-
mai mici Yor crea iirrlri"'sia -- colui- ce. iircear''cilsd le
ridice
-
cl ui"i'iioi grelc'.Daci 11iqile,r1n1*otl a" vi:lL eintr
observrrr'e di:i plofil in i'tmpce se invirlesc, creeazii irnpresia
uhei rota!'ii i-ir-;il".lt;;il. ,rposa
"tlut otut"' l'a l*ngime eg{1'
. il"i" verticata pare inai -iun-gi d'ecib cea on-;";#15. U" alt
f*uipant iip de di';"'rrsiune vizuald;il-;;";;ui sob"
""*u}"t de,',r1io1ile Lfuller-i,".;.'i." n."unnl;rta iire,'pind
drn jB90 in ci ncispre-i#";':i;"i,'. u'unnu" in'p'n cioud lin,ii '
'rizontnle'Jfii",' i"'*.**1; lungirnc' cu smbele capcteterminat.',
unll in torrnii'" dc sa'ir all' alla 1n forma*tt'ttt' o* tipu*.-ce*
a"ind capcl'r'Ie in {ormdI*",;u""rr" pdrea
-
invariabil -- muli mai lurrgdnrin comllaralre cu aceea avirrcl
capet'ele ter-ilii""t""i"t'r"ffi i;'sigeate' .un curioi "caz"
deiluzie vizuald. este ilust'rnb prin a,sa-zr^sui'triunghi;iffi
P;;;;"-- aiustaj, lcgic, .de birne p[1;ratece alcS.tuiesc un
triungttl a""iotol' aparent' toate,ncT'i*;f " drnirtn. !'a
"pr irna vod're nici nu-[li"t'i"',f* u.unr.r'ci estn iorba Jo
irnnginoa unul5;i;" ;T*#iil1.-ii"'li aserni ns !;oare sre p ot
ob!'ine;i cu ajutc.rul culorilor'
tlreat,onr oe rmbrdcdneinte, ca qi ar"i'islii' aucunoscut, f5.r[
indoial;;;;;; ;;'acleviruri' du multlnainttra expunol'Il lot in
iuclarile -silvartie alensrholos'ilor'. trnci ai"-u"li cle
ucenicie' ei inva{'d5i'Tr'1ilill;;;;;;
';"cepuL in aqa fel incit' sd
avantaSeze vlzual p"'tAt"t*i' Frin efecle de volumsi masd, ile
puncb ryi-ti"i", de structurd qi te-rtur5i
-JL.t';-irtli toxtil, dt' armonie qi c"nti'asL
cro-ilr*'e;";;.hi;;;''$i,,deschis",' ci'e "mat" qi,,i;;i;'." sc
poatn c''ni ilu'ia unor d-imensiuni saui]r"p".Ui ,o*"rpoo,a1"a'e
fournuselii "la modS'"
*'
' b*I'oritrcalde, de pildd, .- rosurile'
gallrenurile'oru"j"t1t"
- ilot' c.ei apat"nta de Rllroplere' r8'r
* Interesante Ei cuprinz[toare observaJii ln acest sensnoL f i
iniilrrit c tu, ti'ino'il"'-ii-tothio",i\erv York' 192!)#" ij;;T"H.
" rv.L'"*, "r;"tl; E; color (rokio' 1eB5);; K;u;"'iiu*igui -''o
-t;tte'natizarc a;nprll' fdeutd cu
rnulLA conipetenlit-- ' " ii:;" ;;ii;te
" boa'k
'of FashionIllustration l\cw t o;rt," iioii d!" iitu"'n L'ee
1'ate 9i
Mona Shal'er Lrdrvards'
ririn aceasba tle t rnplificare a formelor' Culorilei,rci
-
albasLrurile, -movurile
-
dirnpotrivd poLcrea iluzia cle indepdrtare' iar prin aceast'a
de*oJ".rrn a dimensiunii formeloi. Atfut imbindn.onnieraLi di t'eri
lo; pe de o partc, creeazJ' iluziahe 'ampliiicere a lormalor, iar
po de'.
"lld,pqtt:'atenue^azd sugestiile de greutate qi cdldund'
hnbrd-.e*1"t." alb"e il face "pe purtdlor sd par5' mari"ipunaror,
dar, in acelrgi -timp, mai lejcr' ,Slnladevd,ruri cunoscute binc
t-le cdLr'c loLi crrrttorit'i"
"pori.ti" cu albul, negrul comprimd dirnensiu-
nile 'si susc,'eaz5. o grcutaLc mai maro' Griu[ --"."1." -
"pnezi nta o slamI rl.' propritL[!i cc iiapropie atit de alb,
ciL 9i dc nrgiu'
..^ p"itt conlraste -
ca.ttitative '1i calitrtive -
deculoare, iluziile de ,,inalt" sau ,,scund", de. ,,ma-riu"-
iut-, ,,suplu", de .,greuLate" sau .,,lejeritate",de ,,rd.ccaii"
sau ..c5.1dur5.", aLttnci. cirld e vol'baJ* cotp,tt uman
vestirnentat, pct fi, aqadar, diri-iate, cu p,'icePcre, duPa
voin!d."----Nr-r toin"ie uitaL c5' fiecare-culoare are tontt'riles\
nttantalc sale, c&re, la rindul lor, prin armon"'.i
""^i.i.t. permiL cfecl-e qi mai subtile' Cromatica
imbrdcdmintei poaie scoaLe in eviden!-a oi"i ncu-traliza
culoarea- p5.rului' a ochilor, a pieiii'---
U"ul" efecte vizuale, la nivelui vestirnent'a!'iei,notli
obtinule Fi pe baza si,nbolisticii popularc'- io*rte 'veche
-
a culorilor. In acest sens, lapopoarele europene' roqul poate
insernna: pericol,drigoste. cdlduid ; albastrul; constarild,
resemnare'sonindtale; galbenul: intelepciunc, bund'Lalo: .8c-iozie;
verd.elE: speranld;' atbui: puriLate-, fericire,'r,l"tr-,t",
credin,tS.^; negrul : durere, p dcat, dernnitateetc.
E necesar s5. nu se uite nici faptul cd toateefectele de culoare
variazd in funclie d'e lumind'
Ele mai variaz6. si in funclie de texLura rnate-rialJor
textitre. Aceeaqi nuan!5' se prezintd diferit,cind sunortul ei esLe
vclurul''sLofa'sub!ire dc linb''i;fa";*; un protlus tricotat'din
fjbre sint'el'ice orisatinul.
Efectele de lin'ie qi punct au qi ele, in construc{'iaformelor
vesiimentarq o foarte mare importan!'d'
301300
-
l)r'in linie pot f; cbbiriuL{} iiuzii rtpLice fdrd ciellrri"sr
uui'r-et,ea iil diversiLa.l" l'eiiti ir'5. a iirrcdrei.,nroilo" rlr
{i del ricconcepul.
LirLiile verticale creeazS. iluzia de alungire irsiluet,ei
umane. f,)eoalece liriia creeazd, de obicei,iluzia unei lungimi mai
mari decil ;irul de punotemarcind aceeagi disl,an!5., dun5,;ile,
cutele, pliurile;i berziltr -* toate pe verLicield -- contribuie
maimulb la obgirrerea. aparentei de indl!,ime a
silueteitlecib,,rindul" de''nastul'i, ori
alte,,decora,tiunit'sinrilale, dispuse pe aceea;i diret,!ie.
Intretaierea liniei verlicale cu una orizon-ta15. anuleazd,
ptrrLial, iluzia de aiungire a forrnei.Astfel irri gdseqte
explica{rie, pninbre allele, pur-tabul cordoaneior Ei cenLurilor,
nejustificate uneoridin puncb de vedere practic. Cleatorii
pricepu,tide veqminte qtiu sd utilizeze cu abilitate asemeneaefecte
penbru a cr"ea iluzia unei siluebe ce cores-punde proporbiiior la
mod5., prin reductii oriarnplific[r:i ct-invenabilc, atit de
in5Jl,ime, cit gido }d!inie.
l.,iniile orizorrtale Irot crrnlribui exclusiv laobliirerea
aparen,Lelor rte lalime. Imbrdcdminteaci.r dulgi, benzi ori
increlituri orizontale avan-tajcazd., de aceea, ori persoanele prea
inalte, oripe cele relativ sounde, dar avlnd ialia
foartesub!ire.
Liniile oblice sint de obicei derutante in ra-port, cu pozi!,ia
verticald. a corpului. Efectul lore cel mai rnult utilizat pentru a
ascunde defectegenerale de silueb6, cu precddere eventualele
de-foruratii ale irurichiului.
Liniile de ,,cusdturd.", ,,rnargine" si ,,cap[t'(pot fi
utilizate, ln funoi,ie de pozilia lor, pentrttobtinerea aparen,tei
atlt, de indl,tirne oli ld!,ime,cit qi de suprafald sau masd.
Aldturi cle efectele de culoare, linic gi punctse impurr
retinute ceie de voLtil'rl, masd,, suprafald"l,l-xistd nenumdrtrte
posibilitd!i de a intretineilrrzia unor proporlii armoniouse, a
unor mdrimir;orrvcrrabile, a unor suprafele pldcute
-
ascunzindrLrl'ct;l,cle dc siluet5., eventualul aspect rnai
pu,binrrrlr'r'irlriI irl canrat,iei, cleforn"Laliile ce survin
o
-
()()ul)[ zone lnari' raportaie la intreaga suprafa]'fl'ol,lisd
la ioarte mar;e prud'cntd, clnd este vorba:i:' "?;';il'';l,;"ti"
t;;r6an"lo'' scunde" Decoralia",l' ti"-t"""1 ,iogo'ru
care se va impunq silueta.i"trla-.1 t oi mice aecit este in
realitate' Totodatll;;i;;"'l"i; lo*ili.' avind' deco'alia bazal{ pe
for-;;;-;;,
"tupI spal;ii mici taportaLe.la. intreagr
..ro,atuLa" discreit' si d'elicate, itrLlebuirttute'in;;J;;.
A;
"-;$;'i;;, vor face ca o pe.soa'u inalLaEi voinicd .:[ par'd 9i
mai mare'.(Jbs,'rvat,ia cd suprafe!ele nelttcioase snu deculoare
..irrch'ts[" par: rnai mici d"cil ce-lo caril aur".""-i di^.osir"",
O*o ui"t lucioase-ori de culori;i'^" d" i-;;, i n nf -o'n ti n
ge'oa ct'ea t oril. r do. I mh rd-cd.minte c5' persoanele
"scun'le- .ql.,,ulqb" sint rnar
*i*"{.i*t- al" "rontuiita,,d
eschi s5'" qi-mal'erialelelucioase. Eviclent, u'"-"0'" linut
seaira qi de virstd;;""^i;"; anurait[ ,,e[ale", tolusi' tonurile
"!iP[-to*u;;, ia fernei sau- frrslba prea scurtfl -
chiar;;;d'r";-p;ti[ ritl"i 1a inod{ a veEmint*l*i -nu rnai,,i|au
bine"'
Observatia c5. materiaLele textitre..flloi'- rnula-bii-;;;;;
lo'.^"rle prin excelel!i.!1i;i1u.lre' sinl'irui'inai"nte in
corisLruc!'ia veynintelor a'l cdlor;;il* vrem s5' fie disclet,
docit ceie tat'r qr aspre';;;i;,1 unghiui"''ital,i qi avind
l'endin!e- d:^::ll,:'siune itt rapor'L
"o un*i" proernincnle ale corptlllrt'
ii"l,, a" -*;-e,,ea, du' dorneniul expelierrlei
uurente'Greutatea' consisten-i'a, grosime.a - ln -funclie
S ae croiate -
se d.ovedeso ilemente -prioritar ex-
;i,it"riri" pent;; ; ob1ine aparenl,el'e de volurnii rnasd
dorite.'-
-Rerrrltd c5., deqi 5e spune,
"linia modei"' inrealitate efecteie pn tut"' se haze'azd.
fenomenulanalizat mr sirrt
";;;i de linie' flineinleles' fie-
J"* aittt.t tipurile dc efecte rnenlionate' cu nenu-;i;*;tt; lor
iariante, capgtg sens nu "u*1t^]1;.",t"i in calild.Lile
rnalerialului din care urmeftzaI"fi';#;;!iit,
"try*i"tul, la dirneni''ile peI'-
*,,,,u0,; in cauz6., ci, io egal{ mdsurd'-raportat-la;r rrsl,rrl
trstetic
"u grl"n'ioazd o
,mod[ sau a]ta,,'
t, ,,,,,'1,, rlispozitii subiect'ive ale omului'
Agadar, fenomerlrrl rn.odei vest,irncrr[aro con_sacr6
convingerea tulrri,oy celor ce apar mrri rnuh;in. puhiic gi se
preocupd s[ ofr:r,e prirr irnbrijci-mrntea purbatd u;n. spect,acol
estetic 1tlftcut, ._sau, in anumite cazuri, doar inl,eresant, .*
ci., prnt,nrmoment, unele efecte de culoare, linie,
supriLfali,mrydr volum au cel rnai mare succcrq $;, a.Li,trebuie
cultivate ca atare.
Paul trI. Nysirorn., un american irit,eresat t1eferrorner-.ul
modei exclusiv din considerente co_mer"ciale, care a
_pul:licat tn tg28 Economics ofFashion -
carte 10. care ne-am. mai roferit, conltinind, pe lingd diverse
idei qi ohserv;rtji est,eticenajv.9, gi unele analiza
in{,ere,qante
. deci discutabile,privitoare la perspecl,ivole pnodudtiei de
confoctiitlupd primul rdzlroi rnordiaJ -
avanscazd. dinaceastd perspectivd, rrn+,le srrgcstii captivanie.
Elcrede c5. moda este expresia s-tiiului spccific epr-r_cii
istorice in care ap-ar:e. Nystrom,' ntispu"in,:lde o culturd
arl,i"qf,icd rnlativ re[us[, prive;te toLulcu ochii negus_torului.
Ideile satc sini er.primatestincaci, ian rlnfinit.iilc privi nd
stilul si rnotln nupnt j: acceptat,o. $i Lotrrsi. irr marp ol arc
rlrcplate.
Fdrd sd arate in ce constau, paul H. Nystirornrecunoaste si
conseinneazH. existenta stilurilor is_torice sesizabile la nivelul
celor rnai rliverse do-menii rle manifesl,are umand, comportind
detel,mi-nalii specifice pentru fiecare !,ard., grup clo
ldiri,corriinentc. Drrpd pdrelr.& sft, Lin"le si,ihi,.i
ir.ioricedurcazd. m.ai mult, altelc rnai puf,in, l,ou chini:loartc
puIrn; unole sc prczi nld lnrii sp,,t, lit(:uJrrsln dorneniul
artei, ajtele in d,rmr-niul vestimen_tatiei;.a.rn.d.
