MINISTERUL PUBLIC PARCHETUL DE PE LANGA CURTEA DE APEL PLOIEŞTI Nr.482/I/4/2010 RAPORT DE BILANŢ AL PARCHETULUI DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL PLOIEŞTI PE ANUL 2009 Analiza activităţii desfăşurate în anul 2009 de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti va fi făcută prin prisma indicatorilor statistici de calitate şi cantitate, aşa cum rezultă din datele operative, dar şi prin prisma obiectivelor Strategiei de Reformă în domeniul Justiţiei, adoptate de autorităţile române şi raportată Uniunii Europene, din care, cu începere de la data de 1.01.2007, facem parte. Pentru asigurarea unui standard de compatibilitate şi de uniformitate a datelor prezentate, vom respecta, atât cât ne va fi posibil, în redactarea raportului de bilanţ, structura transmisă ca model de Consiliul Superior al Magistraturii. Pentru că Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti are, pe lângă activitate proprie şi atribuţii de coordonare şi îndrumare a unităţilor de parchet din circumscripţia sa teritorială, ne vom referi şi la activitatea acestora.
99
Embed
pcaploiesti.mpublic.ropcaploiesti.mpublic.ro/activitate/RAPORT ACTIVITATE 20… · Web viewÎn vederea realizării unei comunicări prompte şi eficiente, purtătorii de cuvânt
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
MINISTERUL PUBLICPARCHETUL DE PE LANGA CURTEA DE APEL PLOIEŞTI Nr.482/I/4/2010
RAPORT DE BILANŢAL PARCHETULUI DE PE LÂNGĂ
CURTEA DE APEL PLOIEŞTIPE ANUL 2009
Analiza activităţii desfăşurate în anul 2009 de Parchetul de pe lângă Curtea de
Apel Ploieşti va fi făcută prin prisma indicatorilor statistici de calitate şi cantitate, aşa cum
rezultă din datele operative, dar şi prin prisma obiectivelor Strategiei de Reformă în
domeniul Justiţiei, adoptate de autorităţile române şi raportată Uniunii Europene, din care, cu
începere de la data de 1.01.2007, facem parte.
Pentru asigurarea unui standard de compatibilitate şi de uniformitate a datelor
prezentate, vom respecta, atât cât ne va fi posibil, în redactarea raportului de bilanţ, structura
transmisă ca model de Consiliul Superior al Magistraturii.
Pentru că Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti are, pe lângă activitate
proprie şi atribuţii de coordonare şi îndrumare a unităţilor de parchet din circumscripţia sa
teritorială, ne vom referi şi la activitatea acestora.
Capitolul 1
Prezentarea generală a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti :
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti este una din cele mai mari unităţi
de acest grad, din ţară, având în circumscripţia sa teritorială 3 judeţe, cu unităţile de parchet
corespunzătoare:
- Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti;
- 3 parchete de pe lângă tribunalele existente;
- 14 parchete de pe lângă judecătoriile existente.
1. 1. Organizarea teritorial administrativă
Parchetele de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti acoperă din punct de vedere al
competenţei teritoriale, suprafaţa a trei judeţe:
Judeţul Prahova – are o suprafaţă de 4716 km2 cu o populaţie de 829.026
persoane, din care 51% trăiesc în mediul urban şi 49% în mediul rural, densitatea populaţiei
fiind de 176 locuitori/km2.
Pe baza ultimelor două criterii, Prahova se situează pe locurile 2 şi 3 din ţară. Cei
27.000 agenţi economici, înregistraţi în judeţ fac ca din punct de vedere al contribuţiei la
bugetul de stat, judeţul Prahova să fie al 2-lea după Bucureşti.
Ca organizare administrativă, judeţul Prahova are: 2 municipii, 12 oraşe şi 89 de
comune, fiind judeţul cu cele mai multe localităţi urbane din ţară.
Densitatea ridicată a populaţiei ca şi mediul social-economic se reflectă din
punct de vedere criminologic în numărul mare de fapte antisociale, inclusiv de natură
economico-financiară.
Judeţul Buzău - are o suprafaţă de 6.103 km2, o populaţie de 495.325 locuitori
şi o densitate de 81 locuitori/km2. Populaţia este repartizată în 2 municipii, 3 oraşe şi 83 de
comune.
Judeţul Dâmboviţa - are o suprafaţă de 4.054 km2 şi o populaţie de 541.763
persoane, densitatea fiind de 134 de locuitori/km2. Unităţile administrative componente sunt:
2 municipii, 5 oraşe şi 81 de comune.
1. 2. Structura organizatorică a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti cuprinde: (anexa nr.1 - Organigrama)
- Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti – ca unitate operativă şi
coordonatoare a celorlalte unităţi;
- Parchetul de pe Lângă Tribunalul Prahova care are în subordine 5 unităţi
locale de parchet în: Ploieşti, Câmpina, Vălenii de Munte, Mizil şi Sinaia; la acestea se mai
adaugă teoretic şi Parchetul de pe lângă Judecătoria Urlaţi unitate înfiinţată potrivit legii, dar
care nu funcţionează efectiv.
- Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău are în componenţă 4 unităţi locale
de parchet cu sediile în Buzău, Râmnicu Sărat, Pătârlagele şi Pogoanele;
- Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmboviţa are în subordine 5 unităţi
locale de parchet aferente judecătoriilor: Târgovişte, Găeşti, Pucioasa, Moreni şi Răcari.
Ca unitate operativă şi coordonatoare Parchetul de pe lângă Curtea de Apel
Ploieşti are în componenţa sa:
2
- compartimentul de conducere, coordonare şi control;
- compartimentul de execuţie;
- compartimentul economico-financiar şi administrativ,
- auditul intern.
1. 2.1. Compartimentul de conducere, coordonare şi controlPotrivit dispoziţiilor art.90 – 96 din Legea nr.304/2004 şi ale art.71 – 74 din
Regulamentul de ordine interioară a Parchetelor este condus de către un procuror general
ajutat de doi procurori generali adjuncţi şi doi şefi de secţie (secţia de urmărire penală şi
secţia judiciară).
Procurorul general organizează, conduce şi răspunde de activitatea de îndeplinire
a sarcinilor ce revin unităţii potrivit legii şi ordinelor Procurorului General al Parchetului de
pe Lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
El poate delega dreptul de semnătură adjuncţilor, în condiţiile legii şi pe perioadă
determinată. Procurorii generali adjuncţi acţionează şi răspund pentru ducerea la îndeplinire
a măsurilor dispuse de procurorul general, coordonând şi controlând activitatea secţiilor sau a
altor compartimente ale parchetului, repartizate de acesta.
Procurorii şefi de secţie exercită atribuţiile specifice secţiilor pe care le conduc,
organizând, conducând şi răspunzând de activitatea întregului personal din cadrul fiecărei
secţii.
În cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti funcţionează Colegiul
de conducere care avizează problemele generale ale parchetului – compus potrivit art.57 din
Regulamentul de ordine interioară al parchetelor.
1. 2.2. Compartimentul de execuţie este compus din procurori şi personal
auxiliar de specialitate.
Cei 8 procurori care funcţionează în prezent în acest compartiment îşi desfăşoară
activitatea în secţiile de urmărire penală (4 procurori) şi judiciară (3 procurori), realizează
atribuţiile ce le revin potrivit art.76 şi 78 din regulament.
Personalul auxiliar de specialitate se regăseşte în compartimentele de
registratură, grefă, arhivă, biroul de informare şi relaţii publice, din 10 posturi aprobate 9
fiind ocupate efectiv; la acestea se mai adaugă şi personalul conex – 3 posturi aprobate şi
ocupate.
1. 2.3. Departamentul economico-financiar şi administrativ este condus de
către un manager economic şi are în componenţă în total 6 posturi din care sunt ocupate doar
4.
3
Unităţile judeţene subordonate ierarhic sunt conduse de prim-procurori ajutaţi
de către un prim procuror adjunct şi au în compunere secţii de urmărire penală şi
criminalistică şi respectiv judiciare conduse de procurori şefi secţie.
La nivelul unităţilor locale de parchet conducerea este asigurată de către un prim
procuror; la unităţile locale mari acesta este ajutat de către 1 adjunct.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti este ordonator secundar de credite,
iar parchetele de pe lângă tribunale sunt ordonatori terţiari de credite având câte un
compartiment economico-financiar şi administrativ coordonat de primul procuror.
Structura organizatorică a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti se
regăseşte în anexa 1 a prezentului material – organigrama.
Comentând aspectele legate de volumul de activitate prin raportare la numărul de
procurori care lucrează efectiv arătăm că situaţii dificile regăsim îndeosebi la parchetele de
pe lângă judecătoriile cu sediile în localităţile reşedinţă de judeţ (Ploieşti, Buzău,
Târgovişte), dar şi la unele unităţi locale care deşi prin comparaţie cu acestea au volum
rezonabil de activitate funcţionează cu un număr redus de procurori în raport cu schema şi cu
necesarul (Parchetul de pe lângă Judecătoria Moreni, Parchetul de pe lângă Judecătoria
Pogoanele, Parchetul de pe lângă Judecătoria Răcari).
Din punct de vedere al finalităţii activităţii procurorilor, arătăm că la urmărire penală proprie au fost emise în total 107 rechizitorii, în creştere faţă de anul 2008 (când au
fost emise 94 de rechizitorii); în acelaşi timp a scăzut numărul soluţiilor de netrimitere - 157
faţă de 233 şi au rămas aproximativ la acelaşi nivel soluţiile de neîncepere a urmăririi
penale. A crescut cu 49 numărul persoanelor trimise în judecată la urmărire penală şi fapt
îmbucurător considerăm noi s-a diminuat substanţial numărul persoanelor faţă de care au fost
aplicate prevederile art.181 C.p..
7
Ca aspect negativ remarcăm creşterea numărului cauzelor rămase nesoluţionate.
La supravegherea urmăririi penale numărul rechizitoriilor a rămas acelaşi ca în
anul 2008, respectiv 2.248 rechizitorii, au fost emise ceva mai puţine soluţii de trimitere în
judecată 1.085 faţă de 1.141 şi s-au pronunţat 20.558 soluţii de neînceperea urmăririi penale
faţă de 21.856. O scădere a cunoscut şi numărul învinuiţilor faţă de care s-a făcut aplicarea
prevederilor art.181 C.p. (circa 600 de persoane mai puţin). (Anexele nr.2 şi 3). (Ca
vulnerabilitate menţionăm creşterea numărului de cauze rămase nesoluţionate).
2.2. Operativitatea
Indicatorul general al operativităţii la nivelul unităţilor din raza de competenţă
a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti a fost de 74% la urmărire penală (faţă de
68% în anul 2008).
Din totalul de 1.468 cauze soluţionate la urmărire penală 1.079 au fost
soluţionate în 6 luni de la sesizare; 264 au fost finalizate la peste 6 luni de la sesizare, 93 la
peste 1 an de la sesizare şi 32 la peste 2 ani de la sesizare.
În privinţa activităţii proprii a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti la
urmărire penală operativitatea a cunoscut o creştere de la 49% la 67%.
Nu acelaşi lucru îl putem spune şi în ceea ce priveşte supravegherea cercetărilor
penale unde indicele operativităţii a descrescut de la 75% la 52%.
