ACADEMIA DE ŞTIINŢE ECONOMICE FACULTATEA DE FINANŢE, ASIGURĂRI, BĂNCI ŞI BURSE DE VALORI LUCRARE DE DIZERTAŢIE POSIBILITĂŢI DE INVESTIŢIE LA NIVELUL COMPANIILOR DE ASIGURĂRI (ING ASIGURĂRI DE VIAŢĂ – BCR ASIGURĂRI DE VIAŢĂ) Profesor coordinator: Conf. Univ. Dr. Cosmin ŞERBĂNESCU
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
ACADEMIA DE ŞTIINŢE ECONOMICE
FACULTATEA DE FINANŢE, ASIGURĂRI, BĂNCI ŞI BURSE DE
VALORI
LUCRARE DE DIZERTAŢIE
POSIBILITĂŢI DE INVESTIŢIE
LA NIVELUL
COMPANIILOR DE ASIGURĂRI
(ING ASIGURĂRI DE VIAŢĂ – BCR ASIGURĂRI DE VIAŢĂ)
Profesor coordinator:
Conf. Univ. Dr. Cosmin ŞERBĂNESCU
Zenaida (MICU) BRÎNZĂ
BUCUREŞTI
2012
CUPRINS
pagina
INTRODUCERE………………………………………………………………………….…..2
CAPITOLUL I – Cadrul general cu privire la asigurările de viaţă
1.1 Istoricul asigurărilor de viaţă
1.1.1. Apariţia asigurărilor de viaţă................................................................................3
1.1.2. Evoluţia asigurărilor de viaţă...............................................................................4
1.1.3. Evoluţia asigurărilor de viaţă în România...........................................................5
1.2 Caracteristicile asigurărilor de viaţă………………………………..…………………..8
1.3 Tipuri de asigurări de viaţă……………………………………………………………...9
1.4 Piaţa asigurărilor unit-linked în România ………………………..……………….…..14
CAPITOLUL II - PREZENTAREA GENERALĂ A COMPANIILOR DE
ASIGURĂRI ING ASIGURĂRI DE VIAŢĂ – BCR ASIGURĂRI DE
VIAŢĂ
2.1 Prezentarea companiilor de asigurări…………………………………………………19
2.2 Prezentarea produselor de asigurare de viaţă unit-linked a celor două companii....21
CAPITOLUL III – STUDIU DE CAZ. INVESTIŢIILE LA NIVELUL
CELOR DOUĂ COMPANII ÎN PERIOADA 2008-2010……………………...26
Am abordat ca temă a acestei lucrări „posibilităţile de investiţie la nivelul companiilor
de asigurări” deoarece asigurarea de viaţă unit-linked diferă de asigurările de viaţă clasice, în
special în ce priveşte mecanismul de fructificare, dar şi prin o nouă metodă de distribuire a
beneficiilor şi prin faptul că transferă riscul investiţional asupra asiguratului.
Acest tip de asigurare nu se mai bazează pe relaţia contractuală clasică, exprimată în
unităţi monetare, între angajamentele asigurătorului (suma asigurată înscrisă în contract şi un
beneficiu garantat).
Asigurările de viaţă de tip unit-linked sunt asigurări pe baza de investiţii, care oferă
nu numai protecţia prin asigurare, ci şi posibilitatea investirii. Prima pe care o plăteşte
asiguratul este investită într-unul sau mai multe fonduri de investiţii puse la dispoziţie de
către asigurator, din care asiguratul primeşte apoi o cotă parte (un anumit număr de “unit-
uri”). Asiguratul are dreptul de a opta pentru structura şi fondurile în care se vor investi
primele plătite de el, având posibilitatea ca, pe parcursul derulării asigurării să schimbe
această structură.
Condiţia pentru a putea participa la aceste fonduri de investiţii este de a cumpăra o
asigurare de viaţă.
Scopul proiectului este de a prezenta tipurile de investiţii efectuate la nivelul unei
companii de asigurări de viaţă.
Teoria în domeniul asigurărilor de viaţă se regăseşte în Capitolul I.
În capitolul II sunt prezentate cele două companii ING Asigurări de Viaţă şi BCR
Asigurări de Viaţă – prezentarea generală a companiilor şi totodată a produselor de
asigurare de viaţă unit-linked.
În capitolul III voi prezenta investiţiile la nivelul celor două companii în perioada
2008 – 2010.
Proiectul se încheie cu concluzii asupra investiţiilor efectuate pe piaţa asigurărilor de
viaţă din România.
2
CAPITOLUL I – Cadrul general cu privire la asigurările de viaţă
1.1 Istoricul asigurărilor de viaţă
1.1.1. Apariţia asigurărilor de viaţă
Încă din antichitate, oamenii s-au preocupat de protejarea vieţii, a sănătaţii şi
bunurilor în forme diverse, care au evoluat până la cele care se practică în prezent.
Cele mai vechi forme ale asigurării de viaţă sunt indemnizaţiile de deces, acordate
în vederea acoperirii cheltuielilor de înmormântare şi asigurarea de rentă viageră. Ambele
au apărut în antichitate în zona Mării Mediterane.
Prin asigurările de înmormântare, asigurătorul suporta toate cheltuielile de
înmormântare şi incinerare. Ele erau încheiate sub forma asigurărilor mutuale1.
Acestea sunt asigurări încheiate în cadrul unui grup de persoane, în baza unui sistem
care prevede ca, la înmormântarea unei persoane din grup, toţi ceilalţi membrii să adune bani
pentru achitarea cheltuielilor de înmormântare. Este de fapt forma de achitare ulterioară a
primei de asigurare2.
În antichitate, a existat obiceiul ca aristocraţii să încheie cu supuşii lor contracte de
rentă viageră pentru a obţine venituri pentru tot restul vieţii. Cele mai vechi date privind
aceste contracte provin din Milet şi datează din anii 200 î.Ch. Acest tip de contracte au existat
şi în Evul Mediu, fiind încheiate în majoritate de administraţiile orăşeneşti. Ele prevedeau
aceeaşi sumă anuală indiferent de vârsta asiguratului. De aceea, de multe ori, pentru
încheierea unei asemenea asigurări, oamenii declarau copiii în locul adulţilor, pentru a
beneficia de rente pe o perioadă mai mare.
