"Proiect realizat cu sprijinul financiar al Fondului ONG în România, program finanţat de Granturile SEE şi administrat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile". PARTICIPAREA CONTEAZĂ BUNE PRACTICI DESPRE PARTICIPAREA TINERILOR Participation for Democracy - 2015/BIL-01/16 Autori: Irina Lonean, PhD Adina Călăfăteanu, PhD Fettulah Oran (c) Centrul pentru Dezvoltare Comunitară Durabilă, 2016.
Asociația Centrul pentru Dezvoltare Comunitară Durabilă și Mangfoldhuset – MH Oslo – Norvegia au implementat, în perioada 9 martie -15 mai 2016 proiectul ‘Activități de tineret pentru democrație’, proiect finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014 în cadrul Fondului ONG în România – Fondul pentru Relații Bilaterale – Măsura b. Reţele şi schimb de experienţă. Proiectul și-a propus să crească capacitatea partenerilor, român și norvegian, în special a partenerului din România, CDCD, de a încuraja valori democratice la tinerii cu care lucrează și la alți tineri din grupul său țintă, pe care urmează să-i mobilizeze, prin cooperare, împărtășire de metode de lucru, de cunoștințe, de bune practici și lecții învățate. În cadrul proiectului ‘Activități de tineret pentru democrație’, partenerii lansează studiul “Paticipation matters – Good practices on youth participation”, studiu în care a fost supus analizei cadrul European în domeniul participării tinerilor și au fost identificate metode de bună practică utilizate în cadrul altor proiecte finanțate prin granturile SEE 2009-2014.
Welcome message from author
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
"Proiect realizat cu sprijinul financiar al Fondului ONG în România, program finanţat de Granturile SEE şi administrat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile".
P
entr
u
PARTICIPAREA CONTEAZĂ BUNE PRACTICI DESPRE PARTICIPAREA TINERILOR
Participation for Democracy - 2015/BIL-01/16
Autori: Irina Lonean, PhD Adina Călăfăteanu, PhD
Fettulah Oran
(c) Centrul pentru Dezvoltare Comunitară Durabilă, 2016.
2
Introducere – contextul proiectului
Scopul proiectului Participare pentru Democrație a fost de a crea cadrul pentru schimbul
de bune practici în lucrul cu tinerii și să stimuleze participarea lor publică. Proiectul este o
continuare a proiectului: Participarea publică împotriva discriminării tinerilor din mediul rural,
proiect implementat de Centrul pentru Dezvoltare Comunitară Durabilă - CDCD în 2014-2015.
Metodologiile proiectului au vizeazt utilizarea metodologiilor de organizare a comunității de
tineret și tehnici de educație non-formală privind încurajarea tinerilor să participe și să intensifice
participarea lor in trei comunități rurale. La finalul proiectului, 40 de tineri (în vârstă de 13-17
ani), sunt acum activi în comunitățile lor și continuă campanii bazate pe rezolvarea problemelor
identificate în comunitate, un proces structurat pe bază de parteneriat cu autoritățile locale (
școlile din sate, consiliile locale, poliția și unitățile medicale).
La finalul proiectului, în cadrul ședinței de evaluare, echipa CDCD a concluzionat că
există o nevoie permanentă a tinerilor să fie echipați cu abilități și competențe și în acest scop,
lucrătorii de tineret trebuie să intre in contact cu noi oportunități de formare și să deprindă noi
competențe de lucru și metodologii. Mai mult decât atât, pentru a obține impactul social pe care il
țintim, avem nevoie de a mobiliza mai mulți tineri și să le oferim sprijin permanent in campaniile
și acțiunile lor.
În consecință, posibilitatea de a se implica într-o inițiativă de schimb de bune practici și
metode de lucru cu tinerii semnifică valorificarea rezultatele inițiativelor noastre anterioare și, de
asemenea, noile instrumente și metode asigură lucratorilor de tineret din Romania expertiza
privind sprijinirea grupurilor locale de acțiune pentru tineret, integrând experiența și bunele
practici ale partenerilor noștri norvegieni.
Proiectul a urmărit să investească în capacitatea celor doi parteneri - român și norvegian
(în special a celui român) de a încuraja dezvoltarea valorilor democratice ale grupurilor de tineret,
grupuri care vor fi apoi active în comunitățile lor. Partajarea bunelor practici din proiectele
noastre anterioare, a lecțiile învățate precum și a metodologiilor de lucru au contribuit în mod
determinant la îmbunătățirea metodelor și instrumentelor pe care lucrătorii de tineret folosesc în
comunitățile lor - atît în România și în Norvegia. Vizita de studiu organizată la Oslo a oferit
3
echipei române posibilitatea de a identifica noi parteneri și noi oportunități de finanțare pentru
proiectele noastre.
Parteneriatul de lucru între cei
doi parteneri a început în mai 2016,
Mangfoldhuset (Casa Diversității) -
MH având atât experiența de a lucra
cu grupuri de tineri, cât și aceea de a fi
o punte a dialogului între generații.
Mai mult decât atât, MS organizează
excelent activități pentru grupurile
interculturale și are o rețea mare de
parteneri din diferite sectoare -
domeniul afacerilor, sectorul educațional, autoritățile publice locale și naționale, grupuri
informale de tineri. Experiența de lucru în cadrul rețelelor de cooperare inter-sectoriale a fost o
mare sursă de inspirație pentru CDCD și urmează să fie valorificată în proiectele locale, care sunt
implementate în zonele rurale.
Echipa de proiect:
1. Viorel Bucătură, lucrător de tineret, CDCD
2. Andreea Roșca, lucrător de tineret, CDCD
3. Irina Lonean, Expert
4. Adina Călăfăteanu, Expert
5. Constantin Glăvan, profesor – Școala Giubega
6. Fethullah Oran, Manager de proiect MH.
4
Capitolul 1 – Mobilizarea tinerilor
1.1 Metodele folosite de către CDCD in Romania pentru a mobiliza și atrage tinerii A. Profilul comunității de lucru
Giubega este o comună situată la 49.7 km de orașul principal al Regiunii Sud-Vest
(Oltenia) - Craiova, cel mai apropiat oraș fiind Bailesti - 12 km, cu atestare documentară în 1831.