Moda ar fi -
dupd_ Nystrom -
gtilul cpociice se prezintd spectaculos'si in dorneniul
vestl_mentaliei, oti numoi in cei al vestimentatiei, du_rind foarte
pulin. Cind e yorba de un stii istoricde lungd clrrratd, in
veslimentatie arn ft\oa do_aIace cu anumrie der.iva{ii,
imprecizabil^ numeric,de la sistemul formelor de baid ale
lurbr.dcdminteicare se succed neregulat. Desigur, afirma,t,ia
luiNystrom cd. ,,moda est,e stilul general acceptaf,la un rnornent
dattt s-ar, fi cuvenit, dacd nu tJ.cr-
-
., t lll lt I ii' il i llll0i miic:l.r' exernplificat[.
A]tlnin|eri,,,"",,',,;;1,,'' tritrii nici n nt"ptti"o'^ i1
c1l^{i!iilc iu: , ' ,; i,iL, i,'",t.'"; '1' 1""rt' nu sinL
sulicicrtt rrr"-,,,",,',,,' - i,,*lti'-sie"'i;alti nivehil
generalitl\'!]or,,u"r'rr ti.rt conh'olilt''
-ii -"""*plu' t'-eslimenta{'iai,l,',..i,;ia, J,r. qi ce*
rnascuhnl din ]luropa ,s.oo-l'hri --{IX ,,'0r ,,'t"utltl''' "t;il
"iiiiiii; 'ale rnodei'l.lr,1r
"qqrnnul chrui iil"t*r"ttt poat'e li pusS' fic-
"t't'},'i,,u tlerlictr.l' se prezinl';' sit**!ia in sec.Iutr
XX'li,r;i::;,"* i;;nuideon
"cI r-estirnenla!'ia'' ca qr ai:La
,iif''-."t.tix"f"t1ouaa, ar siir' , suh scmnul u'ur.i.rrrrrr rl
il. cel ..*,ta"'"*;i' Cu toe'1'g trcostce'-'dco-i:i;t:it.*,i1,
ii'.,t""t"i'"'', *"ti - 'ti rlllmr'r tiirrtre.*-irl**J ai' lo'igOO
ql'oet ciin'i98'5' tla' si riinlre-.',r ,r,' no irmo*l'";lt;*i;i
l-i'ft'i monrliei'ri 'u,'i
,l;1.r" l'..1'';' tini pl't'a n-l"ri- ilr-trIt'u ca
(l,,,,.mnt,uo oplnie sir tlu tl:er'eer'::cir indllept'[1;itericdume
ril'r"'""-p""a.
'rll[ palte, c,linlc l' l:Y ::lltl,ir;":,1:dirtlr.,r 1',..ril
'.,'1,.i'.tr't irlr' R: lrr 1": C )[](ivrrgeie $ilcoLlitlunl cir:
iinii aler rnodei 1'1''1iiin0ol'3['r-]'"' 'F,;;bi.;'" rS.rnine
inc5" nolS"rnrrrit[' crr atiL matm.ult cu cil- L\ysr';"om
"'i" p:tt"tu cti'.a';a.cun-r moda
rir:s'rilrcn'L a-r'*,,,r.o'i"'",'.int' g t"',s i il.liil]e i l'
!-ot'i ce"
"..t" ""..1.,,*ie ,nai
^iot:" pt'i" suece'niur'i de {oril-re
riviitd c:-.-r',ltlrn,.tl tt"^'n ',r:tri'ialii Fe acculgi
temi"';' i;'l"l"ti;r'ul am:rteia'rlevin scsrzabrlc
ienornenea.scrn5.n 5"t,oare ''"-.q'ti;
.t olice mocl5' sp [r'atlucc llriti nrcctlslutu,1,, ,Ir:;;
H;;;;, t'o"ul'lt*o"' f [r'r.rn'rtivalie obirc-;,lr;";;;;i;il*e, bt
avirtl col tnpi nlire !itrtroe$ o., i,irirre. in1ervairri
o,'ior'..,i'ft,tt.l,rl sr-ritL1'' ^li"r lrrngLlrl:ii ,,e
[:."irllr..'r." '1"u1,it,r! 'i"tt'.t'l' I , i'l r"r:ilr\tllir,ci
htiitli ,,linii" * *t"i"i r tlrli'irlictltilr; --
elfecletre';';;,t,r!;:, l"^tla"*t" tui uul''t'i succes 'pitt'] 11
*trrrttrtnil, norrtenL, si*b inlocr'ilte cu alteia'
liyslrorn,il,'rrlilitrli *-ru.,tlf*ut'e'ile Li care ne refr-:rim
drept',,,'l', tll,il'tnnate obignuit prin
e'-;presia:':!.:":.',:rrii tilrilii. ,\st,fel, cletle NVsl'ronlr
orlce''ciLprlottt,!' ii.r,,i r'''lnl' m+;ltlor-'ltr
-
''f"''1."' "in eni4lezS' -
, ,in liirli, rlrr fr:l tle rltudir i'r nrrrlr't-itrrit'
ii''r;ltrrl,,,,,1,,,,,,,1,t1 llttttlt'i" tir fi accla de a cult'iva
nolrte'tea
scornit, 1n actast.i Pli vi n!{
306 307
-
,, (,:ri inrr,iriirl,iri, rru pot, fi niciodtll,d urrivel.salc.
IIjeirl)irr' c()ir(1.; Lior-rat,e rnai mult, sau rne.j pu{,in
vagrl,, urr r.rnuinit, ,:or1.i de tradilii, de acea slare
iille-,rilicti a g{r$l,rrrilor dintr-o lard sau a.lia.
E. Situa{ii contennporaneir'dr'5 incloialS, realitir.i,ile dlin
fiecare !,ard asir'ri-leazd" lnlr-un mod. incon{undabil lin;iil
iliridoiorcarc se itucced, astS.zi cr:l pil!,in, la scar5.
plano-t,ar5.. fle la popula!iile care sint, iirt,r:qrai.e
.qtilulirittre via{,d tribal gi pind la populatiile tiiiird
inmarile agolmera!,ii ril'lrane de iiprrl lrnor {-}riiseolrm sirll;
'fokytt, Nevr Yor"ll. T,olrrtrni, p,;''lir, 11omft,jnl,ervio
nunle-roare .,sii,riti!,ii ini,oi'nietJiii'rr:" aci.u-cind in
disculie predolrinan],a tlir.erselcir t,r;rdilii,cRre citeodal,d
exclurl influcnt.a rr.r.r'iltr iinii alqmotiei provertincl
dint,r'.un celrt,ru situ illLlrl.
Vom re!,inc, Jlrin 1ry'nlare, a "r.rie i.n Lin.{tt:l,ei:drcttt,
sc maniJ?'sti. ticd,a pe:;ti;tnenttr.rd.
Iirdiferent cini: poL l"i ,,illoval,orii", irrL;blcrnakrcului de
undr se lan.qear:d ..noua Jinie a moclei"devine in egald rn5.sur5.
holE.r'iboare. I)inl,n-un oragoh$cur d.e provirrcie. urrCo
L.'ilnreni,i sr: ilnbrlrcltlcsuet, nu se poate p?opunc o
nou[,.linie a nloc.lei",(iu qanse cl.e succlii. Apar,e, in
&c{i3t,r) conditii,problerna cenlrelor m.odt:i --' accie orcge
rle rnareprasiigiu monden, cucerii, dr:-a iun'rLri artikrr,
0il;eo-t1at5" secotreior, cunoscind o viatd public[ inl,ens5.,in
0are preoc!.1parea pen!,nll rnodul cum aparccineva ln ochii
celorlaiti e rpcir noscrrt,d cn fiindimpor1,an1,5. si ?n care
nurn[m] punctelor de apa-i'itie publicS. pe care indivitlul are
posibilitateasti l* I'recve nterze esLe foairte mare qi d.jvers.
Parisul;r I'rt,rt, rccuiloscLlb, de mai muit,e sut,c de ani
,1lrr1rt,..ccirl,ru al ilrnului gur1,(( in rnaterie
devtsl,irncnl,atie. Mai tirziu, tr.,rlndm, Viela, Ilomasrr rr
[,{ilnno au ajuns sd se }rucurc de un sbaiul,;rr,'rniirriil,or.
Asl6zi se l-niii llol, lui] in colsidtlra.reirrrril :rl1,r: cii,evn
ora$9 ce lpLr drep!;0elitre 0.1ijrr,rr!r'i. ,,\ir;i [iinit-.nzd
rn.Lri]e r:c.se de motll-t -* irl-
stitulii specializate tn confecliile vestimentare,,tinlnd seaira
de gustul estetic aciual qi de celposihril in viitor
-
care ne propun noile modele.Prin prestigiul monden ce au reugit
sd gi-l
asigurel asociab presl,igiuiui per,soanelor oe lan-seaz5. noile
modele yestimentare, ln conformitateou perirpecl,ivele deveninii
gusi,ului estetic in ma-terie de lrnhlXcflmin{,e, una sau alta
dinlre caselode mcidd ajurrg s5 impuld., in condii,ii tol,u1i
di-ficile, o ?7noud li.nie", fie pentru intregul vegmint,fie pentru
anurrrte piese qi accesorii. Conceputesi tesiaNe ca viiioare
modetre pentru noua liniea modei? confectiile lansate de cdtre
,,casele" dt:specialit,ate sini, accesiLrik:, ini.tial, doar unr-ri
gruprestrlns d.e persoane, cele ma.i mult preocupatede noutate in
rnalerie de imbrd.cdminte, nu lip-site de indrS.zriealS. si
fani,ezie, evident din rindu-rile popula,tiei tinere, cu
posi):i1itd.!i rnateriale co-respurLzdl,r,are. De obicei, in
acr'ust,5. fuzd veqrnin-tul este creat prin raportale ia datele
cor,porale,concl'ete si inconlundabile, ale flec.{rei
pe'rsoane"Francesii au ;oentru acerst tip tle vtrrmint
-
decomandd
-
expresia, intral5 ca atare 'in vocabu-larul de specialitatc,
lwate couture. Mai tirziu,cind interviiie problema cerlitudirrii cu
privire lasuccesul relativ al ,,noii liriii" apar confecliile
rea-lizate fir serii mici. In fuilctie de succesul cunoscutpe
piald, se poate trece, piin preluarea cle cdtrefirmeie de
colfecllii ,,de-a gata" (formulele con-sacrale fiind: cea
frEincezil, prLt-d,-porter si ceaeriglezd r.eady-tntdc), la
produc,tia industriald deIftare sclre.
Pe parcursui ultiniului secol, in materie clemodd vestimellnr6,
a.u intenvenit anumite feno-nrene, lle care rle propunern sd le
punct,d.m. l,aincepub. cind industria confectiiior nu se
dezvol-tase sau se dezyoh,ase lilcE pu!,in, n:oda priveadoar: tipul
cle vesrnirrl reirlizat dupd principiul,,lt,au,te colLtll.re".
Ilateilzd de rnai inulL{ vreneid',r:a confec[,i'ilcr ,,d.e-a
ga.ta", chiilr a t:eior debund. ciliilai,e. tnsd, pind relativ
rer:ent,, itcesbeconfec!,ii nu se $upurrealr clecit, foarl,o vag
prin-ciiriilcr rnodei. Ele er,uu produse in asa-zis:ul',,stil-l
illj
-
claslc" pen[,tu biirbali siu iritr-un stii anlbiguuirentru
l'ernci, proluinrd un..lii: l:leittelrLc de,,linie;r modeitt iir
-n-i,zi:Xtne, d.ar e.c,.:trta ca;:e s5. nrl facd.r.eqminLul clrl
lenurLaL ai,lrl,r.ci cind evenLtralerchirnbiiti i;.r" G't!)'vc:li
".pl:si,t'r l:oapte" sub aspeci,cl'o1r1s.Lic, :,uit ai;plcl,lil
dlverritior dei,alii tiiiu ac-ccsoi'i 1.
(lonfcciiiier ".nr'6i-1-pol'tcl'"" realizate tlupd ci-
ri,'ri.,rli' infr'rliri, r:lrtstiLi.irie rl ll;rlii;rlt
lrri,r'iitlit u-ils-i.i r r'rrn l,rrir'1ir ! 1l;tt.lii, prezlili ii
pretuiilltl.rlr .t;'.i iilr. i.i!a oniilt lti Iol'.
li-ar cuveli unelt e:
-
se 1 oat;'o'bi- 1-;l;iu"*i,lil"ill*.fi.-.ii"l::,-:r
material,'iot' cl lur'hictia de confec!'ii, ,;l"pi *ott* liiril a-
ntodei*''[T 5ff
";";"";i" ;t e i t -t'"pt'*l
r-'b i e c tjr' . 1[' ciuri^n {
[o-rrr; puiin, ..noud [i rrlu" 1;r""sup"rne ul vL'sminl01p: sd,
trlt { o:ito nt''f L ;i,.nJlt':l ' rr{ nLl-\'i .irari
rdu
ffi;;t "i"a-ii abandoiezi
inr'rucit' nu mai cores-lrlrndr nnil'rc ;:usturi'''''il,'oor..n'
,ii,,""'ul il r-egminlul realjzal 1n uon-formitabe cu ,'rlLlua
lilrie'i nu mai constiNuie
o
nroirlem[ aiiL tlo u'fi"iia cr altS'datd" moda
qi-air;i;-";i,;'lc 'ln initti"nin Ei ilsupra
allor cate-,,,rrii untrt,to 6{ouiL'"1i"
ii,lL"i.,tule'treditional' caL,-^r x rrn
""n;*s.r'll "i;;;';i;; imbrecdn"rintri
lij'iiil ;;;;"1;^;i;bric' clhiar ve,smintul oam.-hilor r-iraturi
inceue sd se silpun[. ,,urpriciilor'ii'"'t"i;.'J['*
"tiiit" t* "up"*'Jttt'ativ ;i ' pi'ntrir
iiffir-ii.'*ul ;n virsld culLul srlueLei tin"relLt'tlegajate'
11r,1*tt? uenei'iil, la imbrdc[minleaSe rOnul)1, ar Ii,r,. ,^ ,ip
oi n.'n,'aclitli
"i.."t' i ' sconLaLe f iind cu
;1:;:l[".:' ""iJ"j;"i;;i"'''r''r't'rr i6r' dnco'a!iurrc
u
fi"i.*-'l"r"i-iextil, o'sociat: 1'r ceie ale
accesort-ii"1r9a3g;1::' :l,Xttiffil'?"-*;:;,,.rrar cur|
axP1.etutl?)denr aS:*::i*,;,TT:'',"m*t,:'*it'?':i'":1'J'""d1:^('rrr
t qr'
d.escop ,riL^,, ponLru cit. pr!.!'tL';11:.;T^i"
r11::li,nentdivia f .r"" - "'''p'""''ia' ul""1"-ti*t-, vigoare
Ei
pr'ospelinc' sdnltate'Prin {'apl,ul cd' oamenii njung s[ uibir
la r]ispo-
,,itii'iot"rfr"i '"tturi*ii*p ilil.n'"ca ;i
p.irr' f'rpLulcd. deosebinie di ntrc niunca [izici si coa
inlclct'-tual[ t'inri, p* uro"o*1,';t :"
.9tears['--,"ftioqtiT]ilJa?,; *f".ioar[ acum ;i clivcrse resorturr
alaf*ilt?.a**tei cotidienu' Ps sLradd' sau in maga-;# ilit'i; iii"i
il;.,-^imt'rdcat a la. modd' E ade-v5.rat cd'
"*t"*pi'"u cleosehirii rlinire irnbricii-
*i;;;""1"J;;t ;i ';;"
tle luc'u- .'Y ':" datoreEteffi;;t
"n"""io"'rnenlionat't','R"1lt]itarea
este-
tic5." a ,.noo pt*'"'aid ultt*-"I acestcia din urm[oare a fi
avuL, cle asemenea' ull rol deslul 4-e*,T*.-x"il" lin'il'a1e moclei
s-au inspirat masrv
din formele considerate altdtlatd spccificei doarimbrdcdnintei
de lucru.
