7/21/2019 Adella Cucu http://slidepdf.com/reader/full/adella-cucu-56da2c9754fa1 1/27 Adella CUCU, bibliotecar principal BIBLIOTECA ŞTIINŢIFICĂ A UNIVERSITĂŢII E STAT „ALECU RUSSO! IN BĂLŢI Cercet"ri biblio#etrice ale colec$iilor tip"rite% &t'di' de ca(
Cercetări bibliometrice ale colecţiilor tipărite: studiu de caz
Welcome message from author
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Cît de rapid nu s-ar dezvolta tehnologiile informa ionale şi cît de intens nu s-arț
schimbă în direcţia creşterii publicaţiilor electronice, în perspectivă componenţa
fondurilor de bibliotecă va rămîne în favoarea publicaţiilor tradiţionale. Modul încare sunt formate colecţiile, depinde dacă va satisface biblioteca sau nu nevoile
informaţionale, culturale şi educaţionale ale utilizatorilor. eaceea, orice
!ibliotecă trebuie să studieze calitatea colecţiilor gestionate pentru a le
îmbunătăţi incontinuu.
in această perspectivă, în anii "#$$-"#$%, au fost supuse studiului bibliometric
$" compartimente din cele mai solicitate & domenii de ştiinţe din colecţiile uzuale
ale 'erviciului de Comunicare a Colecţiilor(
'ala de lectură nr.$ )tiin e 'ocioumanistice şi economice*ț
'ala de lectură nr." )tiin e +ilologice*ț
'ala de lectură nr.% )tiin e sihopedagogice, ale naturii, ştiinţelor reale. rte*ț
'ala de împrumut nr. % ocumente muzicale* ficiul ocumente în limbi străine.
/n total au fost cercetate 88 :76 e0. documente în ; <;= titluri( 0 #%$documente ştiinţifice, " 1&& documente didactice şi 0&# 2 beletristică3literatură universală tradusă în limba romînă şi rusă4; în limba rom5nă &1#& 31674* % "&1 3"074 în limba rusă* 0$0 3674 în limba engleză 87 înlimba franceză şi 17 în alte limbi 3germană, ucraineană ş.a.4 .Tabel'l nr48a, b1.
nalizînd componanţa şi structura domeniilor investigate constatăm că cele
mai multe documente supuse cercetării sînt din compartimentele( 788Muzică. Compoziţie în R M - % 6$% e9. doc. ce reprezintă 67 din colecţiatotală a M* 820/89 Literaturi individuale - $ 800 e9.doc. ce prezintă $17din colecţia 'ălii de lectură )tiinţe +ilologice şi $ 8$" e9. doc. din 80 !82.0" #eoria $i practica traducerii ! %7 din colecţia :' la data învestigării etc. .Tabel'l nr48 a14
u fost cercetate documentele şi per ani de ediţie. Cea mai mareparte - "17 din documentele analizate din toate structurile!ibliotecii în care au avut loc investigaţiile o constituie ediţiile din$;0$-$;;#, documentele publicate intre ani "##$-"#$" reprezintă-$;7.in tabelul nr. " se vizualizează că cele mai multe documentepublicate între anii "##$-"#$" sînt la domeniile( Conta%ilitate - 8$6e9. doc* &'i(olo)ie - %0% e9. doc* *r)anizarea $colară 2 %"# e9.doc. şi Mana)ement - %#$ e9. doc.
'înt păstrate în colecţiile uzuale şi documente editate între anii 6#-0#, deoarece fac parte în continuare din programele de studii, dee9.( IelleK Rene. #eoria literaturii / în romPne$te de Rodica #ini$;Ht.introd. $i note de Horin Gle,andre'cu. ! 1ucure$ti 3d. pentru lit.univer'ală 97. ! +8 p. Călin era . Romanti'mul. !1ucure$ti
3d. niver' 97. ! 287 p. $.a
'tudiile au stabilit şi eficienţa utilizării documentelor dincompartimentele respective, dat fiind faptul că acesta 2 împrumutulpentru consultare, este şi va rămîne cel mai stabil şi important
rezentăm în continuare un clasament, în descreştere,al intensităţii de utilizare a unui document dindomeniile investigate, după cum urmează( cea maimare intensitate de circulaţie a documentelor a fost
stabilită la domeniul Lin)vi'tică, apro9imativ de 886 ori,apro9. de <6 de ori a fost împrumutat un document din
compartimentul Mana)ement . Cel mai mic împrumut aunui document le revine documentelor din
>ndicatorul respectiv depinde în mare măsură şi denumărul de e9emplare a unui titlu de documentedeţinute în compartimentele investigate. =nele titluri,!iblioteca le deţine într-un singur e9emplar şi pot fi
consultate numai în sălile de lectură, alte titluri sînt înmai multe e9emplare şi pot fi împrumutate la domiciliu. cest îndicator este foarte important deoarece bibliotecatrebuie să ţină cont şi de timpul utilizatorului pe care îl
deserveşte. '-a efectuat evidenţa zilnică, în unele cazurilunară, anuală.