Primele date înregistrate in 1885 arată o populație de 1551 de locuitori, dintre care 123 erau
alfabetizați. In zilele noastre, Giubega are o populatie de 2453 de locuitori și 1150 de gospodării.
(Primaria Giubega 2014)
Legea română pentru tineret din 2006 a stabilit că tineretul este grupat în intervalul de
vârstă de 14 - 35 de ani. În consecință, pentru Giubega, care are o populație totală de 2036 de
locuitori, populația tânără reprezintă 530 de locuitori (10-14 ani - 109, 15-19 ani - 111, 20-24 ani
- 110, 25 -29 ani - 88, 30-34 ani - 112). (potrivit recensământului din 2002).
În ceea ce privește economia, principalele ocupații ale locuitorilor sunt legate de
agricultură, autoritățile locale acordă atenție precum și resurse speciale acestui domeniu (există
planuri de a sprijini dezvoltarea fermelor ecologice și a structurilor asociative). Cu excepția
activităților care sunt organizate de CDCD, nu există alte evenimente culturale sau sociale pentru
tineri. Cu scopul de a documenta vizita de studiu, pe bază de parteneriat cu profesorii Școlii
Giubega, a fost realizată o cercetare bazată pe interviuri semi-structurate cu un grup de 6 tineri
5
din Giubega și având ca scop identificarea principalelor nevoi de tineret din comunitate. Procesul
de cercetare a arătat că principalele nevoi de tineret sunt următoarele:
situația economică și socială a tinerilor, lipsa oportunităților de angajare și șomajul pe
termen lung
lipsa locuințelor - cei mai mulți dintre ei încă trăiesc cu familiile lor, chiar și după ce
au propriile lor familii
chiar dacă există unele oportunități oferite de statul român pentru continuarea studiilor
dincolo de invățământul obligatoriu de 10 ani, în special pentru tinerii din Giubega
(cel mai apropiat liceu fiind la 12 km), acest lucru este greu din punct de vedere
financiar
neîncrederea în viitor și în oportunitățile viitoare: "Suntem destul de dezamăgiți de
sistemul actual și suntem convinși că un viitor la sat nu e posibil. Singura soluție ar fi
să părăsim țara și să meargem și să lucrăm în străinătate ". (S, în vârstă de 15 de ani)
Cu excepția întâlnirilor de sâmbătă cu echipa CDCD, nu există alte activități care au
loc în sat. Prin urmare, există un sentiment general al subiecților că autoritățile nu sunt
interesate de dezvoltarea de activități pentru ei și nu sunt optimiști că ar putea fi puse
în aplicare în viitor.
Centrul pentru Dezvoltare Comunitară Durabilă a început să lucreze ca un grup
informal de tineri care derulează activități locale în 2008, iar din anul 2010, este înregistrată ca
ONG - organizație neguvernamentală - Asociația. Scopul asociației este de a dezvolta și
implementa activități culturale, artistice și educative care vizează dezvoltarea comunității și care
6
contribuie, de asemenea, la dezvoltarea personală și socială a principalului grup țintă - tinerii din
mediul rural și urban, tinerii cu oportunități reduse, și comunitățile izolate - furnizarea de sprijin
pentru consolidarea capacității.
B. Obiectivele CDCD sunt următoarele:
Obiective Generale:
1. Acordarea de ajutor umanitar pentru copiii și tinerii cu nevoi speciale.
2. Crearea și asigurarea unor condiții mai bune pentru tineri și copii cu nevoi sociale speciale
sau tineri cu probleme.
3. Reinserția socială și școlară pentru tinerii și copii care provin din medii socio-economice
dificile.
4. Informare și sprijin în garantarea drepturilor omului și a protecției sociale pentru grupurile
aflate în nevoie.
5. Promovarea și susținerea conceptului egalității de șanse și de participare comunitară
activă.
6. Dezvoltarea și implementarea de programe pentru tineri cu nevoi speciale.
7. Sprijinirea adulților în procesul de reintegrare profesională.
8. Implementarea de proiecte locale, naționale și internaționale, cu scopul de a oferi
oportunități mai bune pentru grupul țintă.
Sprijinirea activităților culturale, artistice și creative în comunitățile de lucru.
Obiective Specifice:
1. Identificarea și sprijinirea cazurilor - tinerilor și copiilor cu nevoi speciale - din orfelinate,
spitale, familii monoparentale și familii care se confruntă cu probleme socio-economice.
2. Dezvoltarea și implementarea programelor educaționale și de sprijin pentru tinerii din
mediul rural și urban.
3. Consiliere educațională pentru grupul țintă.
4. Sprijinirea copiilor dotați cu oportunități reduse - indiferent de talentul lor.
5. Stabilirea de parteneriate cu asociații, rețele și organizații cu același profil - actorii
naționali și internaționali.
6. Implementarea de activități și servicii cu scopul de a îmbunătăți sustenabilitatea financiară
a asociației.
7. Dezvoltarea și implementarea programelor și proiectelor naționale, locale și europene.
7
D. Promovare
Toate proiectele și inițiativele desfășurate de CDCD ce au ca scop stimularea
participării în rândul tinerilor sunt promovate în principal, prin:
Interacțiune unu la unu - tinerii promovând activitățile intre colegii lor
Întâlniri publice organizate cu partenerii din comunitate
Evenimente publice - organizate ca activități în campaniile desfășurate de
grupurile de tineri
Postarea informațiilor pe site-ul organizației (www.cdcd.ro), pe pagina de
facebook a CDCD și în presa locală din județul Dolj.
C. Organizarea comunității de tineret și metodologii pentru dezvoltare comunitară
CDCD lucrează in deaproape cu partenerii săi: Școlile sătești
Consiliile locale
Casele de cultură
Alte ONG-uri din Județul Dolj
Entități private
cu scopul de a dezvolta proiecte și inițiative pentru tineri în zonele rurale. Activitățile
au început cu metodologiile de dezvoltare comunitară - orientate spre crearea de parteneriate
pentru a dezvolta și implementa proiecte de tineret pentru tinerii și, începând cu anul 2013,
abordarea a fost schimbată spre utilizarea de metodologii de organizare comunitară.