În Evul Mediu, asociaţiile de sprijin reciproc care reuneau meşteşugarii şi lucrătorii
din acelaşi domeniu, cunoscute sub denumirea de ghilde, constituiau fonduri speciale de
indemnizaţie pentru urmaşii membrilor lor. Pentru aceste fonduri, fiecare membru plătea o
cotizaţie anuală. Cotizaţia pentru cei mai vârstnici era stabilită de regulă o sumă mai mare
decât pentru tineri. Acest lucru punea deci în evidenţă diferenţele în riscul de deces pentru
persoanele de vârste diferite.
1 Asigurările mutuale sunt acele asigurări în cadrul unui grup de persoane, în baza unui sistem care prevede ca, la moartea unei persoane din grup, toţi ceilalţi membri să adune bani pentru achitarea chletuielilor de înmormântare. De fapt, este forma de achitare ulterioară a primei de asigurare. Asigurarea de înmormântare a fost multe secole singura formă de asigurare de viaţă cu indemnizaţie din deces.2 Ciurel, V., op. cit., pag. 436
3
O formă specială de asigurare a contractelor de rentă viageră a fost tontina. Ea
reprezenta un fond în care un număr de persoane vărsau anual anumite sume de bani3.
Profitul anual provenit din banii depuşi anterior era împărţit între participanţi. Dacă unul
dintre participanţi murea, urmaşii săi pierdeau banii depuşi de acesta în timpul vieţii, profitul
revenind celorlalţi participanţi. Ultimul supravieţuitor devenea beneficiarul întregii sume
depuse de-a lungul timpulul. Când şi acesta murea, banii erau preluaţi de organizator, adesea
un organ al conducerii locale. Tontina a evaluat ulterior spre ideea de case de economii.
Cea mai simplă formă a contractelor pentru economisire prevedea ca participanţii în
viaţă să primească la sfârşitul contractului suma economisită.
În Anglia, în secolele XVI – XVII, se practicau mai evoluate şi mai diversificate
forme ale asigurării de viaţă, principalele fiind următoarele4:
Asigurările pe termen scurt, pe o perioadă determinată, numai pentru
acoperirea riscului de deces, legate în principal de transportul pe mare. Aceste asigurări erau
folosite de comercianţi şi de cei care voiajau pe mare. Ele mai erau folosite şi ca o garanţie
pentru împrumuturi, astfel încât, dacă asiguratul deceda, creditul putea fi rambursat de către
asigurător.
Asociaţiile mutuale de asigurare, care erau cluburi de autoasigurare, unde
toţi membrii acestora participau cu o anumită contribuţie bănească la crearea unui fond din
care se plăteau anumite sume de bani familiilor membrilor decedaţi5. Nivelul acestor sume se
stabilesc în funcţie de numărul membrilor asociaţiei şi de numărul de decese.
Anuităţile, care au reprezentat o altă formă de asigurare de pensie prin care
se oferea asiguraţilor un venit pe o anumită perioadă de timp. Ele au fost de mare ajutor, în
special pentru văduve după moartea soţilor. Până în secolul al XIX-lea, asigurările de
înmormântare şi cele de rentă viageră au fost cele mai practicate forme de asigurare.
1.1.2. Evoluţia asigurărilor de viaţă
Un element esenţial în evoluţia asigurării de viaţă l-a reprezentat dezvoltarea
statisticii. Preţul cerut pentru contractul de asigurare era calculat în funcţie de probabilitatea
de deces a asiguratului. Îmbunătăţirile calitative în evoluţia asigurărilor au fost puternic
marcate în secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea de abordarea ştiinţifică a problemei
asigurărilor. Apariţia preocupărilor pentru colectarea şi centralizarea informaţiilor
3 Ciurel, V., op. cit., p. 4364 Idem, p. 4375 Din acest fond se deduceau, evident, cheltuielile administrative de funcţionare a asociaţiilor.
4
demografice, tot mai precise, s-a permanentizat, ceea ce a permis întocmirea tabelelor de
mortalitate, pe baza cărora prin cuantificarea riscului de deces a fost posibilă calcularea
primelor de asigurare6.
Prima încercare de compilare a unor date demografice pentru elaborarea unor tabele
de mortalitate7 a fost făcută în anul 1693 de către astronomul Edmund Halley8, iar un tabel
complet a fost construit în anul 1775 de James Dodson, profesor de matematică la şcoala ce
aparţinea de Christ's Hospital. Scopul celor doi oameni de ştiinţă a fost de a demonstra că
preţul asigurării de viaţă poate fi calculat în funcţie de vârsta persoanelor a căror viaţă se
asigură, mai exact că se poate plăti aceeaşi primă de asigurare pe toată durata contractului de
asigurare de viaţă, în funcţie de vârsta asiguratului la momentul intrării în risc. Atunci s-a
introdus şi conceptul de ”primă nivelată”9.
Un al doilea element important pentru dezvoltarea asigurărilor a fost şi dezvoltarea
economică, utilizarea la scară tot mai mare a banilor, care ofereau posibilitatea convertirii
bunurilor şi serviciilor în instrumente uşor de cumpărat şi vândut. Deoarece acum oamenii îşi
asigurau existenţa din salariu şi nu din bunurile pe care le produceau, s-a pus problema
asigurării unui venit văduvei şi copiilor, dacă cel care întreţinea familia deceda. Asigurarea
de viaţă a devenit astfel un mijloc de economisire pentru un viitor incert.
Un al treilea factor semnificativ în dezvoltarea asigurărilor de viaţă l-a constituit
extinderea tranzacţiilor comerciale şi necesitatea diminuării riscurilor inerente în derularea
acestor tranzacţii. Produsele de asigurări de viaţă au suferit numeroase transformări
considerabile în ultimii ani, în special o dată cu apariţia poliţelor de asigurare de viaţă care
oferă nu numai protecţie împotriva riscului de deces, ci şi posibilităţii de investire10.