$i unele mutalii survenite pe ptranul convin=gerilor politice,
filosofice ;i morale ale tinerilors-au r5.sfrint, in ultimele
decenii, a.qupra l'esti-mental,iei adoptate. Citeodatd, noua jinie
a modeitrddeaz[ foarte c]ar accentele de protest impo-triva
vechilor prejudecd{,i mora}e sau chiar so-ciale. Astfel, se cere
privitd irnbrdcdmintea ,,uni-sex", dominind de mai bine de peste
trei deoeniipreferinlele estetice, in multe medii tinere.
Eapriveste un sistem amhiguu de fornie vestimen-tare situate Ia
grani!,a intre ceea ce putea ficonceput altddat[ ca imbrdclntinte
de lucru qilrnbrdcdminte de sdrbS.toare, dar' gi la graniladintre
imbrlcdmintea masculinS. qi cea femininS.S-a pornit de la
,,reabilitarea" pantalonului investimentalia feminind, dar cu
timpul s-a mersmai departe, reallilitindu-se un anumib tip
depantalon, cel specific imbrdc[miniei de lucru afermierului
american
-
blue .ieans. Asociatd ple-
telor, ca si unor elemente ce modificd fizionornia-
barba, mustdlile -
noua vestimentalie con-sacr5., pentru hd.rbali, silueta umand
pitoreascS.,lntilnitd pretutindeni in marile rnetropole rieast,[zi.
Siiueta feminind apare usor rnasculini-zatd.; totusi, noua
vestimentalie reuqeqte de mi-nuns sd puird in valoare dateie
individuale. Im-brflcdmintea ,,unisex" se legitirneazS. ca formd,
deprotest lmpotriva vechilor prejudeci!,i privindinegaiitatea
scrolor, ca qi lmpotriva convingeriiburgheze c5. ,,haina face pe
om". Ea este adoptatdastdzi de cdtre nurnerogi tineri din ntedii
sociale{oarte cXivelse si de pe spalii geografice extrernde
intinse.
'fot mai mult vestimenta,Lia modern5. punepre!, in ce priveqte
construc,tia forrnelor qi alo-cierea accesoriiior, pe sugestiile
provenirld dinlfera portului popular. E cazul, printre altele,
alcroielii gi rnotivelor de ie romAneascd, preluatein conditiile
unei piese vestimentare feminine uni-versal accepfate.
J IJ
-
Vestimentatia pentru alle catego!1 dc po.pti.lnlie clec;it,
femeile pind la o anunr'itd virstI Sttineretul poate comporla ,ti
ea, dupd'. cum alnviizuL. urrele rrrotli [icaiii iri spnsul nlodei,
dur carcnu sint, supus(' aceluiltgi tiLm trepidarlt' De accea'ele
devin rnai greu sesizabile. Tn olice caz' urlatlin dirnensiunib
impoltante ale vielii esteticecontemporane este asiguratd
-
trt'bule .s-o recrl-
noaqtem -
prin intermediui vestimental'iei'
XIs HstcN-ur
1. Dfrflcult6gi de ingelegere
Fretutindeni, in secolul XX, apare evident{ pre-ocuparea ca
obiectul ou destinalie practicd,produs industrial, s[ retind
aLenlia qi prin infd-tiqarea sa pldcul.d. Se distirig, obignuit,
doud rnarimodalit{Li de a concepe frumuselea formelor uti-litare,
obr!,inute r cel mai adesea
-
in serie, prinprocedee indusi,riale.
Priina modalitate presupune folosirea efec-l,elor de orrl(rment
;i decoratiune. Odai[ executatd1a parametri f unclionali
acceptabili, pentru adeveni atrlgdtoare, forma este supusS. unor
ope-ratiuni supiimentare ce implicd. derivarea, impri-marea ori
aplicarea de elernente noi, f{rd utili-tate, considerate ca fiind
capabile sd-i asigure urrplus de ,,intercs" estetic. Decoraliunilc
gi orrta-meiltele nu slnt niciodat[ impuse de necesitd.f.ipraciice.
In aceastii privirr![, e]e au oarecum ca-racter contingent I foarte
greu se poate dovedipeniru ce ,,configura,bia" lor se prezintd
intr-unfel, iar nu in altul. Totul tine de inrientivi[ateaceiui ce
l-a creat. Nu rareoori, ornamentele qidecoraliunile ajung chiar sd
afecleze negativ func-.lionalilatea obiectului.
A doua rnodalitate presupune proiecbarea gimabei'ializarea
proiecLului astfel lrrcit produsuloblinut sL ilcirrte privirea la
rrivelul inerenlei
-
sale ..comuozitii vizuale', excluzirltlu-se adaosulde nlomnnLe
,,gratuite", n^eimpuse dc functiunilesau desbina{i[" acestuia.
Intr-urt asemcnea caz'modul cum so infdJ,iqeazd obiectul apare
strictd.eterminat de solicitdrile pe care acesta urmeazaa le
satisface, conform scopului ce-i
.legitimea.z[existen!,a, orice altd ,,tnf5.!'i!are" implicind
limitede fotrosire difelite"
Intre cele clou5. mari modalitdti intervin qiunele,,pozifii
intermediare". (Xlste, tle.pi1d5, c-azulformelor care, deqi nu
comport,[ nici un fel deornamenle sau deioratiuni, sint concepute,
totuqi,ca un fel cle invelis, autonom, al func{iunilor)'
Atunci clnd iriceicain sii intolegern problema-tica esteticS.
actuali a formelor ut'iiitare' reali-zate inilustrial, va treJ:i-ii
sH. i'ecunoaqtern, maitntii, aclevdrul cE turlte dintre acestea
dispun deanumite orni'.urente qi tlccoluliuL,i
-
reusite orinereuqite. Arlaiizirici sratuttri l-t\trtlcrn aI
ohiec-tului i"unc,tional, iribr-un studiu celehrru, intit'ulat'Il
tliscgrto' inclustrir;le e lu swa estetica (Bologna'igOi),
"esbet,icianul italian Giilo Dorfles consi-der6"cd plodusele a
c5'ror frumusete e. asi-emratS. plin efeclele de ornament' satl
decora!'iune,Siriar dica sinl obi,inule industrial' oa viziune
qiconcep{ie, ar trebui considerabe ca sbind, tot'rrqi'sub st innul
arl izanai utui.
Semniticativ[ pentru secotrul XX se dovedegteinsd
dezvoltarea'producliei induslriaie
-pe liniaformelor func{,ionale si frumcase totoclat'5,
ex-cluzind ornamentele ;i'clecoraliun'ile. Autorii careau cdutat
sd-i desluqeascS, principalele sensuri-srsemnificalii sint unanim
{e pdreie c[ este vorbaclespre ,r, f.nottt*tt de civilizalie
ne-cunoscut alt5-dath, clrrd d.amina convingerea- cd frumuseJ'ea
lu-crului trel:uilor fahricat prri-rbe fi asiguratd ex-olusiv plin
decolalruni Ei ornamenle'
Unui dintre primele studii sist'ematice, claresi document,abe,
aldt'ind cd ne trfidnr in fa['a unuif"*orn,,n d. civiliza{ie
inetli{, a fost' de brrnS'seamd, cel publicat in 1934 de clbre
llerbert' Readitggg-tgO8) - Art and -In'du,strrr - deqi
esteti-lianul englez nu-ryi ascunde increclcrea irr viitorul
316
fornrelor vizuale co rccurg la rrfcc[ele de orna.mcntsi
decoratiune.
Se foloseste acun -
apr,oape peste tot -
cu-vintul englezesc design,, pentru a denun:i reali-tatea
obiectelor func,tionale fabricale, capabile sdincinte privirea,
fdrd a recurge la efectele orna-mentrrlui si d"coraliunii.
Totusi, dificultdtile ce inl,ervin in utilizarealui sint mult,
prca complexe pentru a putea fiignorate. Pe dc o parte, eristi o
anumitd. ambi-guitate a terrnenului, permanenl generatoare
deconfuzie. Pe dr: alt.d parte, fenomenul insuqi nua ajuns incd sd
fie re!,inul, ln nir.elul refleclieicornune, pe linia tuturor
particularil,dtilor sale.Chiar opiniilc specialigtilor p'r'iviLoare
la unele saualtele dintre caracLeristicile design-iilui nu
coincid.Se impune, dr:ci, s{ firn cit mai prudenti atuncicind
incercH.ra s5" re{,inem nol,ele definitorii penlrudomeniul general
al design-ului.
Mai intii, despre dificult[[,ile lerminologice.La inceput, a
exirtat in italian[ cuvintul dr
scgnarc, descinzind din latinescttl designati,o. In-seilrn{I,
deopotrivd, a trasa, a ordona, a indica.De Ia ei a derivaL diseEto,
care se traduce atitprin deserr, cif gi pr"in idee oreatoare.
proiect. Egreu de spus cum s-a desf5.surat exact procesulde
contaminlrre, dar in francez5. eristS. des.sin,insemnind desen Ei
desscin,, insernnind plan, scop.Se pare cd, din fr:anceza veche,
descendeir+yii luiclesigna,tio au pd.truns in eng1ez5., unrle
intilnim,deja in secolul XV, cuvintul design.
Termenul, ce urma s5" cunoascd. o carierS. atltde str'5.lucitd,
s-a impus, lncd cle la inceputurilesale, cu numeroase accepliuni,
citeodatd unelecontrazicinclu-le pe celeialte. Diclionareie
recunoscpentru design urmS"boarele accepliuni:,,plan men-LaI",
,,schemd de abordare a unui lucru", ,,cro-chiu",,,inten!ie",,)scop
final avut in ved.ereatunci clnd se incr:pe o anumitS. acliunr:",
,,folo-sirea de niijloace adecvate pentm trtingr:rea
unui:rtlopt',,,idee generaldtt,,,consl,ructiet',,)compo-ziLit;"
r,.inbrigd", .,invenl,irtt, r.proiec',,arott. Astfel,tlesign
r'5.rnine rrrt lerrnen imprecis, anevoia utiii-317
-
zabil c;r inrit'r'unl.cit L cll ltlortl 1.relr t,rlr i nvesl'i
gat'iilcl,eorebicc.
Principala sernni{icalie a crtvini,ulr.ti rSrnineii'.ccea ile
,,proie ct,are". tr)eoarece
-
in eng;lezd cu-vintele pot, avea sensul'i diferite, chiar cind
semni-{icatirle'sirtt altarcnt clare' lucrurile se dovedestloeva
mai cornplicate clecit par la prima vedere'Ce fet de ,,proiectare"
riesem.neazi cuvinlril de-.r'lgn2 Uneori poate fi vorba
despre.,,proieclare"asa culn o concep arhitec[,ii, inginerii ori
anumitiartisti car'c. inainL,'dc a lrccc lr rtirlizarlit
ttnniforme, intoemesc detlrliat un plarl sau o. schi{'d'Alteori.
poale fi vorba ins[ dl'espre ,,proiecl'ane"rru in serisul
trasS.r'ii ca atare pe hirtie a planuluidup5. care urrneazi a fi
realizal un lucru, ci alintbn!,iei sau conceplit:i existente.
d; incit, ds,srgn'inseamnd ,si proiecl' pentruun obiecb
oirrec&rc, dar si conceplie despre oacliune determinat5. sau
incercare de-a pune ord'ineln ceva, cle a pune in valoare
calitdJ,ile propriimateriaiul ce tiebuie prelucrat. Mai ales
englezaamericanS. a consacrat cuvintul d'esign cu ase-menea
posibilitdli de interpretare.
presupune o anumitd. idee ce a stat la baza rea-lizdrii
respectivului lucru, ca gi procesul ob!,ineriiIui ca obiecL".*
2. ffiomeniul design-ului
Statutul amhiguu al termenului de design, chiarin contextul
limbii de origine, provoacd adeseaserioase incurcS.turi. J.
Christopher Jones, intr-ocarte apdrut5. ln 1970, sub titlul Design
Methods**,cautd sd prezinte domeniul design-lui qi sub alteaspecte
decit cele privind intentia, conceplia,proiectarea, iar apoi
realizarea unui obieot func-tional concret, capabil s5. fir:
apreciat, acum, caf rurnos.
Dupd col dr:-al doilea rdzboi mondial, cur.inbul,,design" a
pi.l,runs in numeroasc limbi, pentrua desemna procesul comnlex de
cor:,ccpere, pro-iect,are gi reriliztrrtr cu mijloacr:
irrdrist,riale a for-meior {unclionale gi frumor.sc toloclir.td,
potrivllexigenJ,clol timpului ,.d,' f;rl 5.". {lhiiir Ei dr, lir
rrinbelegerc atiL dl iimpi,dir lr,rl--.uitr lclm o" inrr,d,ciup5.
cum o'"tn vsdrr&, unolo exc,tpl,ii.
Cum t,ermtnul ,.d.rsign", asLfr:] uliiizat,, pri-veste al,it
crr:alia dr: unicaLe, cil qi produc!,iaiir serie, se inl,rebuin
!,rlazd r:xpresiit industriuL'l,csign pr-:ntrrr formob funclionaie
si frumoase inacelagi t,imp, cir pot fi ob,t,rnut,e, eristind un
proto-bip, la scara rnarilor serii irrdustniale.
David Fye, el insursi ,,designcr", autor al uneifoarte
interesante lucrS"ri
-
The nature of Design(London, 1964) -,
e de pd.rere cd. formele dinsislemul design-ului se
caraclerizeazd prin respec-tarea anumitor condilii, la care nu
trebuie sE, ses'.rpuni ccle din sistcmui artei, ori din aite
sistemeale esl,eticului. Aceste condi!,ii presupun, de labun
inceput, o anumitS. conceptie in legd.turS, cu
* Anthony Bertrarn, Design, London, l']inguin Booki,td.,1938,
pag.12.