8
1.2. Metode folosite in Norvegia de către MH pentru a mobiliza și atrage tineri
A. Folosirea rețelei de membri
MH este o organizație pe bază de apartenență, cu membri avânv vârste cuprinse intre 8 și
80 de ani, organizată in 9 platforme:
platforma studenților,
platforma profesorilor,
platforma dialogului intercultural,
platforma dialogului inter-religios,
platforma media,
platforma tehnică,
platforma dialogului politic,
platforma de sport si divertisment.
Organizația este deschisă membrilor cotizanți și necotizanți și are sucursale în patru orașe din
Norvegia: Oslo, Trondheim, Drammen și Stavanger. Promovarea activităților organizației și
mobilizarea grupului țintă se realizează în principal prin:
Newslettere - toți membrii primesc buletine informative prin e-mail și SMS și invitații
pentru a participa la proiectele și evenimentele organizației
Membrii cotizanți au acces gratuit la evenimentele organizate de MH (festivaluri,
concerte, etc.)
Membrii necotizanți pot primi facilități la evenimentele organizate de MH
B. Utilizarea materialelor tiparite
Materiale tipărite pot fi eficiente potrivit experienței MH dacă sunt utilizate inteligent. Cu
scopul de a promova activitățile organizației și de a mobiliza grupul țintă, materialele tipărite,
pliantele și posterele sunt:
Distribuite in cadrul facultăților
Distribuite in școli
Afișate la avizierelor școlilor și facultăților
9
Distribuirea materialelor tipărite este făcută în parteneriat cu școlile și universitățile, care
lucrează ca o punte de legătură între ONG și grupurile sale țintă: tineri, studenți și profesori.
C. Parteneriate
Parteneriatele reprezintă una dintre cele mai bune strategii de promovare pentru MH:
școlile și universitățile, care lucrează ca o punte de legătură între ONG și grupurile sale
țintă: tineri, studenți și profesori.
MH a inițiat un parteneriat cu biserica, pentru a promova dialogul intercultural și inter-
religios.
este utilizată promovarea reciprocă de către ONG-urile partenere: alte organizații
partenere ale MH promovează proiectele, activitățile și evenimentele MH, în timp ce MH
promovează proiectele lor.
D. Participarea persoanelor publice și a instituțiior cunoscute
Pentru a atrage oameni, MH folosește persoane bine-cunoscute de către comunitate
precum și parteneriate cu instituții prestigioase – cum sunt ambasadele invitate să participe la
festivalul intercultural din luna aprilie.
E. Utilizarea social media
Facebook este una dintre cele mai utilizate modalități de promovare a activităților și de
mobilizare a participanților. Alte instrumente de social media sunt, de asemenea, utilizate, in
funcție de ce folosesc grupurile-țintă:
Snapshot
Tweeter
YouTube
10
1.3. Metode de a mobiliza și atrage tineri utilizate in alte proiecte finanțate de EEA
Grants A. Caravane
Caravanele sunt modalități de succes pentru a
promova activități și de a mobiliza participanți la
evenimentele ONG-urilor precum și în atragerea
tinerilor în inițiativele grupurilor non-profit.
Ca o dovadă a eficienței caravanelor, proiectul
românesc "Rețelele de informare pentru fermieri din
Transilvania", care vizează tinerii fermieri, finanțat de
Norway Grants, a primit in anul 2012 un premiu european pentru comunicarea privind Politica
Agricolă Comună (PAC). Fundația ADEPT Transilvania a primit premiul întâi la categoria
"Comunicarea către părțile interesate" pentru activitatea sa privind îmbunătățirea accesului
micilor fermieri la informații privind finanțarea UE pentru proiectele de dezvoltare rurală,
încurajând astfel participarea lor la proiectele europene.
Juriul a descris proiectul Fundației ADEPT ca "o campanie inspirațională, bazată pe o
înțelegere și o analiză profundă a nevoilor tinerilor fermieri din Transilvania. Un exemplu bune
practici la cel mai inalt nivel!"
B. Jurnalism de tineret Proiectul "La fața locului!" al unui ONG maghiar a recrutat tineri pentru a vizita Islanda,
Liechtenstein și Norvegia, și a raporta bunele practici în abordarea problemelor sociale de care ar
putea beneficia de societatea ungară. Apelul în cadrul programului ONG-ului din Ungaria a oferit
finanțare pentru tineri pentru a vizita Islanda, Norvegia sau Liechtenstein pentru un minim de
două săptămâni. În timpul călătoriilor lor, participanții trebuiau să se implice în societatea
civilă locală, să verifice exemplele de bune abordări civice la problemele sociale și potențialul
de transpunere a acestora în Ungaria. Participanții au beneficiat de asistență în crearea de
planuri de călătorie și de comunicare. De asemenea, a fost furnizată o listă a participanților,
organizațiilor neguvernamentale și instituții din cele trei țări donatoare. Participanții au raportat
încă din timpul călătoriilor asupra practicilor descoperite, prin intermediul instrumentelor de
11
comunicare online, cum ar fi bloguri, înregistrări video, Facebook, Twitter și alte platforme
media sociale.
C. Jurnalismul ONG Prima ediție a "Civic Arena", o nouă revistă concentrată pe sectorul civil din Europa
Centrală și de Est, a fost lansată în România. Scopul revistei este de a împărtăși informații și
cunoștințe în rândul societății civile, fiind, de asemenea, foarte eficientă în atragerea de noi
participanți la proiecte.
În 2015 revista a fost orientată pe campania "No Hate Speech ", a Consiliului European.
Într-un climat de creștere a extremismului, rasismului și xenofobiei în toată Europa, mișcarea
ajută ONG-urile să dezvolte proiecte pentru a aborda discursul de ură. Revista prezintă problema
și analizează cele mai eficiente
metode de a face ii face față și este
un instrument puternic în angajarea
tinerilor, inclusiv a tinerilor
defavorizați, în activitățile de tineret.