1.1.3. Evoluţia asigurărilor de viaţă în România
Forme incipiente de asigurare sunt cunoscute pe teritoriul patriei noastre, cu mult
înainte de secolul al XIX-lea11. Primele organizaţii, care au avut şi caracter de mutualitate şi
întrajutorare, au fost breslele din Transilvania, înfiinţate în secolul al XIV. Dintre prevederile
cuprinse în statutele acestora se reţin cele care poartă peceta începuturilor activităţii de
asigurări de persoane şi potrivit cărora12:6 Ciurel, V., op. cit., p. 4377 Constantinescu, D., A., Tratat de asigurări, Colecţia Naţională, Bucureşti, 1995, p.178 Cel după care s-a numit cometa Halley.9 în engl. ”level premium”10 Constantinescu, D., A., Tratat de asigurări, Editura Economică, Bucureşti, Volumul I, 2004, p. 15811 Cistelecan, L., Cistelecan, R., op. cit., p. 2512 Cistelecan, L., Cistelecan, R., op. cit, p. 26
5
a) Fiecare membru era obligat să plătească o taxă de înscriere, iar apoi cotizaţii
periodice. Sumele astfel strânse erau folosite pentru a suporta cheltuielile de înmormântare, în
caz de deces al vreunui membru sărac al breslei, precum şi pentru plata de ajutoare din Lada
breslei, pentru văduva şi copii meşterului decedat, atunci când aceştia rămâneau fără mijloace
de trai;
b) În cazul morţii unui membru al breslei, ceilalţi erau obligaţi să contribuie la
cheltuielile de înmormântare, dacă familia celui decedat nu dispunea de mijloace necesare;
c) Copiii meşterilor decedaţi erau socotiţi membri ai breslei, chiar înainte de a deveni
meşteri, dacă văduva făcea anual, sau o singură dată, anumite danii în natură în folosul
breslei.
În a doua parte a secolului al XVIII-lea într-un număr de localităţi din Transilvania au
luat fiinţă asociaţii de înmormântare, care pe baza cotizaţiei plătite de membri, acopereau
cheltuielile legate de decesul acestora. Întrucât formalităţile cu privire la primirea membrilor
şi plata ajutoarelor de înmormântare erau simple, iar cheltuielile privind funcţionarea erau
mici, aceste asociaţii s-au dovedit foarte viabile, unele continuând a funţiona, sub diferite
forme şi, cu anumite întreruperi, până în zilele noastre. În România, prima organizaţie de
asigurare propriu-zisă a fost întemeiată de către Asociaţia Meseriaşilor din Braşov, în 1844,
sub denumirea de Institutul General de Pensii din Braşov, având caracter specific de
societate de asigurări de viaţă13.
În anul 1887, la Brăila, cercurile comerciale locale din Brăila şi Galaţi, în colaborare
cu Banca Marmorosch Blank, a înfiinţat societatea de asigurări Generala având ca specific
asigurarea transporturilor maritime, îndeosebi cereale, însă după un timp şi-a mutat sediul la
Bucureşti şi şi-a diversificat operaţiunile de asigurare, intensificând asigurările din ramura
viaţă şi a desfăşurat o activitate marcantă, având în preajma primului război mondial o
situaţie financiară prosperă.
În anul 1923 s-a constituit societatea Asigurarea Românească care a avut o
ascensiune deosebită prin introducerea asigurărilor populare de viaţă fără examinare
medicală.
În perioada 1949-1990 sectorul asigurărilor a avut parte de un proces de prefaceri, de
transformări, unele pozitive, altele nu, unele favorabile asiguraţilor, altele impuse lor prin
calitatea de monopol pe care statul a deţinut-o şi în acest domeniu de activitate. În perioada
1955-1959 au fost reconsiderate asigurările de viaţă, iar în anii următori s-a pus în aplicare
13 Idem, p. 27
6
Regulamentul asigurărilor mixte de persoane, conceput astfel încât să permită practicarea
asigurărilor de persoane varianta de bază, mixtă, împreună cu asigurarea mixtă pentru două
persoane, cu sau fără examinare medicală. În perioada 1970-1976 au fost elaborate acte
normative cu caracter general privind organizarea activităţii de asigurare, dar şi
regulamentele de asigurare pentru fiecare produs de asigurare în parte, prin efectul legii şi
facultativ, după caz. Astfel, asigurări de persoane pentru cazurile de accidente, asigurări de
viaţă, etc.
Din caracterizarea sistemului de asigurări care a funcţionat în România, în perioada
1949-1990, se pot aminti: monopolul total al statului; varietatea formelor de de asigurare,
circa 70, prin efectul legii şi facultative14.
Decembrie 1989 a constituit un moment de răscruce în istoria României, astfel, că
implicaţiile acelui moment în societatea românească a fost reflectat în declanşarea procesului
complex de trecere de la centralismul economic la economia de piaţă.
În domeniul asigurărilor de viaţă reforma economică a fost marcată prin măsurile
instituite pe plan organizatoric şi funcţional începând cu anul 1991. Din anul 1991, A.D.A.S.
şi-a încetat activitatea, iar portofoliul de asigurări şi patrimoniul acestei instituţii au fost
preluate de primele trei societăţi de asigurare, pe acţiuni, nou constituite (Asigurarea
Românească, Astra şi Carom). Societatea Asigurarea Românească a preluat integral
portofoliul de asigurări facultative în toate ramurile ale asigurării: viaţă, persoane, altele decât
cele de viaţă. La fel şi societatea Astra a avut ca obiect principal de activitate practicarea
asigurărilor facultative (de persoane, altele decât cele de viaţă, etc).
În anul 1991 a luat fiinţă Oficiul de Supraveghere a Activităţii de Asigurare şi
Reasigurare în cadrul Ministerului Finanţelor, care avea rolul de a supraveghea aplicarea
dispoziţiilor legale în sectorul asigurărilor.