Cea mai mare medie a împrumutului per zi în perioada cercetărilorle revine documentelor din domeniul &'i(olo)ie 2 apro9. "8% doc.,Mana)ement - "$$ doc. , Literaturi individuale - $06 doc. şi*r)anizarea $colară - $0" doc. 'olicitările din compartimentelerespective ne vorbesc şi despre actualitatea acestor colecţii. Cel
mai mic număr le revine documentelor din compartimentul ioară -6 doc., Metodica predării lim%ilor 'trăine - 9 doc. Muzică.Compoziţie în R M 2 "8 doc etc.3Fi4;14
ceastă diferenţă se e9plşica şi prin faptul, că indicatorul respectivdepinde şi de numărul de studenţi şi cadre didactice interesaţi dedocumentele acestor compartimente din ='A!. e e9. de domeniile(Mana)ementul *r)anizarea $colară $i Literaturi individuale sîntinteresaţi studenţii de la toate facultăţile* compartimentul ioară şi
Muzică. Compoziţie în R M este solicitat numai de studenţii de laspecialitatea de muzică care sînt puţini la număr* #eoria $i practica
traducerii $i Metodica predării lim%ilor 'trăine este solicitat numai destudenţii de la +acultatea )tiinţe filologice etc.
e aici rezultă, că cea mai tînără şi cea mai solicitată dintre toatecolecţiile analizate este cea din domeniul &'i(olo)ie urmată decolecţiile din domeniul Mana)ement Conta%ilitate, Literaturi individuale
Metoda statistică ne-a permis să identificăm nu numai imaginea deansamblu a împrumutului din domeniile investigate, dar, şiintensitatea de circulaţie a acestor domenii. .Fi4 :1. )i aici serelevă o imagine diferită( cea mai mare rată de circulaţie per an lerevine compartimentelor( sihologie - $& ori, Management -$8,8,:iteraturi individuale - .$8,", :iteratura populară, +olclor 2 $%,Contabilitate - ;. Aata cea mai mică de circulaţie per an le revinecompartimentelor @eoria şi practica traducerii - #,% şi Metodicapredării limbilor străine 2 $,8. Aata de circulaţie a domeniilorinvestigate se e9plică în mare măsură şi prin numărul de
+aptul că intr-o colecţie uzuală circulaţia unui domeniu este mică aratăcă avem o problemă de organizare a colecţiei sau de structură acolecţiei 3adică este învechită, iar unele documente nu prezintăinteres4.
esigur toţi >ndicatorii de performanţă în fiecare an sînt diferiţi. )iacest indicator nu poate fi constant. /nsă îmbinarea cu indicele mediude înnoire a fondului scoate în evidenţă calitatea colecţiilor, gradul de
învechire a acestora cît şi valoarea resurselor info-documentare pusela dispozitia utilizatorilor. cest indice se distinge foarte mult de la un
compartiment la altul. >+:?=D'C recomandă 6-$# ani.
Cea mai bună situaţie este înregistrată la domeniulsihologie unde rata medie de înnoire este de $" ani,@eoria şi practica traducerii - $6 ani şi rganizarea
şcolară -$; ani. Bom efectua în continuare un clasament în ordinea crescîndă a ratei medii de înnoire acompartimentelor investigate .Fi4 =14 Aata de înnoire acolecţilor în unele cazuri este destul de bună.
umărului de achiziţii din anii "#$$-"#$" a influenţatmult rata medie de înnoire a colecţiilor respective. /naceastă perioadă bugetul de achiziţii al !ibliotecii
rămîne la aceeaşi linie fără a lua în calcul maEorareacontinuă a preţurilor la produsul editorial din Moldova,Aom5nia şi Ausia.
/n concluzie, aş dori să evidenţiez importanţa acestor studii ce ţin de
formarea şi organizarea anumitor compartimente în colecţiile bibliotecii. cestea prezintă concluzii avantaEoase evidente, deoarece ne permit nu
numai cunoaşterea problemei din perspective diferite, dar în primul rîndpot influenţa politica de achiziţii 3de e9. ( să fim conştienţi de specificul
colectiei, cît şi să-i fi9ăm limitele* putem determina numarul de e9emplaredin acelaşi titlu necesare pentru o parte a fondului, se pot determina regulide achiziţie de e9emplare legate de cererea utilizatorilor 3numărului dee9emplare nu trebuie separat de cea a accesibilităţii documentelor4* să seţină cont şi de politica noutăţilor. e asemenea, achizitiile în mod
stfel, cea mai mare sarcină a !ibliotecii a fost şi varămîne formarea fondurilor calitative în corespundere cunecesităţile procesului educa ional şi ştiinţific alț
instituţiei de învăţămînt pe care o deserveşte. ar nu în
ultimul rînd modul de organizare, prezentare şipromovare a colecţiilor, metodele de studiere şireflectarea în rapoartele anuale.