12
1.4. Metode folosite in Europa pentru a mobiliza și atrage tineri
Alte metode utilizate pentru a mobiliza și a atrage tinerii în activitățile de tineret, inclusiv
participarea publică în Europa, includ:
Organizarea de evenimente sportive promovate prin intermediul mass-media și, în
principal prin intermediul social media
Organizarea de ateliere de artă promovate prin intermediul mass-media și, în principal
prin intermediul social media
Utilizarea de parteneriate, a școlilor și liceelor, pentru a stabili comunicarea cu tinerii
Organizarea de traininguri acreditate, in afara activităților de participare
Folosirea animației (jonglerii) pentru a atrage
tinerii de pe stradă
Proiectarea activităților de petrecere a timpului
liber impreună cu activități de participare publică
13
C apitolul 2 – Participarea tinerilor – Cadrul european privind participarea
tinerilor1
"Europe's future depends on its youth. Yet, life chances of many young people are
blighted" (European Commission - Communication on the 'Renewed Social Agenda’, 2008)
De ce sunt tinerii inactivi în zilele noastre, când Uniunea Europeană le oferă atât de multe
posibilități, în ceea ce privește programele și proiectele? Aceasta ar fi o întrebare pertinentă pe
care ne-o putem pune, analizând cadrul european de participare a tinerilor. Este timpul ca tinerii
sa fie considerați ca fiind o forță pozitivă la nivelul Uniunii Europene, în procesul de construcție
europeană, în locul unui grup țintă problematic. Astfel, tinerilor trebuie să li se ofere ocazia de a-
și exprima ideile și să le fie oferit un cadru organizat în care pot începe dezbaterile, pe același
nivel cu ceilalți participanți ai societății civile. (Comisia Comunităților Europene, Cartea albă -
Un nou impuls pentru tineretul european, 2001). Dar, chiar dacă eforturile ar fi coordonate, spre
convergența cu Politica europeană de tineret, și conexate cu o abordare intersectorială, rezultatele
vizibile ale politicii naționale de tineret ar lăsa loc pentru dezbateri și discuții. În cazul în care
pentru vechile state membre ale Uniunii Europene această problemă nu este o problemă acută,
pentru cele noi, domeniul politicii de tineret necesită o atenție sporită. Astfel, la fel ca în
domeniul social competențele Uniunii Europene sunt limitate, problemele politicii de tineret și
participării active a tinerilor sunt mai legate de modelul social european și, în unele state,
politicile de participare tinerilor sunt încă în curs de dezvoltare.
Cetățenia și participarea sunt dimensiuni care nu pot fi discutate separat. Participarea
tinerilor în procesul de luare a deciziilor a fost o problemă (destul de), dezvoltată în anii 1990.
Prin urmare, în 1992, Consiliul Europei a elaborat Carta Europeană a articipării tinerilor la viața
regională și locală și a sugerat autorităților locale să se asigure că implică tinerii în toate
procedurile de luare a deciziilor și în cazul în care nu reușesc să ii implice în mod direct, să se
1Capitolul reprezintă un extras din CĂLĂFĂTEANU, Adina-Marina., European Youth Policy regarding Active Youth Participation – Study analysis: Gorj County, Romania, Lambert Academic Publishing, Saarbrucken, 2012 și a fost integrat in prezenta publicație de către autor pentru a servi ca bază a cadrului European privind participarea tinerilor.
14
asigure că liderii lor sunt consultați în permanență. Apoi, Cartea albă (2001) iar apoi,în 2007
Organizația Națiunilor Unite a susținut același scop: “Be heard, be seen: Youth participation for
Development!” (Națiunile Unite, 2007). Cartea Albă a Comisiei Europene privind guvernanța
(25.07.2001), cu scopul de a face procesul de luare a deciziilor accesibil tuturor cetățenilor
europeni, a avut un efect direct asupra producerii Cărții albe privind tineretul european - Un nou
impuls pentru participare europeană. După un proces îndelungat și eficient de consultare între
reprezentanții europeni, lideri de tineret și a tinerilor, sa afirmat că noul mediu social nu oferă
suficient spațiu de eficiență pentru modelele tradiționale de participare, pentru tineri. Ca urmare a
acestei declarații, transformând tinerii in actori în domeniul lor, acestea trebuie să li se ofere
posibilitatea de a lucra la solicitările lor.
Adaptand teoria economică clasică a lui Albert Hirschman, devine evident în 2001, pe
măsură ce schimbările în societate nu mai corespund nevoilor tinerilor și autoritățile nu au pus în
aplicare noi planuri de acțiune, acest grup a trecut de etapa "voce ", a părăsit nivelul “loialității”
și a ales să se orienteze spre alternativa "ieșire". (Hirschman, 1970). Axată pe promvarea
cetățeniei active a tinerilor, cele patru aspecte cheie subliniate de Cartea albă sunt: informare,
participare, activități de voluntariat și o mai bună cunoaștere a tineretului. Pentru a ajunge la un
cadru comun privind participarea tinerilor, Cartea Albă prevede două aspecte principale:
aplicarea metodei deschise de coordonare, în domeniul specific al tineretului, și de a tine seama
mai bine de "dimensiunea tineretului" în alte inițiative de politici.
Metoda Deschisă de Coordonare (MDC) a fost creată ca parte a politicii de ocupare, în
cadrul procesului de la Luxemburg. Ulterior, Strategia de la Lisabona (2000) a definit MDC ca
principal instrument pentru a aborda obiectivul transformării Uniunii Europene în economia
bazată pe cunoaștere cea mai competitivă și dinamică din lume, capabilă de o creștere economică
durabilă, cu locuri de muncă mai multe și mai bune și o mai mare coeziune socială. (Hermaans,
2008) MDC a oferit un nou cadru de cooperare, între statele membre, care ar trebui să ajungă la o
convergență a politicilor lor, în vederea atingerii obiectivelor comune adoptate de Consiliu.
Pentru o mai bună aplicare a MDC, în 2002, a fost lansată Rezoluția din 27 iunie 2002 privind
cadrul cooperării europene în domeniul tineretului. Acest document a stabilit ca principale
direcții de acțiune privind cooperarea în domeniul tineretului: aplicarea Metodei deschise de
coordonare și luarea mai mult în considerare a dimensiunii tineretului în alte politici. MDC ar
trebui să se aplice ca un instrument flexibil, bazat pe principiul subsidiarității, astfel încât
deciziile să fie luate la nivelul cel mai apropiat tinerilor. Mai mult decât atât, asociațiile de tineret
15
și organizațiile de tineret să fie asociate in cadrul de cooperare, la nivel european, național și
local. Această rezoluție a aprobat, de asemenea cele patru domenii prioritare ale Cărții Albe
(informarea, participarea, activitățile de voluntariat în rândul tinerilor, precum și o mai mare
înțelegere și cunoaștere a tinerilor) și a subliniat dimensiunea de participare. În consecință, în
acest scop - participare - tinerii ar trebui să fie implicați în procesul de luare a deciziilor, precum
și pentru această implicare, autoritățile ar trebui să coopereze cu asociațiile și, de asemenea, cu
alte organizații care asigură participarea tinerilor în societatea civilă.