În perioada care s-a scurs, după anul 1991, procesul tranziţiei, în sectorul asigurărilor
de viaţă a marcat constituirea a numeroase societăţi de asigurare (pe acţiuni sau cu răspundere
limitată), cu capital privat românesc sau cu capital mixt (intern şi străin). În anul 1992 a luat
fiinţă ARDAF S.A. care desfăşura activitatea şi în domeniul asigurărilor de viaţă. După o
relativă consolidare a societăţii, din ea s-a desprins sectorul asigurărilor de viaţă,
constituindu-se Societatea de asigurare Felix-viaţă S.A., care avea în portofoliul asigurărilor
de viaţă şi asigurările de persoane, altele decât cele de viaţă, precum şi acţiuni de
intermediere. Societatea Casa de Ajutor Românesc S.A., funcţiona în România cu activitatea
14 Cistelecan, L., Cistelecan, R., op. cit., p. 33
7
principală bazată pe asigurări de deces. În perioada 1997-2000 s-a intensificat procesul de
constituire a unor societăţi de asigurare, când s-a remarcat intrarea pe piaţa asigurărilor din
ţara noastră a ING Nederlanden-Asigurări de Viaţă, apoi a societăţilor de asigurare ASA,
Atlasib, Grup AS, Interamerican, Lukoil şi altele, iar în perioada respectivă au avut loc
procese de fuziune ca şi operații de retragere de pe piaţă15.
Prin Legea 32/2000, se înfiinţează Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, organism
independent, autonom, finanţat de societăţile de asigurare, cu rol de reglementare, control şi
supraveghere a pieţei asigurărilor.
1.2 Caracteristicile asigurărilor de viaţă
Asigurarea de viaţă este modalitatea prin care riscurile ce pot afecta capacitatea sau
chiar viaţa, sunt preluate de o companie de asigurări, care în schimbul unei sume de bani
prestabilite preia aceste riscuri, şi în cazul producerii evenimentului nedorit va despăgubi
persoana asigurată sau beneficiarul acestuia.
Asigurarea de viaţă este deci un mijloc de protecţie financiară al unui individ şi al
familiei sale; ea crează un venit suplimentar pentru un anumit moment din viaţă prin
asigurarea unui capital sau a unei pensii. De asemenea, asigurarea de viaţă vine în sprijinul
individului în momentul în care acesta, în urma unui accident, are nevoie de sprijin financiar.
Ca mijloc de protecţie a familiei, asigurarea de viaţă, aduce un venit compensatoriu în
condiţiile pierderii întreţinătorului financiar, menţinând în condiţii normale nivelul de trai al
celor dragi. Totodată, asigurarea de viaţă, prin posibilitatea de a fi cesionată, lichidează
datorii financiare (credite bancare), evitându-se lăsarea familiei cu datorii.
Asigurările de viaţă sunt asigurări facultative care se încheie pe un număr mai mare de
ani (între 5 şi 25 de ani) comparativ cu asigurările generale, ce au o durată mai redusă. Data
fiind aceasta caracteristică, asigurarea de viaţă implică o seriozitate deosebită din partea
contractantului privind plata primelor, atat sub aspectul regularităţii cât şi al perioadei de
asigurare. Perioada de asigurare şi perioada de plată a primelor se află în corelaţie cu suma
asigurată, care are un plafon minim la perioade de asigurare de peste 10 ani.
În ţările cu tradiţie în asigurări, cea mai mare parte a populaţiei are încheiată o
asigurare de viaţă. Acest lucru este necesar şi firesc datorită grijii pe care fiecare o are şi
trebuie să o aibă fatţă de familie. La asigurarea de viaţă, elementul de protecţie financiară este
15 Cistelecan, L., Cistelecan, R., Asigurări, Editura Universitatea ”Petru Maior”, Târgu-Mures, 2006, p.27
8
decisiv. La produsele oferite, societăţiile de asigurare asociază elementul de protecţie cu cel
de investiţie sau economisire.
Parte integrantă a unui plan de investiţii în siguranţa financiară a familiei, pe lângă
investiţiile imobiliare, acţiuni sau depozite în bancă, asigurarea poate garanta un fond de
lichidităţi necesare în cazul unei situaţii neaşteptate astfel încat să nu fie afectate celelalte
forme de economisire.
1.3 Tipuri de asigurări de viaţă
În prezent asigurările de viaţă se practică în numeroase forme, majoritatea dintre
acestea fiind apărute în ultimele decenii, având la baza nevoile tot mai variate ale oamenilor.
Oamenii îşi cumpăra o asigurare de viaţă pentru ceea ce reprezintă ea pentru client şi
nu neapărat pentru ceea ce este în sine, importante fiind serviciul pe care îl oferă produsul,
siguranţa şi confortul implicate.
Asigurările de viaţă se împart în două categorii principaleşi anume:
• asigurări de viaţă tradiţionale;
• asigurări de viaţă de tip unit-linked.
A) Asigurările de viaţă tradiţionale16 - sunt asigurări care oferă clienţilor garanţii
considerabile, de obicei un beneficiu fix garantat în caz de deces sau la maturitate.
Asigurătorul trebuie să acorde aceste garanţii indiferent de costurile pe care le implică şi să
rămână solvabil, ca cerinţă a clientului şi a Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor. În acest
caz asigurătorul trebuie să investească cu precauţie sporită, în special în obligaţiuni
guvernamentale sau alte instrumente de plată sigure.
Clientul beneficiază astfel de produse sigure.
În prezent există sute de tipuri de asigurări de viaţă, însa cele mai reprezentative şi
mai des folosite sunt următoarele:
1. Asigurarea de deces
Asigurarea de deces este o formă de asigurare de viaţă foarte simplă şi protejează
asiguratul exclusiv împotriva riscului de deces, orice remuneraţie având loc doar la
producerea acestui eveniment înaintea expirării valabilităţii poliţei. Ea are în vedere protecţia
asiguratului pentru riscul de deces, ”un risc viitor şi sigur, dar incert ca moment”.
