Investeşteîn oameni ! FONDUL SOCIAL EUROPEAN ProgramulOperaţionalSectorialpentru DezvoltareaResurselorUmane 2007 –2013 Axa prioritarănr. 1 „Educaţiaşiformareaprofesionalăînsprijinulcreşteriieconomiceşidezvoltăriisocietăţiibazatepecunoaştere” Domeniulmajor de intervenţie 1.2 „ Calitateînînvăţământulsuperior ” Numărulde identificareal contractului: POSDRU/156/1.2/G/138821 Beneficiar: UniversitateaPOLITEHNICA din Bucureşti Titlulproiectului : Calitate,inovare,comunicare-instrumenteeficienteutilizatepentrucreştereaaccesuluişipromovabilităţiiînînvăţământulsuperiortehnic Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenţilor în vederea asigurării de şanse egale POSDRU/156/1.2/G/138821 1 MODUL DE INSTRUIRE: CHIMIE Curs: 4 Grupele: G1, G2, G3 Formator: Alina Marieta SIMION Octombrie / 2015
20
Embed
Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de ...acces.chimie.upb.ro/doc/materiale-suport-suplimentare/2015-2016/... · 4 –acid percloric => KClO 4 –perclorat de potasiu)
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Investeşte în oameni !FONDUL SOCIAL EUROPEANProgramul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 –2013 Axa prioritară nr. 1 „Educaţiaşiformareaprofesionalăînsprijinulcreşteriieconomiceşidezvoltăriisocietăţiibazatepecunoaştere”Domeniul major de intervenţie 1.2 „Calitateînînvăţământulsuperior”
Numărulde identificareal contractului:POSDRU/156/1.2/G/138821 Beneficiar:UniversitateaPOLITEHNICA din BucureştiTitlulproiectului: Calitate, inovare, comunicare-instrumenteeficienteutilizatepentrucreştereaaccesuluişipromovabilităţiiînînvăţământulsuperior tehnic
Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenţilor în vederea asigurării de şanse egale
PO
SDR
U/1
56
/1.2
/G/1
38
82
1
1
MODUL DE INSTRUIRE: CHIMIE
Curs: 4
Grupele: G1, G2, G3
Formator: AlinaMarietaSIMION
Octombrie/ 2015
PO
SDR
U/1
56
/1.2
/G/1
38
82
1
2
5. Saruri – produsul reactiei acizilor cu bazele
Nomenclatura sărurilor – depinde de provenienţa lor
Daca sarea provine de la un hidracid, denumirea se realizează prin mentionarea
numelui elementului care provine de la hidracid (anionul) + sufixul -ura urmat de
particula “de” şi denumirea elementului (ionului) provenit de la bază (cationul)
NiCl2 - clorura de nichel
MgS - sulfura de magneziu
NH4Br - bromura de amoniu
In cazul ȋn care cationul poate avea mai multe stări de oxidare, denumirea se va
realiza ȋn acelaşi mod şi se va indica starea de oxidare a cationului prin cifre romane
ȋn paranteze rotunde
FeCl2 - clorura de fer(II) (S.O. pentru Fe este +2)
FeCl3 - clorura de fer(III) (S.O. pentru Fe este +3)
PO
SDR
U/1
56
/1.2
/G/1
38
82
1
3
Denumirea se poate realiza şi din numele elementului care provine de la
hidracid (anionul) + sufixul –ura urmat de denumirea elementului cationul + un
sufix.
• In cazul ȋn care cationul este ȋn starea minimă de oxidare va fi sufixul este
–oasă, iar pentru starea maximă de oxidare sufixul va fi –ică
FeCl2 - clorura feroasă (S.O. pentru Fe este +2)
FeCl3 - clorura ferică (S.O. pentru Fe este +3)
Se poate folosi numele oxiacidului şi se ȋnlocuieste sufixul specific
acidului cu cel specific sării (HNO3 – acid azotic => NaNO3 – azotat de
sodiu sau HClO4 – acid percloric => KClO4 – perclorat de potasiu)
CaSO4 - sulfat de calciu (S.O. pentru S este +6)
CaSO3 - sulfit de calciu (S.O. pentru S este +4 )
NaNO3 - azotat de sodiu (S.O. pentru S este +5)
NaNO2 - azotit de sodiu (S.O. pentru S este +3)
PO
SDR
U/1
56
/1.2
/G/1
38
82
1
4
Pentru hidracizii sau oxiacizii care pot ceda mai mulţi ioni de hidrogen,
precum acidul sulfhidric H2S sau acidul sulfuric H2SO4, ȋn cazul ȋn care nu
sunt cedaţi ambii protoni se va obţine o sare acidă.