Prioritățile pentru aplicarea MDC trebuie să fie stabilite de către statele membre, care au
responsabilitatea de a consulta asociațiile de tineret, pentru a adopta obiective pe termen scurt și
pe termen lung pentru politica de tineret. Având în vedere că rezultatele nu au fost atât de
vizibile, în 2003, Consiliul a lansat o nouă rezoluție: Rezoluția Consiliului din 25 noiembrie 2003
privind obiectivele comune pentru participarea și informarea tinerilor (2003 / C 295/04). Această
rezoluție a reafirmat ca priorități, participarea și informarea. Pe măsură ce statele membre,
utilizând performanța voluntară, nu a reușit să transfere prioritățile în politici de răspuns clare,
acest document stabilește, de asemenea, obiectivele pentru participare a tinerilor:
Creșterea participării tinerilor la viața civică a comunității,
Creșterea participării tinerilor la sistemul democrației reprezentative,
un sprijin mai mare pentru diferite forme de învățare a tinerilor. În cadrul acestui proces,
statele membre ar trebui să își stabilească propriile priorități naționale și apoi, după
negocierile cu celelalte state, să ajungă la obiective comune.
De asemenea, pe responsabilitatea deplină a acestora sunt planurile de acțiune naționale și
consultările cu tinerii și asociațiile acestora. Procedura de consultare cea mai eficientă a fost
descrisă ca fiind consultările cu consiliile naționale și regionale pentru tineret, în acele state în
care există aceste organisme. (Forumul European al Tineretului, 2006) Cartea Albă - "Un nou
elan pentru tineretul european" și Decizia Parlamentului European nr 1719/2006 / CE a
Consiliului din 15 noiembrie 2006 de stabilire a programului "Tineret în acțiune" pentru perioada
2007-2013 a subliniat că tinerilor europeni ar trebui să li se ofere posibilitatea de a participa.
Un mecanism imaginat de către Comisia Europeană pentru a stimula participarea tinerilor
este dialogul structurat. Acest tip de dialog presupune crearea unui mecanism eficace și eficient
de consultare cu tinerii. În calitate de parteneri în acest dialog, trebuie să fie implicate toate
structurile și persoanele care se ocupă în mod direct sau indirect cu tinerii. Toate aceste
16
mecanisme ar trebui să asigure implicarea activă a tinerilor în procesul de luare a deciziilor, la
toate nivelurile - european, național și local. (Comisia Europeană, 2006) Pentru a asigura acces
tinerilor și liderilor lor, a fost dezvoltat Portalul european pentru tineret - ca un rezultat direct al
Cărții Albe și a fost lansată în 2004, pentru a facilita accesul persoanelor tinere la informații
despre Europa. Acest portal conține informații de la nivel european, național, regional și local,
oferind informații de sprijin privind mobilitatea, locul de muncă, de viață și participarea tinerilor
la viața publică. Pentru o mai bună realizare a scopului său: informarea tineretului, portalul este,
de asemenea, dezvoltat de Eurodesk, ERYCA (The European Youth Information and Counselling
Agency (ERYICA) și EYCA (The European Youth Card Association (EYCA) Eurodesk este
centrul de suport, organizat ca rețea europeană, coordonând cercetarea și gestionarea
informațiilor la nivel european, prin intermediul filialelor sale naționale și locale. (Carta
europeană de informare pentru tineret, 2004) Astfel, folosind spațiile pentru dialogul structurat,
participarea tinerilor ar fi trebuit să crească. Pentru obiectivele comune, în procesul de formulare,
Comisia trebuie să consulte, de asemenea, principalul reprezentant european al organizațiilor de
tineret. - Forumul European al Tineretului (EYF) EYF este un forum independent de tineret, ce
cooperează permanent atât cu Consiliul Europei și Uniunea Europeană , fiind format din aproape
100 de Consilii naționale pentru tineret și organizații internaționale de tineret. Prezentându-se ca
"vocea" tinerilor și un grup de lobby de important, EYF a evaluat de asemenea, aplicarea MDC
în domeniul tineretului.
Evaluarea politicii de tineret a UE lansată în 2001, împreună cu provocările determinate
de criza financiară începută în 2008, vizibilă mai ales în ratele ridicate ale șomajului, au
determinat o nouă abordare în politica de tineret. După un proces de consultare lung, care a
început în 2008 și a fost structurat ca o consultare on-line cu tinerii, părțile interesate, lucrători de
tineret, cercetători și experți (5.426 respondenți), din statele membre, cu statele membre ale
Asociațiaei europene a liberului schimb (statele partenere în programele europene de tineret) și
țările candidate, subiectele cheie care au rezultat din consultări au fost: reforma sistemului
educațional, șomajul în rândul tinerilor și participarea activă a tinerilor. (Cercetarea europeană
privind tineretul - Sprijinirea tinerilor pentru a participa pe deplin în societate, 2009) Pentru a
aborda problemele-cheie menționate mai sus, în aprilie 2009, Comisia Europeană a lansat noua
strategie pentru tineret: "O strategie a UE pentru tineret - investiție și mobilizare" . Având în
vedere rezultatele procesului de consultare și cu un mare accent asupra fenomenului de
îmbătrânire a populației, noua strategie de tineret se bazează pe o abordare dublă: investirea în
tineri, în scopul de a îmbunătăți bunăstarea lor și responsabilizarea tinerilor prin promovarea in
17
permanențăa potențialului lor, cu scopul de a ii avea ca parteneri egali în promovarea valorilor și
obiectivelor UE. (Comisia Europeană, 2009)
Urmând linia stabilită prin Strategia de la Lisabona, noua strategie de tineret aduce un nou
set metodologic pentru metoda deschisă de coordonare: "joined-up policy" - bazată pe cooperarea
dintre diferite domenii, în scopul de a asigura tinerilor bunăstarea și "feeding in" - bazat pe
încurajarea tinerilor să fie participanți activi în procesul de luare a deciziilor, la nivel european,
național, regional și local. În consecință, toate aceste măsuri vizează să consolideze nivelul
multiplu al cetățeniei și abilitarea participării active a tinerilor (Cercetare europeană privind
tineretul - Sprijinirea tinerilor pentru a participa pe deplin în societate, 2009) Bazată pe
producerea politicii de tineret "cu" tinerii, nu "pentru" tineri, noua abordare ar trebui să se bazeze
pe sectorul de tineret ca un sector activ în toate inițiativele, de la nivel european, la nivel local. În
scopul de a consolida toate aceste niveluri multiple de cetățenie, trebuie să îndeplinească cererea
a peste 73% dintre tineri, care cer să fie parteneri egali, în deciziile care au un impact direct
asupra vieții lor și asupra lor bunăstării lor.