16 Tănăsescu, Paul, Şerbănescu Cosmin – Asigurări comerciale moderne, Editura C. H. Beck, Bucureşti, 2007, pag 74
9
2. Asigurarea mixtă de viaţă
Asigurarea mixtă de viaţă reprezintă produsul clasic de asigurare care acoperă atât
riscul de deces cât şi riscul supravieţuirii asiguratului, permiţând plata sumei asigurate printr-
un singur contract. Acest tip de asigurare este o asigurare cu capitalizare şi deosebirea
principală faţă de celelalte două tipuri prezentate este faptul ca acoperă şi riscul de
supravieţuire. Asigurătorul va plăti la data expirării contractului suma asigurată asiguratului,
sau la data decesului asiguratului va plăti suma beneficiarului menţionat în poliţa de
asigurare. Astfel se acordă o protecţie dublă (şi faţă de deces şi faţă de supravieţuire).
Asigurarea mixtă de viaţă este una din cele mai solicitate poliţe din această categorie datorită
gradului mare de acoperire şi riscurilor minime de pierdere chiar şi odată cu întreruperea
plăţilor sau rezilierea contractului. Asigurarea mixtă de viaţă permite economisirea,
capitalizarea, investirea banilor pe de o parte, iar pe de altă parte asigură viitorul familiei.
3. Asigurarea de supravieţuire
Asigurarea de supravieţuire garantează beneficiarului suma asigurată, dacă la
expirarea contractului asiguratul este în viaţă. Beneficiarul este de obicei însuşi asiguratul.
4. Asigurarea de rentă
În cazul asigurării de tip rentă (ce poate fi găsita şi sub denumirea de: anuităţi),
asiguratul poate opta la plata primelor de asigurare pe anumite perioade de timp (anual,
semestrial, lunar, etc) sau printr-o primă unică plătită la începerea contractului. De asemenea
plata rentei se poate efectua la o dată anume stabilită în poliţă sau imediat după intrarea în
vigoare a contractului (în cazul primei unice). Printr-o asigurare de rentă, asigurătorul plăteşte
o indemnizaţie periodică, suma asiguratului la expirarea contractului se plăteşte acestuia
treptat, prin plăţi periodice sub formă de rentă.
5. Asigurarea de tip student
Asigurarea de studii ( tip student) este o poliţă de economisire pentru perioada de
studii a copiilor asiguratului. Acest produs asigură acumularea unor fonduri băneşti necesare
continuării studiilor copiilor. Asiguratul trebuie să fie părintele ( sau tutorele), iar beneficiarul
,copilul.
10
6. Asigurarea de tip zestre (dotă)
Asigurarea de tip zestre – este asemănătoare cu asigurarea de tip student, deosebirea
constând în faptul că suma se va acorda copiilor drept zestre, în momentul căsătoriei, sau
când copilul doreşte să devină independent financiar. Scopul acestei asigurări este de a da un
impuls financiar copiilor în momentul în care decid să treacă un important prag din viaţa
fiecăruia, căsătoria. Cu acest eveniment coincide de obicei părăsirea casei părinteşti şi
începerea unui drum propriu în viaţă. Astfel intervin unele cheltuieli majore, precum
achiziţionarea unei locuinţe sau a unui autoturism, pe care o pereche de tineri cu greu le pot
depăşi.
7. Asigurarea pentru ipotecă
Asigurarea pentru ipotecă - este acea asigurare realizată la cererea creditorului (de
obicei o bancă) atunci când se doreşte cumpărarea unei locuinţe sau a unui teren. Din această
asigurare se vor acoperi sumele restante neplătite de către debitor. Beneficiarul acestei
asigurări este astfel creditorul, care se asigură că în cazul decesului asiguratului/debitorului,
va putea recupera banii, ratele rămase neplătite.
8. Asigurarea de natalitate
Asigurarea de natalitate, este o poliţă de economisire care ajută familia să pună bani
deoparte pentru nevoile copiliului şi a mamei, la naştere dar şi după. Naşterea unui nou
membru al familiei este un lucru aşteptat cu bucurie de părinţi şi de cei apropiaţi lor. Dar în
situaţia economico-socială de azi, s-ar putea să nu fim întotdeauna pregătiţi din punct de
vedere financiar pentru cheltuielile suplimentare ce vin odată cu apariţia unui copil.
B) Asigurări de tip unit-linked17
Asigurările de viaţă de tip unit-linked sunt asigurări pe baza de investiţii, care oferă
nu numai protecţia prin asigurare, ci şi posibilitatea investirii. Prima pe care o plăteşte
asiguratul este investită într-unul sau mai multe fonduri de investiţii puse la dispoziţie de
către asigurător, din care asiguratul primeşte apoi o cotă parte (un anumit număr de “unit-
uri”). Asiguratul are dreptul de a opta pentru fondurile şi structura în care se vor investi
primele plătite de el, având posibilitatea ca, pe parcursul derulării asigurării să schimbe
această structură. Condiţia pentru a putea participa la aceste fonduri de investiţii este de a
17 Tănăsescu, Paul, Şerbănescu Cosmin – Asigurări comerciale moderne, Editura C. H. Beck, Bucureşti, 2007, pag 80
11
cumpăra o asigurare de viaţă. Dacă în cazul asigurărilor de viaţă tradiţionale riscul investiţiei
aparţine companiei de asigurări (în consecinţă asigurătorul va investi banii cu mare prudenţă,
de obicei în depozite bancare şi obligaţiuni de stat, care deşi nu aduc profituri mari, sunt
sigure), la asigurările unit-linked riscul investiţiei aparţine contractantului, beneficiile
obţinute din investiţii depinzând de performanţa fondurilor de investiţie create şi puse la
dispoziţie de asigurător . Aceste produse pot avea în structura lor următoarele componente :
Componenta de protecţie care este reprezentată de o asigurare de viaţă pe termen
nelimitat, pentru care plata primelor eşalonate se face până la împlinirea vârstei de
pensionare, iar pe perioada protecţiei suma asigurată (aleasă de client) este garantată
de asigurător. În cazul decesului asiguratului, beneficiarul va încasa valoarea maximă
dintre suma asigurată şi valoarea contului sau la momentul respectiv, unde suma
asigurată este stabilită de către client între o valoare maximă şi una minimă, în funcţie
de vârsta sa şi de prima plătită, iar valoarea contului este reprezentată de echivalentul
valoric al unit-urilor deţinute în fondurile financiare ale asigurătorului.
