Activ Nerv Super

Electroencefalograma (EEG)

Inregistrarea semalelor electrice ce rezulta din activitatea creierului.Daca electrozii de masurare sunt plasati direct pe cortex se masoara o electrocorticograma.Prin EEG se masoara un ritm dominant cu un domeniu de frecventa 1-30 Hz si amplitudine medie 20-100 V.Amplitudinea undelor reflecta numarul neuronilor care functioneaza sincron

Semnificatia clinica a EEGUndele cerebrale reflecta modificari cerebrale normale (induse de varsta, stimuli) sau patologice.Test util pentru a diagnostica:- hemoragii (hematoame)- crize de epilepsie- leziuni cerebrale- tumori- infectii- boli degenerative sau metabolice- dereglari ale somnului

Tipuri de undeAlfa BetaTeta Delta Gama

Undele alfa

Amplitudine in jur de 50 V.Frecventa 8-13 Hz.Reprezinta activitatea electrica a neuronilor din cortexul occipitalPrincipalul ritm observat la adulti, in stare de relaxare(repaos fizic i psihic)

Unde beta

Amplitudine 5-30 VFrecventa 13-30 HzReprezinta activitatea electric a regiunilor frontala si parietal anterioaraRitm normal observat la persoanele in stare de alerta (activare a cortexului) i in timpul stimulrii senzoriale

Unde teta

Amplitudine maxima de 20 VFrecventa 4-8 HzNormale la copii si in timpul somnului, anormale la adulti in stare de veghe

Unde deltaAmplitudinea cea mai mareFrecventa de pana la 4 HzApare in fazele de somn profund si la copii pana la varsta de un an

Unde gamaFrecventa 30-100 HzSe inregistreaza in conditii de activitate mentala superioara: perceptie, rezolvarea de probleme, teama, constienta, etc.

CELE DOU EMISFERE CEREBRALE SUNT SEPARATE PRIN FISURA INTEREMISFERIC I UNITE N PARTEA BAZAL PRIN FORMAIUNI DE SUBSTAN ALB FEELE EMISFERELOR SUNT STRBATUTE DE ANTURI ADNCI-CARE DELIMITEAZ LOBI (SANUL CENTRAL ROLANDO, SANUL LATERAL SYLVIUS)I ANURI MAI PUIN ADNCI, CARE DELIMITEAZ CIRCUMVOLUIUNI (girusuri)

Functional cuprinde : 1. neocortexul receptor 2. neocortexul motor 3. neocortex de asociatie GALBEN -CORTEX CINGULATVERDE -HIPOCAMPULROSU(inf) -NUCLEUL AMIGDALIAN

SCOARTA CEREBRALANEOCORTEX (IZOCORTEX) ARHICORTEX SI PALEOCORTE (ALOCORTEX)

Structura scoarei cerebrale(izocortexului)Compus din ase straturi:Sratul molecularStratul granular extern Stratul piramidal externStratul granular internStratul piramidal internStratul fuziform sau piriformCinci tipuri de neuroni:Celule orizontale a lui CajalCelule granulare (stelate)Celule piramidale ( Be i Meynert)Celule fuziformeCelulele Martinotti

LOBII CEREBRALI SI ARIILE CORTICALENeocortex receptor senzitiv (homunculus)si senzoriale:vizuala,olfactiva,gustativa, auditiva,vestibulara

Aria motorie-bleo hasurat Aria somatosenzitiv galben hasurat Aria Broca-negru Aria Wernicke-in lobul temporal hasurat orizontal Aria auditiv in lobul temporal galben punctat Aria vizual albastru hasurat CORTEXULCUPRINDE :Neocortex de asociaie:somato-senzitiv vizual , auditiv, motor. Neocortex motor -din girusul precentral care formeaza un Homunculusmotor foarte asemanator cu Homunculus senzitiv.

Ariile corticale (dup Brodman)

Arii corticale (clasificare morfo funcional)Arii receptoare senzitivo senzoriale Aria somestezic IAria somestezic II (versantul superior al sciziunii laterale)Ariile sensibilitii vizuale primar i secundarAriile sensibilitii auditive - primar i secundarAriile vestibulareAriile sensibilitii gustativeAriile sensibilitii olfactive

Arii corticale motoriiAria motor primar (aria 4)Aria motorie suplimentarAria premotorie (aria6)Cmpul frontal al micrilor ochilorArii de asociaieAriile de asociaie ale lobului prefrontalAriile de asociaie ale cortexului medio-orbito-frontalAriile de asociaie ale lobului temporalAriile de asociaie parieto-temporo-occipitaleArii vegetative

Explic disproporiile!