Cu si pentru tineri – Procese de dialog structurat2
Dialogul structurat cu tinerii
serveste ca un forum de
reflecție comună și
permanentă asupra
priorităților, punerea în
aplicare și urmărirea
cooperării europene în
domeniul tineretului. Acesta
implică consultări regulate ale
tinerilor și organizațiilor de
tineret la toate nivelurile în
țările UE, precum și dialogul
dintre reprezentanții tinerilor și
2 European Commission - Link: http://ec.europa.eu/youth/policy/implementation/dialogue_en.htm
18
factorii de decizie politică în cadrul conferințelor UE pentru tineret organizate de statele membre
care dețin președinția UE, și în timpul Săptămânii europene a tineretului.
Dialogul structurat se concentrează pe o altă prioritate tematică generală pentru fiecare
dintre ciclurile sale de lucru de 18 luni (stabilit de Consiliul de Miniștri pentru tineret). Prioritatea
tematică a Președinției Italiei, Letoniei și Luxemburg, pentru perioada iulie - 2014 decembrie
2015 este abilitarea tinerilor. Tema de abilitare va aborda accesul la drepturi și importanța
participării politice a tinerilor. Dialogul structurat se desfășoară la Conferințele UE pentru tineret
organizate de fiecare dintre cele trei state membre care deține președinția Consiliului UE în cursul
fiecărui ciclu de lucru, precum și în cadrul Săptămânii Europene a Tineretului organizat de
Comisia Europeană la intervale regulate.
Dialogul structurat cu tinerii se desfășoară în jurul priorității tematice curente atât la nivel
național cât și european. O consultare națională a tinerilor și a organizațiilor de tineret se
desfășoară în toate statele membre, pe parcursul ciclului de 18 luni al dialogului structurat. In
timpul ciclului curent iulie 2014 până în decembrie 2015 se preconizează că consultările la nivel
național ar trebui, pentru prima dată, să fie efectuate în parte prin intermediul portalului european
pentru tineret. În statele membre, procesul participativ este organizat și asigurat de către
Grupurile de Nationale de Lucru care cuprind, printre altele:
reprezentanți ai ministerelor pentru tineret,
consilii nationale de tineret,
consilii locale si regionale de tineret,
organizatii de tineret,
tineri din diverse medii, și
tineri cercetători.
Consultarea grupurilor de lucru naționale se bazează pe un cadru orientativ, aprobat de
reprezentanții tinerilor și a factorilor de decizie la prima Conferință de tineret a ciclului de 18
luni, organizat de Italia. Rezultatele consultării sunt dezbătute la cea de a doua Conferință pentru
Tineret, organizată de Letonia, unde reprezentanții tinerilor și responsabilii de politici susțin
Recomandările comune privind abilitarea tinerilor pentru participarea politică. Recomandările
sunt apoi discutate de către miniștrii de tineret din cele 28 de state membre, în a treia Conferință
19
pentru Tineret, organizat de Luxemburg, înainte de a fi aprobat. Recomandările finale vor fi
reflectate într-o rezoluție a Consiliului adresată instituțiilor europene și autorităților naționale,
care urmează să fie aprobat de către miniștrii de tineret, la sfârșitul ciclului de 18 luni. Dialogul
structurat este pus în aplicare la nivelul UE prin intermediul unui comitet european de coordonare
(reînnoit pentru fiecare ciclu de lucru de 18 luni) care cuprinde:
Reprezentanții ministerelor de tineret ai celor trei state membre a Președinției UE,
Reprezentanți ai consiliilor naționale de tineret ale celor trei state membre a Președinției UE,
Reprezentanții Agențiilor Naționale Erasmus + din cele trei state membre a Președinției UE,
Reprezentanții Comisiei Europene, și
Reprezentanții Forumului European al Tineretului.
Cei din urmă prezidează Comitetul în timpul ciclului de lucru de 18 luni.
Consiliul consultativ pentru Tineret – Consiliul Europei
Consiliul consultativ pentru Tineret este un organ al Consiliului Europei alcătuit din 30 de
reprezentanți ai ONG-urilor și ai rețelelor de tineret din Europa ce oferă opinii și contribuții cu
privire la toate activitățile din sectorul de tineret. De asemenea, se asigură că tinerii sunt implicați
în alte activități ale Consiliului Europei. În practică, Consiliul Consultativ:
contribuie la integrarea politicilor de tineret din in cadrul activităților programelor
Consiliului Europei
20
formulează opinii și propuneri cu privire la întrebări generale sau specifice privind
tineretul în cadrul Consiliului Europei, precum și prioritățile și alocările bugetare pentru
sectorul de tineret
promovează activități concentrate asupra tinerilor în domeniul cooperării internaționale
trimite reprezentanți la reuniunile statutare și la evenimente, cu scopul de a face mai
vizibile lucrările Consiliului Europei în acest domeniu.