Componenta investiţională constă în cumpărarea de unităţi de cont (unit-uri) în
fondurile financiare constituite de asigurător. Aceste fonduri sunt fonduri interne,
închise, reprezentând un portofoliu de diverse tipuri de active financiare administrate
de asigurător exclusiv în scopul asigurării.
Contractantul asigurării va avea acces la aceste fonduri doar prin intermediul
asigurărilor unit-linked, iar prima de asigurare plătită va fi destinată în întregime
achiziţionării de unit-uri în fondurile financiare. Plata primelor se poate face anual,
semestrial, trimestrial, lunar, dar şi în orice moment atunci când se doreşte mărirea părţii de
investiţie. Contractantul poate alege procentul în care prima se va aloca între diferitele
fonduri şi poate la orice moment să shimbe gratuit aceste procente de alocare.
Valoarea unui unit se stabileşte săptămânal, la momentul evaluării fondurilor,
regăsindu-se în mărimea preţului de vânzare, preţ care este folosit în evaluarea costului
asigurării de viaţă, în momentul în care clientul doreşte retragerea de lichidităţi sau atunci
când întrerupe contractul şi doreste să obţină echivalentul valoric al contului său.
Componenta rentelor apare doar în cazul asigurărilor unit-linked la care există
posibilitatea transformării contului şi constă în transformarea la sfârştul perioadei de plată a
primelor (la vârsta pensionării) a valorii contului contractantului în rente lunare, plătibile
12
atâta timp cât asiguratul este în viaţă. Unele societăţi plătesc rentele pe o perioadă garantată
indiferent dacă asiguratul decedează sau nu în acest interval.
Preţul de cumpărare reprezintă preţul la care clientul poate cumpăra unit-uri în
fondurile finaciare menţionate, iar banii plătiţi de client sub forma primelor de asigurare sunt
transformaţi în unit-uri în funcţie de acest pret.
Produsele unit-linked prezintă următoarele trăsături :
- prima de asigurare nu este fixă, clientul poate modifica oricând mărimea primelor de
asigurare;
- clientul poate alege suma asigurată între un minim şi un maxim stabilite în funcţie
de vârsta asiguratului şi de valoarea primei plătite, iar această sumă este garantată pe toată
durata contractului şi poate fi modificată oricând;
- plata primelor de asigurare este eşalonată şi există posibilitatea modificării
frecvenţei de plată la fiecare aniversare a contractului;
- clientul poate oricând să retragă o cotă din numărul unit-urilor în contul său, cotă
exprimată ca procent sau sumă fixă;
- în cazul în care clientul nu mai poate plăti primele de asigurare contractul unit-
linked se transformă într-un contract cu suma asigurată redusă, adică noua sumă asigurată va
fi egală cu valoarea contului contractantului la momentul încetării plăţii primelor;
- în cazul unui contract cu suma asigurată redusa, clientul are dreptul să facă retrageri
periodice prin reducerea contului său, reduceri care se pot face sub forma de cote procentuale
sau în sumă fixă, atâta timp cât contul nu este nul;
- contractantul asigurării are dreptul, de regulă o data pe an, să transfere unit-uri între
fondurile financiare în care se află banii săi.
Şi în cazul asigurării de tip unit-linked, ca şi în cazul celorlalte asigurări de viaţă, se
pot adăuga clauze suplimentare, cu deosebirea ca prima corespunzătoare clauzelor se va
deduce lunar din contul contractantului prin reducerea numărului de unit-uri.
1.4 Piaţa asigurărilor unit-linked în România
În România, activele aferente poliţelor de asigurare unit-linked s-au dublat în anul
2005, comparativ cu 2004, depăşind 177 de milioane de euro.
În 2006, patru jucători de pe piaţa asigurărilor vindeau astfel de produse: Allianz-
Ţiriac, Aviva, ING Asigurări de Viaţă şi Interamerican. Alte cinci companii anunţau în
acelaşi an că vor lansa asigurări unit-linked: KD Life, AIG Life, Generali Asigurări,
13
Omniasig Asigurări de Viaţă şi Ceccar-Romas, cumpărată la sfârşitul anului 2005 de grupul
financiar ungar OTP.
Mulţi jucători de pe piaţa asigurărilor de viaţă erau de părere în anul 2006 că, treptat,
asigurările unit-linked le vor înlocui pe cele tradiţionale. Ei spuneau că acest lucru se va
datora scăderii randamentului plasamentelor în depozite bancare şi gradului mare de risc al
plasamentelor pe bursă, ceea ce determina căutarea altor oportunităţi de investiţii.
La trei ani distanţă, în 2009, realitatea din piaţă avea să-i contrazică, produsele unit-
linked având o pondere de 29%, restul de 71% fiind reprezentat de asigurările de viaţă
tradiţionale.
În 2008, piaţa de asigurări unit-linked a fost de aproximativ 520 milioane lei, în
condiţiile în care asigurările unit-linked au înregistrat scăderi de până la 45%, cauza
principală fiind turbulenţele de pe pieţele financiare.
Majoritatea fondurilor ataşate asigurărilor unit-linked au mers pe minus de la
începutul anului 2008, cele mai mari scăderi fiind la cele cu expunere mare pe acţiuni, a căror
valoare a înregistrat scăderi importante din cauza crizei financiare. Cel mai mult au scăzut
fondurile: Activ-Generali (- 44,7%), Exponent-AIG Life (- 40,4%), KD Maximus-KD Life (-
37,8%), RON Practic 50-Aviva (-29,8%) sau Interextra-Interamerican (-27,8%).
