ori aleregiilor autonome carele administrează,bunurile ce alcătuiesc


Tema 5: SERVICIILE PUBLICE

NOŢIUNEA DE SERVICIUL PUBLIC ŞI CARACTERELE ESENŢIALE ALE ACESTUIA

39

Serviciul public înseamnă activitatea de interes publicorganizată sau autorizată de o autoritate a administraţiei

Caracterele esenţiale ale


40

Serviciulpubliccuprinderegulijuridicespeciale careîi oferăposibilitateade a folosiprocedee dede dreptpublic

Serviciulpublic are ofuncţionareregulată şicontinuă atâttimp cât

Actelejuridiceîndeplinitede agenţiiserviciuluisunt acteadministrative, iaragenţii sau

Gestiuneafinanciară aacestorserviciipublice esupusă legii

Nevoileserviciilorpublice aleStatului,raionuluisau comuneisuntsatisfăcute

Serviciulpublic esteoferitpublicului înmod egal şi,de regulă, înmod gratuit,întrucât


41

PRINCIIPILE DE BAZĂ ALE SERVICIULUI PUBLIC

Principiul egalităţii, careeste în legătură cuprecedentul şi careexprimă faptul cătoate persoaneleinteresate au accesîn mod egal, fărădiferenţieri sau

Principiul neutralităţii,care aresemnificaţia creăriişi funcţionăriiserviciilor publicedoar pentru a serviinteresele generaleşi nu anumite

Principiuladaptabilităţii, careexprimă necesitateaadaptăriiserviciului publicla schimbările şiexigenţeleinteresului

Principiul continuităţii,care exprimă faptulcă au fost createpentru a desfăşuraactivitatea în modcontinuu, fărăîntreruperi.


42

CLASIFICAREA SERVICIILOR PUBLICE

după natura lor după gradul de extensie după raporturilor cusectorul privat

modul de gestionare

tehnico-administrative;

economice(industriale şi

socio-culturale.

servicii naţionale;

servicii locale.

serviciimonopolizate de

servicii pe careadministraţiapublică le exercităîn paralel cupersoanele

servicii publiceexercitate depersoane privateautorizate subcontrolul unei

administrareaprintr-o regieautonomă sau

contract deconcesioanarepentru punerea învaloare a unui bunde proprietatepublică, pentruefectuarea de

locaţia în

contractul civil;


Tema 6: ORGANELE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE

NOŢIUNEA DE ORGAN AL ADMINISTRAŢIEI PUBLICE ŞI TRĂSĂTURILE SPECIFICE ALE ORGANELOR ADMINISTRAŢIEI PUBLICE

43

Prin organ al administraţiei publice se înţelege o structură organizaţională,având ca suport uman unul sau mai mulţi agenţi, constituită pe baza legii, dotată cumijloace materiale şi financiare potrivit legii, care are capacitate juridică şieste investită cu componenţa necesară, pentru a putea acţiona în vederea organizării

Trăsăturile specifice ale organelor administraţiei publice

activitateaorganeloradministraţieipublice are caobiect specificorganizarea

sunt înfiinţateprin lege sau înbaza legii, fiindinvestite cuputere (statală),fapt ce leconferă dreptul

îşidesfăşoarăactivitateaîn sferaputeriiexecutive.

contractul


44

ELEMENTE COMPONENTE ALE ORGANELORADMINISTRAŢIEI PUBLICE

Personalul –elementul primordialal organuluiadministraţieipublice, constituindforţa vie,funcţionari sauagenţi, prin care serealizează cea maimare şi importantăparte din sarcinile

Mijloacele materialeşi financiare – unatribut necesarfolosit de cătrefuncţionari încadraţiîn acest organ pentrurealizarea sarcinilorce le revin. Bunurilemateriale cu caresunt dotate acesteorgane pot constitui

Capacitatea juridicăcivilă, pe care o auîn calitate deunităţi cupersonalitate dedrept public, le estenecesară pentru aintra în anumiteraporturi juridicecu caracter privat.