Reprezentarea grafic in aria somestezica I (LOBUL PARIETAL) unde se proiecteaz sensibilitatea cutanat si proprioceptiv a regiunilor corpului, in functie de densitatea receptorilor ARIILE SENZITIVE : HOMUNCULUS SENZITIV

ARIE DE ASOCIAIE TERIAR aria Wernicke-inelegerea limbajului

PRIMETE I INTEGREAZ INFORMAII DE LA ALTE ARII DE ASOCIAIE

ESTE O ARIE INTERPRETATIVA

Afazia- tulburarea limbajului Afazia Broca-afazie motorie, afazia Broca rezulta in urma unei leziuni la nivelul portiunii frontale a ariei cerebrale corespunzatoare vorbirii.Afazia Wernicke.tulburari accentuate ale intelegerii limbajului (motora, senzoriala)

Mecanisme chimice la nivelele pre- i postsinaptice ce stau la baza memoriei de scurt durat

1. Stimularea concomitent a neuronului facilitator i a celui senzoriale determin eliberarea serotoninei n fanta sinaptic a sinapsei dintre aceti neuroni. 2. Serotonina se fixeaz pe receptorii specifici postsinaptici i ei activeaz adenilat ciclaza din membran, care determin sinteza de AMPc (mesager secund) din ATP.

3.AMPc activeaz o protein kinaz ce determin fosforilarea unei proteine din structura canalelor de potasiu din membrana terminaiei senzoriale i blocarea lor pe un interval de la minute la sptmni.4.Scderea conductanei pentru potasiu determin apariia unui potenial de aciune prelungit n terminaia presinaptic senzorial,5.Potenialul de aciune determin activarea ndelungat a canalelor de calciu i influxul masiv de ioni de calciu n terminaia senzorial. Ca urmare se amplific eliberarea de mediator, facilitnd astfel transmiterea sinaptic pe o perioad ndelungat.

Mecanisme memoriei de scurt durat

Somn VegheCe este somnul ?Criterii comportamentale: diminuarea mobilitii ochii nchii rspunsului la stimuli externi postura caracteristic stare de incontien reversibilCriterii electrofiziologice: EEG EMG EOG

Stadializarea somnului

Somnul Non REM - mecanisme

Observaii experimentale: Centrii nervosi care induc somnul:

1. Nucleii rafeului (serotonina)2. Nucleul tractului solitar 3 Lez. hipotalamus anterior produce insomnie pe termen lung Stimularea electric sau chimic produce un pattern de somnnonREM pe EEG nregistrri intracelulare au artat c exist celule care descarc maximal n somnul nonREM Ritm de descrcare: VEGHE + NonREM ++++ REM + NUCLEII RAFEULUI, HIPOTALAMUSUL ANTERIOR I ARIA PREOPTIC SUNT IMPLICATE N SOMNUL NON-REM

NonREM - Mecanismeneurochimice

GABA Nn. GABA n trunchi, talamus, hipotalamus, diencefal, cortex Hipotalamusul i diencefalul trimit conexiuni spre cortex GABA e un neurotransmitor inhibitor i poate inhibaformaiunea reticulat activatorie, staiile de releu i cortexul. Eliberarea de GABA produce inhibiia cortical i deactivarea. SOMNUL NU E UN FENOMEN PASIV peptidul muramil!!!

Modificri fiziologice ntimpul somnului REM

Hipotonie muscular generalizat (cuexcepia sistemelor cardiovascular, respiratori oculo-motor). Micri oculare rapide n special dreapta stnga. Activarea n proporie de 70 80% a maseineuronale cerebrale, crete metabolismul,vascularizaia, volumul cerebral, temperaturacu 1oC Excitaie a organelor sexuale.

4 / 5 episoade de cca. 20 min. la intervalede 90 min.

Tipurile temperamentale(Tipologia lui Hippocrate i Galenius.)predominana n organism a uneia dintre cele patru umori (snge, limf, bila neagr si bila galben) determin temperamentul. Pe aceast baz ei stabilesc patru tipuri de temperament: sangvinic, flegmatic, melancolic i coleric.

Colericul este energic, nelinitit, impetuos, uneori impulsiv i i risipete energia. El este inegal in manifestri. Strile afective se succed cu rapiditate. Are tendina de dominare n grup i se druiete cu pasiune unei idei sau cauze. Sangvinicul este vioi, vesel, optimist i se adapteaz cu uurin la orice situaii. Fire activ, schimb activitile foarte des deoarece simte permanent nevoia de ceva nou. Tririle afective sunt intense, dar sentimentele sunt superficiale i instabile. Trece cu uurin peste eecuri sau decepii sentimentale i stabilete uor contacte cu alte persoane.

Flegmaticul este linitit, calm, imperturbabil, cugetat n tot ceea ce face, pare a dispune de o rbdare fr margini. Are o putere de munc deosebit i este foarte tenace, meticulos n tot ceea ce face. Fire nchis, puin comunicativ, prefer activitile individuale. Melancolicul este puin rezistent la eforturi ndelungate. Puin comunicativ, nchis n sine, melancolicul are dificulti de adaptare sociala. Debitul verbal este sczut, gesticulaia redus.

Tipologia lui Pavlovtipul puternic neechilibrat excitabil (corelat cu temperamentul coleric)tipul puternic echilibrat mobil (corelat cu temperamentul sangvinic)tipul puternic echilibrat inert (corelat cu temperamentul flegmatic)tipul slab (corelat cu temperamentul melancolic)

Tipologia lui Jung si Eysenck