Denumirea se va face ȋn mod corespunzător prin inserarea cuvântului
“acidă”, respectiv “acid” ȋnainte de particula “de”
NaHS - sulfura acidă de sodiu
NaHSO4 - sulfat acid de sodiu (S.O. pentru S este +6 )
NaHSO3 - sulfit acid de sodiu (S.O. pentru S este +4)
NaHCO3 - carbonat acid de sodiu
Dacă acidul poate ceda mai mult de doi protoni - acidul fosforic H3PO4 -
denumirea va contine fie numărul de protoni rămaşi sub forma cuvintelor
monoacid sau diacid, sau va conţine numarul de ioni proveniţi de la baza
(cationi)
In cazul ȋn care toti protonii au fost cedaţi se poate face menţiunea
“neutru”.
NaH2PO4 - fosfat diacid de sodiu (S.O. pentru P este +5)
Na2HPO4 - fosfat monoacid de sodiu (S.O. pentru P este +5)
Na3PO4 - fosfat (neutru) de sodiu (S.O. pentru P este +5)
sau
NaH2PO4 - fosfat monosodic (S.O. pentru P este +5 )
Na2HPO4 - fosfat disodic (S.O. pentru P este +5)
Na3PO4 - fosfat trisodic (S.O. pentru P este +5) 5
PO
SDR
U/1
56
/1.2
/G/1
38
82
1
PO
SDR
U/1
56
/1.2
/G/1
38
82
1
6
In cazul ȋn care şi cationul metalic poate avea mai multe stări de oxidare,
se va menţiona starea de oxidare prin cifre romane ȋn paranteze rotunde,
sau se va folosi numele cationului + un sufix (-ic pentru starea de oxidare
maximă şi –os pentru starea de oxidare minimă).
Fe(NO2)2 - azotit de fer(II) (S.O. pentru Fe este +2)
Fe(NO3)3 - azotat de fer(III) (S.O. pentru Fe este +3 )
sau
CuSO4 - sulfat cupric (S.O. pentru Cu este +2)
Cu2SO3 - sulfit cupros (S.O. pentru Cu este +1)
O altă modalitate de denumire: menţionarea numărului de protoni
ȋnlocuiţi sub forma prefix + cuvintele “bazic de” + nume cation, unde
prefixul va indica numărul sub forma mono, di, tri
NaH2PO4 - fosfat monobazic de sodiu (S.O. pentru P este +5)
Na2HPO4 - fosfat dibazic de sodiu (S.O. pentru P este +5)
Na3PO4 - fosfat tribazic de sodiu (S.O. pentru P este +5)
PO
SDR
U/1
56
/1.2
/G/1
38
82
1
7
Teoria acido-bazica
Teoria disociatiei electrolitice a lui Arrhenius defineste:
Acizii sunt substante care, in solutii apoase pun in libertate ioni de
hidrogen H+
Bazele sunt substante care, in solutii apoase pun in libertate ioni
hidroxid HO─
Teoria protolitica a acizilor si bazelor elaborata de J.N. Brönsted si
T.M. Lowry defineste:
Acizii sunt substante capabile de a ceda protoni H+
Bazele sunt substante capabile de a accepta protoni H+
Cele doua reactii se implica reciproc:
acidul cedeaza un proton si se transforma in baza conjugata
baza accepta un proton de la acid si se transforma in acid conjugat
PO
SDR
U/1
56
/1.2
/G/1
38
82
1
8
Anumite substanţe au caracter amfoter, adică reacţionează şi cu
acizi si cu baze
Ex. 1: Al(OH)3 ; ZnO
Al(OH)3
3 HClAlCl3 + 3 H2O
NaOHNa[Al(OH)4]
ZnO2 HCl
ZnCl2 + 2 H2O2 NaOH
H2ONa2[Zn(OH)4]
Ex. 2: substante amfiprotice: H2O ; NH3
H2O + H2O H3O+ + HO
NH3 + NH3 NH4+ + NH2
PO
SDR
U/1
56
/1.2
/G/1
38
82
1
9
HA + H2O A + H3O+
acidbaza
conjugataion
hidroniu
B + H2O BH+ + HO
bazaacid
conjugation
hidroxil
Reactia dintre un acid si o baza se numeste reactie de neutralizare.
In urma reactiei dintre un acid si o baza se formeaza totdeauna o sare;
cand baza este un hidroxid,din reactie rezulta o sare si apa.
NaOH + HCl NaCl + H2O
NH3 + HCl NH4Cl
PO
SDR
U/1
56
/1.2
/G/1
38
82
1
10
Acizi şi baze conjugate
Ecuatia unei reacţii acid bază propusă de Brønsted are forma
generală:
Acid 1 + Baza2 Baza1 + Acid2
Baza1 = baza conjugată a acidului 1
Acid2 = acidul conjugat al bazei 2.
Dacǎ acidul este tare, atunci baza conjugatǎ va fi slabǎ, iar daca acidul este
slab, baza conjugatǎ va fi tare – exemplu: pentru acidul tare HI, baza conjugatǎ
slabǎ este I-, iar pentru baza tare HO-, acidul conjugat slab este H2O.