** J. Christopher Jones, Dcsign. hXetodd Si
aplicalii,liucureqti, Ed. 'Nehnici, 1975.
r19
Avalarurile termenului discut,at nu -qo opresc'totuti, aici. Mai
nou) el a ajuns sd dispunl qide o all d accepliune' Aceast'a
prirrelLe realizareaohriectului, trani pun tlr*'a in lirac licd
a
-..co ncep.tiei",
..intentiei" .,proioctrtltti'', presuputc de cAlre orlcolrr"rr,
'"oo, 'ie cltre orice rnodalitate noui deabordare, dispunere ori
folosire a vechilor forme'S5.-i ascultdm pe Anthony Bertrarn,
autonrl uneioa.!i i"tit"fate'Deslgn, apd,ruto in 1938: ,'fn,
jurql"n,rloi
tb88, cuvintul drslzgn avea inlelesul de !'el'scoo. intenLie:
cd.ire l6i7 "l mai art' in plus 9iintelesuI de lucru reusit cdl-r'e
care sc tinde' Inlti38 ;i
"; apare consamat cu inlelesul-coropo^zi-t
de !el, plus lucru reuqit spre care se tinde. Astfel,el
desemneazS. d.e fapt un proces ce rnarcheazdoarcursprea drumului de
la conceplie' prirl pro-iectare"qi producere' pln5. la obiectul
finit'
Prin design, tn acest caz, nu Yorn mai inlelegeun desen fdcut in
biroul sdu de cdtle proiectant,ci mai curintl h,rcnrl insusi, care
odatd' realizat
I
318
-
obiectul util ce urmeaz5' a fi roalizat' o- anurnitdoroi".tu",,
qi un motl dc execulie' de trb!'inere' ai-',"ir.f"."i";.'tazat pe
folosirea tehnologiilor inain-l'i i I li
^ ',ii rii ao. ti *tr..!ion ate' Astf el,-construc!'ia
:i'i;il"r"il;;"i.i;;i.'s6.se justince nunrai pri nl""l?i"t"'
r"'l"rliot'n produsutul.d"^,bi.cL avindi,"il.iil;!i; ;;;;l;i;
component.ele rormpi I rebuics5. se coreleze geometric'
po.trivit.scopului peltrqcare obiectutn.*tu'e-a' fi fabricatl
materialul;';""fi-l;i;"loit'pf si struciurile {ormei irebuieH";'
;;iil ;;-""'d;'d solicitdrile ce decurg rlini.*tl"tiii- sau
lntrebuin!'6r:ile obie-clului' E ne-"i."..-i"t"aat5-, ca
producerea.li procurarea o^-ii""iitr"i s5' nu impiice efortui'i
ecorlomlce prea-"ti.- Otititut ae ,,tip tlesign" se cere' de
ase-;t;;;".-sd fie cit rnai'uqor ds f ilosit'
rnaner''rat''itr*rt"r"] ,".e lrnt" marimunt rl'e conforL
sauffi;i;;;; p*ilii la momentul respectiv si sd;;;,ttt. minlnunr
rle cheltuieli pe'tru inlrelirieroori funclionare'"'S;iliilind
toate aceste conditii' obiectul vatrebui s5. aihd, totod'atd, o
infdliEarc cit mai pl5'-cut5.. sd fie cit mai frumos' E'de la sirle
lnleles:H?.il;i;.*" ii*tatuia d'intre aceste condilii inrr:rrlc si
a lulttror itptot'ne o-rcltrd'r'ornamenleleli"b'".o;.it,,iir"'
gt"tttit"' De aceea-' Ppnl rrr creal'iai;#;i#il
"iip' a."ig"" se dovedesc insuiiciente
;i;;;i qi iil'skti'"iil'" "o"" " P'lP:01," in qcoald;i;-tuI. E
it""i.lin tit-ti,r too tpociotitt ' de'qigner-ul''' "'iaili""r,ii
ou"ia Pye se iustific{ insd nurnar,fi ,,'i..-p"rliva ini.-leiorii
curcrrtt' I dosign-ului-
lrilttst. -u, .n*,tin"?' ant singttra ee porrtr"
fi;g#iii,.ia:^ttt"it"*itor - care rrizeazd' i.der-
o*Ehi, .t..* econonricului'Erisl[ irrsl, ;i o iu!'elegcre nrai
largd a design-
,tull .ii.n,otL u,iosea z{oilct"s, dupa crre
act'sLa-.""1;"'itr*g'-tt pto""i d'e co'cepere si realizareil*,"Jx^
t"u-indi'strialL, potrivit' rtnei concep'{'';t;i;;;; o*f.,,t'lt't
vizual" noi tlin tl'ic* donreniu'inclusiv rlei iil artei' Jrt
1i"r'rrt';te tlt'. la,, prtlnrisa cd'civilizalria pt' (litr(j o
liiirr'irn astt-tl"i' [oltlsintlu-rtode cele ,trai rec*"1*
'tit'*tt'p"t'iri ale- gtiirr[ci Ei
;;"i;ii. tlebuie sd aibI coerin9[' Prod'selt' func-
t,ionale obtinute cu miiloace industriale qi la
scar{industriali, capabile s{ impresioneze vizual pldcutla nivelul
'inerentei lor geomebrii, urrneazd a-ryigdsi coresponden{,e fire;ti
qi pe plan.ul crealieiarl,istice. Ar"ta conlenrporanS. nu poale
rgnora ten-dinta care se face sim!il.[ ast[zi in general
spreformele simple ce erclud elementele nedirltate delogica
ptop.i.i lor constmct,ii sau compozilii'Ai,'unci
"in,i *o inscrie in aceast[ tendinld geire-
lal5., arta devine -
si ea -
design.Dintr-o atare perspectivri, design-ul-s-ar iclen-
tifica -
dupd cum ooma.ca llcne ltuyghe .s.i JeanRuclel in -L'art ct lc
monile ntodernr: x
-
cu
mod,ul general de a organiza codul arnbientuluiuman) in
condiliile ciiilizagiei industriale dez-voltate. Experienla arat5.
ins5. cd un
-spaliupopulat numai cu-forrire austere de ,,tip design"hevioe
obositot dacd. nu este punctat cu cite oprezen!5" ce sfideazS.
principiile eficienlei si eco-'nomlcli,alii, capabilS. -sd eiprime
acel avint alfanteziei' libere, intotcleauna creatoare de
neag-teptat. l\irimai in reltrlie cu obiectul original'
celtrstar,dartl aludLuicsc o. compozi';ie inconfundabil['
Pe cle a1t,5. parbe, nu o dat5' s-au f5'cut auziber-oci
exprirnind temerea cd, obligind arta con-Lemporand s5. sc afirrne
doar in consens cu ,,noulspirit" al formelor') ce ar indreptd.ti
inleiegelead-esign-ului intr-un $ens foarte l."tg, se poateajunge
la Iregarea ei. Incd de. prin anii '60 aurrnr,lri ti serinalate
irlterventii acuzind
',dema-qoqia design-ului". A preconiza c5. formele reali-,aie
i'r.Ius'irial, ori in -spiriL irrdustrial, sinl" sirr-gurele
ccnforme ,,spiritului epocii" r:olrstituie
-ie ardta aturici -- o pt.,zi!ie e-rclusivistd., ce faci-iiteaz[
con{uzia dintie diversele cornptinenttl aievie{ii esfelice, i*r pr:
all plan confuzia. dintrealLd qi non-arLd.
N[ai inlervine ;i un alt aspect. Designerulnu poaLe face
abstrtrc,Lie de faptul c[ forma pe
* Rend F{uyghe, Jean Rudel, L'art eL Ie montle'r/erne Paris,
Lai'onsse, 1970, [. II, pag. 400.
3213?0
-
care o proiecteaz.A va trebui sd se integreze.. ln-tr-un oontext
uman unde arta este chemat5" sd"infrunte timpul, si d5inuie peste
veacuri' Pro-blema oare ie pune, intr-o asemenea
s.itua{'ie,priveqte nu numai raporturile formelor ,,noi", unele'cu
aliele.
-
cum ar Ji formele funlionale produserecent si' cele artistice
,,moderne"
-
ci Ei rapor-turile formelor ,,noi" cu cele ,,vechi"' Spre
deo-sebire de formele utilitare, de pildd, formeleartistice nu
necesitd. a fi inlocuite fiindci s-auinvechit, au ieqii din uz, nu
mai corespund,- ci,dirnpotrivd, infruntind timpul,. eE. iqi
rlezvd'luieo ,rulo*"", ,,permanent actualS'"' Ele pot c5'p[tainsd o
aitX ,,str5,lucire" in prezenla a ceea ce secreeazd ,,ac,rmt'. A
postula dezvoltarea artei dupiprincipiiie progresului
$iin,tific
.qi tehnic insearnndDrln urmare, a-r lgnora spoclTtLrur'
De altminteti, nealiLatea vielii sociale con-temporane infirmd,
la tot pasul, pretentia iden-;ir"'a;tt a;fi-;h't; rl" *
"'iu, ri6 6u alte'domeniiestetice dist"incte. Din pdcate, chiar
unele sludiiscrise d.e esteticieni prestigioqi au contribuit'
lainLretinerea unor asemenei c6nfuzil. E suficicnts5. n6 referim la
]ucrarea lui Thomas Munro
-
The arts and their intercelation,.s (1949) -
unde,pe de o parte, industriai design-ul este relinutia arb[,
ilr, pe de altd parl,e, sint ,integrate insfera acestuia
lmbrdcS.mintea, stofele qi impri-meurile, amenajatul interior etc'
E adevd'rat cd'Munro, credincios metodei desariptive, nu facedecit
sd consemneze cazuri de care a putut luaact, fdrd a subsct'ie,
personal' la interpretareadesign-ului astfel, dar ;i fdrd sd arate
cd ea nueste corectd.
Considerlncl drept inoperante atlt in!'elegeread.esiqn-uhti ca o
componentd a arLei, ciL si in{e-leEeiea lui,,ldrgitd", in lumj na
ciireia acestaao"toaou cd devine sinorrim cu esteticul. nu
ncpilt."i mullumi nici cu modul curn il trateazdDavid Pye.
Faptul cd tn crealia formelor funclionale mo-derne 'se impune
respectarea unol condilii pgcare artistul ie poate igno.a nu
explicd design-ul
l
1
ca fenonren de civilizalie. Apar, de aceea, eitevairt,r'r.h[r'r,
;rl cIr'or r'[spurrs nr-l poa1.o li nvitat,.
I)e ce cLr;r r" irr \"re[rea rtr,rastr:i pr'{rhlema olriectrrlui
frrrrol,iorral rsi lnrmns t,ot,odat,{, ob!,inut p+rcale
indtrst,r'iiiJd, a ajrrns sI prezirrte,r irirporttrn!dsociitlii
a1,iL de lnalc i'
I)e cc tipul de obitrcl func!,ional, protlus indus-trial,
comporlincl. evenbuale decoratiuni sau orna-mente, incepr:, la un
rnomenL dat, sd fie inlocuitmasiv prin altul, a cdrui frumuse,te se
impunedoar la nivelul inererttei sale geometrii?
Ce statut estet,ic posedri obiectele de tip design,atib prin
cornpara!,ie cu cele produse industrial,la scara marilor serii,
care conlinud s[ apelezela electele ornamcnlului sau decoratiunii,
clt ;iprin compralie cu cele '.rnicat, din sistemul artei ?
Ild.spunsul la prima qi a doua intrebare neobligd mai inl,ii s5.
insistS.m asupra factorilor ce audetermirrat aparilia design-ului,
iar apoi sd incer'-c5.m a desluEi etapele care au fosL palcurse
pin[aoum.
Rdspunsul la a treia intrebare obligd la inlele-gerea fornelor
actuale din sistemul design-uluiprin compara!,ie cu cele din
sistemul artei, alartizanatului, al inlocuitorilor tehnici ;i
industrialide art5., al arnenajatului estetic, al vestimentaliei.Ea
a fost ins5. avut5. in vedere ;i pind acum, fiindimplicat[ la
nivelul a tot ce s-a spus despre dome-niile estelice
extra-artistice, abordate deja, ca qila nivelul considera,tiilor
noasbre anterioare despredesign. Nu va fi ignoratd nici in
continuare f5.r5.s5. i se consacre, totugi, un paragraf special.
Cafenomen speci{ic civilizaliei moderne, design-uli;i datoleazri
apari.tia unui complex de callze.
3. Cauzele are au condus la apariliadesign-u!ui ca feqromen
specificciviliza{iei rnoderneA vorbi despre cauzele ce au condus la
apari!,iadesign-ului, inseamnd a for,ta putin lucrurile. Princauze
se inteleg, cle obicei, elementele care deter-
323
-
mind in mod direct orice schimbare, miqcare lrauactiune. De data
aceasta e vorba de anumiteelemente ce nu se identificd. intruto'rul
cauzelorastfel intelese. Rolul lor ln aparilia design-ului,ca
fenomen inedit de civilizalie, fiind indirect,se impun unele
mS.suri de precaulie. Curn unalt teimen mai adecvat, nu avem Ia
indemind'vom folosi cuvintul ,,cau25,", cu toate
rezervelecuvenite.
Pot fi recunoscute mai multe grupuri mari decauze ce au condus
la apari!,ia qi afirmarea desi-gn-ului, ca fenomen specific
civilizaliei moderne:
a) Primul grup cuprin de' cauzele de ordin eco-no*i,
g,encral.ti"a ptbAnc!ia indusLriald a ajunsin situilia de a
satisface, poten!'ial, toate nevoilepenLru un anumit tip.de
-6biect fun.c!,iorral, cris-iente pe o arie sociale
determinatS',-au aP5'rutunele brobleme noi. AltdclatS', orice
obiect func-tional putea fi oblinut prin prelucrarea unui anu-mit
miterial, fie chiar de cd.tre cel care urma sdbeneficieze de el,
fie
-
atunci cind erau necesarepricepere qi tndemlnare deosebile
-
de c5.tre uni-iatea productivi speciaiizat{ ln realizarea
unuianumit tip de obieit, inilial manufacturier5,-iarspre timpurile
noaslre industriald incipi"nid. Lu-crul trebuitor, astfel ob,tinui,
prezenta, fileqte'o valoare ce
'uneori era.foarte mare. Anumite
materiale textile trebuiau aduse, de exemplu,din tdri
indepdrtate. ,,Drumul" antic denumit,,al md,Ldsii" se inLindea pe
rnii de kilometri, muhriirebuind sd fie parcurqi prin de;ert.
,,DtlTYlporlelanului", de- asemenea. Dar qi materialeletn"iit*
locale presupuneau un proces anevoiosde produclie.
Pind astdzi s-a transmis, ln cadrul multornuclee de via!6
sociald., tradilia-pdstrS'rii cu maresriid a obiectului functional.
In evul mediu sei"a"nsmiteau din genera.tie in genera!ic
mobilierul,obiectele de uz cisnic, chiar unele piese de
lmbr6-cdminte, fdrd a mai vorbi de utilajul metalicnecesar
practicirii diverselor meserii. Toate unel-tele trebuiau
intrebuinlate cu mare grijd, astfel
t24
incit etre si rlminfl folosibile vreme indelungatd,pentru cd. se
o}:{,ineau foarte greu.
Nu trebuie uitat nici faptul cd produc!,ia deobiecte ulilitare
era asigurald., in antichitate ryi inevul mediu, folosindu-se cu
precS.derre forla omu-lui sau a unor anirnale domestice. Cind
ajungsd fie folosiLe qi alte surse de enelgie (vintul,apa etc.),
asistdm la l5rgirea qi ampiific,area localS.a productiei de
asemenea bunuri. T'otugi, dezvol-tarea generaid a productiei
industrialc de ohiectecu valoare functionalS. apare nemijlocit
legatdde folosirea sistenaticd a noilor surse sau forrnede energie;
aburii, electricitatea etc. Pe fonduicelor rnai tle seam5.
descoperiri teirnice din epocamodernd, ea cunoa,ste un asemenea
ritm, incitpe la mijlocul secolutrui trecut, se ajunge in
sitria-tia de a putea fi satisfdcute, r.irbua-}, toate
cerin{'eleexistente in leg5.turd cu cele mai mulie bunuri.ln aceste
condilii, statutul obiectului utilitar,produs industrial, se va
schimba.