BELCOVSCDI, Falina, ntonov, ntonina, urici, liona. Management. >n( Cercetări %i%lioteconomice în anul 20 con'tatăricalimetrice Materialele conQ. $t. 8 Qe%r. 202 . !ălţi, "#$", pp. "6;-"06.
BELCOVSCDI, Falina, ntonov, ntonina, urici, liona. GHIJKLIKL NO PQRLSIJKTUOV WJI X WHILSYZOV [LSJ TO\HLSYZO-RVLZHILKZ]Q ^UOZOVHWJTUHQ _LU. >n( Jaina #le(uci !90 de ani de la na$tere collouia %i%liot(ecariu' colocviu S; 20"T;
1ălţi. Collouia %i%liotecariu' Jaia #le(uci !90 de ani de la na$tere ed. a !a 2" Qe%r.20". !ălţi, "#$%, pp. $";-$%8. CUCU, della. :iteratura =niversală ( 'tudiu bibliometric. >n( Cercetări %i%lioteconomice în anul 20 con'tatări calimetrice
Materialele conQ. $t. 8 Qe%r. 202 . !ălţi, "#$", pp. ";"-%#1. CUCU, della. :ingvistica 0# ?0#$. n Jaina #le(uci !90 de ani de la na$tere collouia %i%liot(ecariu' colocviu S; 20"T; 1ălţi.
Collouia %i%liotecariu' Jaia #le(uci !90 de ani de la na$tere ed. a !a 2" Qe%r.20". !ălţi, "#$%, pp. $8"-$86. DĂBĂŞESCU, ngela, Bacarciuc Maria, ostolati, Maria. rganizarea şcolară. >n( Cercetări %i%lioteconomice în anul 20
con'tatări calimetrice Materialele conQ. $t. 8 Qe%r. 202 . !ălţi, "#$", pp. %#;-%"#. DĂBĂŞESCU, ngela, Bacarciuc Maria, ostolati, Maria. Compartimentului sihologie din colecţia 'ălii de lectură r % „)tiinţe
psihopedagogice, naturale, reale. rtă`. n Jaina #le(uci !90 de ani de la na$tere collouia %i%liot(ecariu' colocviu S; 20"T;1ălţi. Collouia %i%liotecariu' Jaia #le(uci !90 de ani de la na$tere ed. a !a 2" Qe%r.20". !ălţi, "#$%, pp. $$;-$";.
5ADER, 5arina, Fherda, alii. :iteratură populară. +olclor. >n( Jaina #le(uci !90 de ani de la na$tere collouia %i%liot(ecariu'colocviu S; 20"T; 1ălţi. Collouia %i%liotecariu' Jaia #le(uci !90 de ani de la na$tere ed. a !a 2" Qe%r.20". !ălţi, "#$%, pp.$86-$16.
5ADER, 5arina, Fherda, alii. @eoria literaturii. >n( Cercetări %i%lioteconomice în anul 20 con'tatări calimetrice MaterialeleconQ. $t. 8 Qe%r. 202 . !ălţi, "#$", pp. %##-%#;.
5ELNIC, :ilia, Fabriela, Cazacu. Metodica predării limbilor străine. >n( Cercetări %i%lioteconomice în anul 20 con'tatăricalimetrice Materialele conQ. $t. 8 Qe%r. 202 . !ălţi, "#$", pp. %%#-%8".
5ELNIC, :ilia, Fabriela, Cazacu. @eoria şi practica traducerii4 n Jaina #le(uci !90 de ani de la na$tere collouia %i%liot(ecariu'colocviu S; 20"T; 1ălţi. Collouia %i%liotecariu' Jaia #le(uci !90 de ani de la na$tere ed. a !a 2" Qe%r.20". !ălţi, "#$%, pp.$16-$6#.
ŢURCAN, Dlena, riadna, Musteaţă. Compartimentului Bioară. >n( Cercetări %i%lioteconomice în anul 20 con'tatări calimetriceMaterialele conQ. $t. 8 Qe%r. 202 . !ălţi, "#$", pp. %"#-%%#.
ŢURCAN, Dlena, riadna, Musteaţă. Compoziţie. Aepublica Moldova. n Jaina #le(uci !90 de ani de la na$tere collouia%i%liot(ecariu' colocviu S; 20"T; 1ălţi. Collouia %i%liotecariu' Jaia #le(uci !90 de ani de la na$tere ed. a !a 2" Qe%r.20". !ălţi, "#$%, pp. $%8-$8".