Competenţa –elementul de bazăcare constădintr-un ansamblude atribuţiistabilite deConstituţie şi dealte legi princare se conferădrepturi şiobligaţii

pentru că activitatealor să nu depăşeascălimitele puterii cucare au investite,actele juridice pecare le emit sunt

întreaga activitate aacestor organe sedesfăşoară în interesulstatului al unităţiloradministrative, precumşi al particularilor

sunt înfiinţate atât lanivel central, cât şi lanivel local, fiind dotatecu resurse umane despecialitate (funcţionaripublici), cu resurselemateriale şi financiare


45

CLASIFICAREA ORGANELOR ADMINISTRAŢIEI PUBLICE

După natura lor După competenţamaterială

După competenţa teritorială

După modul deformare

organeunipersona

le

organepluripersona

le

numitealese localecentrale

organe decompetenţ

ăgenerală

organe decompetenţ

ăspecială


Tema 7: FUNCŢIA PUBLICĂ ŞI STATUTUL FUNCŢIONARULUI PUBLIC

NOŢIUNEA DE FUNCŢIA PUBLICĂ ŞI TRĂSĂTURILE EI CARACTERISTICE

46

Organele centralesunt acele organe alestatului care îşiexercită competenţaasupra întreguluiteritoriu al statuluilui, iar nu numai înlimitele uneia sau alcâtorva din unităţileadministrativ-teritoriale aleacestuia. Din aceastăcategorie de organefac parte:Preşedintele,Guvernul, Ministereleşi Servicii etc.,abilitate de

În cadrul organuluiindividual (deconducereunipersonală) acteleadministrative seemit prinmanifestarea devoinţă a unei singurepersoane(conducătorul,ministrul), iar încazul organului

Se consideră alesorganul colegialsau individualdesemnat prin votde către corpulelectoral.Spre deosebire decele alese,organele numiteindividuale saucolegiale, suntdesemnate de un

Organe decompetenţă generală– care au atribuţiiîn toate domeniileşi ramurile deactivitate (deexemplu, Guvernul,consiliile locale)Organe decompetenţă specială– care au atribuţiiîntr-o singurăramură sau într-undomeniu concret de


47

Funcţia publică înseamnă unitatea primară a autorităţiipublice, care determină locul şi rolul cetăţeanului în muncasocială în sistemul serviciului public, drepturile şi

Trăsăturile caracteristice alefuncţiei publice

se ocupăprin numiresau alegere,încondiţiilelegii.

titularulfuncţiei segăseşte, fieîntr-un raport desubordonare faţăde instituţiapublică, fie într-un raport,

persoana careo deţinetrebuie săaibă oînvestiturălegală şi s-o

are caracterdecontinuitate.

reprezintă uncomplex deatribuţii şi putericu care esteinvestită opersoană

nu poateconstituiobiectul uneiînţelegeriîntre părţişi nu poatefi stabilită


48

PRINCIPIILE FUNCŢIEI PUBLICE

Principiulstabilităţiifuncţionarilorpublici.

Principiulegalităţiişanselor deintrare şipromovare încorpulfuncţionarilorpublici.

Principiulselectăriifuncţionarilorpublici exclusivdupă criteriucompetenţei.

Principiulasigurăriiprompte şieficiente,liberă deprejudecăţi,corupţie, abuzde putere şi


NOŢIUNEA ŞI STATUTUL JURIDIC AL FUNCŢIONARILOR PUBLICI

49

Funcţionarul public este persoana numită sau aleasă într-ofuncţie de decizie sau de execuţie din structura uneiautorităţi publice, precum şi altă persoană de drept privat

Statutul juridic alfuncţionarului public

Activitateafuncţionaruluipublic estesupusărealizăriisarcinilor carestau în faţa

Pentrufuncţionariipublici suntprevăzuteanumiteînlesniri şi oresponsabilitate sporită