Pe pia,td, se pot g[si, bundoard, tn cantitdlicu mulb peste cele
sl,rict necesare, diverse produse'de acelaqi tip, desbinat,e
saiisfacerii aceloragi tre-buinte, iivrate de cdbre diferite
intreprinderi in-ciustriale. Producdl,orii vor fi interesa!'i,
fiecare,in desfacerea lor. Curn poate fi oare determinatdpersoana
care intl[ lritr-un magazin de profilsd. prefere produsele unei
anumite intreplirtderi ?Singurul rdspuns care s-a intrevdzut ia
aceastdintr-ebare afecta sfera esteiicului. lntre un
obiectfunc,tional qi alt obiect funclional, de acetraqi
tip,cumpd.rdtorul il va prefera pe cel mai frumos.AsLfel, incepe sd
devin[ actuald preocuparea pen-lrr.r aspectul ,,pl5.cui,o' al
produselor industrialecu destinalie practicd., in prir,nul
rind.
b) Printre cauzele ce conduc la apri,tia giafirmarea
design-ului, prezintd. o deosebitd impor-tantd. cele de ordin
tehnologic. Civilizalia moderndar fi de neconceput ln abseilla
rnarilor descopeririEtiin,tifice qi tehnice din ultimele secole. Pe
planulproducliei de lucruri trebuitoare omului, acesteaau impus o
prezenld. nereprezentativd pentru civi-lizaliile anticliitd!,ii qi
evului mediu: magina. Lewis
325
-
Nlumforcl, in Tet:lmics and Cipili'sation .(1934), aot,ro,.,
purp 5+1 pentnt prinra datd, ntlrt\ia asttpriti,rrrotLoni,,i
psilt''lt'gi,:c "t e pr'"zittta aparili'r,'rni'l,,r
nrillr1x1',n,lr' 1tt'elu,ttitt'r' it ttr;tlerialclor, rlilrtr".n
urrrrJnz[ a fi obtrinute diferril'cl lucruri trebui-;;;..
'{Jf"l, :rpari,tia'marsinii, cir rnijl()o tle urunc[,al[luri de
unealt,[, tr coustiLuil un fenomen cuproil"a" implicalrii pe
planu[
-contporLamcntuluiindividual ;i colecLiv al oamenrlor'
Pentru i. evita confuziile -
posibile, ctteodaLIqi fiindcfl cliclionarele ne oferd'
explica{'ii echivoce-
e necesar sa proced[m la precizarea termeni]or'[Jnealta
constitoie un obiect artificial simplu,
folosit de c5.tre om' in completarea sau prelungireaair."ta a
miinii, fie pentiu prelu.crat materialuldin care trebuie'ob,timrt
un airumit bun' fie.pen-tru efectuat alte ac.tiuni con;liente
{recesare' IJneal-io ,"
"*"*.terizeazd intotdeauna prin simplitate
si orin inlesrala subordonare fa!'d de cel careir f6los.'ste. da
prezint[ importanigd ca atare qi r5'-mine operative cloar atit timp
cit o minuieqt'ecineva.'- -- lttitu unealtd, Ei maqinfl inbervin o
searni cle,"prezenle intermediare", ca,,inst'rument",,,apa-"it",
,,ag."gat" eic. pe care rlu le vom prezenbtr,ins5., aioi.
Ce reprezinL i ma;ina, pri n comparalrie cu ttneal-La ?
Pot'rivib diclionarelbr' cuvinlul maq.in{
"arJ.*.-ttu obiectul'fabricat compus din mai mulbeJt-."t.
complexe, capabile Ca, imp.reunS', primind o cantiiate de energie
determinatS'' sd-.ol.*n*tot-", fie pentru a o iestitui in aceastir
cali-tate, fie pentru'a produce un anumit efect' Unel-i"t",'
in.t,.umentele, aparatele presupun tloar folo-,i"uu to,ri tip sau
altul de eneigie, nu qi transfor-tnu""* acestbia. Ne intereseazd,
toturyi, aici' nuotit o definilie riguroasd a maqinii, care, de
alt-minreri, nu pbate f"i intilnitd in lucr[rile
d.9.sq9.ciat1;taLe. cii intelcgerea ei ca prezonJd specificS'
lumito"*L"ilo". bin" acest puuci de vedere, va trebuis5.
recunoaqlem cd ceea ce deosebe,ste maqrnade unealti'este relativa
sa autonomie' Ma;ina,rn.rg"'i, ,.funcJ,ioneaz5", P0 cind unealta
trebuie
[1
lntotdeauna minuit5., supunindu-se complet, celuice-o foloseqte.
In conformitate cu nLoduf de func-,tionare ce i-a fost fixat,
magina, odatd ,,pornitdo',devine capabili s5. execute
oper:,.tiunile care-ijustificd existenla ,,p0 cont propriu",
potrivit,,comenzilor" primite.
Aqa se explicri faptul cd., incd de [a irrcepu|urilesale, masina
a apiirut pentru oei din jur dreptprezent{ stranie, oarecurn
nefirea;c5, plirld demister. Tob Ler'vis Mumford, intr.o iritd,
carte,intitulatd The Muth of Macltine (Ncrv York, 1966),anatrizeazd
ca semnificative reac'r,iilrr oamenilor laprimele contacte cu
inecanjsmele ionplirate, aclic{obiectele al cd.ror mod de
,,functioriare" seam5.nd.cu cei al nlasinilor. Cind a apdrut
iriLiiul orologiu,de exemplu, lumea il privea ca pe o crealie
dispu-nind de puleri supranaturale. De prin seoolulXVX
-
perioada clnd unetre mecanism'] incep sddevind prezente frecvent
intilnite
-
dateaz5., pare-se, o foarte frumoas6. legendd. Ea relateazi
dospreun ini,elept r:abin din Praga care, inveritase o,,masin["
semdnind cu omul, capabil[ sd executenurneroase ac,tiuni de o
anvergurS, extr,aordinard.Aceastd masindtie monstr.uoasd, der umiti
Golem,cind func,tiona nimicea tot ce se afla in calea ei.La un
moment dat, insS,si existenla inventatoruluia fost ameninlal"d.
Atunci Golern a trebrrit distrus.
Desigur, e un drurn lung de la mecanismulorologiului medieval
pin[ la maqina aclionat6prin forIa aburului, i,".r de Ia ac rusta
ptnd lamotoarele cu ardere internd gi mr,j departe . .
.Perfectiondrile tehnice intervenite de-a lungulaniior aduc in
disculie noi
.si noi tipuri de maqrni.De acoea, dezr-oliarea producliei
iirduiLriale nro-derne de bunuri diverse cunoaste mai rnulte
faze.
La incepul, ,,itlealul tehnologic" spre caro seLindea era
ntecanizarea, adic6. acel ri-,'el de dotaletehnicd a
ln'tr:eprinderii ln condiliile cdruia ma;inasd poatd inlocrei omul,
cel puliir penlru operatiuni-le necesitind mari eforturi, cu
periper:tiva ob,ti-nerii unui randament sporit. Magina era
conceputdadeseori, atunci, ca ,,purtdtor de u rell.e" pe carele
actiona cu o forld mai mare declt cea a omului
3273?6
-
sau a animalului. Primele maqirri cu ^abur sint;-;.i". ;intre
altole' p.ntru i pu"e in acliune.'i"";;ui"";;;;l; J"
pneluc.ttt'tct^rrlcle' rd'zboaielede tesut. s.a.m.d. Omul
impdrJ'ela ou maqrna opera-;;,;;i" ;;;ra1s p n''ducerii-bunului
respectiv ; ope-;"ii,i"ir.
",,mnliiate, prosupunind finele in e\o-
,;i'i;";i-";;;il;i; paiti"uio'itd[ile rormei
ultimo,,';'bi";'i;i;li"lntinuh s5' fie cfectuaLc de mrrncitot"i)"
n."-"n*a, itl aceasld perioadd nu nLuna'i supl'tl-i",,gherea
maEinii. dar Ei dirijarea el, itld'ealtrnitpt"erau efeutul[1r de
cd,bre om'---F.r"
urm5.loare, cea a automatizdrii s.implc'.u .uru.tu.izeazd prin
d'otarea intreprinderiior cuii";ld; maqind capabil sS executc
singura 9i opera-iiini mai complicale. fiind doar supravegneatrh"
iet""l"t- ,in fei de
',individ tehnic'' ce funcr-
tioneazd mdimentar pe ),cont pr-oprlu'-"-S""ot"t nostru tin^de,
mai intii, spte,automatl-,rrlt ro^olrtd'.,r'"u".i" ptcsupune, Ia
nivciulffi;"'t";i;;ii;"'pl; intercbndilionare a ma;ii]lgri;bt'ti;
in prod-uc'eroa aceluiali lir{)dus sau ptosa';;i ;;;it* tip"ti,
lnrudite, d'e pie.se sau chiar"iri*t". Apa" ansu*blur:ile
de niaqini .capabile
-i * ":.t".fti"oler"
par['ial sau chiar-s5'-ryi corijezeeventualele
erori."'"intii*'uf."l-p. qt timpurile P",,"11: le tr[im'intervine
un nou ,,rd'eal tehnologlc"'.ce)' al. cibet"ne-'ii,nr;;.
nroduc[iei indusLriale (Lerminologta -
nu e
i"i"ttliririlaf . 3" putte, de astS datd' -problentarohol,ilor
si a an*amLlurilor ,,auLonome" de maEin'i';ili;iil.';;.-;;;d-."
tl
'-u fixat programul de
i"i"iiotu.",'odo[[ portrile, sI se auLosupravegnezesi
auLoconLroleze cornplcL, irr r0porL cu scopurie;il"#"u rilti"t,
c'it mai econbmic qi efioientposibil.
ComporLind intottieauila acea libertate de ac'tiorti"
"Jru le deoJeELe fundamental ile unelLe'
;-.ittiiJt--""ititugtut de obicei mai greu in
intimi-ilffi'oi;#mt. F"Jrt"ul oomp.orbamenLulu i indi-lriao*,
aceasta s-a bracl-us prlintr-un imporl'antcoeficient de teamd, pe
care maqina l-a inspirat;;i;;';;;" toutoiu"'slo
'nu""otez-e,' mai ales la
i".ip"t,'"h; iiil; t" ""u
incd obiqnuitd cu ele'
lntervenea. prirt ttrmarc, atuncli,
necesit,aleareducerii,,pr5.pastici psiholorrice" care separaomul de
nrasinir, a inlegrdrii maryinii printre pre-zentele intim umane.
Singura posibilitate cares-a int,rev5.zut, in acest sens, viza
sferele estelicului.Cind ,,obiect,ul tehnic", avind statut de
maqindori produs al maqinii, ajunge s5. incinte privirea,puten
spune cd el figureazi printre prezenteleintirn umane. NIai inLii
s-a recurs la ,,soluJ,ia"artei aplicate. Prirnele magini cu abur,
de exemplu,aveau pilonii de susbiner:c in chip de coloaneionice,
clorice ori corint'ice; alte lliese metaliceprezentau, la nivelul
pdr!,ilor vizibile, anurniteoompozilii, ob!,inute prin turnir.re
ori qLanlare, cutot felul de ,,motive" dccorabive fitomtrrfe 1
zoo-nrorfe sau antlopomorfe.
Nu numai maqina, dar orice lucru produs cuajrrt,orul ma;inii a
fost, dintru incepuburi, apreciatca lipsil, de cdldur5", de
iniimitate, in condi{,iilein care el nu se pr:ezenta qi pldcut sub
aspectvizual.
Astfel, apare necesitatea asigurdlii obiectuluirealizat
industrial ;i cu o a doua dimensiune,pe lingd cea funct,ioirald,
inerentS.: dimensiuneaesteticd.
c) Urmdtorul grup de cauze, conducind laaparilia ;i afirmarea
design-ului ca fenomen spe-cific civilizaliei moderne, e ceva mai
greu de pre-zentat. Este vorba despre cawzele de ordin eco-nomic
restrtns, specifice producliei industriale dinEuropa si America de
Nord, dupd 1850.
Se pune, ln primul rind, problema combusti-bililor superiori
-
derir-ati ai petrolului -
;i aenergiei electrice. Prin utilizarea acestora devinposibile
noile tipuli de ma,sini, avind la bazdmotoarele cu ardre internd.,
motoaretre electricerrtc. Astfel, la inceputul secolului nostru,
noileachizilii telinice ajung, derja, sd afecl,eze, in
ldrileavansate econotnic, nu numai industria, agricui-lul'a sau
transpori,urile
-
l,ramvaiul, aut,omobilul,rnt,rlro-rrl, rrltelior nt'irttrul,
tlevertirrtl prr:zettt,e fa-rniliarc --, oi aproapc toai,e
secLoarele vie,tii pu-blice qi private. Instala!,iile irigorifice
pentru con-
328329
-
servat aiiment,cle, instalaliile pentru aerisit inc5.-perile,
iluminatul t'lectric, ,,maqinile de uz gospo-h5.resc", care iqi fac
apari!,ia peste tot, pot f iretinule dretri or,'mDle.
' Se punr','in al doilea ri nd, }:'oblcma tlr.ovizi-onirii
intreprinderii cu materii prime. Prin per-fectionarca
iehrrologiilor de ertraclie, prln desco-o.oi..u noilnr zd.c5.nin{e
dc mittereu. p:i n oY-iind.r",. s:i mod,'rnizarea transporturilor
-- fero-.riare, ma.iLime, flurriale -- acest,eil pot fi
-pro-cura.te acun'l tlin airuncleniS', la preluri relaf
ivieft,in e.