Fără a încerca un transfer de răspundere explicăm această descreştere prin aceea
că, din cele 156 de cauze preluate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti de la
Parchetul de pe lângă Judecătoria Moreni, 75 de cauze erau la momentul preluării mai vechi
de 6 luni de la sesizare. Din cauzele menţionate anterior,135 au fost soluţionate în termen de
o lună de la preluare şi 15 în mai puţin de 2 luni de la preluare.
Multe din unităţile locale de parchet au obţinut indicatori buni şi foarte buni
(peste 80-90%) – lucru explicabil pe de o parte prin atenţia mai mare acordată sectorului, dar
şi prin numărul mic de cauze de anchetă.
Şi la Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploieşti s-a înregistrat o uşoară creştere a
operativităţii în condiţiile în care la această unitate la urmărire penală obligatorie au fost
soluţionate 119 cauze. Deşi departe de a fi mulţumitoare, explicăm situaţia prin fluctuaţia
personalului, experienţa redusă, susţinerea unor examene de capacitate, dar şi prin lucrul
concomitent în numeroase dosare de supraveghere a urmăririi penale.
Prezentăm tabelul ce ilustrează situaţia operativităţii la fiecare unitate de parchet.
Unitatea de parchet Perioada Urmărire Supraveghere
8
penală
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti
An/2009 67% 52%
An/2008 49% 75%
Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova
An/2009 72% 65%
An/2008 84 % 65 %
Parchetul de pe lângă JudecătoriaSinaia
An/2009 93% 82%
An/2008 88 % 86 %
Parchetul de pe lângă JudecătoriaCâmpina
An/2009 74% 78%
An/2008 89 % 81 %
Parchetul de pe lângă JudecătoriaPloieşti
An/2009 40% 60%
An/2008 34 % 66 %
Parchetul de pe lângă JudecătoriaVălenii de Munte
An/2009 69% 61%
An/2008 73 % 63 %
Parchetul de pe lângă JudecătoriaMizil
An/2009 100% 92%
An/2008 100 % 97 %
Parchetul de pe lângă Tribunalul
Buzău
An/2009 92% 88%
An/2008 98% 92%
Parchetul de pe lângă JudecătoriaBuzău
An/2009 88% 79%
An/2008 85% 76%
Parchetul de pe lângă JudecătoriaRâmnicu Sărat
An/2009 89% 93%
An/2008 88% 94%
Parchetul de pe lângă JudecătoriaPătârlagele
An/2009 84% 93%
An/2008 100% 97%
Parchetul de pe lângă JudecătoriaPogoanele
An/2009 100% 94%
An/2008 100% 95%
Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmboviţa
An/2009 87% 87%
An/2008 81 % 37 %
Parchetul de pe lângă JudecătoriaTârgovişte
An/2009 78% 69%
An/2008 60 % 67%
Parchetul de pe lângă Judecătoria An/2009 68% 61%
9
Găeşti An/2008 100 % 62%
Parchetul de pe lângă JudecătoriaPucioasa
An/2009 82% 88%
An/2008 88% 85%
Parchetul de pe lângă JudecătoriaRăcari
An/2009 100% 65%An/2008 71% 48%
Parchetul de pe lângă JudecătoriaMoreni
An/2009 60% 79%An/2008 47% 79%
Total operativitate P.C.A.Ploieşti
An/2009 74% 73%An/2008 68% 74%
2.3. Încărcătura pe procurori
Încărcătura pe procurori diferă de la o unitate de parchet la alta, dar şi de la o
perioadă la alta, în funcţie de numărul de procurori în activitate.
Numărul posturilor de procurori vacante la care se adaugă şi fluctuaţia mare a
acestora determină situaţia ca un procuror să aibă de soluţionat un număr de dosare şi un
volum de lucrări mult peste posibilităţile umane, depăşind chiar şi timpul fizic, indiferent
câte ore s-ar lucra peste program sau în zilele libere. Acest fenomen este accentuat la
unităţile locale mari.
Apreciem că nici preluarea dosarelor nu poate constitui o rezolvare pe termen
lung, pe de o parte pentru că numărul dosarelor preluate nu poate fi prea mare, iar pe de altă
parte fiecare unitate de parchet are propria încărcătură şi propriile probleme de personal.
Trebuie să ţinem cont şi de faptul că în cursul anului 2009 s-au pensionat 16 procurori, ceea
ce a condus nu numai la distribuirea încărcăturii pe procurorii rămaşi, ci şi la o diminuare a
experienţei în cadrul respectivelor colective.
Astfel, în anul 2009, au fost preluate, de la unităţile de parchet de pe lângă
judecătorii, de către parchetele de pe lângă tribunale şi cel de pe lângă curtea de apel, un
număr de 750 dosare, din care, la finele anului, au fost soluţionate 375. În 23 dosare, din cele
preluate, au fost întocmite rechizitorii.
10
Redăm mai jos situaţia dosarelor preluate, pe unităţi:
Unitatea Număr cauze preluate
Număr cauze soluţionate Rechizitorii
Parchetul de pe lângă Curtea de
Apel Ploieşti 535* 240* 2
Parchetul de pe lângă Tribunalul
Buzău164 97 14
Parchetul de pe lângă Tribunalul
Dâmboviţa28 20 4
Parchetul de pe lângă Tribunalul
Prahova23 18 3
TOTAL 750 375 23
*NOTĂ - cauze electorale preluate cf. Ordin nr. 2312/C/2009 al Procurorului General al P.Î.C.C.J = 373 - cauze electorale soluţionate = 83
Cel mai mare volum de activitate pe procuror rămâne la Parchetul de pe lângă
Judecătoria Târgovişte şi la Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploieşti, unde un procuror are
de soluţionat circa 2.000 de dosare la care se adaugă un număr considerabil de plângeri,
petiţii şi alte lucrări. Urmează în acest clasament Parchetul de pe lângă Judecătoria Buzău
unde procurorii au de soluţionat într-un an de zile peste 1.500 de dosare.
În opinia noastră, totuşi, nu putem cuantifica cu acurateţe volumul de muncă
depus de un procuror numai folosind datele la care am făcut referire mai sus. Nu trebuie să
uităm că până la finalizarea unei cauze un procuror efectuează numeroase alte activităţi care
presupun timp şi concentrare: examinarea dosarului în vederea confirmării începerii urmăririi
penale, îndrumări date organelor de poliţie, efectuarea de audieri şi aşa mai departe. Chiar
unităţi mici de parchet au avut raportat la situaţia concretă de personal o încărcătură
considerabilă. Dăm ca exemplu Parchetul de pe lângă Judecătoria Moreni care a funcţionat în
cursul anului 2009 cu un singur procuror, ceea ce a făcut ca în ciuda sprijinului dat de
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti prin preluarea de dosare încărcătura pe
procuror să fie 749 de dosare.
Ca deficienţă sistemică rămâne în opinia noastră fluctuaţia permanentă a
personalului, promovările uneori prea rapide şi nu în ultimul rând lipsa de experienţă a
procurorilor tineri de la unităţile locale. Din păcate problemele de personal, îndeosebi la
unităţile de parchet cu volum mare de activitate, persistă şi în mod firesc sunt de natură să
afecteze calitatea şi operativitatea muncii.
11
Apreciem că nu este suficient doar să se conceapă strategii teoretice în domeniul
resurselor umane, aceste strategii ar trebui dublate şi de aplicarea unor măsuri eficiente care
într-o perioadă de timp rezonabilă să conducă la stabilizarea situaţiei, activitate ce ar trebui
desfăşurată, în opinia noastră, de Consiliul Superior al Magistraturii şi nu în ultimul rând de
Ministerul Justiţiei, căruia i-ar reveni rolul să iniţieze şi să susţină modificări legislative
pentru rezolvarea problemelor. În lipsa unor asemenea demersuri calculul încărcăturii care
există pe procuror ca şi calculul virtual al volumului de muncă (în situaţia existenţei unor
scheme de personal complete) nu pot servi decât la justificări în ceea ce priveşte neatingerea
operativităţii dorite sau exerciţii de ordin statistic.
Încărcătura medie existentă:
Parchetul de pe lângă
DosareLucrări
PlângeriDe
soluţionatSoluţionate De
soluţionatSoluţionate
Curtea de Apel Ploieşti
203 123 628 117 83346 163 648 128 82
Tribunalul Buzău
141 102 408 31 19184 118 439 46 29
Judecătoria Buzău
1.526 565 1.022 81 741.506 598 892 76 70
Judecătoria Râmnicu Sărat
533 376 341 29 27571 559 344 49 45
Judecătoria Pătârlagele
608 600 500 56 53715 426 524 47 46
Judecătoria Pogoanele
921 479 591 33 33956 395 657 58 50
Tribunalul Dâmboviţa
130 77 1.166 109 4984 35 239 79 37
Judecătoria Târgovişte
1.400 471 561 93 622.055 577 814 94 61
Judecătoria Găeşti
835 375 201 66 511.119 516 188 89 75
Judecătoria Pucioasa
1.259 812 741 272 216902 558 448 162 141
Judecătoria Răcari
1.113 572 360 118 871.204 410 501 83 48
Judecătoria Moreni
950 431 270 81 561.124 300 170 51 34
Tribunalul Prahova
119 70 560 60 29384 227 1.415 421 50
Judecătoria Ploieşti
1.595 656 227 150 1301.959 553 454 354 268
Judecătoria Câmpina
709 315 138 54 471.351 325 209 153 141
Judecătoria Vălenii de Munte
746 337 183 95 741.218 483 215 117 84
Judecătoria 554 322 301 38 33
12
Sinaia 625 301 550 34 26Judecătoria
Mizil508 209 683 51 42831 421 842 60 53
Dacă toate posturile de procuror prevăzute în schema de personal ar fi ocupate,
încărcătura de dosare şi lucrări soluţionate pe procuror s-ar fi putut prezenta în anul 2009
astfel:
Parchetul de pe lângă
Dosare Lucrări Plângeri
Curtea de Apel Ploieşti 230 509 96
Tribunalul Buzău 138 384 41
Judecătoria Buzău 1.004 595 51
Râmnicu Sărat 381 229 33
Judecătoria Pătârlagele 446 369 29
Judecătoria Pogoanele 637 438 58
Tribunalul Dâmboviţa 56 160 52
Judecătoria Târgovişte 1.198 475 55
Judecătoria Găeşti 895 150 71
Judecătoria Pucioasa 902 448 162
Judecătoria Răcari 903 376 83
Judecătoria Moreni 749 113 34
Tribunalul Prahova 192 707 25
Judecătoria Ploieşti 1.414 320 236
Judecătoria Câmpina 845 131 96
Judecătoria Vălenii de Munte
1.066 148 82
Judecătoria Sinaia 301 550 26
Judecătoria Mizil 554 561 40
2.4. Activitatea judiciară
● Procurorii care şi-au desfăşurat activitatea în sectorul judiciar au participat în
36.578 cauze penale şi în 8.370 de cauze civile, din care au pus concluzii în 13.089 cauze
penale şi respectiv în 3.721 cauze civile. Au fost examinate 13.089 hotărâri penale şi 3.721
hotărâri civile.
Situaţia detaliată pe unităţile din fiecare judeţ şi de la Parchetul de pe lângă
Curtea de Apel Ploieşti comparativ 2009/2008 se prezintă astfel :
Au fost declarate căile ordinare de atac – apel şi recurs în 335 de situaţii
împotriva unor hotărâri pronunţate în primă instanţă, iar instanţele de control judiciar au
soluţionat din acestea indiferent de data declarării lor 292 de apeluri şi recursuri admiţând
190, indicele de admisibilitate rezultat fiind de 65% la fel ca în anul de comparaţie.