Funcţionariipublici audreptul laavansare înserviciu,dreptul lacarieră şi se

Drepturilefuncţionaruluipublic suntstabilite înlimitelecompetenţieiorganului în

Prescripţiileşi cerinţelelegitime alefuncţionarilorpublici suntobligatoriipentru toţicărora ele suntadresate,realizareadrepturilor şi

drepturile obligaţiile exigenţe restricţii cariera


50

civilă (materială)(prevăzută de art.1404 din Codul

penală(prevăzută deCap. XV din

administrativă

FORME DE RĂSPUNDERE JURIDICĂ AFUNCŢIONARILOR PUBLICI

administrativ-disciplinară(aplicată doarfuncţionarilorpublici în baza


Tema 8: ACTELE ADMINISTRATIVE

NOŢIUNEA ŞI TRĂSĂTURILE CARACTERISTICE ALE ACTULUI ADMINISTRATIV

51

Actul administrativ constituie o categorie de acte juridiceadoptate sau emise de autorităţile şi persoanele oficiale careîşi desfăşoară activitatea în administraţia publică, fiind omodalitate de lucru a acestora, prin care se asigură realizarea

administrativ-contravenţională(prevăzută de Codulcu privire la

administrativ-patriminială (prevăzutăde Legeacontenciosului


52

trebuie să fiepublicat sau adusla cunoştinţapersoanelor

este emis pentruorganizareaexecutării legii.

are un caracterobligatoriu.

este emis sauadoptat deautorităţile publicecompetente saupersoanele

este o manifestareunilaterală de voinţăjuridică aorganelor

este adopat sau emis în forma scrisă.

Trăsăturile caracteristice aleactului administrativ de

nu are caracterretroactiv.

nu este îndeplinitîn cadrulexercitării uneifuncţii judiciare.


53

CLASIFICAREA ACTELOR ADMINISTRATIVE

după natura juridică

după competenţateritorială

după natura efectelorjuridice pe care le

după autoritateacare le emite

de autoritate;

simple;

de gestiune;

cu caractergeneral;

emise deautorităţileadministraţiei

emise deautorităţileadministraţiei

acteadministrative

acteadministrativecare constată

emise deaparatulParlamentul

emise deorgane aleputerii

emise deinstanţelejudecătoreş

emise deautorităţipublice

emise depersoane dedrept privatasimilateautorităţilor

jurisdicţionale.

după competenţa

de

după numărulmanifestărilor de voinţă

simple, care conţino singurămanifestare de

complexe, careconţin două sau maimulte manifestări

după întindereaefectelor juridice

normative;

individuale.


54

clauzele pot fimodificate saucontractuladministrativ poatefi reziliat în mod

particularultrebuie să accepteunele clauzereglementare.

asigurăfuncţionareaserviciului publicsau pune în

are un caracteroneros (ambelepărţi urmărescrealizarea unui

este un acord devoinţă între părţi.

TRĂSĂTURILE CARACTERISTICE ALEACTULUI ADMINISTRATIV DE

GESTIUNE

soluţionarealitigiilor este decompetenţainstanţelor decontencios


55

PĂRŢILE ŞI OBIECTUL CONTRACTULUIADMINISTRATIV

Părţile contractuluiadministrativ

Obiectul contractuluiadministrativ

Particularii –persoane fizice saujuridice, cetăţeniai Republicii

Autoritatateapublică.

administrarea şifolosirea bunurilorproprietate

executarealucrărilor de


56

prestarea de servicii publice.

activitateafuncţionarilorpublici care reiesedin relaţiile demuncă reglementate

TRĂSĂTURILE CARACTERISTICE ALEACTULUI ADMINISTRATIV

JURISDICŢIONAL


57

activitateafuncţionarilorpublici carereiese dinrelaţiile de muncăreglementate destatutul juridic

sunt emise sause pronunţă dupăprocedurăprevăzută delegea care aînfiinţat, încadrul unui

sunt emise doarla cererea părţii saula sesizareaorganului competent.

are un caracterstrict individual.