Se pur-,e, irt al t,rerilea rind, problema aparif'ieisi
foloiirii. iIr uroduciia in cLustrru.lii cle obiectt:rt;f,t-t't. r
rritor'noi materiale. ln ill50 este desco-ncrit alrrmirrirul.
tr)at'euzl din trE8ti procedeul oh-ti,tcrii alurrni rriuhri prin
elecLroliz[, permi!'ind prcl-i,rrrrou arr-stitii-L la scari
intlust,riai[. Anul t870m;rrclrea zL Ir;rnl clnsc, rp,'t'ir'.' itr
rl' r;,rrn ill | |rlai trr;l-l,-'[or nllstil,': celul.idrrl. I'r
i303 sn rl"copcr'ii"n.iroi;tu ; i,r !8Sjl rndl,agea artillLciai[.
in t9t6se obl,ine' ot'elul intlxidahil- l,isLa poate fi
nrult,;ontinualH, iar clescoperirile recente nu r';rai tre-huie
amintit,e.
trrrtervine, in al patrulca rind, si prohlemanrrumitor
invt'nlrii si irlovaii! Lchnic", r.a qi a. llnormd.suri rte
ral;ioilalizttl'o it llroeFsolilr 'lc produc{'iece isi gS.sesc
imctliatd aplicabrlitl Lc' Atlescori,jimi ielc do inLlebuin!nne alo
vl' hilor pro'lttsc numai mullurnesc. Atunci sp catrtd- soluttii
penbruun all p.bdnt, de acelaqi tip, aapaXrll-rlr'
reztlll'atesuperioare ,si nealizabil, pc cih iinsibil-
inctustrial'Noile calitdt'i praobice ale obiec tului ciel;erminiiun
aspect vizual corespunzilor. In 1895, KingCarnpe Gilleite
-
ln timp cc se rddea.- intr-o dimi-neatfl. si-a cr:estat u$or
-fala ,:u briciul. Uilindu-sei;;'glil;tqi pti"i"a" qi liieiura,
a.avut o intui!'ie:""u"u
tt'''u'i ohiect cu'lama pr,icintS' asbfel iricitsd nu mai
permit5., la o miEoere stingace, a$eme-nea nepldceri. Dup[ repetate
incertdli, cl impune,in 1902, primul tip de .,nrasin5' de ras
neperlou--loasd.". Invenlia lui Gilleite a comportat, rnartlrziu,
atitea iinbundtdl,iri inctt intre prirnul apa-
ral rJe ras imaginat rle cdl,r'rr el Ei cel dc astdziaproalie
c5. nu rnai poate fi gdsit nici uri ekrmentcomnn. A supr;r-rieluit
ins5. ,,principiul" unui ase-menea ohicct. Tn 1908, Ilenrv Ford
lair.ccaz[ pro-duolia in serie a automohilu-lui. Fin[ atunr;i,
prn-rluo!,ia de automobile nu fusese concepul,d stan-da.rdizat. 5e
ajunge, ln felul acesta, la o reduceresubsLanliald a cheluielilor
de productie. Pe par-cursul a nrimai qase arli, preJ,ui unui
aul,omobilscade cle ]a 820 dolari la 440. Parametrii
functionalisuperiori ai ficcdmi tip rJe autornohi] reai jzatin
serie de abunci incoace au irnpus, hileinteles,forme estetice noi.
Penl,rr.l sporirea viLezr+i, hund-oar5, a fost nevoie sd se !,in[
$earla de rezistentape care aerul o opune ohiectelor in
deplasare.,A,1a se explicd de ce, chrpd" prirnul rdzboi moldial,se
recrurge" tot mai rnul.L, atit pentru automobile,cit qi pentm alte
mijloace cXe transport, la forrueleaeroclinamice"
Trebuie rcmalcatd., ln al sincilea rirtcJ, pro-blema unor
importante rnuta!,ii, lnregistrate [:rscara intregului habitat,
prin triurnful orienl,drilorarhiteoturale functionaliste -- care
preconizeazdfolosirea betomrlui armat ca principal mat,eriaide
construcli*
-, prin extincierea retelei r.ie eirer-
gie clectricS, apd curenl5, canallzare, prin intro-ducerea
,,inc5Jzirii centrale" a irnobilekrr q.a.m.ci.In oondiliile Ia care
ne referim, obieci,ul tehniclncepe s5. fie consiclerab ca
inclispensabitr elementde confort, fascinind populalia de cele mai
diversecategorii. Ire mdsura posibilitd!,ilor sale
mal,er"ialefiecare tinde sd-qi procule produsele ce-i pot asi-gura
plusul tle confort Ia care se crede indreptd!il,.Produclia de
asemenea bunuri e nevoil,ii, astfel,s5. se orienteze, atit dupd.
volumul, cit ryi tlupddiversitaiea cererilor pie,tii.
d) Trebuie recunoscute, fdrd indoial.{, qi unelecuuze de ordin
;tii.nyific, carc au conilus la apariliasi dezyoitarea
design-ul'.ri ca fenomen speci{icciviliza!,iei moderne.
Este vorba despre scrierile care legitimeazdfrumuse,tea
obiectului funclional produs cu mijloa-ce industriale. Ele trezesc
ryi lntrelin un anumit
n31330
-
tntereri teorelio pelLlu obiectul de "tip clesigtt",interes cu
ecoriri pozitive pe plan economie rnai
atrropiat sau maj intlepd.rtat. Numerogi psilrologi,esteticieni
qi arl,iqti intreprind qi publicd, incepinddin a doua iumdl,ate a
secolului al XIX-lea' impor-tante studii in acest sens. Anul tB76
este rnarcal,rle analitia lucrdrii ]ui Theodor G. Fechner;
Yor'srhuie rtar Astlrctik (titiul tradus in limba romAndcle cdtre
Tudor Vianu prin formula Propcdeuticaestcticii). Volumul
inagureazS. lunga serie de lucr5.riin clomeniul estetioii
experimentale, cdrora le-auconsacrat aotivitatea, pind de cui"ind,
mul!,i au-tori prestigioqi. Fechner iqi propunea, pentru
primartrati, un -rd.spuns sistematic la intrebarea:
ce,,caracterizeazS," formele despre care spunem'intr-o imprejurare
sau aita, c5.- sint frumoase.El readuc-e cu acest prilej in
discuj,ie problemaveche a geometriei secrete care st5. la baza
forme-Ior estetioe. Formele oe se preteaz5' aprecieriinoastre de
frumos pot fi reduse, in cele din unn5,Ia un irnprecizah,il numdr
de figuri qi corpuriscometrice care se coreleazS. ideal. De aici
ohser-ia{,ia lui Fechner: dacd figurile qi corpurile geo-metrice in
sine sint nici frumoase, nici urite,inscrise individual ori grupate
intr-un spa{,iudelirnitat, in func{,ie de relatiile ce se
stabiiesci"io.
"fu' qi respectivul spa!,iu, ca qi in funcliede relaliile lor
reciproce, cind e cazul, pot compuneinsd o' formd complexd., care
va cl:ea senzai,iade ceva ,,pld.cut". Se atrage astfel
aben!,ia,asupraposibilitltilor de convertire, prin interven!'ii
niini-iue, a cotpurilor qi figurilor geometricc in prezen!evizuale
pldcute. Pe linia a ceea ce Fechner doarinitiase,- mai tirziu,
Wolfgang Kiihler (1887-Lg67), Rudolf Arnheim gi-rmmero;i a19i
autori,folosind modalitdli de cercetare noi, au st5.nlitasupra
procesului de percepere a culorilor, liniilornsuprafe,t,elor,
volumelor, in diferite corrditii delumind, distan!,6 qi
perspectiv[. Evident, cle con-cluziile unor asemenea studii s-a
tittut scama gi lnproieot,area. formelor furtc!,ionale proctuse ia
scar5industriali.
Nu pot fi ignorate nici experienlele lntre-prinse, cam in
aceeaqi rrrerne, de cdtrc uirii artiqtiplastici qi arhitecli, in
domeniul ,;{irnulr;oa!iilorvizuale. Tendinla ce se manifestS. in
arhit,euLuri,creaLia de mobilier, crealia de forme decorative
dinceramicS., sticld, metal, cunoscutS. sub denumirilede Art
nouaetru in francezd., Jugendstil in gerrnani,Modern Styl,e in
englezd, marcheazd
-
printrealtele
-- renunlarea, pretutindeni, la ornamentul
tradiJ,ional greoi. Se exploateazd mai mult efecteleformei
artisiice in sine, avindu-se in veclere spaliulposibitr de
amplasare a acesteia*. Desigur, in pro-iluclia indusbriali de forme
func!,ionale predominlincd prefei'ir:!a pentru clecoratiunile
abundente.Se fac tnsI simlite qi ecourile noilor
orientdriartistice. Un caz adeseori evocat, in aceast5. pri-vinld,
este cel al unui serviciu de ceai, realizntde citre Henry van de
Velde, spre 1905. Ceainicul,zaharnita qi ceqtile sint de argint,
dar au minereiedin abanos. Tava, ugor alungitd, nu compolt5.al'r,e
decora!,iuni decit adincitura necesarS. pentrua marca suprafala
folosibitd si doud goluri lacapete, concepute astfel incit s[
permitd prindereaqi transportarea acesteia. Ceqtile, ca gi
celelaltepiese ale serviciului, nu comportd nici ele decora-tiuni
sau ornamente. Efectul estetic piXcill esteobf,inut prin simpla
corelare geometricd a elemen-telol ce compun forma ;i prin jocul
raporturilordintre metal ;i lemn, impus de considerente
func-!ionale.
Dupd prirnul rdzboi monclial, cercetilrile -
ter'-menul, poaLe, nu e cel mai fericit
-
de comuni-ca,tie csleticd vizua}5., intreprinse de cdtre
diverqiartiqii qi arhitec{,i, iau o deosebitd ampioare. Cele
* Observa[ii .iudicioase cu privire la inl'luenfa {ti'ic4-
ril.r artistice'tliir juml anului t90O asupra
Produclieiinduslriale de obiecle funclionale intillim la Paul
Con-starrl,in: Ind,ustrial design, Bucurepti, Ed. Nleridiane'
1973,Si Micd. enciclopedie d'i arhitectur'd, arte
decorat!?"..pi,9!t-"irplicate, I3ur:ur69ti, l!d. $tiinlificd qi
Enciclopedici, 1977.
ll3332
-
mai cunoscute sint cercetdrile care s-au intreprins la,,Bauhaus"
(tgt9-1933). Institu!,ie de tnvd{,d-
mint artistic superior, urmdrind pregdtirea viitori-lor
arhitecli, artiqti plastici qi artiqti dacoratori,,,Bauhaus"- qi-a
inceput activitatea la Weimar.Uiterior (L925), a triel:uit sd se
transfere laDessau. Dupi. rturnai trei ani, lnsd, e nevoit[sd. se
mute
,sl de aici, la Berlin, unde funcJ,ioneazd.pind in 1935, cintl
se instaureaz5. dictatura nazist['idai ales in priniii s6i ani de
activitate, cincl a fost,condusd dilect de cdtre arhitectul
\r!'i.rii,er Glopius(18S3-1969), cel care-i pune practic bazeie'
,,Bau-haus" t) consl,iiuil, un adev{rat laboralor pentrustudiui
forrnelor estetice vizuah: moclcrne' Expe-rienleie efeotuate s-au
orienbilt in dcu5. maridirec!ii. Una urrndrea inlelegerea artelor
vizuaXe
-
arhiieclura, sculptura, pictura, gl'aficar formeledocorative
clin celamicS., sl,ic15., rnetal, rnobiiierr.rl.texi,ilele
-
in corrdiliile noilor realiti,Li industliale.Sinb studiato
posibilit*l,iie de expresic este'r,icice pot fi obtiriule folosilid
alurniriiul, uric:le aliajepe bazd de nichel si crom, diverse
emailuri ;i gla-Zuri ce nu figurau in vechile re!,etare. Sint,
studiateatenL efectele de texturd., sbructurd. qi rnodiil,ln
condiliile edificiilor realizate din beton armat.E studiitd
posibilitatea scurtdrii procesutrui detranspunere in rnatelial a
inten,tiei- 9i concep!'ieiartistului despre forrna ce urrneazS. a
fi ,.insl.ar-rrat6"prin folosirea ulilajelor perfeclionate.
Cea.laltiidireclie, in sensrtl cdreia s-au orienbat
'exper:ienteledc la ,,Bauhaus", urmd.roa pronovarea
acelcll'componenbe ale esteticului,' inoonfundabile cu arta,p" *.*
epocile anNclioalu o;'i rtu lc cunoscuser[deioc, ori le ounoscuserd
eloarsuJr unele aspecte,diferite de cele prezenbe: i,Lrhitectura, a
c[reifrurnusele se justificd in lumina raporturilor fericr-te
dintre'formd qi functiunc, rof uzinrl orioe .,adao$"inutil ;
obiectele' de uz'cotidia n capabiie s5' tncinLeprivirea fd.r5" a
reculge la decoraliuni qi ornarnenl,e.;modalit*lile, care nu
necesitS. cheltuieli prcrr rnat'i,de amenajare cu gust u
locuinlelor. birourilor, ha-lelor de luoru; vestimenta{ia;
mobiiieml cu valoarepreponclerent func!ional{"
Dupd moclelul ,,Bauhaus"-ului -* care-si ln-,'r'lr,'azH.
activital,ea il 1933, prir ernigrarea eelorrnui de searr{
profesori, colaborator:i
,si studenli --investigaJ,iile in domeniul cornunica,tiilor
vizualesint continuate in Gerrnania aproape tot atit clespectaculos
de cdtre alte unitd!,i de invd!dmintsi cerceLare cu profil
asemdnd.bor, cum a fost,,Flochschule fiir Gestaltung", aflatd o
vremesuJr conducerea sculptorului Max Bill (n. t9t8),din Ulm.
Ceea ce a caracterizat experienlele realizatein domeniul
comunicaliilor vizuale, la ,,Bauhaus",a fost faptul ci ele se
legitimau practic prin inter-mediul formelor func,tionale unicat
sau de seriemicd. Nu se poate vorbi, astfel, despre
accesibili-tatea lor sub aspect maberial, prelurile rdminindrelativ
ridicate.
Cdutdrile in domeniul comunica.tiilor vizuale,ca ;i reaiizdrile
practice de la ,,Bauhaus" au consti-t,uit un important imhold, atit
pentru numerogiarli;ti plastici qi arhitecli din aite !dri,
preocupa!,icu tiblu personal de noua condilie a formelorfunclionale
realizate industrial, cit qi pentru intre-plinclerile
producS,toare, interesate sd influen,tezefavorabil, prin
intermediul calitdlilor estetice aleobiectului, opliunile
cumpdrdtorilor.
$i unele studii de facturd speculativi, pe liniavechilor
tradij,ii ale esteticii, au impulsionab dez-voltarea design-ului.