Hotărârile pronunţate în apel au fost recurate în 54 de cazuri, instanţele de recurs
judecând 64 de cauze (inclusiv 10 în care recursul a fost declarat în anul anterior) a admis în
43 de cauze recursul, ceea ce a condus la o admisibilitate de 67% (în creştere de la 43% în
perioada de comparaţie).
În anul 2009, procurorii au atacat cu apel sau recurs un număr de 25 hotărâri
civile pronunţate în primă instanţă şi au atacat cu recurs 3 hotărâri pronunţate în apel.
Instanţele de control judiciar au soluţionat în cursul anului trecut, indiferent de
data când au fost declarate, 32 apeluri şi recursuri civile împotriva unor hotărâri pronunţate
în primă instanţă, din acestea fiind admise 26, procentul de admitere fiind de 81%, precum şi
2 recursuri pronunţate împotriva unei hotărâri dată în apel, acestea fiind respinse.
Situaţia comparativă cu anul 2008 se regăseşte în anexele 4 şi 5 la lucrare.
2.5. Alte activităţi
Pe lângă activitatea de soluţionare a dosarelor şi cea desfăşurată la
instanţele de judecată procurorii din toate unităţile de parchet din circumscripţia teritorială a
Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti au soluţionat: cereri, memorii şi plângeri ale
cetăţenilor, precum şi alte lucrări, cum sunt: ordinele primite de la Parchetul de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; de la Consiliul Superior al Magistraturii de la alte instituţii
ale statului; analize şi sinteze periodice; au identificat hotărâri necesare secţiei judiciare a
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru introducerea recursului în
interesul legii; au primit în audienţă cetăţeni; au asigurat serviciu pentru evenimente şi la
instanţele de judecată, pentru cauzele ce se judecă după programul de lucru sau în zilele
nelucrătoare; au soluţionat plângeri împotriva soluţiei pronunţată de procuror, în
conformitate cu dispoziţiile art. 278 C.p.p., ceea ce reprezintă un volum considerabil de
15
muncă şi care trebuie luat în calcul pentru o apreciere cât mai reală a încărcăturii pe
procuror.
Din tabelul ce urmează rezultă volumul de astfel de lucrări, totalizate pe unităţile
din fiecare judeţ şi respectiv de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti.
Parchetul de pe lângă
Perioada
PlângeriAlte
lucrăriTotal
intratespre
soluţionare
Total soluţio-
nate
Din care conf. art. 275-278 C.p.p.
Admise
TribunalulBuzău
2008 1.651 1.397 597 196 18.320
2009 1.507 1.251 771 165 16.571
TribunalulDâmboviţa
2008 3.022 1.964 899 447 17.933
2009 2.647 1.734 719 480 12.020
TribunalulPrahova
2008 3.977 3.143 1.161 1.380 14.629
2009 3.259 2.563 831 1.428 21.022
Curtea de Apel
Ploieşti
2008 1.046 743 255 265 7.536
2009 766 492 172 159 7.123
Total:2008 9.696 7.247 2.912 2.288 58.418
2009 8.179 6.040 2.493 2.232 56.736
Din totalul de 2.877 plângeri, formulate în baza dispoziţiilor art.278 C.p.p., au
fost soluţionate 2.493, din care 204 admise şi 2.289 respinse (anexa 6).
În baza dispoziţiilor art. 2781 C.p.p., au fost formulate 1.024 plângeri. Din
acestea, instanţele au soluţionat 874 astfel de plângeri: 693 prin respingere, 181 prin
admitere. Din acestea din urmă 24 au fost reţinute spre judecare.
Din dosarele primite de procuror ca urmare a admiterii plângerilor - 263 la
număr, au fost soluţionate 91, iar dintre acestea în 5 cauze s-au întocmit rechizitorii (anexa
7). ● În activitatea de soluţionare a cererilor, memoriilor şi plângerilor cetăţenilor,
procurorii au avut de soluţionat 8.179, din care au fost soluţionate 6.040, iar din acestea
2.232 au fost admise (anexa 8).
16
În anul 2009 procurorii au avut de soluţionat un număr de 56.736 alte lucrări
(analize, studii, informări, audienţe etc.).
● De asemenea, procurorii au întocmit periodic toate situaţiile cerute de
Ordinul nr.229/25.09.2007 al Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie, privind sistemul informaţional.
2.6. Concluzii privind evoluţia indicatorilor statistici în anul 2009.
Vulnerabilităţi identificate şi măsuri de remediere propuse
Concluzii :
- Creşterea substanţială a numărului dosarelor care au fost înregistrate şi pe
care le-au avut de soluţionat procurorii.
- Menţinerea operativităţii la un nivel pe care îl apreciem ca fiind
mulţumitor în condiţiile în care numărul de procurori care au lucrat efectiv s-a redus.
- Corelativ cu creşterea volumului global de muncă s-a mărit încărcătura pe
procurori mai ales la unităţile locale mari.
Înainte de a expune vulnerabilităţile menţionate, impune să precizăm că
unele din acestea pot fi remediate sau atenuate prin diligenţe proprii, iar altele prin
demersuri ale unor alte instituţii care au atribuţiuni în anumite domenii.
1. Existenţa unor probleme legate de personalul de la unele din parchetele subordonate constând în:
a) scheme insuficiente la unele unităţi;
b) numărul redus de procurori şi fluctuaţia acestora;
c) nivelul redus de experienţă profesională al procurorilor tineri coroborat cu
acelaşi fenomen la nivelul poliţiei, ceea ce afectează calitatea şi operativitatea activităţii;
d) supraîncărcarea procurorilor, îndeosebi la unităţile locale mari - cu mult peste
media pe ţară.
Măsuri de remediere:
Din păcate posibilităţile de intervenţie oferite de lege Procurorului General al parchetului de pe lângă curtea de apel şi primilor procurori ai parchetelor judeţene şi locale sunt limitate şi în opinia noastră ele se rezumă numai la măsuri în vederea rezolvării situaţiilor de criză existente sau care pot apărea prin preluarea de cauze de către unităţile a căror capacitate operaţională este mai puţin afectată.
17
La întâlnirile ce au avut loc între procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel şi membrii Secţiei pentru Procurori din cadrul C.S.M. am semnalat de fiecare dată problemele de personal existente şi ca soluţie am propus sesizarea Ministrului Justiţiei în vederea modificării actelor normative ce stau la baza organizării şi funcţionării sistemului judiciar, modificări ce ar fi de natură să înlăture sau să mai atenueze din problemele menţionate.
2. Creşterea stocului de dosare vechi la unele unităţi se coroborează cu indicatorul scăzut al operativităţii se datorează atât unor aspecte de natură obiectivă dar şi unor cauze de natură subiectivă şi conduce la amplificarea fenomenului având influenţe negative în ceea ce priveşte calitatea actelor de urmărire penală şi capacitatea de concentrare şi efort a procurorilor.
Măsuri de remediere:
a) Monitorizarea cauzelor mai vechi de 1 an de la sesizare şi de 6 luni de la
începerea urmăririi penale; la data de 16.07.2009 a fost trimis Ordinul cu nr.73 care
presupune raportarea lunară a situaţiei cauzelor aflate în lucru şi a celor soluţionate de către
fiecare procuror.
b) Au fost realizate acţiuni de control de către conducerea Parchetului de pe lângă
Curtea de Apel Ploieşti în sensul verificării cauzelor mai vechi aflate în lucru la procurori,
îndeosebi la Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploieşti. Am căutat ca acţiunile de control să
nu aibă numai un caracter de constatare, ci şi de îndrumare şi sprijin, ţinând cont de
experienţa redusă a procurorilor.
c) În anul 2009 ne propunem identificarea şi înlăturarea cauzelor subiective ce
determină tergiversarea soluţionării dosarelor, insistându-se pe responsabilizarea procurorilor
cu privire la obligativitatea respectării principiului celerităţii şi termenului rezonabil fără ca
soluţiile să sufere din punct de vedere al calităţii.
d) Degrevarea pe cât posibil a procurorilor de activităţi administrative (raportări,
situaţii, relaţii cu publicul, inventarieri) prin antrenarea personalului auxiliar.
e) Orientarea activităţii manageriale de la toate unităţile din subordine spre
verificarea utilizării de către întreg personalul în mod optim a timpului de lucru şi a modului
în care procurorii îşi organizează şi planifică activitatea.
3. Formalismul unora din activităţile de control şi îndrumare , în sensul că
unele din activităţile desfăşurate în acest sens nu au evidenţiat cauzele ce au generat
18
deficienţe la unele unităţi de parchet, pe cale de consecinţă nu a fost făcută o analiză a
situaţiilor operative care să stea la baza unor măsuri în vederea înlăturării deficienţelor.
- se manifestă şi prin controale excesive ca număr, fără să vizeze direcţiile
prioritare de acţiune. Argumentăm prin aceea că din 107 controale efectuate în anul 2008, 87
au vizat munca de conducere chiar la unităţi unde acest lucru nu se impunea.
- se constată în acelaşi domeniu suprapuneri în activităţile de control ale
Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti şi inspecţia judiciară a Consiliului Superior
al Magistraturii, ceea ce a determinat ca actul de control să nu aibă caracter preventiv şi
corectiv în unele situaţii ci caracter perturbator.
Măsuri de remediere:
a) corecta dimensionare a activităţii de control; din punctul nostru de vedere este
de preferat ca activităţile de control să fie mai puţine ca număr, dar să vizeze aspecte
prioritare a activităţii;
b) stabilirea pentru acestea a unor obiective esenţiale pentru activitatea unităţilor
de parchet cum ar fi:
- identificarea cauzelor achitărilor, restituirilor, infirmărilor şi redeschiderilor;
- verificarea unor soluţii de neurmărire penală în domenii sensibile (de ex.:
tâlhării, infracţiuni la Codul silvic) - având şi rolul identificării practicii neunitare;
- identificarea motivelor pentru care nu s-au luat măsuri asigurătorii în vederea
recuperării prejudiciilor;
- identificarea motivelor de tergiversare a dosarelor şi plângerilor;
- verificarea cauzelor restituite la poliţie şi a disjungerilor;
- verificarea posibilităţii de prescriere a răspunderii penale prin analiza periodică a
cauzelor vechi comparativ cu poziţiile deschise din registre;
c) prezentarea rezultatelor activităţilor de control astfel încât unităţile în cauză să
adopte modalităţi concrete de acţiune în vederea remedierii deficienţelor.
4. Eficienţa redusă a activităţii de urmărire penală şi de supraveghere a cercetărilor penale
Slaba finalitate judiciară a cauzelor instrumentate de către Parchetul de pe lângă
Curtea de Apel Ploieşti la urmărire penală proprie şi la supravegherea urmăririi penale este
reflectată de numărul redus de rechizitorii întocmite în perioada controlată de inspecţia
Consiliului Superior al Magistraturii (5 rechizitorii în 2007 şi 2 rechizitorii în anul 2008).
Până la finele anului 2009 au fost emise de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel
Ploieşti 4 rechizitorii, iar în acest moment există în lucru mai multe cauze în care se
preconizează să se adopte soluţii de trimitere în judecată.