Din cele 43 de fonduri, 32 au înregistrat scăderi de la sfârşitul anului 2007 până în
septembrie 2008 şi doar 11 au mers pe plus. Fondurile care au mers pe plus în această
perioadă sunt: EUR Conservator - Aviva (0,62%), Verde – ING (0,81%), Albastru ING
(1,26%), Intersafe - Interamerican (3,84%), Bond – ING (4,41%), RON Practic - Aviva
(5,39%), Ronsafe - Interamerican (5,6%), Plus - AIG Life (5,83%), Leu Extra - Allianz-
Tiriac (5,85%), Leu Plus - Allianz-Tiriac (5,92%) şi Confident - Generali (6,28)18.
Rezultate pozitive au avut în 2008, asigurările unit-linked care au investit
preponderent în instrumente cu venit fix, cum ar fi titlurile de stat, obligaţiunile sau
depozitele bancare. În aceeaşi perioadă şi Bursa a raportat scăderi importante, însă au devenit
foarte atractive depozitele bancare. Datorită politicii BNR, dobânzile plătite de bănci la
economiile în lei au ajuns la 11%, iar băncile se luptau aprig în oferte promoţionale pentru a
atrage lichidităţi.
În 2008, piata asigurărilor de viaţă a avut aceeaşi structură ca în primul trimestru
GenT pentru Investiţie este componentă de protecţie care acoperă riscul de deces din
orice cauză, oriunde în lume. Este un plan potrivit daca nu există un capital de pornire
prea mare, dar clientul are un venit lunar stabil din care poate să investească o parte.
Programele de investiţii ING Asigurări de Viaţă
Sunt fonduri în care se acumulează bani de la mai multe persoane- clienţi care deţin
produse de asigurare cu componentă de investiţii, Unit Linked - pe care ING, în calitate de
administrator îi investeşte, conform structurii de investiţii declarate, în:
- instrumente ale pieţei monetare
- obligaţiuni municipale corporatiste
- acţiuni
- alte valori mobiliare.
Fiecare dintre programele de Investiţii ING Asigurări de Viaţă are un nivel de risc
care diferă în functie de structura activelor.
Programele de investiţii Mixt 25, Mixt 50 si Mixt 75 reprezintă alocări predefinite ale
programelor Bond (100% instrumente cu venit fix, risc scăzut) si Equity (100% acţiuni, risc
foarte ridicat).Investiţiile în aceste programe de investiţii nu sunt efectuate direct ci prin
intermediul a 2 fonduri mutuale cu sediul în Luxemburg:
• expunerea pe acţiuni este realizată cumpărând titluri de participare la un fond 100%
pe acţiuni – International Romanian Equity Fund;
• expunerea pe instrumente cu venit fix este realizată cumpărând titluri de participare
la un fond 100% pe instrumente cu venit fix – International Romanian Bond Fund.
Program de investiţii în lei
Program de investiţii în
LEIDescrierea programului
Grad de risc
Taxa de administrare
fond
Durata recomandată de investire*
BOND
100% instrumente cu venit fix denominate în lei (titluri de stat, obligaţiuni, depozite) prin investirea în titluri de participare emise de ING International Romanian Bond
Scăzut 1.00% 2 ani
MIXT25 75% instrumente cu venit fix denominate în lei (titluri de stat, obligaţiuni, depozite) prin investirea în titluri de participare emise de ING International Romanian Bond.
Mediu 1.20% 3 ani
21
25% acţiuni listate la bursele de
valori din România, Polonia, Ungaria, Cehia prin investirea în titluri de participare emise de ING International Romanian Equity. Fondul poate deţine şi instrumente monetare pentru oferirea unei lichidităţi adecvate.
MIXT50
50% instrumente cu venit fix denominate în lei (titluri de stat, obligaţiuni, depozite) prin investirea în titluri de participare emise de ING International Romanian Bond.
50% actiuni listate la bursele de valori din România, Polonia, Ungaria, Cehia prin investirea în titluri de participare emise de ING International Romanian Equity. Fondul poate deţine şi instrumente monetare pentru oferirea unei lichidităţi adecvate.
Ridicat 1.40% 5 ani
MIXT75
25% instrumente cu venit fix denominate în lei (titluri de stat, obligaţiuni, depozite) prin investirea în titluri de participare emise de ING International Romanian Bond.
75% acţiuni listate la bursele de valori din România, Polonia, Ungaria, Cehia prin investirea în titluri de participare emise de ING International Romanian Equity. Fondul poate deţine şi instrumente monetare pentru oferirea unei lichidităţi adecvate.
Ridicat 1.60% 5 ani
EQUITY
100% acţiuni listate la bursele de valori din România, Polonia, Ungaria, Cehia prin investirea în titluri de participare emise de ING International Romanian Equity. Fondul poate deţine şi instrumente monetare pentru oferirea unei lichidităţi adecvate.
Foarte ridicat
1.80% 5 ani
Global Opportunities
100% acţiuni listate la bursele de valori din întreaga lume prin investirea în titluri de participare emise de ING (L) Invest Global Opportunities. Fondul poate deţine şi instrumente monetare pentru oferirea unei lichidităţi adecvate.
Ridicat 1.80% 5 ani
Global Real Estate
100% acţiuni ale unor companii care activează în domeniul imobiliar şi care
Ridicat 1.80% 5 ani
22
sunt listate la bursele de valori din întreaga lume prin investirea în titluri de participare emise de ING (L) Invest Global Real Estate. Fondul poate deţine şi instrumente monetare pentru oferirea unei lichidităţi adecvate.
Commodity Enhanced
100% piata de mărfuri şi bunuri prin investirea în titluri de participare emise de ING (L) Invest Commodity Enhanced. Fondul poate deţine şi instrumente monetare pentru oferirea unei lichidităţi adecvate.