Deja spre sfirqitul secolu-Iui XIX intilnim la esLeticienii
francezi
-
de orien-tare eclecticd., e adevS.rat
-
diverse tentativede legitiniare teoreticd. a frumuselii formelor
uti-litare produse industrial. Bi pun la lndoialdvalabiliLatea
cunoscute.i interpretdri hantiene:frumuselea, prin insdqi natura
ei, exclude oricefinalitate, deci nu poate fi abordatd din
perspec-tiva utilitdlii lucrurilor. In 1904 apare cartealui Paul
Souriau (1852-1.925) La beautd ratio'nelle. Autorul exprimd opinia
cd nu existd.,de fapt, nici o incompatibilitate intre util,
sinonimcu funclional qi frumos. Kant, care considera cdfrumuselea
nulsi gdsefte justificare decit ln sineinsf,gi trebuie, cleci,
in'leles inir-un sens mult mai
335334
-
suhtil. Faui Souriau ajunge ia concluzir-t cd, drfapt,, orlce
lucru este fi'umoil;riunr:i cilr.l form;lcorespuntle. farl
posibiXitate dc reproq, proplieisalc i,lnr, propriei sale
funcLiuni, det i. Ol',.locmiriln cazul producliei induslriale, ai
maqinilor, almobiiieluliri, al uneltelor
-
aratd. autorul francez-
se pot intilni cei mai frecvent exemple .de
perfecfd -si strictd atlaptare a obiectului la funcliileie
urn,eazd sd lt' indeplineasc[. Prin urmare,
a crea un obiect care sd corespunCd optim pro-priei saie
funcliuni insearnnd a crea un obiectirrr^on. Illienne Souriau
(t8gi-1978) reia 9i dez-volti pozi,Liile teorebice ale tatdlui sdu,
intr-ocarte ce a cunoscut, cindva' un remarcabil succes:L'$venir
d.e l'esthdtique (trrai:is, 1929)' El credecd la oiimeni se po-aLe
vorbi despre urr tip denevoie cu t'otul aparte
-
nevoia de a recunoaqtesi crea totodatd forme noi care sd
corespunddipropriilcr lor idei. AcesL tip de revoie se manifestdnu
numai tra nivelul artei, ci si la nivelul procluc-liei, unde
forrnele se schimb[, se- succed" qi se,,itril,u.,rt*udt' intr-un
ritm tot mai accelerat,.lanrouorbii irnnresionante. E necesar ca
esteLicale 'tit d u.u-* cie urr atare atievdr. N{ai tirziu,dupa
unlmul rdziroi mondial, Jacques Vi6nois-a' str{,luit s5. purrd.
}razele unei noi discipline-
tcoreticS. qi practicd totodatd -
estelica indws'tiald.. Conlinuiul termermlui de estetic[
indus-triali se s.np"uptrtle ins5. numai parlial celui dcdesign
-- consideraL mai mrilb ca activil,ate practi-
cd. Estebica intiuslriald, aqa cum a fost conceputdcle .Iacques
Vi6nol, iar dupS' eX de majoritat-eqautorilor francezi, pind sprb
sfirgilul deceniuluilaple al scc,,lului
"u,ittu, se vnoia rln flt'l rle ,,s[iinld
sint"licd", ce stur-liaz5. Lolnlitatea manifestdrilorestetice
carlr au legd'uurd cu industria. Clunoscutadefirii.tie pe care
Vienot o d5., in 193.5, esteticiiindusiriali este concluclentd in
aceastd, privin![:,,Estetica indusl,rial6 cste gtiin!a frumosului
intiomeiiiul producliei industrlaie. Domeniul sduesbe cel al
looului-;i amtrianirei mulcii, al rnijloa-celor cle prot.luclie qi
al prodnselul'". Ea poatein,sela pe cine nu erste atenl, piirlnrl
acceJltabild'
irt rr,alitate -
observa, pe bund. dleptate, Ionel.'\r'lrilni'-- idc0flr desi
gr:rruroa,s6, are rreajunsultle a stcrgr: clelirrrit[r'ile dirrLrc
artd oa produsspccil'ic spiritual si unir.ersul cle obiecto
func-t,iorralc fablictrte, in corrLextul c5.i'ora omul
zilelorrroast,r'e isi clesl'[souri acLir.itatca.,\uLomobilulsuu
aspiratorul, cu aspecL esteLic pld.cut, ar, acluceirr tliscu[,ie,
dupd opilia lui Elienne Sour,iau **,rtu arl.t1, ,,apiicat5."
obiectu.lui ul,il, ci ,,inrplicati" iarrivolui acesl,uia. Se
extinde astfei slera conceptu-lui tle arl5. pin[ la a-i face
inoperanb. Din nefericire,calacterul conLradictoriu al estebicii
industrialenu se rezumd nurnai ia atit. Sd ne referim, derr-remplu,
la ceea ce Vi6not riumeqLe ,,locul giambian!,a esLeticd a muncii".
A.ceslea pot fi asi-gurate, cum s-a irrcercat la un moment dat
decd.bre Femand l,6ger gi al!,i artisti, cu lucr5.ri deqlicturS.
sau art5. dccoratir-5.. Un asernenea aspectr,idicd, bineint,eles,
cu Lolul alle probieme clecitcele privind obtinerea obiectului
functionai deserie, capabil sd. incinl,e privir.ea, fdr[ a
recurgela decoratiuni sau ornamenle inutile. Pe de altdparte,
esletica irrdustrialI in],eleasd asLfel,,topeste"in acelasi
recipient manifestS.rile de ,,art5. indus-triald." cu ceie de
desigrr propriu-zis, desi ele for-rneaz5., totuqi, cloud. dornenii
distincle. Cel pu,tinca insLrument de lucru folosit pe pianul
teoriei,Lermenul cle estel,ic5. indusl,ritrld. se
dovedeste,a;aclar, arbitrar. Pini la urmd, chiar franceziitu fost
nevoigi sd. renunle la folosirea lui fdrdilnumite mS.suri de
precautie, iar revista de spe-cialitate
-
de relativd tradi{,ie -
,,Esthetique in-rlLrs[rieile" a trebuiL sd-qi schimbe Litlul,
incepind,lin 1967, in,"I)esign-industrie". Astfel, a fosbrrccepLat
si de cdLre francezi termenul de design,
* lonel Aohirn, Introrlucere in esteticcl intlustrialdI
irrcureEti, M. $liinllficir, 1968.
*'t'Iflienne Souriau, I)assi, present et I'avenir d,u1'rr.blime
de I'esthetiquc inclustrielle, in ,,Revue d'ftrsth6ti-,1rre",
juillct
-
dccernbre, lt951
tt7336
-
oricum mai pu!'iir gcilei"iit()t' de c1(rltfitzie -- Llilioai t
u"tnixr ril eliiP 1u i -- r l"r iL .'s tr'i tt'i i rr' itt:i I rirr
lu' +Nici alti termeni' utilizali ca echil'alr''nt'r';
pen'r'ru..;rth;;i;; inarrttlntt"",' irt,iiv.'r'sc lin'rbi
"ut'o-p*n",
"ua ar fi ,'telrnicnrkaia I'stctiJ;'t", pref i'arl
b 'o".me tle c[tre autorii sovietici, nu au avut urtdestin mai
glorios, datoriti impreciziei.lor' 'Ir-ep-iut. ui au fost iniocuili
cle cltre ,,t1esign"' 'fer-rnenul de ,,esteticI industriald" a
rdnas 'iotuqtin vocabularul estebic oontempornn, clar cu o
alt5'accepliune.
La ora actual5., prin ,,ostelica jnthrsl'riald" selnLelese acea
pal'tc L os{eli''ii genera[e rlrlp sttt-diizd"- in calitate de
teorie
-
problemaiica spe-.iti"i tot*elor funcLinnalc ce iornpt'rtd"
diverseornamente sau decortrtiurri, realizaic in senc, cumiiloace
tehnice po fectionate, pi'ohlonial ica spn-
"ili"X "^*najdrii' cu qusL a .locrritri ,'''le munt'isi
nroblematita spcc jf ic;i. plutluselor dt' "'iip 'Je-Jlgi;, prin
compara!,ie cu ploblernatica diferitelorarte**.
Bucurindu-se de inlere'qul unor fiioso{i tsi te-o-reti"i"ni ai
artei de rnare prestigiu, dezl-'a1'eri1e,nrivinrl ia incepul
statutul r:sl,el'ic ai o1:ir:c1'ului'proa"s pe cale in,lustrial5.,
al obieciului tehnic
-
hupd cum se exprima un culloscul' aut'or francez'cu treizeci cle
ani in urmi***
-, iai: apoi stat'utul
esteticii industriale' cu tot eclect'isnul pozilrilorexprimate,
rnai ales in prima jum'i!'ate a seco-Iului XX, au impulsionat,
fd.r'd inclorald, in!ele-gerea si afirmarea design-ului ca- fenomen
cu vasl'eimptica{ii ln viala lumii oonternporane'
* O orezentale a stiirilor dc lucruri rnai loi din
Fran{a,nrivinJ t'crminoloqia uliiizrtS, nu"lcrlc t1c pt'ui' rti'rl
cott-ir ii.irii" ri'ntin,:ij"f, fe nume clc ,'rcrlori itr nral,'rie
J;;;il *- ri"lrrirlt Jo.cl1'n cle Noblet, ill'ituiati
Design(Paris,1975).'-
-"ill 't
'se.vcdea. ln accst sens, alticolul iui l1t{iroslavXtivar:
lbeeetlo tlell'estetica i'ntl'uslrio'l'e, ap5rut ilr,,Il'i-vista di
estilica" sri Lptnbi'e-dcccmbrc !'J70''*";ii Gimcrt Simondon, Du
nt'orl'e d'eristence cies abjet'stechniques (Paris, igiB).
,) \lii' i'r,tru:i irtriilitlt'r1il care au "lerler'rrii
rlai,lr llrir;r si iilii't;trit't'ir tlt,,il.:rl-ultii, irl
r,liii:tirr tlt'i, :rirrri,r) syrli.,ilic irli.iiizr'rlitri
ttc;ittenrporrriie, sittLr,'1. i,/rr attiirr, t'ulLu.rct! .
Ginllir'.'L liltts.ilicrti t'rr.rro-1,,'rrrrri rlin qecolele
-
persirecliva decit c+:a pit:{trriata i(rlLef it'j'.
{}l:iec"i,uiirtllii"., reuqinci sd iirtinte prir'irea ii.i'it;
l1er:ola-liunile qi crnarnenteie ce i-an:.. fosl, aplicat'e,
poateirdspindi", deci, arta (aoeasta-i o convirrgere dt:stuide
rdspinditd in a doua jumdtai,e a seeohrluiXIX), ^ care cievine
astlcl ,.dernocr"atic5".
$i'atunci cirici se renuil!5. la decirralritrnilc.-apli-cate ori
execubate indus'"rial pe obior:iu1 r-rtilit'ar,apelindu-se la
compozil,ia vizuald fi.'tzat5 pe.simi:iageometrie a forrnei
acestuia' conl'ingerer.t Xa ';ilreie referirn contintid s5. se
fac5. sim!i1.5" ,A-rya, ilepilcl[, Reyner Banham, cunost;ut
ci'ilic- qi istcrirrde atid englez, inlr-un ari,ir:ol iniitulat
Intittsirisl''d,esign e aite poilot.rire, pubiicat, ln rcvis,l'a
it'r'Lli;elii,,Ciriilta dr:ile machir.e' (ttt. 6 riin ,1955), estt
tiepdrere c5. ciesign-ul consLitliie o louH iposi,o.r[,cea
contemporani, a arLr:i populare' Cgea ce tre-buie re!,inui, totu;i,
pltt cr,l*-ingrtea.- oare s-aimpus incd drn secolul XIX
-
c[ pirn. intcl'me-diul obiectului utili|ai' ;i lrurnos
LoLoLlatS" sc i'ir:at'r+actiona penlru uir plus clr: cortfort qi
bucurie invid-ta oait,onitror'. tr) r' "a io i, i n t'errr:sul
rrtitor ar'lti i'c ctl,artiqti plastici sau rieoorlai,oli,.ca qi
intcltsul filo-sofiior pcn{.r'u prcblemele clcsign-utrui. F'iiri
ircesbinteres,'ar fi foit imposibill in{,elergerea ccmple'xia
imporlarrlei obieciului funclional pt;scdincl qi odimensiune
esl,etir:ir, in contextrrl soclciIi'ii lno-derne, astfci incit
prodiicli:i inclusirialS' sii nu seorienleze nurnai dupd critclii
rnt:r'oantile'
De bund seamd, rnai prot ft idenLl{icr'i'e;ialte grupuri de
cauz,r ,,' ,io contlus lu-aparii'iaqi afiimaien ciesign-ului. l{oi
am siiluil tlo*r' asu-pra celot pe ci tj elpr:rienf,a istoricd pale
a tre fii-p.,* cu priolitatc. -'fr:i:buie inloles l"oiodntd cd,deqi
grupiiidu-se 1,e linia ideilor grpu"se ;rtoi sus'.*ou.'in i* al,
concl us la ilparilria ili trlirmare:tdesign-ului se comtlletcazd
uiiele pc allele, asl'X"ellnciidevine greu de silus cure' esle,. ia
tttt rnoinet'r'dat, ponderia real[ ^a ".rliot'a sau rr][nru
'lilrll'e sltl'
iw"trt: Yreme, preocupare& cR lri'tt(htstll utilil'arsd aibd
un aspec,b cit mai pl[t''s1 9i interesant''pentru a deveni uqor
vandabil, intlifeleirt de para-metrii funclionali"la care se
prezenla, a tiranir:at
;rrr,,lq11,l,l'q lrr,lustriald. Siirt celel:re sloganele der r
1,rr I rrrlui la.nsnt r.le cdtre stilistul francez, na-lrrrrrlizll,
arnerican, Raymond Loewy (n. 1893),,l,,r,rrril,
,si ti|lu pentru o carte best-seller: Lal,rir,itrtr se vend:nol
(Paris, 1953), sau sloganul{ ittotl. rl,r:si,qn,, gaad business.
l)in preocupare cur,,,rrsuri c;nintirrrenLe pozilive, design-ul a
fost astfel' ,r;rvrrt,il irr.reori in incer:care de mistificare a
pro-
,irrstrlul, per.rLru caro frllmuse!,ea era chemati sd,,:rr;unrJ5
!1rave carenle funclionale. Acest lucru;,1rrrc rnai i-ilar atunci
cind incercim sd distingemri sii irilek:gem divcrsete etape ce
maroheazd is-tnr"ia dcsign-uiui.
zll" Fr"f; crcipa!,e!e etagreatre dezvo{tilrii desigat-r"eluir\r
putea fi re{,inube urrn5,i,oarele etape din istoriarltsign-ului, cu
precddere a design-ului de obiecte:,.
a pl i c at i r; ist d,",,, ftto d cr n, istit", ^,s t il, i
std"" r,,co n s umis -iri", celei acLuale unnindl sd i sc
g5.seasc5. unrrurle. 'femi:iurile nel;inerii lor astfel vor fi
ardbatepo parcurs.'!
a),5'nb s etnnul,,ctTs!, i,r:atit isrnu.l,ui" . T'a lnc eput,se
congi':iera cd obierrtul func,tional produs in-rlustrial se poal,e
impune atenliei cump5.r5,l,oruluiriacd anum.ite accesorii ale saie,
sau chiar el lnirri,regime, posedf, clir.erse i-"aotive ori
compoziliiricccral,ive inai ccmplexe, aplicate masiv pe
pdr!,ilevizitrrile. Continud, pin[ tirziu in secolul
nostru,irrorir:cl,ia Lrnox' asernenea forme inzorzonate cu
* Majoritatea lucrlrilor de istorie a ciesign-ului evitdir*li
ireriodiziirile" datii fiincl complexitatea fenomenului,lrr
antccedcrte inriepirtate qi prelungiri ptnd ln zilelerrriustre,
penl,ru folmole r:e ar putea si parir carac-i"r'istice unui anumii
,,moment", unei anurnite etape saur,rri{rac1e parclirse. A se
vedea: Edrvard Lucie-Smith
.'1 t{istoru of industrial destlgn (Oxford, {983) ; Gert
Sellel)ie {}eschichte tles tr}esign. (KOln, 1983) ; Adrian
Forty
' tl;.jsa:is of rlesire. -Design c,nd Societg 1750-1980
(London,l')i:l;).'l'Netrlieliz-CeiLntry Amerir:.q.n. Design
(lrrcrare co-l,, lii'r'r, scoa.sir de ,,Whitney L{useu.rn of
A-merican Art"),''i, ,v York, 1935.