19
Măsuri de remediere:
a) implicarea mai puternică a procurorilor cu atribuţii potrivit legii şi
regulamentului (procurorul general, procurorul general adjunct care răspunde de această
activitate şi procurorul şef secţie urmărire penală) în organizarea acestei activităţi;
b) stabilirea unor relaţii directe, informale cu conducătorii organelor de poliţie şi
ai structurilor specializate în culegerea şi prelucrarea informaţiilor; o parte din aceste
activităţi au fost deja realizate şi se derulează în continuare;
c) adoptarea în relaţia cu acestea a unei atitudini proactive care să presupună
solicitarea de către procuror a informaţiilor ce pot sta la baza unor acte de sesizare şi apoi
transformarea lor în probe;
d) stabilirea de către procurorul general, pe baza unei analize realizate prin
folosirea datelor şi informaţiilor existente (furnizate prin procedura expusă mai sus) a
zonelor şi domeniilor de activitate din zona de competenţă ce prezintă vulnerabilităţi din
punct de vedere al faptelor antisociale, îndeosebi a celor de gravitate mare şi orientarea
activităţii poliţiei şi procurorilor în vederea combaterii acestora. În acest sens în partea a
doua a anului trecut au fost întreprinse demersuri pentru ca procurorul şef urmărire penală să
întocmească potrivit atribuţiilor prevăzute de regulament o analiză criminologică folosindu-
se de materialele puse la dispoziţie de inspectoratele judeţene de poliţie.
5. Formalism în activitatea de preluare a dosarelor în condiţiile art.209 alin.41 Cod procedură penală.
Acesta rezultă din faptul că dosarele preluate de către Parchetul de pe lângă
Curtea de Apel Ploieşti au avut - potrivit constatării inspecţiei judiciare a Consiliului
Superior al Magistraturii, un grad redus de complexitate, multe fiind soluţionate prin
aplicarea art.181 iar restul prin neînceperea urmăririi penale.
Măsuri de remediere:
În prima parte a anului 2009 au fost preluate dosare de la Parchetul de pe lângă
Judecătoria Moreni, asta într-o situaţie critică de personal. În al II-lea semestru situaţia
personalului de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, ca şi preluarea cauzelor
având ca obiect infracţiuni electorale, nu au mai permis preluarea de dosare. Pentru anul
2010, în condiţiile în care se va realiza o relativă stabilizare a procurorilor de la nivelul
Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, ne propunem să identificăm mai multe cauze
complexe de la unităţile locale ce ridică probleme reale de soluţionare şi să le preluăm
indiferent de vechimea acestora.
20
Capitolul 3
Analiza calitativă a activităţii parchetului
3.1. Efectul modificărilor legislative survenite în cursul anilor precedenţi şi-au
continuat efectele nefavorabile asupra muncii procurorilor.
Modificările normelor de procedură penală în ceea ce priveşte
competenţa materială şi teritorială nu au fost corelate în toate cazurile
cu schemele unităţilor de parchet, ceea ce a echivalat îndeosebi pentru
unităţile locale cu sediul în localităţile reşedinţă de judeţ cu o creştere
semnificativă a volumului de activitate.
Modificările legislative ce au impus sesizarea instanţei în exclusivitate
prin rechizitoriu s-au tradus în creşterea bruscă a volumului de
activitate. Rolul parchetelor a fost încărcat cu dosare care deşi multe au
ca obiect infracţiuni cu grad scăzut de pericol social sunt numeroase.
Evident că şi aceste cauze trebuie tratate ca orice dosar penal, ceea ce
presupune verificarea sesizărilor, administrarea probatoriilor şi
garantarea dreptului la apărare, ceea ce afectează celeritatea
soluţionării.
În opinia noastră, situaţia ar putea fi rezolvată prin modificări
legislative, prin lărgirea sferei de aplicare a principiului disponibilităţii
în procesul penal, ca şi prin introducerea unor instituţii administrative
care să soluţioneze cauzele cu grad redus de pericol social.
În ultimii ani s-au produs modificări legislative succesive şi uneori
contradictorii ale unor norme. Ca atare au apărut interpretări diferite în
ceea ce priveşte aplicarea acestora, ceea ce a condus la o practică
neunitară. Exemplificăm prin aceea că deşi Constituţia prevede că
Ministerul Public îşi desfăşoară activitatea potrivit principiilor
legalităţii, imparţialităţii şi controlului ierarhic, există opinii diferite cu
privire la posibilitatea procurorului general al parchetului de pe lângă
curtea de apel şi ai primilor procurori ai parchetelor de pe lângă
tribunale de a proceda din oficiu la examinarea legalităţii unor soluţii
21
date de către procurori de la unităţile locale. În opinia noastră aceste
ambiguităţi ar trebui tranşate tot prin modificări de ordin legislativ.
Tot ca urmare a unor prevederi legislative persistă în fapt o dublă
subordonare a lucrătorilor de poliţie judiciară: una faţă de procuror în
ceea ce priveşte activitatea de cercetare penală şi una administrativă
faţă de şeful ierarhic al lucrătorilor de poliţie. În practică nu
întotdeauna se face o diferenţiere între cele două tipuri de subordonare.
Sigur că delegarea pe o perioadă de timp mai mare a procurorilor este
benefică dar nu rezolvă în totalitate problemele de resurse umane.
Pentru a se obţine efecte pe termen lung ar trebui iniţiate şi adoptate
modificări legislative care să mărească vechimea necesară pentru
promovarea în funcţie de execuţie şi ar duce la stabilizarea schemelor
de personal de la baza sistemului piramidal al Ministerului Public.
Relativ recent s-a produs o modificare legislativă în sensul
imprescriptibilităţii răspunderii disciplinare în cazul săvârşirii unor
abateri. Departe de noi de a fi împotriva fermităţii în acest domeniu,
considerăm totuşi că au fost ignorate argumente ce ţin de raţionament
juridic şi de principii de tehnică legislativă. Ne gândim în principal la
efectele pe care le-ar putea genera în viitor o asemenea prevedere pe
multiple planuri.
În ceea ce priveşte termenul de 20 de zile în care conducătorul unităţii
trebuie să soluţioneze plângerile împotriva soluţiilor procurorului,
apreciem că acest termen ar trebui fie majorat, fie să se prevadă
posibilitatea exercitării căii de atac direct la instanţa de judecată.
Respectarea acestui termen nu este posibil în practică în toate situaţiile
ţinând cont de volumul mare de muncă existent la unele unităţi, ca şi de
numărul mare de plângeri formulate împotriva soluţiilor.
3.2. Indici de calitate ai activităţii judiciare
3.2.A. Repartizarea cauzelor după criterii obiective
Acolo unde este posibil se respectă specializarea procurorilor ţinându-se seama şi
de încărcătura pe procurori, dar şi de complexitatea fiecărui dosar şi de experienţa
22
profesională a procurorilor. Evident că în unităţile în care activează unul sau doi procurori nu
se poate respecta acest principiu.
În conformitate cu prevederile art.72 pct.34 din Regulamentul de ordine
interioară al parchetelor conducerea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti a
verificat pe lângă alte aspecte şi modul în care se realizează repartizarea de către procurorii
cu funcţii de conducere ai parchetelor, a dosarelor, ţinând cont de criteriile legale, nu au fost
evidenţiate situaţii în care să se fi încălcat aceste criterii sau să reprezinte o încărcare
diferenţiată şi inechitabilă.
3.2.B. Durata de soluţionare a cauzelor. Date privind acest aspect
Din datele statistice al anului 2009 rezultă următoarea situaţie privind dosarele
soluţionate până la 6 luni de la sesizare, peste 1 an şi respectiv 2 ani de la sesizare:
Comentând sintetic aceste date arătăm că Parchetul de pe lângă Curtea de Apel
Ploieşti prin activitatea proprie de urmărire penală a soluţionat în anul 2009 în comparaţie cu
anul 2008 mai puţine cauze peste 6 luni, peste 1 an şi peste 2 ani de la sesizare.
La supravegherea urmăririi penale Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti
a soluţionat 65 de cauze peste 6 luni de la sesizare, 8 peste 1 an de la sesizare şi 2 peste 2 ani
de la sesizare, în creştere semnificativă faţă de perioada de comparaţie.
La o primă vedere ultimele cifre ar putea indica tergiversarea soluţionării
cauzelor la unitatea care l-a soluţionat; în realitate este vorba de dosare preluate de Parchetul
de pe lângă Judecătoria Moreni, cele mai multe din ele fiind vechi în raport de data sesizării.
Dintre unităţile de parchet judeţene, Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova a
înregistrat, conform datelor din anexe, cele mai multe cauze soluţionate peste termenele
legale, dar trebuie să menţionăm că aceasta s-a realizat în condiţiile în care jumătate din
schemă nu a fost ocupată.
O situaţie critică din acest punct de vedere regăsim la Parchetul de pe lângă
Judecătoria Ploieşti unde cauzele soluţionate peste 6 luni de la sesizare, peste un an de la
sesizare şi peste 2 ani de la sesizare au fost numeroase.
Apreciem că în majoritatea cazurilor este vorba de cauze de natură obiectivă care
ţin de fluctuaţia procurorilor, de volumul mare de dosare şi de experienţa redusă a tinerilor
procurori.
Nu puţine au fost situaţiile când un dosar a fost repartizat succesiv la 3-4 sau
chiar 5 procurori ceea ce explică în mod inevitabil învechirea acestuia.
Controalele tematice şi de fond efectuate de Inspecţia Judiciară a Consiliului
Superior al Magistraturii au vizat în principal situaţia dosarelor mai vechi de 6 luni de la
începerea urmăririi penale şi respectiv 1 an de la sesizare. Rezultatele acestora sunt
consemnate în notele Inspecţiei Judiciare şi au fost avizate de Consiliul Superior al
Magistraturii.
Drept cauze pentru soluţionarea cu mare întârziere a unor dosare au fost reţinute
următoarele:
- acumularea unui stoc însemnat de dosare rămas nesoluţionat din anii precedenţi
(unele chiar şi de cinci ani) perioadă în care la conducerea acestui parchet s-au succedat mai
multe echipe de conducere;
26
- neurmărirea corespunzătoare a dosarelor aflate în supravegherea procurorului,
datorată, în principal, volumului mare de dosare aflate în lucru la procuror, astfel că acestora
nu le mai rămâne timp pentru supravegherea efectivă a cauzelor aflate la organele de poliţie;
- neurmărirea permanentă a situaţiei dosarelor vechi – situaţie remediată însă în
ultimii 2 ani de când se face o monitorizare efectivă a acestora.
Pentru verificarea măsurilor luate şi a modului de remediere a deficienţelor
arătate în luna octombrie 2009 a fost efectuat un control la Parchetul de pe lângă Judecătoria
Ploieşti şi Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti.
S-a constatat că deficienţele constatate la Parchetul de pe lângă Judecătoria
Ploieşti au fost în mare parte remediate şi că a existat o preocupare sporită pentru
monitorizarea şi soluţionarea cauzelor vechi. Măsurile manageriale luate au vizat înlăturarea
deficienţelor constatate anterior, astfel încât, în raport cu condiţiile concrete în care se
desfăşoară activitatea, aspectele negative au fost în mare parte înlăturate.
În ceea ce priveşte Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti s-a constatat că
au fost luate măsuri necesare înlăturării deficienţelor constatate de controlul precedent. Au
fost identificate şi situaţii în care activitatea de control nu a vizat activitatea de grefă ca şi
activitatea de soluţionare a plângerilor, cererilor, memoriilor şi sesizărilor.
Ulterior controlului, a fost emis ordin pentru realizarea acestei activităţi în baza
art.126 al.1 din Regulamentul de ordine interioară al parchetelor, activităţi ce au fost în mare
parte realizate în acest moment. Urmează ca în primul trimestru al anului 2010 aceste
activităţi să fie realizate la toate unităţile de parchet.