Ridicat 1.80% 5 ani
* durata recomandată de investire este doar cu titlu informativ şi nu reprezintă o garanţie că după
expirarea acestei perioade se vor obţine randamente superioare.
Sursa: http://asigurari-pensii.ing.ro
Program de investiţii în USD
Program de investiţii în USD
Descrierea programului Grad de riscTaxa de
administrare fond
Durata recomandată de
investire*
VERDE 90% obligaţiuni 10% instrumente de
piaţă monetarăFoarte scăzut 0.50% 2 ani
ALBASTRU
maxim 10% instrumente de piaţă monetară
65% obligaţiuni 35% acţiuni
Scăzut 0.50% 5 ani
ALB
maxim 10% instrumente de piaţă monetară
35% obligaţiuni 65% acţiuni
Moderat 0.50% 5 ani
ROŞU 10% instrumente de
piaţă monetară 90% acţiuni
Ridicat 0.50% 7 ani
Obligaţiuni– pe termen mediu şi lung emise în Statele Unite ale Americii, denominate în USD.
Acţiuni - acţiuni ale companiilor înfiinţate, listate sau transacţionate în Statele Unite ale Americii.
Instrumente monetare - denominate în USD.
* durata recomandată de investire este doar cu titlu informativ şi nu reprezintă o garanţie că după
expirarea acestei perioade se vor obţine randamente superioare.
Depozite bancare – 0,1% 0,1%37 Data de lansare pentru programul ING Unit Linked MIXT75 a fost 20 mai 2008.38 Data de lansare pentru programul ING Unit Linked EQUITY a fost 20 mai 2008.
Guvernul RomânieiBanca Comerciala Româna S.A.BRD - Groupe Societe GeneraleRabobank NederlandDEPFA Bank plcDexia Kommunalkredit BankEFG Hellas PLCEksportfinans ASAErste Group Bank AGIBRDJPMorgan Chase & Co.Municipalitatea TimişoaraOesterreichische VolksbankenUniCredit Bank Austria AG
Antibiotice IaşiRompetrol Rafinare CS.S.I.F. BROKER S.A.SNP Petrom BucureştiSOCEP SATRANSELECTRICA SAIMPACT SA BucureştiBRD - Groupe Societe GeneraleBanca TransilvaniaBIOFARM S.A.ING International Romanian BondING International Romanian Equity
BANCA COMERCIALA CARPATICA 6.362,90BIOFARM SA 4.680,00BRD GROUP SOCIETE GENERALE 33.000,00CEMACON SA 36,00DAFORA SA 1.564,00ELECTROMAGNETICA SA 7.000,00IMPACT DEVELOPER&CONTRACTOR SA 314,00IPROEB SA 3.600,00ROMPETROL WELL SERVICES SA 3.000,00SIF TRANSILVANIA SA 9.955,20CNTEE TRANSELECTRICA SA 66.000,00BANCA TRANSILVANIA SA 57.960,16SIF MOLDOVA SA 21.200,00BCR 47.481.894,00BCR DINAMIC 1.100.901,38BCR OBLIGAŢIUNI 518.027,17BCR EXPERT 2.340,57STAR NEXT 636.469,60STAR FOCUS 830.841,30BCR CLASIC 2.324.480,06
TOTAL 53.115.926,34Sursa: http://www.bcrasigviata.ro/ro/despre-noi/rapoarte-anuale
La data de 31.12.2009:
Instrumente cu venit fix:Emitent: Ţara emitentului Valoarea conform evidenţelor
contabile (lei)ANGLO-ROMANIAN BANK
România
2.858.000BRD GROUP SOCIETE GENERALE 10.019.000BCR 6.511.200MUNICIPALITATEA TIMIŞOARA 850.690KREDITANSTALT F WIEDERAUFBAU Austria 1.000.000TOTAL 21.238.890
BANCA COMERCIALA CARPATICA 3.461BIOFARM SA 12.060BRD GROUP SOCIETE GENERALE 52.000CEMACON SA 1.974DAFORA SA 4.080ELECTROMAGNETICA SA 8.000IMPACT DEVELOPER&CONTRACTOR SA 705IPROEB SA 5.200ROMPETROL WELL SERVICES SA 4.200SIF TRANSILVANIA SA 38.488CNTEE TRANSELECTRICA SA 81000BANCA TRANSILVANIA SA 47.118SIF MOLDOVA SA 45.600BCR 50.822.110RAIFFEISEN BANK 5.114.040BCR DINAMIC 3.726.967BCR OBLIGAŢIUNI 16.462.905BCR EXPERT 1.029.937STAR NEXT 775.991STAR FOCUS 983.712
TOTAL 79.230.798Sursa: http://www.bcrasigviata.ro/ro/despre-noi/rapoarte-anuale
La data de 31.12.2010:
Acţiuni/ TitluriOPCVM:
Emitent: Ţara emitentului Valoarea conform evidenţelor contabile (lei)
valoare brută valoare netă valoare brută valoare netă valoare brută valoare netă1 AIG LIFE 516.898.434 513.388.080 352.779.794 352.069.733 11.649.573 11.411.873
40 PLATINUM ASIGURĂRI REASIGURĂRI S.A. 17.202.117 21 17.202.117 26 0 0 41 POOL-UL DE ASIGURĂRE ÎMPOTRIVA
DEZASTRELOR NATURALE S.A.29.556.829 36 29.556.829 45 0 0
42 SIGNAL IDUNA ASIGURĂRI DE VIAŢĂ S.A. 2.023.495 2 0 0 2.023.495 12 43 UNIQA ASIGURĂRI DE VIAŢĂ S.A. 10.629 0 0 0 10.629 0 Total (11-43) 1.730.159.700 1.250.131.176 480.028.524
Pondere (11-43) din total 2010 (%) 2,083 1,883 2,882 TOTAL 2010 8.305.402.152 6.639.733.598 1.665.668.554 Pondere din total 2010 (%) 10,000 7,994 2,006 TOTAL 2009 8.869.746.957 7.241.584.322 1.628.162.635 Pondere din total 2009 (%) 10,000 8,164 1,836