340
-
tot felul tlo mobive presupus art,istico, clin con-vingerea cir
ast,[e] rlevin p1d:ute gi intereiiarite.Ap'icele, mineri:le de u1i,
incuietorile. carcaselepentnr mecanismole ile ceasornic sint
docorate.pretutindeni. cu amoraqi, zeite, p5"-rtori oinlintldin
fluier, r'.ictorii conferind lauri in mod patetic;tflr.ile si
vtrsele tle met'al emai]at sirtt, rlncoratcnaturalist cu elemente
florale in culori r-ii. Itintelcsantd inlerpretarea pe carc
\'[ic]iel llaqon(n. 1924) o dd acestei t,entalii
-
a.parent rlo I'nc-turd romant,ic[
-
pentru clecoi'aLiunile ntasi rp siabundente. Itrl pornegte r'le
ia ohserr.'at,ia cd Iirinceput produsele irrdustrialo -- muit mai
qtosint'.',prin comparatir: cu cele art,izanale il\reatl Tle-r.oio
realmente .qS. fie infrumusel,at,e crt cevr, irtt,r'u-cit
producdlorii 1or, oameni simpli. cle la {'ard,devenili peste noapte
munciLori, nu erarr oamenide gust, iar pe de altd parle nici
condifiilc tchno-logice existente nu permitcau decil producereaunor
forme simple, cil.eodal,it chiar ntdimentare.
,,Dacd pro(lilsele inthisl,rir:i au fost mai intiiurile, este
poa{,e lrrttrilreil u n,'ri anumite morale.Muncil,orii, condamnat,i
sir trS.iascti in urilenie,nu puleau sri ctcezo decit, urit,enic.
Mumford este,ored, acela care vine crr aceastd tezd a
burqheziei.pedepsitii pentlrr int,tillura ei qi pentru
dezinte-resarea ei in logdl,rrrii cu conrlitiile cle viatd
aleproletariatului, astfel incit esl,e oliligatd sd con-sumo
obiectelc urit,e cale sinb fabricate. \ia veniun timp cind,
nemr,rlfrrr.lrilii rie ceea ce o incon-joar[, va descoperi
virtritile
-
talit,i!,ile qi gurlul tratli{,iotal e rnarcatS, nu odat5.,
chiar foarte zgomotos. Cuvint,ul ,,tnoder-nism" (englezii
desemncazd arla de la 1900 prirexpresia modern style) e intiinit
frecr,'cnt in eseis-tica ;i studiile de esteticd publicatc. Tocrnai
inlumina a ceea ce el desemneazd in perioada lacare ne referim se
atirmd qi principalele tendinledin domeniile creai;iei ;i
producJ,iei intluslria.le deforme utilil,are.
Va fi inbotdeauna dificil de prcciz-at, cincl in-cepe qi cind
sfir;cqte o etap5. sau alt'a a c{ezvcltS.riidesign-ului. De fapb,
prr:lungiri ale tenc'liri!eiorcaracteristice inceputului pot fi
intilnite pl,nd as-tdzi. E adevdrat: manifestdri ,,aplicativiste"
9i,,moclernisLe" intiinim aoum numr.Ii la irivelul for-melor
prorluse'industrial, de care design-ul propriu-zis se dezice.
De asemenea, va fi intotcleauna dificil de pre-cizat clin ce
punct anune incep sd iradieze formelecare, pind ia urmi, consacr5,
o annrnit5 etapd ad ezvoltdrii riesign-ului.
F'enomenul rle carc ne ocupdm s-a fdcut,sim!,it',pare-se, mai
intii, in Anglia
-
cel pu{,in atunci"ind "'vorba despre design-ul de maqini,
insta-latii qi con,qtruclii inclustriale, sau desp_re design
ulde obiecte de uz casric. l\umele lui WiliiamMorris a relinuL cci
mai mult, aten!,ia cercetS.-torilor care au incerr:at s5. evalueze
coritriLrut'iaariisl,ilor plastici qi arhiiecl,ilor din a cloua
1um5-tate a seColului trecut lrt dezvolLarea
clesiiqii-ului.Nikolaus Pev$ner, in The sou.rces of modcrn
ar-chitectwre urud design (Lonclon, t96B), consacrdample comentarii
proiectelor lui Morris pentruciteva piese de mobilier funclional,
pentru anu-mite stofe ;i ,tesdturi irnprirnate, ca Ei
efor'l,uriloracestuia cle a- face in[,elese parl'icularitd,iile
fru-mosului de faotur[ industriald, prin opozilie cucel
arLizanal.'lotusi, cam in aceeasi perioaddintervin
manifestdri.similare, atiL pe conl,inentuleuropean, cit qi peste
ocean, in America de Nord.
c) ,.9ab senm,ul ,,stil,istntt'lwi" . Dup{ 1910 ln-deosehi pe
pla.nui proiluclieri industrialc rle formeutilibaref prisedinrl si
o dimensiunr: e-*bci,icd, aid-
iriii iit itta fui:ciiufiitl6 irerrrri,s, Iri-rL {i
sesizate1,'rirliltfir r,,;,i, carc vilr, coitq&c1"3,'p'rilctic,
o noud, iirlrii..iiiit isl.olitr drsrgn-niui. i{e -i:iutenl
lnireba:,,'irlrj slit,qirli,..l e,=:;ac'r, aceartd eLapd ? t\,fili
mult decit1
r ;'ci Lrrrqirile,,; iLXicatii'isnlului', si
".rnclciernisrrtului,,,li,ii: rle"_rtRp.i l.: oare ne ri:fcriin
continud pinf,.:,.rliizi. FLrter.rr :rfil'r:ra cloar vaE:' cd,
itr.in anii',50,i'r,nnell sixrciiicr: elap:i ce urnieazd a. fi
discutatd,;,rlcrird rnasir," lccul alt,ora. De al';fel, nici
ince_lruiturile nu [10 cXu{er_k:sc pr,eii uscr c]e firat. Anu_rniLe
fcrme r.iril,eLicr qlo ritrri cte fLil,:trcnale
rcalizatellirt,clic;r anuhii 1g.11) prt ziirti note ni.oprii
noiitrt,a.pe. trmpc,sibii{ F:p ririr-, rI strr rnli -ale.s
detter-rnlnareii
^ lrunc_iuli-ri !'r,ugi.lfir. tie unrie incep s5
irallic,ce forrnelc ocns&r,,,ild {,lillia tlp care ne
ocu_1
r H.rn.'l'crr.ni i it olor;ia e n l]lc :ic a.s c d., irit,rehu
intatd pen_Iru a tlcsenra caEur,i]e ccJe rnai caracterislice^,
nelroat,c iilsela. Il'rilnz Kollmulir, aul,orul unci
istorii.rlusi.itrie a_ de sign-ului de truiomobile,
camioane,aui,obugl-:, 1oco116i,il',', tr-ir,,.uip, n&i'c,
r.onstruct,iiq:l insialatii inriustrialt:, notoari:, apdr:utd ia
Nfiiir-clrcn, lii 1929, sub titiui Jicftorihcit cler
ll.cckn,ilt,insir;t.ii asi.tilra,,coricouritcnlei,, unora cli;iLre
ma_rrii..;l:i.illile ce c{insacr,i irrc*i;rriui"il, noilor
etr,rperlin riezvoltarea pr.oduc{,iei iidustriale tle ol:iecleuLiie
pirscdind 9i o drrnorisiune esLelic{. Diverseintlustrii.
riat,ionalir dezvolLai,e fulcrir, Ia un mcrnentritt, sd fie
'irtcrr:rrtr.tc de acek,n$i ;ot"tii esteticelttri Lru pr.orlusr-'1e
lor..
Ill,apa _ce ne pleocupd se caracl,erizeaz{ prinl'.'r,iir;li1 {rr
;1 qr)1r.i,1,,, fi unrus,.lce pl,oclusului'uli_{'ltrr
fi:l-rl'ic;.'1. ti,'ar lir r,ivr.ltrl (,ofil lr{!zitiri vizuale
l)0 ciiro acesta o compoi.i{. Arnbili,r aplicdrii
de_.oratiunilor, olioit de-riiscr.trle, p"' pari.a vizibild,r
1:r'odusulrri tinde a fi abanCoiiatd. Se mizeazdi.'ri 0fec,t0Je
c-r.: pert fi obtlnute pr,in
,,stilizarea,,l'. r1 11.' l.'r' I I ld
ilir'1;;111',,.r,,rtrrtlu-se" irrrirr.r'usia urronr,r 'i
oi;in.,to... .. \lrr;tgiril,,,,. ..,iifrLe,.if.j,, .,suprlr-' i
irrrr,'lsjouirile",,,c,lnprimdrile,,,,,aplaLizErilei o-l,('r'ate la
nivelul intregului sau numai al unor;ri'ii'Li ori detalii .qfnt
procedee frecvent intrebuin-l,;rl,c urin care $c urmdr.eq'l,e
revitaiizarea esteticdrr lrifdtigdr,ii produsuhri. El,. np aLIcs qi
o motivatiel45344
-
functior:alI, irrs5. fr'uruusel,{ft-I irt s'lrie a
olliectuluier,cie oe;i I-!l {ritr(} srr irtrlrittciiili in prirnul
rind.Cltj;..rr iri,urr,,i ,,i;lti tr itli r;t'rt1. plrtstll rlr
r"ctil'ita-1 t-*si con{ol'i, t:t:-i irrrplicI rrr;lti ttbitrcl,
1.,i'irl lol'nia sa.,imllur:irl.iiiii,i", l',:fei'irill si: flrc
rloar' tra posibili-td!i1rr i.l: iri:Ltuvrarir) tuat-ti tlul:.il'i:
qi int,egrare airruilusnhai in univell,ul r,ie lut..i.r.li
farniijare omului.
ileslgur, fald t1e r:tlpele &ntriti.u'e, cea tlesprectti'r,r
l,g1,i. rtorlla Aotlrll lil:il'Llhctir,[ urr eviclenL pasinairrli:,
pi'iil ai.tani.lonai'ea collu,'ilrg.riii c5. frumu-sr,tca
obit,ctuhii func!,ional fu]:l'icaL nu poaic fia:;igu:'aLd.
docit,
-
( )ii|rlcitr'il. f ier rltt t ori t ir lt-, losiri i i nl,err
stl. J'ic tlaloliiiLle gradd,'i i liliir .,inlrllrire" sau
,,lmb5.t,rinire" arnai.orialt:Ltn din e are c loaiizatd.,
respectiva maqindva ajunge, 1,rept.al,, s5. nu mai reziste
soliciliirilorirnpnre rle {tiirctiilc llcntl'u a
cdror.inclt:plinire aIrr;rl
_. 111,r ,tl tLsi"r. -\r,il,,l, t.ti lrc:btii s5. l,etrlrn!dm
la
,.u. I',Ir'-trn rlur'. :rr'rr,. irtr.r'r inc ]rr'r,lrlnttt,t
tt,ttriifizice cL obir't[.tt l u i. Itwtt:tktrLol. fabr i cut.
Aceeasi nrilsir[, c]riar rezistind solicitdrilor im-pu'il) (le
Iuiicl,ir-rnile lenll'u cat'e & fost plclclusd.,dupd o
pelioaciii oar"ecaro (de obicei lungd.), r.alrebui irrloouil[,
iiindcd inlle limp riu ap.i.mtalLele, tcit, tic tipul ei, tlar
pt.r'f,'ctionate, capabiletle un l'Lnclamen b ruirerior. Intr'-uri
atai'e sensiirLerr.ine prohiema ttzurii mora,lc a obir:ctttltti.
fttnc-tiaizal ftibricut.
Acum inoepc, insd., s5. se pun5. qi problema,,uzwrii cstelice" a
obieolului functional fabricat.El poate sd, rezisl,e tuluror
solicitdrilor impusedefunctiunilc penlru oare a fost produs ; til
poates5. r5.minE. cap:rbil incd de rezulLale apreciate cabune si
conr.ernabile, atunci cincl il folosim, dars5. nu mai ptezinte
intercs r.jzual, sd nu maiincinte plii'ir:ea.
Cele t,rei procese de uzurd afecieazd, desigur,ln mocl
neuni{orm, obicrcLele functionale fabrjcate.Altidatd, cind
rroutS.liie tehnice nu se suocedauirr lilmuril,' r,'1'li,;irr.35r.
rlr. ircL.tntl ploductia in-clust,rialS de .l.lunuli cu r.aloare
furrcl,ionali rcuseRsd. mentiirI uo re]i{i,iv echili}tlu inLre
proceselede uzuri. lizici alo uoestoi'a qi ccle tle
uzur5.rnoral[.
Frolilcma ",uzurii r:stet,ice" a obiectului ftnrc-tiontil
fabricaL se pi'ezinld, insii., difelit. GusturilenepuLirid Ii
pi"ogriilirii,e, e dificil de lirevdzut,fie ,1i aproxirntrl,ir'.
sucles,.rl pe care produsui 1l\r& cunoa,t,e pe piatd ca
,qinJrlu .,luclu frumos".ToLuqi, intrelrrirdorile concurindu-se
inlre ele qisub aspei:1.u1 lrfd!iq[rii ".pl{cute" a
produselorlivratc conrclLrillii, lrroct,sul tle,.uzur'I
estctjcii"la cal'e se suf)llrro {jltsc obir:ctul func'1it,rnal
fabri-cat i,roale li, intr-o o&recare mdsurd, cu bundsl,iirild
accelelat. Pslu.ineLlij func{ionali ai obieclu-
lrri vor r'&mine aceiasi. Nu se pune nici pr.oblema,rrrui
randament supcrrior. Se incearcd ins{ ,,alne-li,;'111'1';1cr formei
ast,fcl incit obiectul sd clevinir'rriri ,,pl[cut", n]ai
inter,esant la vedere.lndustria !,irilor complex indust,rializate,
sub, orrsh,ingerile spiritului de concuren!,d, caut,d adese-,,r'i
s5.-qi asigure, pe aceastd cale, conforl.abile'rvirrrtaje pentru
produsele proprii livr:ate comer-!rrlui.
CiteoclatS.,,,imbun{t[.tirile", erclusiv cste-litrt:, cu totul
minore fald de intrcbuinlirrile pro-tlrrsului, atrag dupi ele
inportant,e majordri delrlcturi. Se ob!,in atunci profituli
corrsiderabilo,plintr-un minimum de adaptdri tehnologice. Fdrlrr se
fi profilat pe un produs super:ior celor. tleja,,ristente, de
aceJaqi bip,
-
fapt care ar fi presupusirrvesti!,ii serioase
-
intreprinderea producdtoarespeculeazd aparenta noutate oblinutd
prin inter-rr,nlii opcralc ll suprala!a. [[ai intr-rvino qi unrrlb
aspect. Intreprinderea al cdrei produs ajungesd. se bucure