CLASIFICAREA FAPTELOR JURIDICE ADMINISTRATIVE

După calitatea celui care lesăvârşeşte, faptelejuridice administrative

După legalitatea efectelor juridice pe care le produc, faptele juridice


58

Faptele juridiceadministrative(fapteadministrative)săvârşite departiculari suntacele acţiuni sauinacţiuni pe carele săvârşesc ori,deşi sunt obligaţide lege, nu le

Faptele juridice administrative (faptele administrative) indiferent că sunt săvârşitede funcţionarii publici sau de particulari, pot fi licite ori ilicite. De regulă,funcţionarii publici săvârşesc fapte licite şi numai excepţional ilicite, în timp ceparticularii, de regulă, săvârşesc fapte administrative ilicite şi numai rareorilicite, pentru că faptul administrativ determină naşterea, modificarea sau stingerea

Faptele juridiceadministrative(fapteadministrative)săvârşite defuncţionari publicisunt acele acţiunisau inacţiuni pecare funcţionariipublici le

fapte juridiceadministrativesăvârşite defuncţionarii publici înexercitareaatribuţiilor ce le

fapte juridiceadministrativesăvârşite departiculari (persoane

fapte juridiceadministrativecare producefecte juridiceilegale (fapte

fapte juridiceadministrativecare producefecte juridicelegale (fapte


Tema 9: CONTROLUL EXERCITAT ASUPRA ACTIVITĂŢII ADMINISTRAŢIEI PUBLICE

59

FORMELE DE CONTROL

Controlul obştescControlul judiciarsau contenciosul

Controluladministrativ

ControlulParlamentar

ControlulParlamentarasupra

ControlulParlamentarasupra

ControlulParlamentarasupraactivităţiiAdministraţiei

ierarhicsuperior;

tutelaadministrativ

externspecializat.

internintern

intern

financiar

degestiune

contenciosuladministrativde anulare;

contenciosuladministrativde plină

сontenciosulobiectiv;

contenciosulsubiectiv.


60

PĂRŢILE ŞI OBIECTUL ACŢIUNII ÎNCONTENCIOSUL ADMINISTRATIV

Părţile în contenciosuladministrativ

Obiectul acţiunii încontencios

Guvernul, MinisterulAdministraţiei Publice Locale,direcţia teritorială controladministrativ a MinisteruluiAdministraţiei Publice Locale,

persoana, inclusiv funcţionarulpublic, militarul, persoana custatut militar, care seconsideră vătămată într-un dreptal său, recunoscut de lege, decătre o autoritate publică,

actul administrativtipic şi cele

acte tipice:decizii,

acte asimilate:contractuladministrativ;acte emise depersoane dedrept privatcare prestează

nesoluţionarea uneicereri în termenullegal.

PârâtReclamant

autoritateapublică saufuncţionarul


PROCEDURA CONTENCIOSULUI ADMINISTRATIV

61

Avocatul parlamentar, care, lasesizarea persoanei vătămateîntr-un drept al său, atacăactele administrative - în

Instanţele de drept comun şicele specializate, în cazul

alte persoane, în conformitatecu legislaţia în vigoare.

Contestarea actuluiadministrativ

cererea prealabilă

adresarea laorganul emitent

adresarea laorganul ierarhicsuperior (recurs


COMPETENŢA JURISDICŢIONALĂ ŞI CĂILE DE ATAC ÎN CONTENCIOSUL ADMINISTRATIV

62

acţiunea îninstanţa decontencios

acţiunea directă îninstanţa decontencios

recursul(art. 397- 445

CPC)recursul poate fideclarat:1. de părţile şi alţiparticipanţi laproces;

2. martorul,expertul,specialistul,

Căile de atac în contenciosul


63

răspundereafuncţionarilor

publici

răspundereaautorităţiipublice

FORMELE RĂSPUNDERII ÎNCONTENCIOSUL ADMINISTRATIV

administratie publica

Documents