Ca urmare a constatărilor Inspecţiei judiciare a fost elaborat un program de
măsuri care vizează îmbunătăţirea conlucrării cu instituţiile ce concură la înfăptuirea justiţiei:
servicii medico-legale şi servicii de probaţiune.
3.2.C. Indicatori de calitate: achitări, restituiri, infirmări
În anul 2009 numărul inculpaţilor achitaţi definitiv a fost de 41 (faţă de 52 în
2008), din care 19 prin aplicarea art.181 C.p. (faţă de 23 în anul de comparaţie). Pentru 2
dintre inculpaţii achitaţi urmărirea penală a fost efectuată de procuror, în ambele cazuri
achitarea fiind în baza prevederilor art.181 C.p..
39 de inculpaţi au fost achitaţi în cauze în care procurorul a efectuat
supravegherea urmăririi penale, din care 17 în temeiul art.181 C.p.. Într-un caz achitarea s-a
făcut în baza art.10 lit.a C.p.p. şi în 5 cazuri în baza art.10 lit.c C.p.p..
Au fost apreciate ca fiind imputabile procurorului achitările în 2 dosare – unul al
Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploieşti şi unul al Parchetului de pe lângă Judecătoria
Pucioasa.
27
Au fost înregistrate în anul a cărei activitate o analizăm 9 restituiri, faţă de 7 în
anul de comparaţie. Dintre acestea au fost apreciate ca fiind imputabile 8 soluţii de restituire
(3 ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploieşti, 2 ale Parchetului de pe lângă Judecătoria
Pucioasa şi câte o restituire ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpina, Parchetul de pe
lângă Tribunalul Dâmboviţa şi Parchetul de pe lângă Judecătoria Buzău).
Sintetizând, motivele restituirilor sunt următoarele:
- trimiterea în judecată a inculpatului fără să se dispună punerea în mişcare a
acţiunii penale pentru toate infracţiunile deduse judecăţii;
- trimiterea în judecată a inculpatului fără prezentarea materialului de urmărire
penală pentru toate infracţiunile reţinute în sarcina sa;
- soluţionarea cauzei, prin trimiterea în judecată a inculpatului, de către un
procuror aflat în stare de incompatibilitate, potrivit art.49 al.2 C.p.p. rap. la art.48 al.1 lit.g
C.p.p.;
- trimiterea în judecată a inculpatului fără să se dispună în prealabil punerea în
mişcare a acţiunii penale;
- instrumentarea cauzei cu încălcarea dispoziţiilor legale privind competenţa
după calitatea persoanei;
- administrarea de probe după prezentarea materialului de urmărire penală, fără
repetarea ulterioară a acestei proceduri conform art.257 C.p.p. rap. la art.253 C.p.p.;
- neefectuarea de acte de urmărire penală în cauză după începerea urmăririi
penale împotriva învinuitului şi administrarea întregului material probator în faza actelor
premergătoare, fără întocmirea unui proces-verbal potrivit art.224 al.3 C.p.p.;
- încălcarea dreptului la apărare a învinuitului, prin efectuarea unor acte de
urmărire penală în lipsa apărătorului ales;
- neprezentarea materialului de urmărire penală deşi nu erau incidente în speţă
niciunul dintre cazurile reglementate de art.257 C.p.p. rap. la art.254 C.p.p.;
- trimiterea în judecată a inculpatului fără prezentarea materialului de urmărire
penală, în condiţiile în care la dosar existau dovezi că este arestat în altă cauză (în
străinătate).
Analiza detaliată a achitărilor şi restituirilor imputabile se regăseşte în anexa
prezentului material (anexa 9).
În anul 2009 au fost înregistrate 196 de infirmări faţă de 211 în anul 2008. Dintre
acestea în 29 de cauze urmărirea penală a fost efectuată de procuror, iar în 167 procurorul a
exercitat supravegherea urmăririi penale.
Numărul redeschiderilor a fost de 171 (5 în dosare de urmărire penală şi 166 în
dosare în care procurorul a exercitat supravegherea urmăririi penale).
28
Situaţia centralizată a indicatorilor de calitate menţionaţi o prezentăm în
următorul tabel:
Parchetul de pe lângă
Peri- oada
Achitări Restituiri Infirmări Redeschi-deri
Anche tă din care
18¹ C.p.
Poliţiedin care
18¹ C.p.
Anchetă Poliţie Anchetă
Poliţie Anchetă Poliţie
Tribunalul Buzău
anul 2009 - - 25 9 - 1 3 64 1 64
anul 2008 2 2 8 - - 3 3 69 1 24
Tribunalul Dâmboviţa
anul 2009 1 1 10 7 1 3 3 31 1 18
anul 2008 - - 26 14 - 2 2 38 1 37
Tribunalul Prahova
anul 2009 1 1 4 1 1 3 7 72 2 84
anul 2008 - - 15 6 1 - 3 86 2 107
Curtea de Apel
Ploieşti
anul 2009 - - - - - - 16 1 1 -
anul 2008 2 1 - - 1 - 10 - - 1
TOTALanul 2009 2 2 39 17 2 7 29 168 5 166
anul 2008 4 3 49 20 2 5 18 193 4 169
TOTALP1 +P2
anul 2009
41 din care 19 în baza art. 18¹ C.p. 9 197 171
După infirmare sau redeschidere s-a dispus o altă soluţie decât cea iniţială în 83
de cauze, 16 fiind trimiteri în judecată.
Pe fiecare unitate situaţia se prezintă în mod detaliat după cum urmează:
29
Unitatea
Nr. total cauze în care s-a
dispusinfirmarea sau redeschiderea
Nr. total cauzesoluţionate
dupăinfirmare sau redeschidere
Nr. cauze soluţionate încare după infirmare sauredeschidere s-a dispus
o altă soluţie faţă decea iniţială
Nr. cauzerămase
nesoluţionate
Soluţia iniţială
Soluţia finală
30
Parchetul de pe lângă Tribunalul
Prahova16 10
10(7-N.U.P.) (2-S.U.P.)(1-S.181 )
10(4-N.U.P.)(3-Decl)
(2 S.U.P.)(1-S.181
6
Parchetul de pe lângă Judecătoria Sinaia 21 14
9(3 N.U.P.)(1 Î.U.P.)(3 S.181.)
(2-R)
9(1 N.U.P.)(4 S.U.P.)(1-S.181.)
(3-R)
7
Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpina 27 16
12(3-S.181)(1-S.U.P)(1-I.U.P)(7-N.U.P)
12(7-S.U.P)
(2-R)(2-I.U.P)(1-18¹)
11
Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploieşti 78 31
15(11-S.181)(2-S.U.P)(2-N.U.P)
15(4-R)
(6-S.U.P)(1-18¹)
(1-Î.U.P.)(3-Decl)
47
Parchetul de pe lângă Judecătoria Vălenii de
Munte22 8 8
(8-N.U.P.)
8(1-Î.U.P.)(1-S.181)
(6-N.U.P.)14
Parchetul de pe lângă Judecătoria Mizil 1 1 0 0 0
TOTALParchetul de pe
lângă Tribunalul Prahova
165 80
54(18-18¹)
(5-S.U.P)(2-I.U.P)
(27-N.U.P)(2-R)
54(19-S.U.P)
(5-181)(4-I.U.P)
(9-R)(11N.U.P.)
(6-Decl)
85
Parchetul de pe lângă Tribunalul
Buzau11 6
3(2-N.U.P
1-18¹)
3(2- S.U.P1- S.U.P)
5
Parchetul de pe lângă Judecătoria.Buzau 69 34 5
(5-N.U.P)
5(4-18¹)
(1-S.U.P.)35
Parchetul de pe lângă Judecătoria.Sarat 24 7 1
(1-S.U.P.)1
(1-R) 17
Parchetul de pe lângă Judecătoria Patarlagele 17 6 3
(3-N.U.P)3
(3-S.U.P.) 11
Parchetul de pe lângă Judecătoria Pogoanele 10 6
3(1-18¹)
(2-N.U.P)
3(1-18¹)
(1-S.U.P.)4
TOTALParchetul de pe
lângă Tribunalul
131 59 15(2-18¹)
(1-S.U.P)
15(6-18¹)
(8-S.U.P)
72
31
Buzau (12-N.U.P) (1-R)
Parchetul de pe lângă Tribunalul
Dâmboviţa7 4
4(2 NUP)(1-18/1)(1-SUP)
4(2 –NUP)(1-18/1)(1- IUP )
3
Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgovişte
19 11
4(1 - 18/1)(1- SUP)(2- NUP)
4(3 – R)
(1 - 18/1)
8
Parchetul de pe lângă Judecătoria Găeşti 11 3
2(1 SUP)(1 SUP)
2 (2 –R)
8
Parchetul de pe lângă Judecătoria Pucioasa 8 - - - 8
Parchetul de pe lângă Judecătoria Moreni 5 3
3(1-18/1)(2- NUP)
3(1-18/1.)(1 SUP)1- NUP)
2
Parchetul de pe lângă Judecătoria Răcari 3 1
1(1-18/1)
1(1-R) 2
TOTALParchetul de pe
lângă Tribunalul Dâmboviţa
53 2214
(6 NUP)(4/18/1)(4 SUP)
14(3 NUP)(3 18/1)(1 IUP)(6 R)
(1 SUP)
31
Parchetul de pe lângă Curtea de
Apel Ploieşti18 13 - - 5
TOTAL 367 174
83(24-18¹)
(2-R)(10-S.U.P)(2-I.U.P)
(45-N.U.P)
83(14-18¹)(16-R)
(28-S.U.P)(5-I.U.P)(6-Decl.)
(14-N.U.P)
193
●Au fost identificate 28 de hotărâri rămase definitive, dar nelegale şi împotriva
cărora procurorul nu a exercitat căile de atac ordinare şi care au fost reformate în apelurile
sau recursurile părţilor.
La parchetele din judeţul Prahova - 14
La parchetele din judeţul Dâmboviţa - 3
La parchetele din judeţul Buzău - 11
În cursul anului 2009 nu au fost retrase de procurorul ierarhic superior niciun
apel sau recurs.
32
Numărul apelurilor şi recursurilor declarate de părţi, care au fost respinse şi în
care se impunea ca procurorii să exercite căile ordinare de atac a fost de 8 (Parchetele din
judeţul Prahova – 3, Parchetele din judeţul Buzău – 3 şi Parchetele din judeţul Dâmboviţa -
2).
Principalele aspecte de nelegalitate care au condus la reformarea unor hotărâri
judecătoreşti în căile ordinare de atac exercitate de procurori - 1 sau de părţi - 2, au vizat:
incorecta aplicare a pedepselor accesorii şi complementare; stabilirea greşită a stării de
recidivă sau a calificării juridice a faptelor deduse judecăţii; aplicarea unor pedepse în alte
limite decât cele prevăzute de lege; revocarea nejustificată a măsurilor preventive; încălcarea
dispoziţiilor imperative care reglementează soluţionarea cauzelor cu inculpaţi minori; greşita
achitare a unor inculpaţi şi judecare a unor cauze fără îndeplinirea legală a procedurii de
citare a părţilor.
Deficienţele constatate în activitatea unor procurori au fost de îndată semnalate
acestora şi unităţilor din care fac parte, prin note cu caracter observator.