Co-management
Consiliul consultativ pentru Tineret este partenerul non-guvernamental în organismele co-
administrate al epartamentului de Tineret al Consiliului Europei. Sectorul de tineret al Consiliului
Europei funcționează pe baza unui parteneriat între organizațiile de tineret non-guvernamentale și
guverne, în ceea ce este cunoscut sub numele de sistem de co-management. Acest lucru înseamnă
că reprezentanții organizațiilor de tineret non-guvernamentale și rețelele de tineret cooperează
îndeaproape cu oficiali guvernamentali de Comitetul european pentru tineret, să stabilească
standardele și prioritățile de lucru ale Sectorul de tineret al Consiliului Europei și de a face
recomandări pentru viitoarele priorități, programe și bugete. Consiliul consultativ pentru tineret
promovează, la toate nivelurile, sistemul de co-management în procesul de luare a deciziilor ca o
bună practică pentru participarea tinerilor, democrație și incluziune; în același timp pregătește și
încurajează tinerele generații să-și asume responsabilitatea de a construi societatea pe care o
doresc.
Noile tendințe in participarea tinerilor-Participarea digitală
Dar, înțelegerea tinerilor și a participării tinerilor trebuie să fie cuplată cu caracterul
dinamic al grupului țintă - tineri ale căror interese și nevoi sunt în continuă schimbare. În
consecință, în epoca participării on-line, tinerii au tendința de a participa virtual, de a prefera
votul online și să fie susținătorii e-participării. Utilizarea social media a schimbat complet
tendințele de participare și începând cu Primăvara arabă, participarea digitală trebuie să fie tratată
ca o tendință separată de participare a tinerilor. Recunoscând noul context, instituțiile europene -
și anume Consiliul Europei și Comisia Europeană, prin parteneriatul lor în domeniul tineretului -
Parteneriat pentru tineret, acordă o atenție deosebită pentru a analiza participarea digitală ca un
concept și, de asemenea, să caute barierele pe care tinerii le-ar putea întâlni în e-participare.
21
Simpozionul privind
participarea tinerilor într-o
lume digitalizata (14-16
septembrie 2015,
Budapesta, Ungaria) a fost
o oportunitate excelentă
pentru lucrătorii de tineret, factorii de decizie politică și cercetători să reflecteze asupra noilor
tendințe în participare, provocând sistemele democratice existente și aprofundând reflecțiile
privind participarea tinerilor și viitorul democrațiilor în era digitală. (Youth Partnership, 2015 –
2.1 Metode si instrumente utilizate de către CDCD in România pentru a organiza
participarea publică a tinerilor A. “Participarea publică antidiscriminare a tinerilor din comunitățile rurale”
Având în vedere faptul că nu există alte activități sunt organizate pentru tineri, cu excepția
proiectelor desfășurate de CDCD, începând cu anul 2012, lucrătorii de tineret și-a dat seama că
cele mai eficiente metodologii de stimulare a participării tinerilor sunt cele care oferă tinerilor
posibilitatea de a fi principalul partener în dezvoltarea proceselor și serviciilor. Începând cu luna
mai 2014 până în iulie 2015, CSCD pe bază de parteneriat cu FPDL - Fundația Parteneri pentru
Dezvoltare Locală și CERT - Centrul Educațional de Resurse și Formare, a implementat proiectul
"Participarea publică împotriva discriminării tinerilor din comunitățile rurale", proiect finanțat
prin Fondul ONG din România, EEA Grants. Problema identificată - riscul ridicat al tinerilor din
mediul rural să fie expuși la discriminare și excluziune socială cuplat cu participarea lor publică
slabă a determinat proiectul, care a avut drept scop investirea în dezvoltarea personală a tinerilor
din cele 3 comunități rurale - Giubega, Comuna Galiciuica și Campeni . Obiectivele proiectului
au fost legate de utilizarea metodologiilor de dezvoltare comunitară și tehnici de dezvoltare
personală, în scopul de a investi în potențialul tinerilor de a combate discriminarea în potențialul
lor de conducere. Procesul a început cu identificarea problemelor din comunitate și pentru a
derula campanii cu scopul de a veni cu soluții ale tinerilor pentru aceste probleme.
23
40 de tineri din 3 sate au identificat problemele din comunitățile lor:
Lipsa de spații prietenoase tinerilor în sate
Lipsa unor structuri de dialog cu autoritățile - în principal, cu consiliile sătești
Lipsa de activități de dezvoltare personală
Lipsa de cunoștințe și de conștientizare a elevilor cu privire la drepturile
omului, precum și accesul la drepturile omului.
Problemele cu au fost identificate în cadrul reuniunilor care au fost pregătite cu sprijinul
organizatorilor comunității (3 lucrători de tineret), care au moderat întâlnirile și au oferit
grupurilor, sprijin metodologic în pregătirea campaniilor. Problemele au fost identificate folosind
procese de consultare cu colegii lor (scrierea problemelor pe post-it-uri și selectarea problemelor
menționate mai frecvent).
Următoarele etape ale procesului includ selectarea problemelor relevante, precum și în
crearea hărții de aliați și adversari în rezolvarea problemei, organizatorul comunității ajutând
grupul să formuleze documentele de poziție și pregătirea întâlnirilor de negociere cu părțile
interesate (consiliile școlare, consilii ale elevilor). Avand un plan de lucru clar și o strategie,
procesul a vizat determinarea consiliilor școlare rețină propunerile grupului pentru acțiunile și
proiectele care urmează să fie puse în aplicare și să răspunde nevoilor comunității - comunitatea
elevilor.
Prima problemă care a fost abordată a fost lipsa accesului la informații cu privire la
accesul drepturi. În acest scop, pentru Ziua
Internațională a Drepturilor Omului, la 10
decembrie 2015, cele 3 grupuri de inițiativă
au pregătite activități pentru colegii lor.
Având în ambele prezentări și sesiuni
interactive, grupurile a reușit să iși
familiarizeze colegii cu drepturile
fundamentale de bază pentru a obține
sprijinul consiliilor școlare pentru a-și derula
24
campaniile.
A doua problemă pe care grupul din Giubega a
identificat-o a fost legată de lipsa unui spațiu în sat în care
tinerii să socializeze. Problema a fost validată în cadrul
reuniunilor publice (având peste 100 de susținători).
întâlniri de negociere au fost organizate cu directorul de
școlii și cu primarul satului, cu scopul de a obține
curățarea parcului de lângă Casa de Cultură din localitate.
În iunie 2015, cu sprijinul altor colegi, grupul de 15 tineri, împreună cu directorul școlii și cu alți
adulți din comunitate, a lucrat la organizarea Parcul Tineretului, un spațiu care este încă utilizat
ca principal locul de întâlnire al tinerilor în comunitate.
Având tinerii ca actori principali pentru
schimbare iar nu ca beneficiari de servicii, le-a oferit
acestora proprietate deplină asupra inițiativelor
dezvoltate. Fiind o inițiativă de succes, modelul de
organizare a comunității de tineret implementat în
cele trei comunități locale a fost prezentat în cadrul
panoului de bune practici la "Un seminar de politici
de tineret privind incluziunea socială a tinerilor aflați
în situații vulnerabile din Europa de Sud-Est", Parteneriat pentru tineret -Mostar, 28-29 octombrie
2015.
25
La o scară mai mare, cu
sprijinul donatorilor
internaționali (Consiliul
Europei - Fundația Europeană
pentru Tineret, Uniunea
Europeană - Tineret în acțiune,
Erasmus +, Granturile SEE),
CDCD a reușit să implice
peste 2000 de tineri în
activitățile sale și să deruleze proiecte locale pentru tineret în 6 comunități rurale din sud-vestul
România - în principal, județul Dolj. În acest scop, CDCD lucrează îndeaproape atât cu actorii din
sistemul public cât și cu cei din sectorul non-guvernamental, implementând peste 20 de proiecte
acordate de Comisia Europeană, Fondul Social European, Fundația Europeană pentru Tineret
(Consiliul Europei) și granturile SEE vizând dezvoltarea unor mecanisme de dialog structurat și
modele de afaceri sociale care ar oferi tinerilor și in special tinerilor cu oportunități reduse,
dezvoltare personală și profesională. CDCD formează lucrători în domeniul tineretului (atât din
România cât și din statele membre ale Consiliului Europei) privind educația non-formală,
antreprenoriatul social, educația incluzivă, educația pentru cetățenie, modele de afaceri sociale,
acțiune de cercetare participativă, activitate de tineret detașată și deschisă, și lucrători in
organizarea comunității, dezvoltarea comunității și instrumente de advocacy.
Activitatea se realizează de către lucrători instruiți și liderii de tineret (4), 2 cercetători și o
echipă de 13 de voluntari. În 2012/2014, CDCD a fost unul dintre jucătorii cheie în crearea
priorităților europene în domeniul tineretului, având unul dintre membri drept parte a Consiliului
consultativ privind tineretul în cadrul Consiliului Europei și fiind la fel de bine reprezentat în
cadrul Corpului tineretului european de cercetători (PEYR). CSCD este, de asemenea, un
partener al autorităților locale în domeniul tineretului din județul Dolj și cu diferite organizații
non-guvernamentale, ce furnizează atât servicii sociale cât și dezvoltă modele de antreprenoriat
social pentru tineri (Junior Chamber International Craiova).
26
Principalele abordări educaționale pe care CDCD le-a integrat in activitățile sale sunt următoarele:
Cu excepția impactului social al campaniilor, tinerii beneficiază, de asemenea de un
proces de dezvoltare personală, ca și în timpul activităților, ei primesc sprijinul lucrătorilor de
tineret și a altor persoane participante la activități (în noiembrie 2015, au lucrat timp de 3 zile,
cu reprezentanții YMCA George Williams College - Marea Britanie – lucrători de tineret și
cercetători, în cadrul ședinței de evaluare organizată ca o activitate a proiectului Developing
Detached Youth Work Practice (2014-1-MT01-KA205-000348) acordate de Uniunea Europeană
- Erasmus + - Acțiunea-cheie 2 - Parteneriate strategice în domeniul tineretului).
Metodologiile de organizare comunitară a tinerilor stimulează participarea tinerilor prin:
Oferirea tinerilor oportunitatea de a fi activi pe scena publică și de a îșî face vocea
auzită prin campaniile pe care ei le organizează
Citizenship education
Human Rights Education & Intercultural Education
Youth Community
Organizing & Community
Development
Youth participation
27
Tinerii sunt în mod constant sprijiniți de către lucrătorii de tineret, care le ghidează
pașii spre a determina schimbări sociale.
Grupul de tineri crează structuri de dialog cu autoritățile publice și depun eforturi
pentru un parteneriat cu autoritățile pentru campaniile lor.
Membrii grupului au potențialul de a mobiliza alți colegi (pentru grupul de tineret
din Giubega, 9 din cei 15 tineri implicați nactivitățile sunt tineri cu mai puține
posibilități).
Întregul proces - începând cu identificarea problemei, consultările cu ceilalți actori
din comunitate, ședințele de negociere și activitățile organizate în cadrul campaniilor
sunt conduse de tineri și dezvoltate de către tineri, pentru colegii lor.
D. Citizenship Education & Human Rights Education
Începând cu anul 2011, cu sprijinul donatorilor internaționali și a partenerilor
locali, CDCD a dezvoltat proiecte și inițiative menite să ofere tinerilor posibilitatea de a-și face
auzită vocea și să instituie mecanisme participative pentru tinerii cu oportunități reduse.
Activitățile de educație pentru cetățenie desfășurate de CDCD au drept scop
principal:
That young people understand what is the role of the institutions and they know
which institution to address depending upon their request
Educarea tinerilor în cetățenie și drepturile omului, asigurând că tinerii obțin
acces deplin la drepturile lor și că ei sunt capabili de a multiplica informația.
Faptul ca tinerii să înțeleagă care este rolul instituțiilor și să știe căror instituție
să se adreseze in funcție de cererile lor
Faptul că aceștia acționează în mod responsabil și sunt activi pe scena publică.
Citizenship Education can be defined as educating children, from early childhood, to become clear-thinking and enlightened citizens who participate in decisions concerning society. ‘Society’ is here understood in the special sense of a nation with a circumscribed territory which is recognized as a state.
UNESCO
28
In acest scop, principalele inițiative implementate au fost următoarele:
The Rights Caravan - http://www.cdcd.ro/2011/05/the-rights-caravan-in-
comunele-din-dolj/ , proiect finanțat de EYF – European Youth Foundation, Council of