3.2.D. Măsuri pentru unificarea practicii judiciare
În cursul anului 2009, au fost comunicate unităţilor din subordine soluţiile
pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti pentru ca procurorii să cunoască şi să poată folosi în
activitatea lor practica acestei instanţe.
Tot în acest scop, în cadrul activităţii de formare continuă descentralizată, au fost
discutate aspecte controversate din practica judiciară în scopul uniformizării acesteia.
Au fost efectuate controale tematice la unele unităţi locale de parchet unde au
fost constatate opinii diferite în materia aplicării prevederilor art.18 1 C.p., în materia
infracţiunilor la regimul legislaţiei rutiere. Acolo unde au fost constatate aspecte de
nelegalitate s-a intervenit prin infirmarea soluţiilor, chiar dacă în acest domeniu punctele
noastre de vedere nu coincid cu cele ale Inspecţiei judiciare a Consiliului Superior al
Magistraturii. Ne propunem ca în 2010 să continuăm acţiunile de control în domenii pe care
le considerăm vulnerabile sau atunci când suntem sesizaţi cu privire la practica neunitară.
Tot pentru asigurarea unei practici unitare au fost verificate cauzele în care într-
un anumit interval de timp Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploieşti a dispus respingerea
propunerilor de arestare preventivă.
Se impune să menţionăm că acţiunea de control la care am făcut referire nu au
vizat nici un moment să încalce principiul independenţei procurorului, ci au avut la bază
principiul legalităţii şi principiul controlului ierarhic care ar fi lipsit de substanţă în lipsa
unor atare acţiuni de control.
33
3.2.E. Aplicarea dispoziţiilor Convenţiei Europene pentru Apărarea
Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, astfel cum sunt interpretate în
jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului , porneşte, în primul rând, cu
cunoaşterea acesteia.
Pentru aceasta, îndată ce sunt publicate, hotărârile C.E.D.O. sunt aduse la
cunoştinţa tuturor procurorilor, fiind prelucrate în şedinţele de lucru şi se găsesc în
permanenţă la dispoziţia lor la punctul de documentare.
În acest sens procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti şi ai
parchetelor subordonate acestuia, au respectat drepturile şi libertăţile prevăzute şi apărate în
Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului, făcând referire (atunci când a fost cazul), în
soluţiile adoptate, la principiile enunţate în Convenţie şi chiar la practica Curţii Europene a
Drepturilor Omului, în special cu ocazia propunerilor de arestare preventivă.
Procurorii s-au străduit să respecte dreptul oricărei persoane la un proces
echitabil, fiind respectat în acelaşi timp principiul independenţei procurorului, iar atunci când
soluţiile acestuia au fost nelegale, s-a acţionat conform prerogativelor conferite de lege.
3.3. Creşterea gradului de specializare a procurorilor în activitatea judiciară
are menirea să determine o creştere a calităţii actului de justiţie în materia în care sunt
specializaţi, pentru că atenţia este canalizată către o anumită materie, astfel încât pot
cunoaşte în detaliu dispoziţiile legale, cât şi practica judiciară în materie, acumulând
experienţă într-un interval de timp mult mai scurt.
Fără îndoială că specializarea este necesară şi utilă şi trebuie continuată.
În prezent, avem procurori specializaţi în problemele minorilor, în drepturile de
proprietate intelectuală, de autor şi conexe şi procuror specializat ca operator de date cu
caracter personal, procuror specializat în anchetarea faptelor de corupţie, care a participat la
simpozioanele şi consfătuirile organizate pe tot parcursul anului, pe aceste teme.
Ar trebui să se ţină seama de faptul că, la soluţionarea dosarelor de către
procuror se poate respecta, în mare măsură, specializarea, dar pentru procurorii care participă
în şedinţele de judecată, nu.
Aceasta pentru că, repartizarea aleatorie a dosarelor la instanţe, face ca, pe
aceeaşi listă de şedinţă, să fie incluse cauze având ca obiect infracţiuni diverse, iar
procurorul de şedinţă trebuie să fie bine pregătit în toate domeniile.
Pentru respectarea principiului specializării, ar trebui să avem într-o şedinţă de
judecată mai mulţi procurori, iar şedinţele de judecată să fie suspendate şi reluate, ori de câte
ori trebuie schimbat procurorul.
Oricum, în sectorul judiciar numărul procurorilor a fost întotdeauna mai mic
decât cel din sectorul urmăririi penale, ceea ce face imposibilă respectarea specializării pe
domenii de activitate.
34
Dar nici la instanţele de judecată principiul specializării nu poate fi respectat
strict. Spre exemplu, cauzele cu minori, deşi ar trebui să fie judecate în complete separate, de
judecători anume desemnaţi, la cele mai multe dintre instanţele din raza noastră teritorială,
acestea se judecă pe liste comune cu cauzele privind inculpaţi majori, chiar dacă judecarea se
face de către judecătorii specializaţi în problemele pentru minori.
În vederea creşterii gradului de specializare atât la nivelul Parchetului de pe
lângă Curtea de Apel Ploieşti, cât şi a parchetelor subordonate în conformitate cu Ordinele
Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au fost
emise o serie de ordine. Exemplificăm prin indicarea unor ordine emise la nivelul Parchetului
de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti:
- Ordinul nr.74 din 21.07.2009 privind desemnarea procurorilor ce vor efectua
activitatea de urmărire penală a unei persoane arestată preventiv;
- Ordinul nr.76 din 21.07.2009 privind desemnarea procurorilor ce vor
instrumenta dosarele privind infracţiunile de corupţie;
- Ordinul nr.77 din 21.07.2009 privind desemnarea procurorilor ce vor desfăşura
activitatea de criminalistică, precum şi a procurorului ce-l va înlocui în perioadele în acesta
nu-şi poate exercita atribuţiile;
- Ordinul nr.78 din 21.07.2009 privind persoanele din conducerea parchetului
desemnate să rezolve conflictele din raza Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, a
plângerilor împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de prim-procurorii parchetelor
de pe lângă tribunale, precum şi a plângerilor împotriva actelor efectuate de procurori şi care
sunt supuse controlului ierarhic aflate în competenţa procurorului general al Parchetului de
pe lângă Curtea de Apel Ploieşti;
- Ordinul nr.79 din 21.07.2009 privind desemnarea purtătorului de cuvânt şi cu
atribuţii în aplicarea Legii nr. 544/2001, precum şi a înlocuitorilor acestuia;
- Ordinul nr.80 din 21.07.2009 privind măsurile dispuse şi persoanele
nominalizate să îndeplinească dispoziţiile Ordinului nr.229 din 25.09.2007 al Procurorului
General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind organizarea şi
funcţionarea sistemului informaţional al Ministerului Public;
- Ordinul nr.84 din 21.07.2009 privind desemnarea procurorului din conducerea
parchetului ce va semna corespondenţa către Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor
Secrete de Stat.
3.3.1. Cooperarea judiciară internaţională
Prin efortul comun al ţărilor membre ale U.E. se doreşte crearea unui sistem
judiciar independent, imparţial, transparent şi eficient. Acest deziderat necesită un
35
angajament ferm pentru utilizarea eficientă a instrumentelor judiciare internaţionale care
reglementează cooperarea judiciară în materie penală.
În prezent, România a transpus în dreptul intern prin Legea nr. 302/2004,
modificată şi completată prin Legea nr. 222/2008 - Decizia cadru privind mandatul
european de arestare şi procedurile de predare între statele membre, Convenţia privind
asistenţa juridică în materie penală şi alte reglementări, oferind astfel cadrul juridic în
domeniu.
Ţinând cont de aceste reglementări în cursul anului 2009, procurorii de la
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti şi ai parchetelor din circumscripţie au
desfăşurat un volum mare de activităţi, având ca obiect cooperarea judiciară internaţională,
volum care s-a constatat că este în continuă creştere.
Activităţile desfăşurate s-au concretizat în soluţionarea a 32 mandate europene
de arestare, cu 9 mandate mai multe decât în perioada de comparaţie – 2008, 36 comisii
rogatorii internaţionale (dublu faţă de anul 2008), unele dintre aceste comisii au vizat
activităţi laborioase, constând în localizarea şi identificarea de persoane, audieri multiple,
percheziţii, ridicare de bunuri, analize ADN, cu participarea reprezentanţilor autorităţilor
solicitante, de ex.: Italia, Belgia, Franţa.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, ca autoritate de executare, a
soluţionat cinci cereri de preluare a urmăririi penale, adresate de statele solicitante,
constatând că sunt admisibile. De asemenea a soluţionat o cerere de transfer a executării
pedepsei pentru un cetăţean din Republica Chile, precum şi o cerere de recunoaştere a unei
hotărâri judecătoreşti străine în materie penală (Bulgaria). Acestea din urmă activităţi au
fost soluţionate pentru prima oară în cursul anului 2009.
Dintre activităţile principale desfăşurate în acest domeniu, se detaşează net
aplicarea în practică a instrumentului de cooperare judiciară internaţională „mandatul
european de arestare”, instituţia noastră fiind deschisă în a aplica principiile de bază ale
cooperării internaţionale, acelea de recunoaştere şi de încredere reciprocă.
La prezenta analiză putem menţiona că pentru îmbunătăţirea activităţii în acest
domeniu, s-a stabilit ca obiectiv în programul de activitate pe semestrul II al Parchetului de
pe lângă Curtea de Apel Ploieşti o măsură care a vizat o întâlnire de lucru având ca temă
„Acţiuni eficiente în aplicarea Legii nr. 302/2004, modificată prin Legea nr. 222/2008 în
materia executării mandatelor europene de arestare şi în activitatea de dare în urmărire
naţională şi internaţională prev. de art. 4931 şi urm. C.p.p. ”.
Activitatea s-a desfăşurat cu participarea procurorilor precum şi a poliţiei
judiciare cu atribuţiuni în domeniu, la iniţiativa procurorului membru al Reţelei judiciare
române în materie penală, fiind inclusă şi în programul de pregătire profesională continuă
descentralizată.
36
Îmbucurător este faptul că în dosarele cu elemente de extraneitate procurorii
din unităţile din circumscripţia noastră folosesc instituţia comisiei rogatorii având ca obiect
audieri de persoane suspecte, notificări acte, citaţii (ex. Parchetul de pe lângă Judecătoria
Ploieşti, Moreni şi altele).
Menţionăm, de asemenea, preocuparea procurorilor de a face referire şi de a
aplica în actele lor de dispoziţie principiile de bază ale dreptului comunitar, aşa cum rezultă
din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.
Cu caracter de continuitate, în perioada analizată s-a pus accent pe
preocuparea procurorilor de aplicare a dreptului comunitar, de studiere a jurisprudenţei
Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene,
întrucât după cum este bine ştiut acesta este un criteriu separat pentru evaluarea
profesională.
În condiţiile internaţionalizării asistenţei judiciare în materie penală ne
propunem să punem accent pe necesitatea creşterii importanţei acestei activităţi prin
specializarea procurorilor şi a personalului auxiliar, mai mult, dorim să propunem
înfiinţarea chiar a unui birou care să fiinţeze la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel
Ploieşti, care să răspundă de acest domeniu.
Apreciem ca nefiresc faptul că această activitate este tratată în datele statistice
ca o activitate non-judiciară, se înregistrează la capitolul „alte lucrări” cum de fapt în cursul
procedurilor mandatului european de arestare sau a cererilor de extrădare, se dispun măsuri
procesuale caracteristice unui dosar penal (reţinerea persoanei solicitate în vederea arestării
şi predării). Aşadar, această activitate ar trebui inclusă în lucrări cu caracter penal, aşa cum
procedează şi instanţele de judecată.
Membrul reţelei judiciare în materie penală din unitatea noastră a participat
activ la cele două reuniuni ale Reţelei judiciare române în materie penală, organizate în
cursul anului 2009 de către Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.
3.3.2. Activitatea în domeniul justiţiei pentru minori şi a protecţiei drepturilor
copilului
Odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 304/2004 Ministerul Justiţiei şi Ministerul
Public au decis să se implice în aplicarea modelului european şi să înfiinţeze tribunale
specializate pentru minori şi familie în paralel cu dispoziţiile legi a protecţiei copilului care
impune crearea unor instituţii specifice pentru cauzele minorilor.
Necesitatea înfiinţării instanţelor pentru minori la nivelul întregii ţări, rezidă în
respectarea la scară largă a normelor de drept intern şi internaţional privind desfăşurarea
37
proceselor penale cu minori infractori şi victime ale neglijenţelor şi abuzurilor fizice,
sexuale şi emoţionale.
La nivelul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti în anul 2009 au fost
trimişi în judecată 168 inculpaţi minori, din care în stare de arest preventiv 11, în scădere
faţă de anul precedent când au fost trimişi în judecată 225 de inculpaţi minori, din care 16 în
stare de arest preventiv.
Majoritatea infractorilor minori au săvârşit infracţiuni contra patrimoniului 138,
5 au săvârşit infracţiuni privitoare la viaţa sexuală iar 10 infracţiuni contra vieţii sau
integrităţii corporale.
Minorii au fost părţi vătămate în 16 cauze ale infracţiunilor contra vieţii, în o
singură cauză privitoare la viaţa sexuală şi în 4 cauze având ca obiect infracţiuni contra
patrimoniului.
În cauzele cu inculpaţi sau părţi vătămate minori, ca regulă, la toate unităţile de
parchet au fost respectate drepturile acestora atât în faza de urmărire penală cât şi în faţa
instanţei de judecată.
Apreciem că legislaţia actuală în materie penală referitoare la minori (inculpaţi şi
părţi vătămate) este corespunzătoare, asigurând respectarea drepturilor acestora .
Se impune instituirea unor acţiuni de monitorizare a cauzelor şi condiţiilor care
generează ori înlesnesc săvârşirea infracţiunilor de către minori.
În acest sens statisticile au evidenţiat în principal două condiţii care favorizează
fenomenul delincvent juvenil: familii dezorganizate, situaţii familiare tensionate, lipsa de
afectivitate şi comunicare cu minorii, precum şi existenţa unui anturaj nefavorabil.
Perspectivele de reintegrare socială a minorilor care săvârşesc infracţiuni sunt
mult mai reduse sau lipsite de eficienţă doar prin implicarea serviciilor de reintegrare
socială.
Mult mai eficientă ar fi implicarea părinţilor în procesul de reinserţie socială,
prin participarea efectivă la consilieri psihologice, în cadrul cărora specialiştii să încerce
analiza comportamentului părinţilor faţă de minori, ce anume a determinat comportamentul
infracţional, ştiut fiind că pentru a înlătura efectul trebuie eradicată cauza. Pe de altă parte,
apreciem că s-a diminuat rolul sporit în procesul educaţional şi considerăm că ar trebui
realizate acţiuni de prevenire în unităţile de învăţământ la care să participe reprezentanţi ai
procuraturii şi poliţiei.
Nu în ultimul rând, ar trebui evitat pe cât posibil instituţionalizarea minorilor iar
încercarea de reintegrare socială să fie făcută în cadrul familial sub supraveghere
specializată deoarece de cele mai multe ori internarea în serviciile de specialitate nu face
decât să conducă la o „specializare” a minorilor în domeniul infracţional.
38
Acordarea unei atenţii sporite se impune în continuare şi pentru minorul –
victimă în sensul acordării sprijinului pentru respectarea drepturilor sale şi a recuperării
prejudiciilor şi nu în ultimul rând pentru ca acesta să beneficieze de serviciile acordate de
Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului cât şi de Serviciul de Probaţiune
din cadrul fiecărui tribunal, în funcţie de vârsta victimei.
Se impune respectarea cu stricteţe a dispoziţiile Legii nr.272/2004 privind
protecţia copilului.
Stabilirea unor parteneriate între instituţiile implicate în sistemul justiţiei
(instanţe, poliţie, parchete, servicii de reintegrare) modalităţi de pregătire a specialiştilor din
aceste instituţii, colaborarea cu alţi specialişti care îşi desfăşoară activitatea în domeniul
justiţiei juvenile (psihologi, asistenţi sociali) coroborat cu alocarea de fonduri financiare
creează premizele pentru o reală şi temeinică protecţie a minorului fie el infractor sau
victimă.
3.3.3. Procurorii anume desemnaţi în instrumentarea cauzelor de corupţie
Procurorii au avut de soluţionat un număr de 229 de dosare având ca obiect
infracţiuni de corupţie sau asimilate acestora, din care au soluţionat, în total, 130.
În 15 cauze s-au întocmit rechizitorii; în 27 s-au pronunţat soluţii de netrimitere în
judecată, respectiv: în 19 de cauze s-a dispus aplicarea unei sancţiuni administrative potrivit
art.181 C.p.; în 88 au fost soluţii de neînceperea urmăririi penale sau clasări, iar 65 de cauze
au rămas nesoluţionate la finele anului pe care îl analizăm.
Situaţia centralizată pe unităţile de parchet din fiecare judeţ în parte şi respectiv,
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, se prezintă astfel:
Parchetul
de pe lângă
Total
cauze
de
soluţion
at
Total
cauze
soluţionat
e
din care:
Rechizi-
torii
Netri
miteri
din
care :
S 181
N.U.P.
+
clasări
Rămase
nesoluţion
ate
Tribunalul
Buzău48 36 2 11 8 23 7
Tribunalul
Dâmboviţa63 28 6 - - 22 22
Tribunalul
Prahova104 60 7 16 11 37 34
39
Curtea de
Apel
Ploieşti
14 6 - - - 6 2
TOTAL: 229 130 15 27 19 88 65
3.4. Formarea profesională la nivelul parchetului
În anul 2009, formarea profesională continuă a procurorilor şi
personalului auxiliar de specialitate s-a desfăşurat, atât la nivel centralizat, prin cursuri
generale şi speciale organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, Parchetul de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul
Justiţiei şi Şcoala Naţională de Grefieri, cât şi la nivel descentralizat, pe bază de plan
întocmit potrivit dispoziţiilor regulamentare în domeniu, la nivelul fiecărei unităţi de
parchet şi sub coordonarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti.
În privinţa formării continue centralizate, constrângerile bugetare şi-au
pus în mod mai pregnant amprenta, în sensul în care un număr semnificativ mai redus
de procurori au fost selectaţi să participe la diverse cursuri şi seminarii comparativ cu
anul 2008. Astfel, cumulat pe toate unităţile din raza Parchetului de pe lângă Curtea de
Apel Ploieşti, au bifat participări doar 23 de procurori (comparativ cu 89 în anul 2008)
la 29 de cursuri şi seminarii (comparativ cu 107 în anul 2008).
De asemenea, la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti şi la cele
de pe lângă tribunalele arondate, s-a desfăşurat programul de formare continuă
descentralizată la care au participat toţi procurorii.
Activităţile întreprinse au urmat întocmai reperele cuprinse în planul
specific transmis de Institutul Naţional al Magistraturii. În 2009, formarea continuă
descentralizată a presupus organizarea a 17 seminarii şi întâlniri de dezbateri în care au
fost discutate şi aprofundate teme de Drept Comunitar, C.E.D.O., practică neunitară,
precum şi din domeniul infracţiunilor de corupţie.
Separat, în şedinţele de lucru, ori de câte ori s-a impus, a fost prezentată
şi s-a dezbătut practica neunitară a instanţelor din ţară, fiind prelucrate deciziile
relevante ale curţilor de apel sau diferite materiale privind controversele la zi şi ce
ne-au fost transmise de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În conformitate cu Ordinul nr.1966/C/2008 al Procurorului General al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la Parchetul Curţii de Apel
Ploieşti s-au organizat şi desfăşurat 2 sesiuni de dezbateri, în comun cu D.N.A. –
Serviciul Teritorial Ploieşti, având ca obiect aspecte teoretice şi practice în domeniul
40
infracţiunilor de corupţie, dezbateri ce au reprezentat un adevărat schimb de experienţă
între procurorii acestei structuri şi procurorii din circumscripţia Parchetului de pe lângă
Curtea de Apel Ploieşti.
Un interes deosebit s-a acordat şi pregătirii procurorilor stagiari sau nou
numiţi în funcţie. Astfel, a fost organizată şi pusă în practică instruirea acestor cu
privire la activitatea de judecată, precum şi instruirea pentru însuşirea şi deprinderea
noţiunilor necesare în activitatea de urmărire penală şi criminalistică.
Pe aceeaşi linie, în programul de activitate al Parchetului de pe lângă
Curtea de Apel Ploieşti, pe ambele semestre ale anului 2009, au fost incluse şi duse la
îndeplinire obiective vizând modul de pregătire al şedinţelor de judecată sau analiza
situaţiilor în care hotărârile judecătoreşti nelegale au fost îndreptate în căile de atac ale
părţilor în lipsa apelului sau recursului procurorului.
O atenţie deosebită s-a acordat şi formării continue a personalului
auxiliar.
Astfel, în afara seminariilor organizate de Şcoala Naţională de Grefieri,
atât la nivelul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, cât şi la nivelul
parchetelor de pe lângă tribunale din circumscripţie, au fost organizate trimestrial
seminarii de pregătire cu toţi grefierii, fiind dezbătute teme din domeniul activităţii de
grefă, registratură şi arhivă, statisticii judiciare, informaţiilor clasificate sau
deontologiei funcţiei.
La formele de pregătire profesională organizate de Şcoala Naţională de
Grefieri au participat 28 de grefieri la 6 seminarii având ca obiect de dezbatere diverse
teme specifice activităţii.
3.5. Aspecte privind calitatea managementului la nivelul parchetului
În opinia noastră unul din obiectivele principale ale oricărui manager trebuie să
constituie implementarea unui stil de management participativ ceea ce presupune ca
direcţii de acţiune:
- acordarea unei atenţii deosebite procesului de comunicare, astfel încât
procurorii şi personalul auxiliar să manifeste încredere în echipa de conducere;
- abordarea problemelor direct, fără reticenţă, împreună cu ceilalţi membrii ai
echipei de conducere;
- implementarea unui stil de lucru caracterizat prin consultare şi a unei atitudini
care să aibă ca fundamente buna-credinţă şi respectiv reciproc;
- fundamentarea deciziilor pe baza consultării directe a tuturor procurorilor şi nu
doar a colegiilor de conducere, crescând astfel gradul de motivaţie al personalului şi
realizându-se implicit antrenarea acestuia în stabilirea şi realizarea obiectivelor;
41
- favorizarea relaţiilor inter-umane şi stabilirea unor relaţii bazate pe încredere şi
respect;
- crearea şi menţinerea unui climat de muncă deschis, favorabil dezvoltării
personalităţii fiecăruia care să conducă la existenţa unor relaţii bune între angajaţii
parchetului şi între aceştia şi conducere.
Existenţa unei deficienţe de comunicare între membrii unei echipe de conducere
sau în comunicarea verticală este de natură ca în timp să provoace bariere de comunicare
care se pot reflecta în mod negativ în toate domeniile activităţii unităţilor de parchet.
În ceea ce ne priveşte considerăm că direcţiile de acţiune enumerate mai sus
trebuie aplicate nu numai declarativ, ci şi efectiv.
În acest moment putem spune că situaţia la nivelul echipei de conducere de la
nivelul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti s-a stabilizat, echipa de conducere
fiind completă prin numirea procurorilor generali adjuncţi, începând cu data de 01.01.2010.
Aceleaşi considerente sunt valabile şi atunci când ne referim la funcţia de procuror şef secţie
urmărire penală pentru care am formulat propunere de numire pe baza unor criterii
profesionale şi umane care sunt în măsură să impulsioneze activitatea în acest sector la
nivelul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti ca unitate operativă. Numirea în
această funcţie conform propunerii va avea, de asemenea, efecte benefice şi în ceea ce
priveşte activitatea de organizare, coordonare şi control pe linie de urmărire penală a
unităţilor din subordine. Există deci premisele ca din punct de vedere al calităţilor
persoanelor ce compune compartimentul de conducere să se obţină rezultate mai bune decât
în anii precedenţi.
Referindu-ne la calitatea managementului la nivelul unităţilor subordonate vom
spune că marea majoritate a unităţilor de parchet beneficiază de conduceri stabile, fiind în
funcţii oameni cu experienţă care au capacitatea să gestioneze situaţia operativă din zona de
competenţă. Ca propunere de lege ferenda apreciem că, în opinia noastră, ar trebui să nu se
asimileze vechimea în avocatură vechimii în magistratură. Atât pentru promovările în funcţii
de execuţie dar şi pentru accederea în funcţii de conducere, ar trebui să fie luată în
considerare numai vechimea în funcţie de procuror, ştiut fiind că această activitate are un
caracter specific faţă de activitatea de avocat.
3.6. Aspecte privind asigurarea transparenţei activităţii parchetului şi protecţia
datelor cu caracter personal
În anul 2009, ca şi în anii anteriori, s-a acordat o atenţie deosebită modului în
care este percepută de către opinia publică activitatea parchetelor din raza de competenţă şi a
magistraţilor procurori care îşi desfăşoară activitatea în aceste unităţi de parchet.
42
În activitatea desfăşurată, purtătorii de cuvânt au urmărit, şi de cele mai multe ori
au reuşit, să asigure o comunicare promptă a informaţiilor de interes public către mass-
media, comunicarea unor astfel de informaţii către cetăţenii care le-au solicitat individual, în
baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public şi să
îmbunătăţească modalităţile de relaţionare directă cu reprezentanţii mass-media.
În vederea realizării unei comunicări prompte şi eficiente, purtătorii de cuvânt au
monitorizat presa centrală, revista presei transmisă de Consiliul Superior al Magistraturii,
presa locală, precum şi emisiuni audio video. S-a urmărit şi s –a reuşit ca, în cel mai scurt
timp să fim la curent cu aspectele reţinute de mass-media referitoare la activitatea
parchetelor, precum şi la activitatea magistraţilor procurori cu consecinţa comunicării către
mass-media sub forma unor comunicate de presă a punctului nostru de vedere pentru o
corectă informare a opiniei publice.
Purtătorii de cuvânt din cadrul unităţilor de parchet au răspuns cu promptitudine
la toate solicitările mass-media.
Şi în acest an a fost organizată la nivelul unităţilor de parchet manifestarea,
devenită tradiţională şi în sistemul tradiţional românesc, dedicată „Zilei Uşilor Deschise”,
eveniment menit să marcheze şi „Ziua Europeană a Zilei Justiţiei”.
Manifestarea a fost organizată în data de 23.10.2009 în intervalul orar 10,00-
14,00, şi a avut drept scop promovarea transparenţei instituţiilor şi stabilirea unei relaţii de
încredere între magistraţii procurori şi justiţiabili, crearea unei imagini reale asupra
condiţiilor de muncă ale magistraţilor procurori şi aspecte specifice referitoare la activitatea
acestora, familiarizarea cetăţenilor cu un domeniu de mare însemnătate pentru societate –
justiţia.
Au fost adresate invitaţii elevilor şi studenţilor de la instituţiile de învăţământ,
precum şi mass-media.
Din păcate în acest an la nivelul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti
nu au răspuns invitaţiei reprezentanţi ai mass-media, iar participarea cetăţenilor a fost redusă.
Pentru îmbunătăţirea activităţii din domeniul activităţii publice se impune pentru
viitor ca purtătorii de cuvânt să continue comunicarea promptă şi corectă a informaţiilor de
interes public către mass-media, dar şi îmbunătăţirea calitativă a site-ului Parchetului de pe
lângă Curtea de Apel Ploieşti, astfel încât consultarea acestuia să fie cât mai facilă, iar
informaţia publică să fie actuală, corectă şi completă.
Un alt domeniu de activitate l-a reprezentat activitatea de furnizare a
informaţiilor de interes public în temeiul prevederilor Legii nr. 544/2001 privind liberul
acces la informaţiile de interes public.
Activitatea procurorilor desemnaţi cu atribuţii privind exercitarea dreptului de acces la informaţii de interes public s-a concretizat astfel :
43
a) nr. total de informaţii de interes public: 103- nr. total de solicitări departajate pe domenii de interes: 103- solicitarea unor informaţii privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Public:
11- solicitarea unor informaţii referitoare la stadiul şi modul de soluţionare a dosarelor
instrumentate de procurori; 70b) solicitări privind informaţii de altă natură: 22c) nr. de solicitări rezolvate în mod favorabil: 98d) nr. de solicitări respinse: 5 - informaţii exceptate de la accesul liber al cetăţenilor: 2
- informaţii inexistente: 3
e) nr. solicitări adresate în scris: 76 - pe suport de hârtie: 76 - pe suport electronic: 0f) nr. de solicitări adresate de persoane fizice: 64g) nr. de solicitări adresate de persoane juridice: 39h) nr. de reclamaţii administrative: 0 - rezolvate favorabil: 0 - respinse: 0i) nr. de plângeri în instanţă: 2 - rezolvate favorabil: 0 - respinse: 0 - în curs de soluţionare: 2j) costuri totale ale structurilor de informare: 1534,9k) sumele totale încasate pe servicii de copiere: 183,6l) nr. estimativ de vizitatori ai punctului de informare: 5708
Concluzionând, activitatea parchetelor din raza de competenţă privind
exercitarea dreptului de liber acces la informaţiile de interes public s-a desfăşurat în
conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 544/2001 şi a normelor metodologice de aplicare a
acestei legi aprobate prin HG nr. 123/2002.
3.7. Aspecte privind site-ul parchetului, stocarea documentelor în format
electronic, alte aspecte privind informatizarea activităţii
În cursul anului 2009 s-a continuat dotarea unităţilor cu echipamente de
tehnică de calcul pentru derularea proiectului PHARE RO 2006/018-147.01.04.10.01 –
„Continuarea informatizării sistemului judiciar I”, respectiv servere, UPS-uri, staţii de lucru
cu monitor, notebook-uri (Parchetul Curţii de Apel Ploieşti – 3 servere, 2 UPS-uri, 3 staţii de
20.30.04 Chirii 32.520 32.520 32.520 0 13.500 0 19.02020.30.30 Alte
cheltuieli cu bunuri şi servicii
25.813 25.813 25.813 6.801 0 12.379 6.633
59
La Titlul X - Active nefinanciare, s-au realizat angajamente bugetare la nivelul
contractelor de lucrări încheiate în anul 2009, în sumă totală de 2.190.133 lei, aceste sume
reprezentând şi contravaloarea contractelor în derulare, după cum urmează :
Codindicator
Denumire indicator Bugetan 2009
Credite deschise
2009
Angajamente bugetare
Angajamente legale
Plăţi nete
70 CHELTUIELI de CAPITAL (70=71)
2.201.897 2.201.897 2.190.133 2.190.133 2.190.133
71 TITLUL X ACTIVE NEFINANCIARE =71.01+ 71,03
2.201.897 2.201.897 2.190.133 2.190.133 2.190.133
71.01 Active fixe = 71.01.01 la 71.01.30
76.897 76.897 76.855 76.855 76.855
71.01.01 Construcţii 0 0 0 0 071.01.02 Maşini, echipamente şi
mijloace de transport0 0 0 0 0
71.01.03 Mobilier, aparatură birotică şi alte active corporale
76.897 76.897 76.855 76.855 76.855
71.01.30
71.03
Alte active fixe
Reparaţii capitale aferente activelor fixe
0
2.125.000
0
2.125.000
0
2.113.278
0
2.113.278
0
2.113.278
Capitolul 5
Raporturile dintre parchet şi celelalte instituţii şi organisme (CSM, MJ,
Ministerul Public, instanţa corespunzătoare în grad, mass-media, justiţiabilii, participarea la
diferite programe internaţionale etc.), precum şi cu societatea civilă .Raportul dintre parchet şi celelalte instituţii şi organisme (CSM, MJ, Ministerul
Public, instanţa corespunzătoare în grad, mass-media, justiţiabilii, participarea la diferite
programe internaţionale etc.), precum şi cu societatea civilă pot fi considerate ca fiind bune
şi foarte bune. În activitatea curentă am găsit întotdeauna disponibilitate şi sprijin atât din
partea conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cât şi din partea
reprezentanţilor Consiliului Superior al Magistraturii, ai Ministerului Justiţiei şi ai
conducătorilor instanţelor cu care colaborăm.
Am căutat să avem o relaţie deschisă, constantă şi principială cu mijloacele
mass-media, acestea fiindu-ne de un real folos pentru o corectă informare a opiniei publice
atât cu privire la rezultatele muncii noastre, cât şi cu privire la greutăţile pe care le-am
întâmpinat.
În ceea ce priveşte relaţia cu justiţiabilii am căutat şi vom continua să
îmbunătăţim în timp percepţia pe care aceştia o au cu privire la instituţia Ministerului Public.
60
Aceasta se poate realiza într-o măsură mică prin manifestări festiviste de tip
„Ziua Uşilor Deschise”, ponderea principală având-o activitatea de zi cu zi în care procurorii
interacţionează cu justiţiabilii şi cu persoanele primite în audienţă.
Capitolul 6
CONCLUZII
Rezultatele menţionate în prezentul material trebuie privite nu numai din punct
de vedere statistic, trebuie să avem în vedere că în spatele cifrelor s-a aflat munca depusă
într-un an de zile de un colectiv de procurori aflat în scădere. Sigur că multe din aceste
rezultate pot şi trebuie să fie îmbunătăţite prin creşterea efortului comun şi printr-o sporire a
responsabilităţii fiecărui membru din colectiv.
Apreciem că rezultatele obţinute sunt bune, având în vedere condiţiile concrete
în care ne-am desfăşurat activitatea.
Ca obiective pentru anul care a început ne propunem să continuăm procesul de
adoptare a măsurilor de remediere pe care le-am prezentat în acest material.
Considerăm că relaţiile existente în cadrul colectivelor, ca şi climatul de lucru
existent în cadrul fiecărei unităţi de parchet, permit realizarea măsurilor manageriale şi
obţinerea unor rezultate mai bune.
Dorim să încredinţăm conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie
şi Justiţie că procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti îşi vor
îndeplini atribuţiile ce decurg din legi şi regulamente, iar modalitatea în care aceştia au
contribuit şi contribuie la înfăptuirea actului de justiţie se va regăsi într-un climat social